cuREERuL juDI JAR

c
Mt XII, No. 5 On exemplar 66 boot bumineca 14 gel:demi:111e Mg
cuREERuL juDI JAR
Un numer Imola I led
bOCTRINA JURISPRUDENI A — LEGISLATIUNE ECONOMIE POLITICA -- FINANTE
DIRECTOR: D. ALEXANDRES00 I PRIM-REDACTOR: I. N. CESARESCU
Al3ONA.MENTUL
pa an 30 lel; 6 lunt 16 let; 3 tun! sic
APARE
Student!) t plates° pa )(meat&
I
Strain/Item : 40 tel pa an, 20 pa leaf Abonamentele Be' plAtiso tot-d'a-nna Inainte
SIJMAR :
1de don on pe septambna sub redacting nu! comb!
BEDACTIA I ADMINISTRATIA
BUCURESCI
Splainl Brinooveann Voevod, 6
Via-i-via de Palatul Justitiel
1Daca inset' in practica judecatoreascd s'a admis ca judecato
rut l de instructiune sa lath' cercetart intr'o afacere penderata
inaintea tribunalului, aceasta nu se referci de ecit la dreptul pe
JURISPRUDENTA. RONA.N1. :
care tribunalele il ad ca printeun judecator at sectiunet sá se
Tribunalul Ilfor s. Al. Parisianu, V. Dumitrescu, Dan §i faca eereetciri pentru ca tribunalul sci alba elemente suficiente
Moreno Albahari, Aron Behar si Rafail Bali, dap judedtel pentru in resolvarea cestiunilor supuse judeccitii sale.
fraudele de la Minist. de finance cu ocasia tragerilor la sorti a 3) Interesul unei butte administratit a justitiei cerdnd ca a-
!Trite! Statului.
facerile cari sunt in stare de a fl judecate sa se resolve cat se
Donatinnile mannale snnt snpnse la taxa de inregistrarel poate mai repede, suspendarea unei afaceri penale trimisei in
de tefan Scribal).
judecata tribunalului corectional nu poate fl acordatd pentru ed
ar avea legcituri cu o afacere ce se afIci inca pendinte la Judecatorul
de instruptie.
4) Statul roman wand eel mai mare interes ca operatiunile
jIIRISPRUDENTA ROMANI ce servesc, prin tragere la sorti, la amortisarea titlurilor de
renta emise pentru acoperirea imprumuturilor ce a contractat,
TRIBUNALUL ILFOV, Sectia I C. C. sci se facia in maul eel mai regulat gi corect, pentru cci o neregularitate
poate avea ea urmare pentru Stat insemnate daune,
Audienta de la 19 Italie 1903
fie din pu 'tut de vedere 'material, fte din punctul de vedere at
atingerei creditului Statului, urmeazci cci atunet ecind s'a cornis
Preqedentia D-lui D. A. MAVRODIN, Prim-Prqedinte neregularitciti de cdtre functionari cu tragerile la sorti gi acegti
Al. Parisianu, V. Dumitrescu, Dan gi Moreno Albahari, Aron
functionari ad fist dati judeccItit pentru aceste rapte, Statul ro-
Behar gi.Rafail Bali, daft in judecata' pentru fraudele severgite
man poate ft admis a figura in instan(cl ca parte civil&
la Minist. de finante cu ocasia tragerilor la sorti a rentei Statutut.
b. Elementele delictului de falg in act publice, prevezut gi ?mi.
depsit de art. 124 din Codal penal, sunt urmatoarele: a) alte-
Sentinta corectionald No. 997
rarea adeverului ; b) intentiunea fraudaloasei ; c) prejuditiul sad
Conexgre.—Cand are hoc In penal.-0 afacere pendent 4 inaintea posibilitatea de prP juditiii, fie moral sad 'material; d) alterarea
tribunalului alta inaintea judedtorului de 'instructiune.— adeverulat sci fle Mould inteun act public scris; gi e) autorul
Desistare.—Da d tribunalul corectional, sesisat de o afacere pe- falgului sa aibcti calitatea de funetionar public.
