DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULUI 129
in monetele natiunilor occidentale i e definitiv caracterizata,
pentru noi, prin fabricarea florinului de aur al Florentei. Din punct
de vedere practic, aurul a incetat de-a fi in uz din secolul VII, si
dupä caderea imperiului roman, monetele riatiunilor europene,
erau in totul bazate pc argint. Ar fi, neaparat, rezerve de tacut
asupra adevArului acestei afirmatiuni, dar ele nu sunt de naturA a
o afecta materialmente. In Spania, de pilda, maurii au pastrat traditia
unei monete de aur, asemanatoare celei romane. Dar inrkirirea
ei asupra sistemului monetar al Spaniei crestine nu constitue
nici macar umbra unei probleme.
oLa cealalta extremitate a Mediteranei, in Bizant, s'au pastrat
timp de veacuri, cele mai bune traditiuni ale sistemului monetar
al Romei, dupa caderea cad cii imperiale sub barbarii nordului.
Cu toate acestea nu e mai putin adevarat Ca istoria monetara a
lumei moderne dateaza din secolul XIII si nu din al VII-lea, si dela
micile State italiene mai mult decat dela Bizant. Inainte de baterea
florinului de aur al Florentei nu exista urme ale unei bateri independente
de monete de aur, pe o scar 4 comerciala, la nici un Stat
al Europei centrale. Sistemul monetar al Angliei, de pildk era bizuit
In intregime pe argint, incepand dela saxoni 'Ana' la Henric III. . .
Timp de opt veacuri, sau chiar mai mult, popoarele Europei, cari
aveau s reconstituiasca civilizatia i urmau s dicteze mersul
lumei moderne, ignorau intrebuiritarea comerciara a metalului, —
care, in cursul intregii istorii, a fost cel mai puternic factor al civilizatiei,
aurul 1 )>>.
Prima moue a de argint, cu greutate legara, a fost asà zisul
grosso, batut de venetieni, la 1200, jar la 1252 Florenta bate florinul
de aur, dupa care a urmat, la 1284, ducatul venetian (Brooks Adams
— Op. cit. , p. 205).
Neaparat, nu vom reface aici intregul istoric al reaparitiei monetei
si al falsificarilor ei dese, ;Mem numai sä ar6Vam cà cu reaparitia
ei a renascut economia monetarb. cu tot cortegiul de asez'aminte,
pe can le vom studia mai jos.
Dupa cum e i lesne de inteles, biserica crestin5., s'a &it in plini
opositie fa ra de aceastã nouä stare de lucruri, straina ei, ba chiar
1) W. A. Shaw. — Histoire de la monnaie, Trad. de Raffalovich, Paris, 1896,
Guillaumin, pp. 1-2.