DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULUI 151
exercitii de retorica. De unde dar aceasta resuscitare atat de subita ?
Savigny, care, am vazut ce pareri profeseaza despre originea dreptului,
nu s'a putut totusi abtine sä nu atribue aceasta rena§tere, imprejurarilor
economice prea vadite, can au actionat asupra Italiei.
Tata in adevar, cum continua Savigny: #Acest mare eveniment nu se
datoreaza vreunei determinatiuni a guvernului, ci e rezultatul cursului
firesc al lucrurilor. In adevar, orasele lombarde, in mijlocul carora
s'a ridicat noua scoala, parvenisera la un malt grad de bogatie, de
populatie si de putere. Viata cea noua, care anima negotul si afacerile
lor, cereau un drept civil foarte desvoltat. Dreptul diverselor
triburi germanice nu raspundea la aceasta trebuinta si slabele notiuni
de drept roman, cu care se mul -tumisera pana atunci, nu mai erau
indestulatoare. Dar izvoarele, atat de imbelsugate ale dreptului
roman, erau ad, nu trebuiau cleat studiate; ele satisfaceau din plin
toate nevoile timpului ; stiinta n'avea cleat sa le ia in posesim
Neaparat, explicatia vecinatatii, data de Savigny, n'are nevoie
sa fie combatuta, de vreme ce insusi el recunoaste ca bogatia oraselor
lombarde i complexitatea vietei lor comerciale, cereau un drept mai
desavarsit si mai cu seama cand singur spune ea la scoala din Bolonia
veneau elevi din cele mai departate col -turi ale Europei. Stobbe arata
ca Universitatea din Bolonia era cercetata de studenti apartinand
la 35 natiuni, jar cea din Padua de elevi a 22 natiuni 1 ).
lath dar, cä nu aproprierea mai mare a dreptului roman de Italia,
a determinat resuscitarea lui mai In -Mi acolo, ci din pricina cà in peninsula
italica a reinviat mai intai economia monetara. i ca dovada
ea, in adevar, a§a este, e insu§ faptul cà imecliat ce . valul de aur se
retrage din Italia, prin inchiderea drumurilor spre mdii i prinstramutarea
centrului comercial la nord, studiul dreptului roman decade aici.
In aceasta privinta, marturia lui Savigny e tot atat de elocventa
si de convingatoare: ((In mijlocul secolului XIII, viata care animase
scoala glosatorilor, se retrage §i, lucrari sterile de-o rutina neputincioasa
succedara atunci operilor intelepte §i fecunde din veacul al
doisprezecelea (Id., IV, p. 198)*.
Dar nu e nurnai ant. Din insu§ felul de propagare al dreptului
roman in celelalte tari ale Europei, se poate vedea ca renasterea lui
1) 0. Stobbe. — Geschichte der deutschen Rechtsquellen, 2 vol., Leipzig, 1860
1864, Duncker, I, pp. 625-626.