DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova
DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova
DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
128<br />
ECONOMIA. SALARIATULU I<br />
Prin aceasta convertire drurnul Dunarii e <strong>din</strong> nou deschis corner-<br />
%ului european cu Orientul. Acum, dupa atatea veacuri, drumul<br />
de uscat spre Constantinopole e <strong>din</strong> nou liber. Comer -cul cu cinuturile<br />
Asiei apusene e <strong>din</strong> nou in floare. 0 miscare de imprietenire<br />
incepe intre popoarele arzate dealungul drumului spre rasarit.<br />
Acesta a Lost primul pas spre centralizarea moderna — i in adevar,<br />
Cu inceperea secolului XI se vorbeste <strong>din</strong> nou de moneta in Europa.<br />
Introducerea ei definitiva poate Li privita ca una <strong>din</strong> cele mai<br />
insemnate revolu -ciuni, in istoria neamului omenesc. Dupa Ashley,<br />
ea a durat vreme de peste trei veacuri (Op. cit., I, p. 77). Pana<br />
atunci, schimburile se faceau, — dupa cum am vazut, — in natura,<br />
jar ca dovada ca situacia aceasta era anormala i ca era destinata<br />
sã dispara, e insusi faptul Ca multa vreme inainte de-a se introduce<br />
moneta in chip real in transac -ciile zilnice, ea se intrebuinca numai<br />
ca masura irnaginara de schimb (Ashley, p. 82), sau era imaginata,<br />
ca si in Roma antica, <strong>din</strong> vite: dstoricii <strong>din</strong> epoca saxona, vorbesc<br />
adesea, in Anglia, despre o moneta vie (living money), care era permisa<br />
de lege, si consist a in a plat). in sclavi, in vite (cattle) j in tot<br />
felul de marfuri puse in circulacie')».<br />
Ceva mai tarziu, and cantitatea de moneta se immul -ceste, ea<br />
Inca nu e intrebuincata ca mijloc cotidian de transaclie i serveste<br />
numai ca auxiliar al trocului, pentru plata diferen -celor la schimbul<br />
obiectelor de valoare neegala (Karl Bucher — Op. cit., p. 122).<br />
Cu inceperea veacului XIII, moneta se immulieste in asa grad,<br />
incat incepe sa slujeasca ca masura de schirnb a marfurilor i poate<br />
representa preIul lor intreg. Pentru moment insa, Europa nu cunoaste<br />
cleat moneta de argint. Aurul era aproape necunoscut In<br />
aceste timpuri. Cantita -cile aduse de Roma in Europa, disparusera<br />
In Orientul asiatic, cu care imperiul roman facea un comerl foarte<br />
intins i pasiv ; jar intoarcerea aurului in Europa n'a putut incepe<br />
decat odata cu reinodarea acestor relqiuni comerciale cu Asia.<br />
Cel <strong>din</strong>taiu Stat european, care a izbutit sa faca aceasta legatura e<br />
Venelia. Cu ridicarea ei comerciala incepe istoria monetara a Europei:<br />
((Is toria monetara a Europei incepe in veacul XII si in peninsula<br />
italica. Punctul ei de plecare este era reintroducerei aurului<br />
1) Blanqui. — Histoire de reconomie politique, Ed. 4., 2 vol., Paris. 1860,<br />
Guillaumin I, p. 326.