DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

124
ECONOMIA SERVILA.
familii, aparIinand adesea caselor domnitoare, intrau in manastiri,
ca sä duca o viefa de pustnici (Vezi Brooks Adams — Op. cit.,
p. 186). In puIina vreme Europa s'a acoperit de numeroase asemenea
lacasuri sfinte, jar calugarii i calugari%ele erau cu sutele de
mu. Sclavii au inceput sã fie manumisi cu mule , sau druiçi manastirilor
i bisericilor, can le dedeau cate o mansa pe vastele Ion domenii,
transformandu-i astfel in coloni. Barbatii se despartiau de
nevestele lor, pentru a putea fi consecin0 cii Evanghelia. Fetele
refuzau a se marite sau maritandu-se continuau sã duca via%a
cast a de mai inainte. Astfel de perechi sfinte se citeaza cu zecile.
Von Eicken insira numeroase: Velerian si Ceci1ia , Aureliu si Natalia,
Crisantu i Dania, etc. (Op. cit., p. 456).
Aceeas ruptura sufleteasca s'a produs si intre parinP i copii.
Agnes, mama nenorocitului imparat Henric al IV-lea, s'a declarat
de partea bisericii, in lupta lui cu Grigorie VII; tot asa i fiii lui.
In ordinea ierarchiei sociale, se produce aceeas curioasa rasturnare,
prescrisa de Evanghelie. Ca sa merite impara%ia cereasca,
mul%i din cei dintaiu au cautat sa fie cei mai de pe urma. Radegunda,
nevasta lui Cloter, fundeaza manastirea Poitiers si face acolo cele
mai umile lucrari, ca cea din urma dintre servitoare. Episcopul de
Praga, Adalbert, care Wale la Maintz, pe langa Otto IV, facea, la
curtea acestuia, cele mai vile munci (v. Eicken — Op. cit. p. 494).
Intr'un cuvant, tot ce era via%a, placere si boga%ie era negat cu
violema de biserica.
#Peraldus, mort la jumatatea secolului XIII, numeste boga -cia
#combustibulul focului infernab> (Eicken — Id., p. 499).
Cesar din Heisterbach a facut afirmaçia ndrazneaa, care aminteste
defini%ia data proprieta%ii de Proudbon, ca once bogates e
sau ho% sau mostenitorul unui bun.
Afirma%ia aceasta e insas negarea dreptului de proprietate.
Sfantul Ambrosie e de aceeas parere: «Nature — scrie el — a pus
In comun toate lucrurile pentru uzul tuturor... Natura a creat
dreptul co/nun. Uzurpa%ia a %cut dreptul privet* (Paul Janet — Op.
cit., p. 295).
Dupa cum se vede dar, lumea din acea vreme nazuia sa traiasca
absolut in conformitate cu Evanghelia, pentru ca felul acesta de
1) Vezi §i Ashley. — Op. cit., I, pp. 156-158