DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

EC,ONOMIA SALARIATULUI 161
departe pe nobili de afacerile Statului, instrainandu-i cu totul de
interesele poporului. Aceasta a fost poate una din cauzele ode mai
hotaritoare, pentru care miscarea revolutionara n'a luat in Anglia
proportiile sangeroase pe care ea le-a avut in Franta, i atAt Taine
cat i Tocqueville insista asupra ei. In adevar, Taine vorbind de
nobili, scrie: #Netrebuinciosi in cantoane, ei ar fi putut fi utili la
eentru, si Para a lua parte la guvernamantul local, ar fi putut partieipa
la cel general. Asa face un lord, un baronet, chiar cand nu e judecator
in comitatul stu, sau membru in comitetul parochiei lui.
Deputat, ales in Camera comunelor, membru ereditar in Camera
lorzilor, el tine baerile pungii publice i impiedeca pe rege ca sa-si
tnfigt prea adAnc mainele in ea. Acesta e regimul fn unde seniorii
feodali, in loc sa lase pe rege sä se alieze Cu comunele contra lor,
s'au aliat ei cu comunele contra regelui. Pentru apara mai bine
interesele lor, ei au aparat interesele altora, i dupa ce au fost representantii
egalilor lor, au devenit apoi representantii natiunei. Nimie
asemanator in "Franca. Statele generale cazusera in disuetudine, si
regele ii poate zice cu dreptate cä e unicul reprezentant al riii)*.
Tocqueville face exact aceleasi observatiuni: #Nicairi nobilii nu
administreaza Impreun §i nici individual ; aceasta era ceva particular
Frantei. Pretutindeni aiurea s'a pastrat in parte trasatura
earacteristich a vechei societati feodale: stapanirea pamAntului si
cArmuirea locuitorilor erau Inca amestecate. Anglia era administrata
si guvernata de principalii proprietari ai solului. In partile Germaniei,
chiar unde principii reusiserA s'a se sustraga tutelei nobililor,
ca in Prusia si Austria, le-au pastrat in mare parte administratia
satelor, i mergeau, in unele pàri, pana acolo meat sa controleze pe
senior. Nicairi, nu le-au luat insa locul. La dreptul vorbind, nobilii
francezi nu mai veneau de mult in atingere cu administratia, decat
intr'un singur punct — justitia 2)#.
Iraprejurarea aceasta a contribuit, cum vom vedea mai jos, ca in
Franta miscarea revolutionara sa fie mult mai sAngeroasa i mult
mai profunda. Caracteristic insa e ca a -tat in Anglia cat si in Franta,
revolutia contra monarchiei absolute a inceput din pricina luxului
1) H. Taine. — Les origines de la France conlemporaine (L'ancien regime),
4 vol., Ed. 3, Paris, 1882, Hachette, pp. 77-78.
a) Alexis de Tocqueville — L'ancien regime el la Revolution, Paris, 1887,
Levy, pp. 40-41.