DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

444 ECONOMIA SALARIATULUI
disprquitor al celor pamantesti, i nelinistea va inceth (Adams,
pp. 258)*.
Dar lucrurile sunt totdeauna mai tan i cleat oamenii, i biserica
trasa cu puterea fatalitatii in vartejul economiei monetare, n'a
putut resista, i descompunerea a venit. In loc sa cedeze ea si sá
asculte de autorul, atunci aparutei Imitation des Jesus-Christ (Vezi
P. Janet. — Op. cit., I, p. 418), ea infiinieaza cu ajutorul
,careia spera sa stinga erezia.
Deocamdata schisma nu face maxi progrese — caci inchiderea
drumului spre Indii, j caderea comertului in tot veacul XV opreste
pentru moment eflorescenta economica ; — spiritul cel nou s'a
oprit la tipul eretic al lollardului; mai tarziu, insa, in veacul XVI,
adica dupa aducerea aurului din America, vartejul de concentra-
Pune economica se intqeste din nou, si atunci erezia e inlocuita
cu schism. Reforma, in adevaratul ir4eles al cuvantului, frange
biserica romana. In àrile germanice apare Luther, jar lollardul rebel
inlocuit in Anglia cu puritanul, care rupe definitiv cu Roma.
Astfel a fost infranta biserica crestina, de dusmanul ei stravechi
aurul.
Dar consecir4ele reinvierii economiei monetare nu se opresc aici.
In adevar, Cruciaii , imbogaIind Europa, au saracit ei. Regalitatea
care pandea de mult pe nobilii feudali, ajutata de biserica,
care a avut si ea de suferit dela ei, a stiut sä-i submineze si sa-si subordoneze
pe nobili si la aceasta opera o ajuta tocmai numerarul. In posesia
capitalurilor, cari acuna abundau, regii au putut organize, o administraiie
centralista, ajutali in aceasta opera si de invent,ia cea mare a prafului
de pusca, care a frant rezisteno locale', a nobililor. Primii bani, regii
i-au procurat dela orase, carora le-au dat in schimb 1iberta0 depline.
Transformarea cea notia, operata in cursul acestor doua veacuri,
a cerut instituirea impozitelor, Can deveneau din ce in ce mai apasatoare,
in masura in care trebuiniele regalit4ii cresteau.
Or, pe vremea aceia tagma bisericeasca era foarte numeroasa 1),
apoi ea pose& o imensa parte din suprafata parnantului cultivabil.
1) In secolul XIII, clerul era foarte numeros, sigur tot atat de numeros ea
veacul XIV, atunci rencensamantul ii atribue 29.161 membrii, fara a cuprinde
xi acest numar pe fratii cersetori, clasa cea mai populara si totdeauna in cres-
tere a clerului regulat. Proportia era asa dar, de un cleric,la 52 locuitori de sex bar-
latesc sau femenin, in varsta de peste 14 ani (Rogers—Histoire du travail, p 144) ».