DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SERVILA. 109
Dreptul acesta de proprietate devenise ereditar, in urma declararii
ca ereditare a fun.cOunilor primitive in Stat, asa ca se presupun.ea
c odata' cu domeniul, copilul va mosteni i sarcin.a oficiala,
pen.tru care acest domeniu fusese dat in ben.eficiu vreun.uia
din In.ain.tasii lui— or, ca sa se mulIumeasca n.umai cu sarcin.a,
far& rasplata care trebuia s'o in.soIeasca, nu era lucru tocmai simplu,
copilul trebuia intrebat daca con.simte, con.simIiman.t care rezulta
din tn.sus faptul ca a admis sau a participat la van.zare. Neaparat,
mai tarziu, can.d regii au uitat pentruce con.cedasera nobililor
fiefurile i can.d acestia din urma uitasera pentruce le-au primit,
s'a putut pierde insemn.area primordiala a con.sim.Iiman.tului
copiilor la vanzarea bun.urilor parin.testi si ea a putut fi atribuita
«dreptului slant al n.asterii*.
Dar nu e n.umai atat. In Veacul de mijloc, familia patriarhala
nu mai exista, adica n.0 mai exists acel domus, care sa fie singura
celula producatoare, acum familia patriarbala s'a faramicit in numeroase
familii mici, can nu-si mai puteau subveni sin.gure tuturor
trebuin.Ielor, i deaceea i organizalia lor regida, primitiva a putut
sã dispara. Intre paterfamilias si copii, ca i in.tre sot si so -Pe nu
mai exista acea depen.den.0 economics, necesara pentru a face '
din familie un organism de producere, care cere o direcIie unica
un proprietar unic. «La romani— scrie Paul Gide 1)— patrimoniul
domestic n.'are cleat un stapan., seful familiei. La germani
patrimoniul acesta este proprietatea comun.á a familiei intregi; cucent
adesea cu armele, el aparTin.e deopotriva' acelora can au ajutat
la cucerirea lui, i nimeni nu-i este stapan.ul, fiecare avan.d asupra
lui un drept egab. Si in. Roma antica, ha chiar in deosebi acolo,
patrimoniul era cucerit, cu toate acestea nu toli cuceritorii aveau
un drept egal asupra lui. Pricin.a drepturilor excesive ale lui paterfamilias
o gasim in aceea c& familia roman.a era sin.gura celula de
producere pe °and cea barbara, asemanatoare celei medievale,
nu in.dedi nia in soCietate aceasth fun.cIie de atelier.
Deaceea, nici copiii, can in familia patriarbala sun.t aproape sclavii
lui paterfamilias, nu mai depin.d exclusiv de capul familiei i soarta
lor se imbunktateste in Evul-Mediu. In primul loc, trebuie
1) Paul Gide. — Etude sur la condition privie de la femme, Paris, 1867, Durand,
p. 227.