DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

164 ECONO2dIA SALARIATULUI
dela Roma imperiala pana atunci — Versailles. Si in timp ce raranul
francez murea de foame pe brazda lui, Curtea regala i nobilimea
cheltuiau nebuneste banul adunat, in chip barbar, dela acesti sateni.
tUn stat-major in vacania, timp de un secol si mai bine, in jurul
unui general comandant, care primeste sine salon*— iata cum
caracterizeaz i rezuma TaMe vechiul regim al Fral .lei.
Sumele cheltuite sau aruncate de-a dreptul pe fereastra de rege,
sunt cu adevarat fabuloase:
tPalatul regal a costat 153 milioane, adica aproape 570 milioane
azi*. tLa ducele d'Orleans erau 274 funqiuni, 210 la doamnele palatului,
68 la d-na Elisabeta, 239 la contesa d'Artois, 256 la contesa de
Provence, 496 la regina. Casa civila a Seniorului cuprinde 420 funciar
casa lui militara 179; cea a contelui d'Artois 267, jar casa
lui civila 156. Garda regelui avea 9.050 oameni si costa pe fiecare an
cate 7.681.000 livre. Grajdurile regelui conIineau 1857 cai, 217 trasuri,
can necesitau 1458 oameni, ale caror livrele costau 540 mil lei
pe an. In total, grajdurile regale, au costat, in 1775, suma 4.600.000
livre, jar, in 1787 cifra se urea la 6.200.000. Vanatorile regale costau
1.200.000 lei pe am>. In afara de aceste sume, TaMe citeaza alte cheltueli
de milioane facute anual de curtea regala. Dar toate aceste cheltu-
eli, apar ea absolut ' neinsemnate fa ta de importantele sume pe can
regele le daruia nobilimei sub forma de renta pensiuni: tb-na de
Tallard facut o renta de 115.000 lei anual, din locul ei de guvernanta
a copiilor Franpi, pentruca cu fiecare copil, leafa ei crestea
cu 35.000 lei pe an. Ducele de Penthievre ineaseaza, in calitate de
mare-amiral, cate o taxa pe fiecare vas, care intra in porturile Fran%ei,
si a calla venit anual e de 91.484 lei. D-na de Lamballe, intendenta,
inscrisa cu 6.000 lei, primeste in realitate 150.000. Cu un singur foc
de artificii, ducele de Gevres castiga 150.000 livreh. Neaparat, ar Ii
prea Iunga lista tuturor pensiilor i lefurilor platite regimentelor de
sinecuristi dela curte, de aceea renuinam la o insirare inutila i credem
câ e destul sá amintim aici ca murind, Ludovic XIV a lasat o datorie,
In cea mai mare parte flotanta, de peste doua miliarde de franci,
suma uriasa pentru acele vremuri.
Principalul era sa aratam contras -tul intre descriere,a lui La Bruyere
si -traiul dela Curtea regala. Contrastul acesta, credem ea a reiesit,
si el seamana ca don picaturi cu contras-tul dintre viaia somptuoasa
ce se ducea la Roma si in Bizan% in elipele caderii imperiului roman,