DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SENVILA 107
acelora, can se succedau in aceea§ funcIie. AO de pilda, domeniul
Lagny a fost posedat succesiv de catre Ebroin §i Waraton can,
au lost succesiv primari ai palatului, §i el revine pentru a doua oard
lui Waraton cand personagiul acesta reia posesia primariei (F. de
Coulanges—Or ig. du syst. Mod., p. 185; v. Eicken—Op. cit., p. 516).
'eta dar, unul din cele mai insemnate asezaminte ale Evului-
Mediu, consacrand §i el plata in natura pentru servicii facute In
locul plaIilor in bani, cum se uzita in antichitate §i cum vom vedea '
ca incepe sä se plateasca cu trei veacuri mai tarziu.
Dar nu e numai atat, beneficiul a servit §i la organizarea particulara
a proprietaIii in veacul de mijloc.
Am vazut ca servul, lipit de glie, delinea mansa lui dela patron;
acum vedem ea nobilul, pus in servicul Statului, capata §i el o por-
-Pune de parnant dela rege. Nobilul acesta, la randul sau, va conceda
§i el o parte din aceste parnanturi unor subalterni ai sai, vasalii,
can la randul Ion, von avea alIi vasali pe partea lor de pamant,
pana la cel din urma, care e colonul. Legaturile acestea de
vasalitate, prin impaqirea §i subimparIirea beneficiilor, a inceput
sa se activeze mai cu seama dela Carol Magnul.
lath' cum s'a constituit intreaga scar% ierarhica, atat de complicata,
a Veacului de mijloe. Totul s'a bazat pe pamant, care p ornind
din mana regelui, s'a distribuit tuturor treptelor sociale, fieearuia
in raport cu insemnatatea funcIiei pe care o indeplinea in Stat.
Cum, dealtfel, era §i lucru firesc, delinatorii ace§tia de domenii,
reprezentand remunera/ia lor pentru funcIii, au tins sa faca slujbele
lor, mai intaiu viagere §i apoi ereelitare pentru asigura
pe vecie posesia domeniilor concedate lor in beneficiu. '
Ca au reu§it pe deplin, o dovede§te insu§ faptul Ca ei au izbutit
sa faca din toate funciibe, demnitaii ereditare, jar la consolidarea
dreptului de proprietate, odata cu reu§ita revoluVei franceze, to0
ace§ti nobili, can de -cineau domeniile lor cu titlul primitiv de beneficiari,
au ramas buni proprietari pe ele, dealtfel ca §i colonii tarani
pe lotul lor de ramant.
Tendin%a aceasta de-a transforma slujbele publice In demnitaIi
ereditare §i de-a transforma clasele sociale in adevarate caste, nu se
face sirnOta numai in ce prive§te pe nobili, dar §i in clasa burgheza.
Negustorii, membri ai ghildelor §i ai hanselor ora§ene§ti, transformtkndv-§i
functiile pun profesionale in demnitaIi inunicipale, au