DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

122 ECONOMIA SERV ILA
dezolant al Evangheliei jar cre§tinismul a inceput s& capete adep -ci
la Roma. Cand a§ezamintele lum.ii antice s'au distrus pe deantregul,
reu§ita cre§tinismului a fost completa.
Acesta este momentul — materialmente poate cu neputin1,4
de precizat, — al triumfului invaIaturii celei noua.
Dupa cum se vede dar, nici eaderea imperiului roman, §i nici
reu§ita cre§tinismului, nu s'au intamplat dintr'o data. Cu cat degradarea
§i decaderea colosului roman inaintau, cu atat cre§tinismul
se apropia mai mult de izbanda lui desavar§ita. Decaderea aceasta
treptata §i ridicarea aceasta inceata, constituesc in realitate diferitele
faze din evolutia cre§tinismului — deaici diversitatea con-
cre§tinismului §i aparentele lui contraziceri. Ele se datoreaza
aluviunelor diferitelor epoce, in care a evoluat §i dealungul
arora s'a desvoltat noua credima.
Dar din toate aceste faze intermediare, pe noi nu ne intereseaza
cleat epoca cea mare a triumfului definitiv. Ea corespunde Cu
conipleta eadere a imperiului roman, care, in realitate nu e, dupa
cum am vazut mai sus, cleat caderea economiei monetare §i ridicarea
celei naturale.
Cre§tinismul a intrat, Cu alte vorbe, in posesia unui cadavru
economic. El §i-a modelat firea §i structura dupa imprejurarile,
can i-au dat izbanda §i a cautat sa mergina societatea, pe care
urma s'o guvern eze, exact in aceea§ situatie in care o gasise in clipele
triumfului sau — adica in starea de societate bazata pe economia
natural, cu excluderea numerarului §i a traficurilor econornice
de once natura. i, in adevar, cre§tinismul, ie§it din fallmentul
roman, stapan pe saracia acestei lumi, s'a straduit s'o men-
%Ma in aceasta saracie. E poate locul sa aplicam aici, fenomenelor
sociale, legea qconstanIei originaro, aplicata de Rene Quinton
fenomenelor fiziologice.
TendinIa aceasta a bisericii, — devenita acum stapana pe lumea
medievala — de-a mei-gine econornia natural, a dat na§tere fenomenului
cunoscut sub numele de ascetism. El nu ia na§tere odata
cu cre§tinismul, ci mult mai tarziu, adica in clipele cand situalia
economic a a imperiului roman a ajuns atat de rea incat o vial&
normala, cu placerile ei obicinuite, nu se mai putea duce: 4Nirrac,
In pilda lui Christ, nu putea indemna la ascetism ; primilor §i adevaratilor
cre§tini, el le era absolut necunoscut ; chiar 200 ani dupa