DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

136 ECONOMIA SALA RIATULIJ
simpla. Ea primea i distribuia bogatiile metalice i descoperiri1e
Lumei Notia ea a indeplinit aceasta sarcina foarte natural si cu
eficacitate. Par o facea spre eau] viitorului ei, spre raul màririi ei
comerciale i politice. Daca Spania ar fi lost o natiune
comercialmente neatarnata, producand pentru sine si aprovizionandu-se
dela propriile ei fabrici, bogatia metalica a Lumei Noui
ar Ii ramas mai mult timp in sanul ei, si Europa ar fi fost lipsits
de ea. Dar Spania producea putin i fabrica Inca si mai putin:
prada castigata urat, patata de sange, care sosea in porturile ei,
slujea numai sà alimenteze o vanitate semeafa, §i sà faca poporul
Inca si mai putin propriu comer tului i industriei. Aceasta inraurire
dezastruoasa a imperiului atat de scurt al Spaniei, s'a perpetuat
pentru ea, si azi ea e si mai ptrtin apta, prin temperament §i
educatie, pentru viata comerciala. Aceasta e pedeapsa, pe care i-a
dat-o zestrea ei de aur si de argint a Lumei-Noui. Vazand ca poate
cumpara totul cu acest aur i argint, ea s'a aruncat pe calea cuceririlor
si a lasat sa-i scape comertul. Produsele manufacturate Ii soseau
din Anglia si din Tarile-de-jos, ári pe can incercase sa le cucereasc
i sa le aserveasca, jar inainte de finele secolului, ambele
aceste ári o intrecusera (Shaw -- Op. cit., p. 82)».
Dar nu numai aurul a scapat din mana Spaniei ci i coloniile de
dincolo de ocean, can au cazut parte in mainele olandezilor, dar cea
mai mare parte in mainele englezilor. Aurul Lumei-Noui e de-acum
indreptat spre nord. Anversul i apoi Londra devin centrele comerciale
ale lumei i Venetia si Florenta sunt inlocuite pentru totdeauna.
Dar soarta, care a rapus Roma si batut apoi joc de Spania,
pandea i rile nordului. Metalele, aduse din Aineiica cu atata
greutate i Cu pretul atator rusinoase salbatacii, luau drumul spre
Asia, intocmai ca aurul roman, ca sà ramana acolo pentru totdeauna.
#Din timpuri imeinoriale, obiceiul oriental era sä stranga,
si dela Mongolul scanteind de diamante de Golconda 'Ana la taranul
muritor de foame, fiecare indian avea odinioara un tezaur
secret, menit sa-i vin a in ajutor in zilele de restriste. An dupa an, de
cand Pizarre gatuise pe bogatul Inca Atahualpa, pentru a-i rapt
aurul, un torent de metale pretioase s'a revarsat din America spre
Europa si din Europa spre Orient. Aici el a disparut ca si cum maruntaele
pamantului 1-ar fi Inghitit din nou fara a lash vreo urind
(Brooks Adams. -- Op. cit., p. 366)». Curand ' de tot Anglia a inceput