nalit, se poate desista spre a o trimete din nod la judecatorul de Ast-fel, se face culpabil de delictul de fats in acte publice,
instructiune spre a face un suplitnent de inStructiune.— functionarul inscircinat cu tragerea la sorti pentru amortisare
Suspendare.—Materie penal. —Dad tribunalul poate suspenda a titlurilor de renta emise de Stat, cand altereaza adearul at&
o afacere penala pentru d ar avea leg4turl cu o afacere ce este in procesele-verbale constatcitoare de operatiunile trageret sortu-
Ind la judedtorul de instructiune.—
lui declarand ca s'a procedat is tragerea in sorti in mod sincer
Parte civil4.—Dac4 Statul roman se poate constitui, parte civila qi regulat, pe ednd in realitate sortul nu a fost de cal un simu-
in delictul de fals in acte ptiblice comis de un functionar al sed lacra de sort prin prepararea urnel de mai nainte, alegdnd rule-
prin neregulata tragere la sorg a titlurilor de rent4 perbtru atele sad stampiltindu-le din nod ca sd le tacit sci corespunddi cu
mortisare.—
numerile titturilorde rentd posedate de el sad de altil cc i le
Fal§ in acte publice.—Elementele acestui delict.—Tragcre ne- incredintad ca sa fle amortisate, aga cci resultatul nu depindea
regulata la sorti a titlurllor de rent6 destinate amortidrei. — de §ansd ci de buna-vointa functionarului cat gi in tablourile
Da d exist fal§ si d ad prejudi tiul este numal oral.—(Art. m 124 in care seriea numerile egite la sorti, trecdnd ' numerile titlu-
Cod. penal).
rilor posedate de el sad de eel cc i te incredintad, de complicit
Complicitate. — Fal§ ante publice.—Tragere falsa la sortY a se'', iar nu pe acelea pe care sortul le-ar ft clestgnat, aga ca in
titlurilor de rent 4 ce ad a II amortizate.—Cand exist 4 complici- definitiv sa se treacd fapte neadaverate drept adeverate.
tate,--(Art. 40, 50 si 124 C. penal).
In acest cas, intentiunea frauduloasci este destul de dovedita
Infelatorie.—antagid.—Elemente.—Fals in ante publice.—Pre- intru cat, funetionarul, autorul falsului, gtia eci faptele facute
juditiu moral.—Tragere 80141 false a titlurilqr de rent 4 ale de densul sunt oprite de lege gi ea prin faptul ad vatamd pe
Statulul.—Prejuditni moral pentru Stat. — Dad Statul poate cere eel de at treilea, cauzdnd prejuditit atat Statulut roma'n cat li
daune pentru acest prejuditid de la autoril falsuluT si de la detentorilor de rentd.
cornplici. Cuantumul acestor daune. — Cum se fixeazit.—Preju- Prejuditiul eerut cle delictul de fats putdnd ft sail moral sail
&Oil material pentru Stat. — °and Pxista. Statul poate material, tragerea la soft neregulata a titlurilor de renta desti-
cere despagubirl pentru acest prejuditid.—(Art. 998 C. civ,). nate a ft amortisate, aduce Statulai un prejudicid atat moral
1) In principid coneXarea are toe atunci cdnd aceeagi afacere cat gi' material: moral, cdci atinge creditul gi onoarea SUNNI,:
Se gasegte pendinte I:nail/tea a doue diferite instante de acelag material, flund-cd Statul,poate ft expus in o actiune in daune
grad.
