DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SERVILA 117
singura chestiune sociala actival). Cand meseriasii s'au immultit
s'au intarit indeajuns, revolutia zisa comunalk a izbucnit pretutindeni.
In Flandra ea a izbucnit in anul 1225, cand impostorul
Bertrand de Rains s'a dat drept contele de Badouin, disparut
chip misterios in Orient, si a chemat poporul la arme (Pirenne —
Op. cit., p. 163). In Anglia au izbucnit cloud #comune*, una pe timpul
lui Ricard-Inima-de-Leu, sub conducerea Wilhelm Barba-
Lunga si a doua sub Eduard II, and populatia infuriata a destituit
pe alderman §i a ales primar pe Thomas Fitz Thomas (R. Green
— Op. cit., I, p. 227). Franca, la randul ei, a cunoscut o revolutie
similara in diferitele ei centre industriale, sub conducerea mai
intaiu a lui Etienne Marcel, apoi a lui Nicolas Flamand si a treia
zisa insurectia cabochiens, una din cele mai teribile, la care au luat
parte familiile Legoix, Saint-Yon, etc., sefii macelarilor din Paris
(Etienne M. Saint- Leon— Op. cit., pp. 230-237).
Toate aceste revoluciuni municipale, unele chiar in legatura
intre ele, cum au fost cele din Flandra cu cele din Franta, urmareau
un singur scop: participarea meseriasilor la guvernarea oraselor,
alaturi de negustori. Revolutia a reusit pretutindeni, i °data
cu reusita ei iau nastere corporatiile, de can ne vom ocupa in alta
parte, intrucat ele privesc economia monetara, renascuta in yeacurile
XIII si XIV.
Aici va Ii destul sä aratam ca obarsia meseriilor sta in corvezile
pe can vechiul serv era obligat sä le presteze seniorului, i pe can
fie ca le-a rascumparat, fie ca a scapat de ele mutandu-se la oras si
beneficiind de dreptul special burgului (Vezi Ashley—Op. cit., I, p. 90).
Asadar, descriind antrepozitul primordial al marfurilor, am
schicat — neaparat, cu totul schematic — formarea oraselor. Rämane
acum sä vedem chipul in care proprietarul marfurilor a ajuns
asigure, odata cu proprietatea lor, i siguranca persoanei lui,
cam daca el n'ar fi izbutit in aceasta a doua incercare, cucerirea
dintaiu devenea fara nici un folos pentru el.
Starea aceasta de fapt cerea, cu alte euvinte, o stare de drept
adecvatk care s'o sanctioneze, si in adevar, negustorul a izbutit
sa-si asigure libertatea persoanei lui, pe calea dreptului.
1) Vezi In aceasta privinta: Alb. Mihaud — La lutte des classes, Libr. scientifique,
Paris.