DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATELIII 163
Se recunosc primele indice, in anii cei mai gloriosi ai domniei lui ;
Franta era ruinata cu mult inainte de a fi incetat sa invinga. Cine
n'a cetit acea ingrozitoare statistica pe care ne-a lasat-o Vauban?
(Op. cit., p. 249))).
Maresalul Vauban, despre care vorbeste Tocqueville, descrie astfel,
in al sau Pro/et d'une dime royale, Franta de sub Regele soare: ((Din
toate cercetarile, pe can le-am putut face de mai multi ani, de and
mi ocup cu ele, am observat foarte bine in ultimele vremuri ca aproape
a zecea parte din popor e redus la cersit, i cerseste cu adevarat ; ci
din cele noua pàr%i, cinci nu sunt in stare sa dea obolul lor acestor
cersetori, pentru ca i ele sunt reduse la foarte putin lucru; ea' din
celelalte patru piri, can mai raman, trei o due foarte greu i stint
coplesite de datorii si de procese; ca partea a zecea, in care inglobez
pe toti oamenii de arme, de roba, eclesiastici i laici, teeth' inalta noble,
nobleta distinsa i oamenii in functiuni militare i civile, bunii
ncgustori, burgbezii Cu renta i mai bine situati, nu se pot numara
o suta de mu i de familii; si nu cred sa mint afirmand ca nu exista zece
mu i man i mici, despre care a se poata spune ca stau bine de tot ;
daca s ar excepta oamenii de afaceri, tovarasii i aderentii lor,
descoperiti sau acoperiti, i pe aceea pe can regele ii sus -tine cu binefacerile
mi , cativa negustori, etc., sunt sigur ca restul ar ramane in
foarte mic numar 1))). La Bruyere, care scria exact un secol inainte
de Marea revolutie, face un tablou aproape sinistru, al taranindi
franceze. Pentru a nu-i stirbi cumva taria prin traducere, dam aceasta
descriere, Wit de des citata, in original:
#L'on volt certains animaux farouches, des ma' les et des females, repandus
par la canzpagne, noirs, livides et tout brule du sole ii, attaches
it la Jerre qu'ils fouillent et remuent avec une opinicitrete invincible. Rs
ont cornme une voix articulee, et, qztand us se levent sur leurs pieds, us
montrent une face humaine; et en effet Us sont des homnzes. us se retirent
la nuit dans des tanieres oft us vivent de pain noir, d'eau et de
racines. us epargnent aux mares hommes la peine semer, de labourer
et de recue(lir pour vivre, et meritent ainsi de ne pas manquer de ce pain
qu'ils ont seme)).
La aceasta stare deplorabila a taranimii corespunde, in Franta,
cladirea celui mai somptuos oras, pe care I-a vazut vreodata pamantul
1) Econornistes-financiers du XV III-e siècle, Paris, 1843, Guillaumin, p. 43.