din partea detentorilor de titluri de renta ; asemenea gi deten-
Ast-fel, nu se poate conexa o afacere cc este trimisa deja inatorilor de renta le aduce un prejudititt cad dacci sortul ar fl
intea tribunalului Cu o afacere, cc este Inca' pendinte inaintea fost regulat, cletentorit de rientd earora le-ar ft egit in sortt ti-
judecatorulai de instructiune, or care ar legcltura dintre aaurile ton ar ft cdgtigat prima de clielrentei itttre cursul ilet
ceste cloud afaceri gi independent de cestiunea de 'a se fa daca f i ta/oarea norninala ; on, , prin tragerea neregulatcl, cdnd se
afaeerea de la instractiune se va resolvi sad nu printr'o ordo- scoate din urna nurnal titlurile cc intereseazd pe functionarul
naniii de urmtirire. '
autor at talsului gi pe complicit al, Sc face imposibila egirea la
2) Tribunalul corectianal odatd sesitat de o afacere nu Mai sorti ' a titlwriror de rentd ale detentorilor.
poate sa' se desisteZe gi afacerea din nod la judeedto- Resultatul trageret sortului trebuind, dupci lege, sd fie con-
rut de instrucOune spre a fee un supliment de instruciiune, stoctat prin incheere de peoces.verbal, give; intr'un act :wrist treo

498JflERt5L iUt.CIAR, ko. 57.—Dumineca 14 Sept etribrie 190
-
cerea in acest proces-verbal ea s'a tras la sor( regulat, pe cand
in realitate nu era de cat un simulacra de sort, alterarea adeve'rului
este facatc" intr'un act scris.
In fine, functionaral culpabil de aceastel alterare a adeveralui
dacd era inscircinat ca efectuarea tragerei la sort, actele
incheiate de densul sant cote publice de oare cc sant fcicute de
un functionar Public tn esercitiul functiunel sale.
De asemenea pen era ca alterarea adeverului sit fie continued
intr'un act scris, nit'e nevae ca actul incrirninat sa fie scris fi
subscris de autorut ci e suficiera ca in actid incrirni-
nat adeverul sel fie atterat de autorul falfului. .
Ast-fel, cand autorul falqului a dectat i trecut, in listele de
tragere la sorti a titluritor de rent, numerile de retied preparate
mai din'nainte (ci4^' nu ac, lea cc sortul ar ft desemnat,
functionaral cc a dictat este autorul acestui fat, de $i nu el a
scris $i subscris aceste liste.
6) Gel cc se intelege mai dinainte Cu functionarul insarcinat
ca tragerea la sorti a talaritor de rentel cc trebuesc arnortisate
11,-1 remite titlari spre a fi amortisate, functionary,' printr'un
simulacra de sort declare" amortisate acele tilluri, jar beneficial
resultca '1 impart inipreunci; eSte cornplice cu functionary'
la deliclut de fall cornis de aresta.
7) Gel ce, afland ca la Ministerul de finance, functionarul
inscircinat ea tragerea la sorti a litlarilor de rentel destinate
amortise-Led- face a tragere neregalatel in.propriul sea beneficid
sad in beneficial complicitor set, se duce ;i ameninta Cu denuntarea
atat pe functionar cat $i pe complicii sgi dace' nu'l
fac ;i pe el peirea$ la benefiCii, $i rettqe$te a participa fi a se
folosi de acele beneficii resit/ tate din trageri neregulate la sorti
a tittaritor, comae delictul de in$elcitorie ($antagid) prevgzat qi
pedepsit de art. 334 al. II din C. pen.
De asemenea comite tot acest delict si cand incerca, prin ameninteiri'sa'
shared bani $1 de la Ministeral de finance amenintand
ca dacei nu i se va,da bani vu adace- la cuno;tinta detentorilor
de rentel tragerile neregulate'ale titlurilor de renta.
Atat dortrina cat ;I jarisprureenta admit bar' un mod
aproape constant ea' principiul emis de art. 998 din Cod. civ.
are tot d'auna aplicatiunea, indiferent de natura prejudi-
asistat de d-1 advocat Ion Th. Florescm. Voile Tharnitreseu,
(WOO cle d-1 advocat Tanovicesnu, MiteSeu gi Nealcu l Dan
Albahari, asistat de d-1 advocat C Disescu, Gr. Duca, N.
