DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA S E NIT icX 105
chipui ca ar fi fost vorba sa se taie in doua un colon. Intelesul actului
e ca patronul cedeaza cumparatorului jumatate din redeyenta
datorita lui de catre iobag. Tot asa se intalnesc acte prin
care patronul vinde sotia sau copiii unui colon. Or, religia catolica
i chiar un edict al lui Constantin, opresc desparteniile; jar
In ce priveste chiar pe sclavi, legile i obiceiurile medievale opresc
pe stapani sa desparta pe membrii unei aceleias familii, prin vanzare.
Cum ar fi fost dar posibil asa ceva, cand e vorba de coloni,
can aveau o situatie incomparabil mai buna cleat cea a sclavilor?
Adevarul e cà in aceste cazuri patronul nu vinde nici solul cultivat
de iobag i nici persoana lui, ci redeveW ce acesta Ii datoreaza.
Ba ceva mai mult, nici patronul nu dqinea pamantul dat colonilor,
cu titlul de proprietar absolut. El nu era decat un beneficiar
al solului, dat lui de catre rege, in schimbul functiilor pe can le
indeplinea in Stat— asa ca proprietarul adevarat al solului, daca
se poate vorbi in aceste vremuri de un proprietar quiritar, era regele,
care dePnea in teorie intregul sol al regatului sau, in virtutea
lui dominium eminens. Tata, dealtfel, felul limpede in care sintetizeaza
Miroir de justice obarsia oricarei proprietati medievale:
cEn ces formes les contrats avant dits se firent par nos premiers conqudrants
; quand les comtes furent enfieffes des comas, barons de baronies,
chevaliers de fiefs de chevalerie, sergents de sergenterie, vilains
de villenage, bourgeois et marchands de bourgages, dont aucuns recurent
fiefs, chacun avec une obligation particuliere, si comme pour
service faire, ou, en pure aumone, aucuns a tenir par hommage, et
server a la defense du royaume, et aucuns par vilaines coutumes,
d'arer, d'ouvrer, charrier, sarcler, /catcher, scier, tasser, battre, ou
telles autre maniere de service, et aucunes lois sans reprise de manger)).
Iata dar de unde i cu ce drept dqin diferitele ranguri sociale,
dreptul lor asupra solului. Precum seniorul are dreptul lui la pamant
cu anume obligatiuni catre superiorul sau ierarhic, tot asa
iobagul detine portiunea lui de pamant, Cu anume indatoriri
catre patron.
Infine, ultimul argument in favoarea temei ca patronul nu era
proprietar pe pamantul cultivat de colon, ci numai .asupra dijmei
datorata de el si asupra zilelor lucratoare, e i urmatorul: in pragul
timpurilor moderne, and, datorita imprejurarilor pe can le vom
studia in capitolul ce vine, proprietatea niedievala tinde sa