DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

114 ECONOMIA SERVILL
Inainte de-a intra, frisk in studiul acestei chestiuni, se impune
observarea cá In aceste vremuri, si in decurs de cateva veacuri,
Italia inceteaza de-a mai fi teatrul istoriei universale. Pradata de
numerosii barbari navalitori, pe can faima Romei Ii atragea ca lumina
unui far; framantata de luptele dintre papalitatea slaba,
corupta si abia nascanda, cu familiile patriciene, can des1 putrede,
erau Inca destul de puternice, Italia acestor vremuri zace in cea
mai cumplita decadere §i in cel mai complet intuneric.
Centrul de gravitate al lumii antice se stramuta dela Sud, la
Nord. Rolul cel mare Ii joaca acum Galia, Germania, Flandra si
ceva mai tarziu Anglia.
Aici iau nastere primele burguri.
Originea lor e pur militara. Cu inceperea veacului al IX-lea, nobilii
aveau obiceiul s zideasca pe fiecare domeniu al lor Cate un
caste!, imprejmuit la o oarecare distanta de un zid puternic, castra,
inauntrul caruia locuitorii domeniului aveau dreptul sa se refugieze,
in vremuri de navalire, impreuna cu vitele si tot avutul lor 1).
Neaparat, in schimbul acestui serviciu ei erau datori sa piateasca
seniorului o contributie, care, ca toate din acele vremuri, se
platia in natura (v. Eicken — Op. cit., p. 516); ei aveau n acelas
timp indatorirea sä intretina si sa puna in stare de aparare zidurile
si castelul.
Gaud migratiunele de barbari se mai potolesc, castelul, care se
cladise in vederea lor, ramane fara intrebuintare. Destinatia lui se
schimba Insä curand. El devine sediul autoritatilor seniorale, can
'Dana atunci erau ambulante, cum arata Pirenne. Foarte curand,
tusk castelul va deven1 centrul schimburilor de produse, pe cari
noua organizare a farniliei le necesita.
Am vazut Ca schimburile acestea facandu-se intre marfuri deosebite,
ele trebuiau sä fie produse si de localitati departate unele
de altele, caci numai in acest caz schimbul avea inteles. Iar pe de
alta parte, schimbul lacandu-se in natura, transportul marfii, dusa
spre schimb si primita in schimb, juca un rol considerabil in via -0
negustorilor, Cani§i faceau atunci meseria in mod ambulant, cum
Vezi H. Pirenne. — Les anciennes democraties des Pays-Bas, Paris, 1910,
Flammarion, p. 8; J. R. Green — Hist.du peuple Anglais, 2 vol. trad. de Aug.
Monod, Paris, 188, Plon, I, p. 221; E. M. Saint-Leon —Hist. des corporations
de métiers, Ed. 2-a, Alcan, 1909, Paris, P. 68; K. Bucher — Op. cit. p. 117,