DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

126
ECONOMIA SERVILA
care cumparase o marfa Cu un anumit preT, n'avca dreptul s'o revanda
mai scump, afara numai daca deimatord ei, n'a aplicat
inunca lui asupra marfurilor cun2parate.
teoria se explica perfect. In tirnpurile acele de lipsa si de saracie,
specula libera ar fi produs un dezastru pe langa faptul ca nici
nu prea avea la ce se aplica. Teoria lui Thomas de Aquino asupra
ojustului prep, rezuma in intregime ideile Evului-mcdiu asupra
muncii i comerTului.
Din aceleasi motive biserica a interzis uzura. Conciliul din Niceia
(328) interzice uzura clericilor, jar in veacul IX interzicerea se intinde
i asupra laicilor (Ashley — Op. cit., I, p. 186). Jar chestia
aceasta a preocupat multa vreme conciliile i sinoadele medievale.
Doctorii biseritei catolice nu puteau vedea hi dobanda decat un
premiu p( ntru trecerea vremer. #Acela care cerea dobanda pentru
un imprumut, cauta sA se foloseasca, hi ochii Veacdui de mijloc,
de-o oranduire dumnezeiasca,—vremea—si sa traga foloase personale
pentru el (v. Eicken —Op. cit., p. 512)#. Teoria aceasta, era
menita sa explice i sa dea putere lucratoare, prescripciei Evangheliei
dupa Luca (VI, 34, 35): imprumuta fara nadejde de inapoere.
Economistii moderni au incercat sa explice interzicerea
uzurei de catre biserica, prin faptul ca In Evul-mediu, creditul nu
putea Ii productiv ci numai de consumaIie, asa fiind dobanda
apare Ca o despoiere.
Argumentul nu ni se pare concludent. Nici in antichitate creditul
nu era productiv, i cu toate acestea la greci, dar mai cu searda la
romani uzura era, dupa cum am vazut, un flagel social si o cale
larga pentru recrutarea sclavilor. In Evul-Mediu, Inà, colonul,
servul fiind lipit de glie i obligat sa-si lucreze mansa, iar intreaga
ierarchie feudala, asigurand fiecaruia locul tn societate, clasa suprapusa
nu mai avea nevoie recruteze sclavii pe calea constrangern
corporale pentru datorii, i nici n'ar fi putut s'o faca, chiar
daca ar fi voit-o, de aceea i-a fost usor bisericii crestine sa interzica
uzura, interzicere care asigura de altfel saracia nivelatoare a lumer
acesteia, lume pe care biserica o putea stapani in virtutea singurei
puteri, de care dispunea, in virtutea puterei spirituale.
lath dar cum dispariiia monetei, cere un sistem economic, bazat
in intregime pe schimbul i remunerarea in natura, si cum pe baza
acestei economii naturale s'a ridicat un sistem juridic si o moral& —