DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SE RVILA. 119
s'a acordat. Ea Ii era organiceste necesark pentru cea mai inalta
functionare in rolul sau social. Once stirbire a libertatii lui, ar fi
fost o stavila la Indeplinirea functiei lui sociale.
Evul-Mediu a vazut pamantul european acoperindu-se de milioane
de grupuri familiale razlete, carora negustorul trebuie sá le
Inlesneasca, mai intaiu schimbul, apoi comertul produselor, pe can
ele nu mai erau in stare, ca familia patriarhalk sa si le dea singure.
Libertatea personala a negustorului a devenit, in asa imprejurari,
o garantie a indeplinivii acestei sarcini. i precum mai tarziu,
libertatea lucratorului a devenit o conditie absoluta pentru sporul
enorm de productie, cerut de Immultirea uriasa a populatiei yeacuritor
XVII si XVIII, tot asa In Veacul de mijloc, libertatea personala
a negustorului devenise o conditie indispensabila pentru
lndeplinirea functiunii lui sociale, atat de importanta, de-a inlesnl
schimbul produselor unilaterale, intre familiile farimitite de coloni,
farimitire necesitata, cum am vazut mai sus, de nouile conditiuni
ale productiei.
Burghezia, asadar, a stiut sä-si cucereasca sau mai bine zis, a
fost necesar sä-si cucereasca libertatile cu cel putin patru-cinci
veacuri inainte de clasa muncitoare. Interesul productiei o cere,
functia de intermediar intre diferitele economii familiale jucand
atunci un rol primordial.
Aceasta libertate personalk de care se bucura burghezia, a f acut
ca foarte multi -Omni sa se faca admisi in chip fraudulos In
orase ca sá scape de serbiri — fapt, care contribue In i mai mare
masura la desvoltarea repede a burgurilor si la popularea ion. Ba
ceva mai mult, nobilii, dandu-si seama de acest femonen, au Inceput
sa dea libertati pe moiiIe Ion, ca sa atraga satenii din Imprej
urimi.
§ 8. — Ascetismul
Burgurile odata formate si imprejmuirile Ion de zid sau de simple
gropi i aaturi odata ispravite, viata orasaneasca se gasea asigurata
si s'a putut desvolta cu toata repeziciunea. Caci ceeace a
contribuit la curanda Inflorire a vietei urbane, a fost faptul
ca in acele vremuri apararea predomina atacul. Oricine, care
ajunsese sa se adaposteasca indaratul unui zid sau a unui sant,