DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

166
ECONOMIA SALARIATULUI
càci pe cand precul recoltei lui crestea fara incetare prin micsorarea
puterii de cumparare a banului, renta platita lordului ramanea tot
atat de scoborita ca in momentul rascumpararii ei.
In Franca, dimpotriva, pe langa ca censul era proporcional i deci
variabil, apoi -Caranul era obligat la numeroase prestaCiuni in natura.
Sateanul datora seniorului un anume numar de zile lucratoare pe
an, can cresteau in chip abuziv i fara currnare. El presta, prin urmare,
stapanului sau o munca din cc in cc mai scumpa, care nu-i
aducea nirnic ; jar la deficitul acesta produs lui de indatoririle feudale,
se mai a dauga in fiecare an, deficitul mereu n crestere, al impozitelor
tot mai grele si al traiului in necurmata crestere, din pricina micsorarii
neincetate a puterii de cumparare a banului.
Ian', in adevar, care era situatia monetara a Europei, in ajunul
Marei revoluciuni: cu incepere dela 1750, ieftenirea banului reincepe
si continua pAna la finele vechiului regim, cu o putere, care aproape
aminteste ceeace se vazuse cu doua secole inainte. Mina Guamaxuato,
din Mexic, repeta rninunile de odinioara ale Perului. Produccia de
argint a Mexicului a luat un avant repede, ha ceva mai mult, aceste
mine noui contineau i o proporiie de aur foarte apreciabila, ceiace
le marea in chip unic veniturile, i Mexicul cara zambitoare i imbelsugata,
permiteh intrecinerea minerilor cu cheltuiala mult mai mica
decat in singurata -Cile sterpe ale minei Potosi. Dela 1750 pana la
1789, precul pamantului, a trecut de indoit, cea mai mare parte din
marfuri s'au urcat cu 40-50 la suta ; salariile singure au rarnas in
urma, fara indoiala, din pricina sporului nou de populacie (d'Avenel—
Op. cit., I. p. 31)#.
Aceasta a Lost pricina pentru care situatia caranului francez a fost
mai rea deck, aiurea i deaceea revolucia in Franca a lost mai violenta
decat ori
§ 5. —
Mercantilismul
Principalul era, asa dar, sa se gaseasch bani din cc in cc mai mulci
pentru principe. Mijloacele de a-i capata au fost doua: impozitele
si crearea unui regim artificial de atragere si de mencinere in Iara a
metalelor precioase. Sistemele acestea doua, in loc sa-si atinga insa
scopul, l-au.contravenit, dupa cum vom vedea imediat, si au contribuit
la ruina Francei ca si a celorlalte regate.