DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

108
ECONOMIA SERVILA.
reusit in cele din urma sa le faca i ereditare 1), cum vom vedea
aceasta mai la vale.
Iata dar ca atat colonatul cat i beneficiul, pe langa ca erau mijloace
de plata in natura a pamantului, a muncii agricole ca §i a
functiei indeplinita in Stat, apoi ele au creat intreaga ierarhie sociala,
tot sistemul feudal, ca i dreptul adecvat lui.
§ 6. — F amilia
Dar nu numai dreptul de proprietate s'a transformat sub imboldul
noilor nevoi economice. Familia a incercat deasemenea schimbari
profunde in constitutia ei. Pe cand in antichitate familia patriarhala
era o cetate inchisa, care nu cunostea deck un singur sef atotputernic,
in Veacul de mijloc, paterfamilias pierde multe din drepturile
lui absolute.
Familia medieval a ia infatisarea intregei societati deatunci
se transforma intr'o organizatie, in care dreptul de nastere i oranduirea
ierarhica, iau locul vointei arbitrare a patriarhului. Edouard
Laboulaye in celebrul sau studiu citat mai sus, caracterizeaza
astfel familia medievala: q0ricat de mare e puterea sefului, aceasta
putere nu mai este baza familiei ; toate drepturile pureed dela
nastere si dela sange; nici casa' toria, nici emanciparea nu fac pe
copil s piarda privilegiile pe cari le are dela natura ; i departe
de a favoriza arbitrarul sefului, permitandu-i sa dispuria de averea
lui dupa plac, legile germanice dau copiilor un drept actual asupra
bunurilor parinte§ti; un drept ce s'ar putea asemul, lard a comite
vreo greseala, drepturilor unui coproprietor. Tatal nu numai ca
e inut sa lase copiilor bunurile familiei, les propres, cum au fost
numite mai tarziu, dar chiar In via Va. fiind, el nu le poate instraina
fara consimtimantul viitorilor sai mostenitori; atata putere are legatura
sfanta a nasterei (Op. cit., pp. 77-78)*.
Incheierea, cam sentimental a lui Laboulaye, nu-si prea avea
locul aici. Nu degatura sfanta a nasterii* opria pe tatal sa-§i
instraineze averea fara stiinta mo§tenitorilor sâi, ci insas natura
dreptului pe care tatal II avea asupra averii lui, avere care in Veacul
de mijloc nu putea fi cleat
1) Henri Pirenne. — Les anciennes dernocraties des Pays-Bas, Paris, 1910,
E. Flannnarion, p. 158.