Vladeseu si Gr. Urlateanu, Rafail Bali asistat de d-1 advocat
Em. Pantazi, A. I. Behar, asistat de d-1 advocat Al. Idneseu
si I. Th. Florescu, si Moreno Albahari , asistat de d-1 advocat
B. Cernea, partea eivila Ministerul de finance, representat
prin d-nii advocati Torna Stelian, - C. Sterea, Al. Djuvara,
Gh. Panu si Em. Porurnbaru, precum si parte din martori.
Procedura find complecta, .... . . . . .
D-1 advocat Ion Th. Florescu, in numele inculpatulut Al.
Parisianu, declara cä acesta se retrage din instanta.
Apoi se da citire ordonantei, dupa care tribunalul din
causa Ca orele find inaintate, a dispus amanarea procesului
in continuare pentru ziva de 23 Inure corent. La aceasta zi,
presentat inculpatir afard de inculpatul Parisianu. si dupit
ce s'a invitat toi martorii de cake d-1 Prim-presedinte ea
sá paraseasea sala sedintei, d-1 advocat C. Disescu, din partea
inculpatului Dan Albahari ziee eh, acest proces nu se poate
judeca in mod legal, fard a se conexa Cu o noud afacere,
care este pendinte la Instructie, aratand d-sacã delictele
sunt de done feluri delicte inlentionale si delicle ocasionale,
deci tin delict ocasional e acela care e prelejit de tin alt
delict anterior, asa dar zice d-sa, eA in reehisitoriul d lui
Prim-procuror se face aluzil la falsuri anterioare de and se
pretind cA ãr fi comis inculpatii de asta-zi, lucru deja, dovedit
i nici o urnarire nu s'a facut insa in aceastA directie
;
Asa dar zice d-sa: in aceasta afacere, parchetul a deschis actiune
publia contra d-lui Pictorian, dupA cum chiar d-1
Prim-procuror afirma deschis actiune puhlica pentru
faptul ce 'I se imputA aca agent provocatorn, si din faptul
deschiderei actiunei publice contra lui Pictorian va trage
conclusiuni in sprijinul incidentului ce voesee a'l desvolta
tiutai causat.
. ,
D sa, zice 'ca. daca in asemenea circumstante, cand deciara-
Prin urmare, in principitl,' nu extsta m ar un m motto de res. tiuni nu ati fost consemnate, and se dovedesce cA procu-
pingere a %mei cereri dc daune resultand aintr'un prejudti rorul general a dat ordin judecator de instruetie, in-.
moral.'
structia nu este vitiata, nu este Dula'? Este adeverat, arata,
Ast-fel, in principid, Slatal este in drelit a cere daune de la d-sa, a in fapt, procurorul general si judele instructor
autorii falselor trageri la sorti, a titluritor de rent & destinate
amorlisdrel, ;1 de Id COM plicii tor, pentru cd resulta' din aceasta lucreaza mana in mai* dar aceista nu poate fi dovedit si
fiel;e tragere la sorti pentru Statul debitor o oare-care deconsi- nu se poate invoca nulitatea instructiei ;
derare morala qi aceastel deconsiderare se produce cu twee c5 D-1 jude instructor era dator a consemna tot ce'l se spu-
rgspunelerea faptulyi delictuos este personalci fciptuitorilor, $i Cu nea in cabinetul set1 ; chiar faptele prescrise trebuia sa 1e
hate cci moralmente Statul nu este responsabil le necinstea uncira consemneze, caci el nu estejudecAtor, si prescrierea se poate
din agentii sgi, totue el suferci consecintete morale ale acestei
incorectitudlni. '
invoca nurnai inaintea instantelor de fond :
In ceea-ce priVe;le inset flxcerea exacta tn , bani, a guarteuma- Mai departe, zice d-sa, ca fapta lui Pictorian o crede destul
tui acestal prejuditia; ea este apirocepe imposibild, dat fiind ca de conexA, aci se vorbesce de densa si in reehisitoriul d-lui
natura prejudicialai moral este cu gred apreciabilci in bani, ast- Prim-procuror si ca fa ta cu desehiderea actiunel publiest
fel ca judecata este suvercend apreciatoare in fixarea 'acestai contra Iui Pictorian, care s'a facut culpabil de un delict
quantum
anterior aceluia de care este sesizat tribunalul, eel mai nemerit
tar in ceea-ce prive$1e prejuditiul material al Statulai, pen. lucru si legal chiar, ar fl sa se retrirnita la instructie aceasta.
