DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

170
ECONomIA SALARIATULUI
a Franiiei, Iaranul isi ascunde vinul din pricina acsizelor i painea
din pricina funcierei, convins cA e un om pierdut daca ar puteh cineva
sa se indoeascA ca el nu moare de foamo (Op. cit., pp. 430-431).
Jar constatarea aceasta, a ambilor scriitori francezi, prezinta o asemanare
izbitoare cu cele ce se petreceau, cu 14 veacuri inainte, cu
oranul roman, care nu economiseh nimic, care nu muncea de loc,
convins— cum am vAzut ea scrie Pliniu — ca ce-ar muncl i ce-ar
economisi nu e pentru el.
Acesta e halul In care a fost adusa FranTa, ca i toate apusului
din acele vremuri, prin impunerile exorbitante, necesare sa satisfaca
nevoile banesti ale monarchiei absolute.
Cand Europei au Lost ruinate prin aplicarea sistemului de
impozit distructiv, oamenii de finatrke ca si bArbatii politici ai acelor
vremuri s'au gandit sA creieze alte mijloace ; prin a caror punere in
lucrare sA procure bani regelui.
Nevoia de bani era atat de simlita, in acele vremuri de catre regi,
incat intreaga tiin economic A n'aveh alt object — cum observrt
Henry Michel — decat ca 4sA imbogrukeasca pe prinp. Dealtfel, insus
Adam Smith; care e mult mai inaintat, afirmA CA 4economia politic
Ii propune sa imbogaleaseA, in acelas timp poporul i suveranu1# 1 ).
Maresalul Vauban, cand se inenineteaza sä arate relele de can sufera
Frantia si daca indrazneste sA propund un proect nou de impozite,
uniforme, apoi o face in nAdejdea serveste suveranul i ca va
puteh contribul da siguraro regatului, si la mArirea gloriei si a veniturilor
regelui)). FiziocraIii au in vedere acelas scop i intru indeplinirea
lui, ei se adreseaza diferi%ilor suverani ai Europei: Frano
lui Ludovic XVI, in Rusia Caterinei II, care a chemat la ea pe Mercier
de la Riviere, in Germania lui Iosif II, in Suedia lui Gustav III,
In Toscana lui Leopold II, in Polonia lui Stanislas II, fArA a vorbi
de margraful de Baden, Carol Frederic, amicul personal al lui Mirabeau
si al lui Le Trosne* 2). Quesnay, de pilda, inscrie in fruntea tabloului
sau economic cuvintele: Jar dupA el Dupont de Nemours, in
Origine et progres d'une science noupelle, scrie: