DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULUI 137
sa simta lipsa metalului pretios. Crize din ce in ce mai ingrijitoare
bantuiau atat in insule cat si pe continent. Sistemul bimetalist,
care permitea specula asupra unuia din metale, apoi faptul ca se
putea urea in chip arbitrar cursul monetei, facea ca aurul i argintul
sä emigreze cand intr'o -tara, cand in alta, dupa cum ii se ridica
valoarea. Specula aceasta, in jurul metalelor pre0oase i convulsiunele
financiare, la care ele dadeau nastere, erau insa determinate
mai cu seama de scurgerea i dispariOa lor succesiva in Orient.
Determinata de aceasta scurgere a aurului, i face acum aparitia,
pentru prima oara, scoala zisa a buillonistilor, care propavadueste
oprirea exportului de aur. Dar cu toata aceasta proibitiune de export,
pusa in lucrare atat in Franca cat si in Anglia, numerarul devenea
din ce in cc mai rar in Europa. La urcarea pe tron a lui Wilhelm
III, lipsa de bani ajunsese atat de mare in Anglia incat mai
multi juvaergii din Londra s'au vazut nevo4i sa adreseze Camerii
comunelor o peticie, la 9 Aprilie 1690. Se afirma in ea, ca dupa cercetarile
facute la vama s'au gasit inscrise pentru export, de catre
diversi particulari, 286,102 once de argint in bare si 89,949 dolari
piese de opt, negustorii nu se indoesc ca se va dovedi ca nu numai
compania Indiilor Orientale, dar i negustorii evrei au cumparat
mani. cantita -ti de argint pentru export, ca au dat de fiecare once ate
o pence jumatate peste pretul legal, ceeace a dus, in ultimele as
luni, la topirea multor vase si a multor monete ; nu numai peti/ionarii
au fast paralizati in mestesugul lor, dar nu s'a mai putut bate
nici moneta noua (Shaw. — Op. cit., p. 182))>.
Dar cu toate protestarile negustorilor si ale meseriasilor, cu toate
legile parlamentului i proclamatiile regilor, moneta devenea din
ce in cc mai rara. Oricat ii s'ar fi urcat valoarea in Anglia si in celelalte
State europene, ca sa rarnana inauntrul lor, puterea ei de cumparare
era infinit mai mare in Indii, si de aceea, cu toata proibirea exportului
de metale, ele se indreptau spre Asia in valuri neintrerupte
cu o impetuozitate aproape fatala. Rezultatul definitiv a fast cel
prevazut. In scurta vreme, Europa sa vazut fara numerar ; stocul el
metalic disparuse inghitit de Orient, intocmai ca i cel al Romei antice.
Solutia se impunea ca ceva logic: cucerirea Indiilor orientale
readucerea in Europa a aurului ascuns acolo.
Franta a incercat aceasta cucerire, dar Anglia a lost sortita sa
dea lovitura cea mare. Cu lupta dela Plassey, 1757, Indiile sunt