DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

118
ECONOMIA SERVILi
Cum insa sistemul acesta juridic, rascumparat adesea dela senior
Cu bani sunatori, apariine mai mult economiei monetare, vom
aveh sä ne ocupam de el in capitolul ce vine, jar aici ne vom margini
sa schipm, foarte pe scurt, sistemul de drept al oraselor, eel pucin
la obarsia lui.
Dreptul acesta a urmarit un indoit scop, care a concurs insa la
acelas rezultat: 1) sa sustraga piaca i intregul burg de sub jurisdiccia
capricioasa i totdeauna interesata a seniorului si 2) autoritatea
burgului — inlocuind pe senior — sa capete jurisdiccia
deplina asupra tuturor acelora adunaci in burg, fie Ca se afla acolo
intamplator, in zi de targ, fie ca au asezari statornice in el.
Neaparat, fiecare renuncare a feudalului, la unul din drepturile
lui, constituia un nou privilegiu cucerit de oras si costa noui sume
de bath, daci fie regelui ca sä intareasca privilegiul (Pirenne — Op.
cit., p. 42), fie seniorului ca sa-1 concedeze (Green— Op. cit., I, p.222).
Cand dar instrumentul de liberaciune al oraselor era banul, in-
oricine cat de greu au mers lucrurile la primele lor inceputuri
cand numerar Inca nu exista. Cu toate acestea evolucia aceasta de
emancipare inceata incepe foarte de timpuriu, caci creearea oraselor
si a pietelor de troc raspundea unei nevoi adanci i afara de
aceasta, seniorul locului percepeh drepturile lui in natura, ash Ca
avea tot interesul sa incurajeze inceputurile oraselor, cari peste
opt veacuri vor deveni fatale clasei lui.
Totalul privilegiilor i drepturilor castigate, dau nastere unor
noui regule juridice, cunoscute sub numele de jus mercatorum, de
unde se va desvolth mai tarziu dreptul comercial. El asigura neamestecul
seniorului si autonomia adica ((pacea targurilorc
Marktfrieden, in limba germana ; Frith gild, in englezeste;
paix de la vale sau paix fixe, in francuzeste — denumirile acestea,
corespunzatoare in toate limbele, denota Ca orasele au avut aceias
evolucie la toate popoarele. i iata cum umilii i ratacitorii negustori
ai Evului-Mediu, au izbutit sä introduca in mijlocul castelelor
feudale, asezate pe cele mai formidabile puncte strategice, pacea
fecund& i producatoare.
Desvoltarea oraselor a mers /liana in mana Cu prosperitatea persoanei
negustorului si a burghezului. Privilegiul lui cel mare de-a
fi om liber, ca i nobilul, in mijlocul lumei de servi, din care se ridicase
i care-1 inconjura, n'a fost o simpla favoare personala ce ti