DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATTJLUI 141
de banca, atragandu-si astfel, cum vom vedea mai jos, fulgerele
regelui Filip-cel-Frumos, care-i confisca uriasele avu%ii, adunate
din uzura: ((Pana in veacul XIV, lombarzii i evreii, acesti oameni
atat de rau vazuti, acesti necredinciosi, au intampinat in calugarii
-eavaleri ai Templului, concureaci indernanatici si incercaii. Inteun
important memoriu asupra Administratiei financiare a Ternplierilor,
pe care 1-a facut sa apara de curand, d. Leopold Delisle a demonstrat
cu o abundenra de dovezi decisive, ca faimosul ordin de
cavaleri, percursor sau emul al societaIilor italiene, avusese mult
timp in mainile sale o mare parte din capitalurile Europei, ca fusese
tezaurierul bisericei romane, al multor regi, al principilor si al
particularilor, dela Filip-August pana la Filip-cel-Frumos. Tezaurul
regelui Fraacei, o parte din acela al regelui Angliei sunt lucredirqate,
in secolul XIII, Templului din Paris si slujeste cateodata
acolo drept gaj la imprumuturi, cum a fost de pilda, acela contractat
de regele Henric III al Angleterei, pentru suacine cauza.
Multe juvaericale, metale pre -cioase, succesiuni in numerar sunt
deasemenea depuse in Templu i participa la inviolabilitatea tradiIionala
a edificiilor pioase, de care se bucura aceasta cassa de
consemnaiiune. Cutare burghez, plecat tn hagialac, remite bunurile
sale Templierilor, insarcinaii sa le pastreze, in caz de moarte,
pan la majoratul copiilor sal. Geniul administrativ al marilor
star4i, a extins in chip formidabil cercul acestor operaii.uni pana
la deschiderea a numeroase conturi curente (d'Avenel — Op. cit.,
I, pp. 108-109)*.
Dar nu e numai a -tat, odata cu introducerea monetei, totul incepe
sa fie speculat de catre inaltul der. Palatul papal devine un
fel de casa de schimb. Alvare Palege, care cunostea palatul papilor
la Avignon, 11 descrie astfel: aIntrand adesea in odaia camerierului
Prea Sfantului parinte, am vazut acolo bancheri si mese pline
de aur, precum i clerici, can numarau si examinau florinii (Brooks
Adams, — Op. cit., p. 255)*. Un alt autor, Thorold Rogers, care
se ocupa de aceste vremuri, descrie astfel diferitele ipostaze ale
papilor: Papii fusesera reformatori, devenisera despap i cazura
repede la treapta de negustori de favoruri eclesiasticel)*.
1) Thorold Rogers. — Histoire du travail, etc., Trad. de Castelot, Paris, 1897,
-Guillaumin, pp. 217-218.