DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

14 FUNCTIA DREPTULUI
Savigny ca bazg a dreptului, e o cauza" interna i deci in flagranta
contrazicere cu intregul lui sistem de cugetare si de aplicare.
Nu trebue Ins a' uitath vremea in care a trait Savigny i influentele
de can a fost inraurit. Sistemul juridic al lui Kant, ca i intreaga filozofie
a acestuia, au avut o mare influenp asupra tuturor jurisconsultilor
epocei, influenta dela care nu s'a putut sustrage nici Savigny,
fapt pe care-1 marturiseste singur el, intr'o scrisoare adresata lui
Fries. Savigny, nu numai ca a consacrat o mare parte din activitatea
sa studiului filozofiei lui Kant, dar el declara a fi gasit in sistemul
acestuia, fundamentul propriei lui filozofii, i marturiseste
sistemul kantian a fost pentru dansul ca o revelatiune 1).
Dar ceeace fondatorii scoalei istorice n'au fgcut, s'a incercat In
urma de Catre aiii. Unii au v5.zut in Volksgeist o recAdere in vechea
conceptie a dreptului natural. Si era cu atat mai explicabilb.
aceasth confuzie, cu cat insus Puchta a cazut victim a ei 2). Altii au
crezut intr'o confuziune cu rationalismul kantian, clan' ffind mai
cu seam 6 influenta marturisita pe care a exercitat-o Kant asupra
lui Savigny ; abii , infine, au explicat cà Volksgeist n'ar fi deck expresiunea
vointei colective a natiunii.
AdeVarul insa e ca Savigny a fost in neputinps dea vreun continut
real 4constiintei juridicec In clipa chid el formuleaza uriasa
lui teorie, cunostintele juridice, economice i sociologice erau Inc
restranse. Ajutat de acest capital redus de stiir4e, Savigny n'a putut
merge cu demonstratia positiva a teoriei sale deck Van'a. la un anumit
punct. Jar acolo, unde stiinta contemporana lui 1-a pgrAsit, el n'a
esitat s inventeze, constient sau inconstient, un termen menit
umple golul acesta. Termenul astfel inventat a fost #constiina nationa16)),
entitate metafisica, lesne de confundat cu conceptia rationalistg
a dreptului. Dar deatunci incoace capitalul cunostintilor
omenesti a crescut enorm si in locul termenului vag i gol de
odinioara s'a simtit nevoia unei reabit.çi vii, — de aici critici, imputari,
negatiuni.
1) M. Aguilera. — L'idee du droit en Allemagne, p. 40.
2) MO in adevar ce scrie Puchta n aceasta privinta: ((Constiinta care leaga
pe toti membri unui popor, care-i nascuta cu ei si-i face sufleteste madularele
aceleiasi natiuni, intr'un cuvant constiinta nationala, este izvorul, obarsia dreptului
uman sau natural. Este originea convingerilor juridice, active in sufletul
fiecarui individ, apartinand aceluiasi popor*.