DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULUI 153
n'ar fi raspuns unei nevoi, adanc sim%ith. Daca poporul n deobste
si in deosebi comunitaIile, ar fi fost muliumite cu dreptul existent,
reforma nu s'ar fi putut face*. 1 cu o pagina mai jos, Stobbe arata
pricina nemullumirilor: In special, s'a sinrcit nevoia unui drept
nou la orase. Principiile simple de 'Ana acum, can se potriveau cu
un popor de agricultori, nu mai erau indestulatoare pentru orasele,
in cari comeri,u1 i mestesugurile inflorisera. Nego -cul si viala contractuala,
cereau principii de drept noui, mai subtile, i dreptul de pttna
atunci a trebuit sa fie inlocuit i primenit in masura schimbarii re-
latiilor
viep*. Ian dar C i in Germania, cu totul straina lumei
latine, dreptul roman navaleste Cu aceeas impetuozitate ca in
Italia, imediat ce conditiunile economice se schimba, sub influema
numerarului. Neaparat, in Germania banul a patruns mult mai tarziu
mult mai greu ca in Italia, deaceea si dreptul roman stralucesteaici
mult mai tarziu, «abia in a doua jumatate a veacului XV importama
dreptului roman creste, in Germania*— scrie Stobbe. Abia acum
incep sa se fundeze pe pamantul german universitaTi, al caror scop
special, era instituirea de catedre de jurisprudenra latina. Prima
Universitate, in Germania, a fost fondata la Praga (1348), dupa care
au urmat UniversitaIile din Viena (1365), Heidelberg (1386), Rostock
(1419), Greifswald (1456), Tiibingen (1477), Wittenberg (1502),
Frankfurt, jar celelalte dupa 1506 1).
Primirea oficiala a dreptului roman in Germania nu s'a facut cleat
la sfarsitul veacului XV, cand «dieta dela Worms (1495) il consacra
pe cale legislativa, obligand pe judecatori sa judece dupa prescrip-
lui* (Schulte, — Loco cit.).
In FranIa si in Anglia, can s'au imparta'§it mai de timpuriu din
numerarul adus din Orient si apoi din America, dreptul roman patrunde
foarte curand.
In Anglia, prima scoala de drept roman, e infiinota la Oxford,
de catre Vaccarius, adus acolo de Theobald, archiepiscop de Cantorbery
si Cu toata ordonanca potrivnica a regelui tefan de Blois,
la-tirea dreptului roman n'a putut fi impiedecata in Anglia 2). Curand
Vaccarius face elevi ; printre cei mai ilustri sunt: Johanes Sarisbe-
1) Fr. de Schulte. — Histoire du droit et des institutions de l'Allemagne, Tract.
de Marcel Fournier, Paris, 1882, Durand, p. 147.
2) Vezi §i Ashley. — Op. cit., I, p. 163.