DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULUI 171
paupres paysans. Pauvres paysans; pauvre royaume. Pauvre royaume;
pauvre sou9erain 1 )*.
Dupa cum se vede, dar, toata lumea financiarA si economista avea
atunci grija exclusiva a casetei regale.
Grija aeeasta a economistilor, de-a imbogaIl pe rege, i-a dus la un
sistem economic din cele mai dezastruoase, cunoscut in istoria doctrinelor
sub numele de mercantilism, buionism, sau colbertism, ventru
ea Colbert a facut cea mai larga experienta cu el#. Albert Schatz
explica minunat de unde a pornit acest sistem: d3uionismu1 — scrie
el (Op. cit., p. 16)— se bizue pe ideea, imprumutatA dela economia
familialk ca obstea e cu atat mai bogata cu cat are mai mult aur
mai mult argint, seful ei trebuie sa mareasca cu cat mai mult stocul
ei metalic. Puterea economica aparIine Statelor bogate, Statelor comerciale
ca: Olanda si Anglia ; Statelor posesoare de metale preVoase.
In Europa si in Lumea NouA, ca: Spania, de pildA. Prejudecata populark
care se poate, de altfel, apara in speIa cu argumente excelente:
principele are nevoie de bani ; Ii capata prin impunere la dari. Aceasta
impunere e cu atat mai usoara cu cat supusii sai au mai mull aur si
argint. De alta parte, inIelepciunea popoarelor a recunoscut de multa
vreme ca banul e nervul rasboiului. $i daca Statele moderne admit
nevoia unui tezaur de rasboi, cu atat mai mult aceasta nevoie a putut
izbi spiritele oamenilor din veacul XVI, necunoscatori ale procedeielor
financiare, can le fac azi mai pulin necesare#.
Pentru a atrage si menVne in Iara o cat mai mare cantitate de
metale preVoase, mercantilismul a intrebuintat o serie de mijloace,
pe can Cossa 2) le rezuma la trei. Mijloacele acestea au fost : 1. Proibirea
exportului de moneta ; 2, BalanIa contractelor, practicata iii
deosebi in Anglia, si care consta in supravegherea negustorilor de a
contracta cu negustorii straini in ash fel lack sa rezulte un spor de
moneta pentru Stat, si in fine 3. Ca ha1al-4a comerciala sa fie totdeauna
favorahila àrii. Mijlocul acesta din urma a fost practicat,
in deosebi in FranIa, de Colbert.
De prisos sa insistam asupra urmarilor nenorocite ale acestui sistem,
bizuit pe ideea falsk pe care o aveau oamenii acelor vrernuri despre
monetti, considerand-o ca o bogatie in sine. Adam Smith, in critiea
In voiumul Physiocrates, Paris, 1846, Guillaumin, p. 354.
2 ) Luigi Cossa. Histeire des doctrines é conwniques, Paris, 1899, Giai d,
pp. 209-226.