DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULUI 165
viata mizera din provinciile stoarse de publicani si camatari. Apusurile
seaniana ; sunt toate sangeroase.
De uncle acest contrast? De uncle luxul acela orbitor la curtea re -
gala franceza i dece mizeria aceia Ingrozitoare in tot restul tarii?
Explicatia acestui fenomen n'a dat-o nici Taine, nici Tocqueville
niei Kovalewsky.
Totusi un scriitor al vremii, Boisguillebert, pare a-si Ii dat pe deplin
seama de pricina adevarata a mizeriei In care zacea Franta: #Desi
veniturile MaiestaIii Sale, serie Boisguillebert, in Le detail de la
France— sunt la cel mairidic at punct, in ce priveste suma, totusi sunt
de remarcat doua imprejurari de netagaduit: prima ca, dupa cum
se afirma, mai trebuie mult ca aceasta crestere sä fie proportionata
cu cresterea cantitatii de aur si de argint precum i cu pretul mereu
in urcare al tuturor obiectelor, in Europa si In celelalte cari ale lumii.
A doua imprejurare e ca, la 1582, cand Emma nu aducea regelui
deckt 32 milioane, el era mult mai bogat ca azi, in primul loc cum
domeniul Frantei a cres cut cu o zecime, venitul era pe un picior de
35 milioane, can, in raport cu prqul lucrurilor deatunci, fata de
pretul lor de acum, raspund la 175 milioane de azi. Caci se stie cä
aurul i argintul nu sunt i n'au fost niciodata bogatie prin ele
Ele nu valoreaza cleat in proporpa in care pot procura lucrurile necesare
vieii, carora ele servesc de gaj si de apretuire. Deaceea e indiferent
sa ai mai multa sau mai putina cantitate, numai ca ea sa
poata produce aceleasi efecte. Asa, la 1250, un lucrator, care castiga
au i la Paris 4-5 lei, nu eAstigh atunci deck patru centime, adica a o
suta parte. Cu toate acestea, el traia tot atat de bine, pentruca toate
obiectele erau proportionate dupa acest salar. El 1i intampina nevoile
cu cele patru centime, cum fac azi aceea de aceiasi meserie cucei
cinci lei. Urmeaza de aici ea un om, care avea in acel veac, o renta de
o mie de livre, era mai hogat cleat acela care are azi o suta de mui
(Economistes-financiers, p. 178))).
Acesta-i adevarul adevarat. Numerarul immultindu-se enorm, el
a permis centralizarea monarchica si a Inlesnit luxul desfranat al
regilor ; puterea lui de cumparare scazand In proportia frecventii,
sumele necesare pentru satisfacerea acestui lux cresteau in chip
chaotic. In Anglia, uncle aranul reusise sa-si rascumpere eorvezile
datorate seniorului, pe o alma' fixa, proportiile s'au putut mentine,
ha chiar dimpotriva, ieftenirea banului era tn favoarea sateanului,