DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULUI 157
de loc — scrie el 1) — ceeace e parerea unora, ca contractele dintre
regi si popoare trebuesc interpretate, pe cat Cu putinca dupa dreptul
roman, in afara doar de cazurile in can e absolut sigur Ca
anume popoare au primit acest drept civil si in partile lui can tin
de dreptul gintilor: fapt care nu trebueste prezumat in chip
t emerar>>.
La inceputurile lui, dreptul roman a fost incurajat de biserica ;
cei mai multi din romanistii primilor timpuri au fost clerici. Imediat,
insa, ce reprezentantii bisericii si-au dat seama de urmarile reinvierii
dreptului roman, persecutiunile impotriva lui au inceput: ((conservarea
i propagarea dreptului roman au fost in mare parte opera
clerului; dar n veacul XII, s'a produs de-odata o schimbare in idei#
Savigny — Histoire, II, p. 261). Sub cuvant ca studiul dreptului
roman sustrage clerul i pe laici dela teologie, el a inceput sa fie interzis.
Universitatea din Bolonia e excomunicata in repetate rAnduri
la: 1232, 1306, 1338, etc. La alte Universitati, cum e de pilda cea
dela Paris, studiul dreptului roman e interzis cu desavarsire, jar la
crearea Universitatii din Toulouse, nu se admite, de catre papa, infiintarea
catedrei de drept roman. Marcel Fournier s'a ocupat intr'un
studiu special, l'Eglise et le droit roman 2), de aceasta lupta. El arata
ca prima interzicere s'a hotarat la conciliul din Reims, 0.nut in anul
1131, in care sunt opriti dela studiul dreptului roman, numai calugarii.
A venit hotarArea conciliului din Latran, tinut la 1139, care
rep eta interzicerea precedenta ; a treia interzicere s'a hotarat in conciliul
din Tours (1163). Dar actele cele mai celebre pentru interzicerea
dreptului roman de catre biserica, sunt cele doua bule papale: hula
Semper speculam a lui Honoriu III, care dateaza din 1219 si hula
Dolentes, din 1254, a lui Inocentiu IV. Prin aceste bule se interzice
cu desavArsire studiul dreptului roman la Universitatea din Paris
si la alte cateva Universitati din Franta.
Dece aceasta lupta impotriva studiului legilor imperiale?
Scriitorii catolici, can tin sa apere biserica impotriva invinuirilor
ca s'a opus la progresul stiintelor, explica ca ea n'a avut nimic ostil
impotriva dreptului roman, dar pentru ca el sustragea pe cicrici dela
studiul teologiei si al dreptului cAltionic, biserica s'a vazut nevoita
1) Grotius. — Le droit de la guerre et de la paix, Trad. de Pradier, 3 vol., Paris,
1867, Guillaumin I, p. 308.
2) In Nouvele revue historique de droll, anul 1890, pp. 80 qi urm.