DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

133 —
oirnecliu. Uncle erau aceste ramasije ? Am vazut cum Richelieu
pregatise, in fearte mare parte, rolul pe care trebuia sa-1 joace
-fiul stapinului salt. Mo5tenirea pe care o pregatise marele car-
-tlinal era astfel, melt, nu tin alt min1stru sã tyoata succeda
cestui ministru, ci ministrului atot puternic trebuia sa-i sueseeada
regele liber.
In Franja erau doua feluri de provincli, de fed, de tpays , .
iinele se chemau jeri „de electiane", „pays d'election", celeialte
.jeri „de State", „pays d'Etat". Daca se uita cineva bine, vede
ca cele cind (pays d'Etat) erau in legatura cu cuceririle pc
care regalitatea le facuse in anumite momente ale evalui media,
5i pAnA atunef. Deci, provincii cu existenja deosebita, care avu-
:sera dinastille lor particulate, care, .ptin urniare, se deprinsesera
a funcjiona .autonom, pi dupa anexarea la ferile - regelui Franciei,
ele voiau sa funcjioneze autonom. Erau: Prove*, Burgunclia;
_Languedoc, Artois, Bretania. In jerile t de elecjitme* nu era - nevole
sa se whine un numar de persoane, aparjinind deosebitelor
elase, pentru a hotarl in materie de irnposite ; in provincille de
State trebttiau sa se adune insa aceste 4Etat.$).
ACUM, foarte multa vreme adunarea acestor State provindale
a avut o importanja, si regalitatea a trebuit sa crate anumite
-sentimente, anumite interese locale. 1 3e,vremea Jul Ludovic al
X1V-lea se merge insa din ce in ce mai Mull catre anularea
valorii 5i mai tarzitt a formel inse51 a ad,unariler de previncii.
Si iata cum se practica aceasta distrugere a relulai constitutional
-5i politic at adunarii-Cind ea se stringea, se trimeteau nobili
cu influenja, cari deschideau desbaterile, debitind an discurs
mcnit sa. faca a ie4i la iveala drepturile regelui asupra tuturor
-supusilor sal.
Pe de alta parte, clasa nobiliara care rarnasese in provincie
5i aid ml se pare ea sta explicajia alcatuita numai
.din ratna5ijile vechil clase nobiliare, pentru ea tot ce este mai
esenjial intrenobili se aduria la Carte, cum se va vedea indata.
ExemPlare mai milli' inzestrate din fiecare familie, sau familiile
saracite, in nevoie de bani, de-asupra carora burghesia se
ridica, dobindind o ImportanjA din ce in ce mai mare, stau in
-castele sau in capitalele provincie.
Dupk, ce se jinea discursul de rigoare i so spunea obiectul
.adunArii, se puneau in vedere anumite avantagii pentru acei can