DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULUI 145
Or, atat averile manastiresti cat §i clericii erau scutiti de once
dare catre Stat. Atata vreme cat economia naturala dainuia si cat,
prin urmare, societatea n'avea organizaiie capitalista, clerul n'a
lost suparat cu cereri de bani. Imediat insa ce regii incep sä simta
nevoia de bani, ei se adreseaza mai intaiu clerului si incearch sa-1
impuna la dari. Cei dintai regi, can au cerut impozit clerului, au
fost, in Anglia Eduard I (1272) si in Frai4a, regele Filip-cel-Frumos,
care se urea pe tron cam la aceia§ epoca, la 1285.
Pe vremea aceia era papa Bonifaciu VIII, care raspunde cererei
de dari a rec,relui Frantei, prin celebra lui hula Clericis laicos (1296),
prin care declara cä eclesiasticii, can vor plati tributul i principii
cari 11 vor cere, fara consim*Antul scaunului apostolic, vor fi
excomunicaii ipso facto (P. Janet — Op. cit., I, pp. 420--421)*.
A urmat apoi o adevarata polemica, intre papa §i rege, care flumete
pe papa #ce fou de Pape)); polemica aceasta s'a incheiat cu
infrangerea definitiva si cu moartea lui Bonifaciu, cu intronarea
papei Clement, care-si stramuta re§edino. la Avignon. Regele Filipcel-Frumos
a desfiinIat atunciordinul Ternplierilor, pe care 1-a pradat
de toate bunurile lui uria§e, depozitate, dupa cum am vazut, in Templu.
In Anglia, lupta a fost mai lunga. Ea a fost dusa de Wyclif, ((care
afirma sus si tare ca nimeni nu poate fi excomunicat de papa. El
nega ci biserica ar aveh dreptul sa stabileasca sau sa apere privilegii
temporale Cu masuri spirituale. El afirma Ca regele §i seniorii
laici pot confisch bunurile bisericii, dach nu se plateau darile
pentru ele, si declara cä clericii trebue sa fie supu§i tribunalelor
civile. Aceasta sfidare indrazneap, i-a adus sprijinul poporului si
al coroanei (Green — Op. cit., I, p. 272)*.
La mijloc nu era numai o chestie pecuniara, ci si problema suprematiei
monarhice. Lupta s'a ispravit cu triumful
Acesta a lost al doilea efect al renasterii monetare. Dar efectele
acestei renasteri nu se opresc aici.
In adevar, prima urmare a immul/irii numerarului, a fost o vadita
crestere a populaiiei. Green arata ca in mijlocul veacului XIV,
in momentul izbucnirii marei epidemii de ciuma (1348), popul4a
se immul/ise in Anglia. Pe continent, fenomenul s'a repetat, in toate
atinse de valul aurului, venit deocamdata din Orient.
D'Avenel, desi recunoaste ca e foarte greu sá se pronunce cineva
in cuno§tinp de cauza asupra popula/iei medievale, afirma totu§