era ea tribunalele sci poatd acorda despcigubiri pentru acest prejiuditia
material, urmeasci sá se stabileasca existenta acestui pre- afacere, eaci conexitatea existA la arnbele delicte, Cu bate ea
Judith' si basele pe care ,s'ar putea acorda o Teparatiune. , nu exista texte de lege ca sa oblige pe tribunal a face aceasta,
In speta tragerei neregulate a titlarilor de renta, Statue ro- insa tribunalul poate aprecia. Conchide zicend ea in cas cand
man ar ft in drept a reclama despagabiri de la autorii ledge, tribunalul nu gaseste cA conexitatea este loc de a se face,
trageri la soil de la eomplicii tor, atunci cand cletentorii de atunci sA dispunA ca afacerea Pick/Tian sa se judeee cu a-
eitturi de rentei intentand Statului actiune ar 11 reitqlt ca sd ceasta afacere; WA a se mai face instructie separat.
caqtige in potriva sa, sa4' adnd Statui ar dovedi`cd a plciesit de D-1 avoat Miteseu, pentru inculpatul Vasile Dumitrescu,
band toe detentorilor' o stoma de bani. '
se. uneste in totul cu cele zise de d-1 Diseseu, cerend cone-.
Asta.zi fiind la orclinea zilei judecarea actiuhei penale xarrea afacerel cu acea de la instructie.
deschisa contra inculpatilor : Al. Pa.risiand, Vasile Dlinnitresem ,D-1 Prim-procuror C. Hamangiu, zice cá d-1 Disescu pare
Dan A.lbabari, Moreno Albahari Aron 13ehar si Itafail Bali, cA ar aVea dreptate si sear parea ea se impune o conexare,
prin ordonanta d lul judecator de' instructie Cie pe:langa trib. chiar poate anularea instructiei, infra procedura penala este
llfov, cab. 3; sub No. 311903, pentru faptul prevec,lut i penat categoricA. cand ea nu ad mite amestecul procurorului general
de art. 124 comb. Cu 40 C. p. in ce priveste pe Parisianu, In instruirea unel afacerl, cad judecatorul de instructie tre-
art. 124 comb. cu 51 si 40 Cod penal in ce priveste pe Vabue sa luereze singlir, jar nu sub ordinele cui-Va, i deci pen.
sile Durnitrescu si Dan Albabari art. 124 cOmb, 'cu 49 4i 50 tru a se considera ca nula a instrucfie. din causa Lind asemenea
Cod penal in ce priveste pe Moreno Albahari, art. 124 comb, afirmatiuni. se cere dovada acestui amestec al procurorului
Cu 51 si ,334 al. 111, earth, cu 40 Cad' penal in ce privelte general, i prin urmare din losar se constata ca nu s'a gasit
pe Aron Behar, si art. 384 al. 3 comb. cu 40 Cod penal in nimic, nici utt ordin de al procurarultil general, Si Mel a
ce priveste pe Rafail Bali.
ordonantA de ti, din bare sA resulte arnestectil procurorului
La apelul nominal s'a presen tat illeu paii t AL ari sian, m general. si ca a tare nulitatea instructiunel nu poate avea loc.
In privinta conexArei, d4sa Zice CA nu vede hid 0 legattirl
$ntre procesul ce se judeei 'asta-M 1 falsul din 1901019(11

CURIERUL JUDICIAR No. 57.- —Dumineefi 14 Septembrie 1903 499
,
de care este sesizat judele-instructor, i decl si aceasta cerere
de conexare trebue a fi respinsa.
D-1 avocat Gh. Panu, din partea Ministerului de finance,
se uneste cu conclusiunile d du! Prim procuror si ceru respingerea
incidentului ridicat de aparare.
De asemenea si d-1 avocat Toma Stalian ceru respingerea
incidentulul.
D-1 Tanoviceanu, din partea inculpatulul Vasile Damitrescu,
-pune conclusiuni tot in sensul d-lui avocat Disescu, cerand
anularea instructiunei.
Tribunalul,
Avend in vedere 'cererea neat§ de inculpatl, prin
aparatoril !or, de a se conexa afaeerea en cea de la instructie,
unde s'a deschis actiune public ii contra lui Pietorian,
ea agent provocator, si care s'a facut culpabil
de un delict anterior aceluia care este asta-z1 pendinte
inaintea acestui tribunal, si ca instructiunea este nula
prin faptul ca procurorul general ar fi dat ordin judecatorului
de instructie, a nu consemna declaratiunl ce
s'aii facut de inculpall ;
Avend in vedere sustinerile partilor si conelusiunile
d-lui Prim procuror ;
Avend in vedere ca, in principiü, eonexitatea are loc
,atunci cand aceialr afacere se gaseste pendinte inaintea
a dou'd diferite instante de aeelas grad ;
intru cat, afacerea de care judecatorul de instruetie
este sesizat, independent de eestiunea de a se sti daca
se va resolvi sail nu printr'o ordonanta de urmarire,
nu este trimisa in judecata tribunalului, fata de principiul
mai sus stabilit, eererea de conexitate urn -reaza
a fi tnlaturata ;
Avend in vedere ea se mai sustine efi intreagn instructipne
este isbita de nulitate, pe motivul cä toate
aetele sunt facute sub controlul si ordinele directe ale
procnrorului general ;
Avend in vedere c pentru a se putea discuta temeinicia
acestor mijloace invocate, urmeaza ea in prealabil
sá se dovedeasea ea instructia s'a facut in asenienea —
conditiuni ;
Ca nefacendu-se asemenea dovada, tribunalul neputend
pune seama pe declaratiuni Acute in ziare, socoteste
ca nedovedite alegatiuniie Dente;
Cà fata de aceasta truprejurare, fara a se ma 1 discuta
in principiii, daca o instructiune facuta sub ordinele
procurorului general este isbita de nulitate, urmeaza a
se inlatura si aceasta obiectiune.
privinta cererei ideate pentru a se face an suplimerd
de instructie :
Avend in vedere ca instructiunea pe care tribunalul se
intemeina este acea facuta in sedinta publica, I bazat
pe aceasta consideratiune, urmeaza a se vedea daca suplimentul
de instructiune poate fi ineuviintat ;
Avend in vedere ca pentru a se face prin judecatorul
de instructie aeest supliment de instructie, ar urma
,ea tribunalul sä se desesiseze ; .
Avend in vedere ca niel un text de lege nu autorisa
cà o asemenea desesisare se poate face, sr daca printr'o
practiea. judecatoreasca s'a admis ca judecatorul de
instructie sa faca cercetari inteo afacere presentata
inaintea tribunalului, aceasta nu se refera de cat la
dreptul pe care tribunalele le au ca printr'un judecator
at sectiunei sa se faci cereetari, pentru ea tribunalele
sä aiba elemente suficiente In resolvarea eestiunilor
supuse judecatel sale ;
Ca in speta, nu poate fi vorba de o atare situatiune,
deel si aceasta obiectiune cata a fi inlaturata ;
Pentru aceste motive, de acord cu concinsiunile d-1ui
Prim-proeuror, respinge incidentele ridieate de d-1 C.
Disescu aparatorul inculpatului Dan Albahari.
D-1 avocat Tanoviceanu, din partea inculpatului V. Mimitrescu
zice ca s'ar putea sub forma ca tribunalul sä suspende
pentru un timp foarte scurt procesul, pana la terminarea
afacerel de la instruclie, in care este implicat d-1 Pictorian,
si care afactre eptlev'e tmpreuna -en ctg.te ast 11 -4 94e1
Pictorian este acusat dupa cum afinna si -Pain -PrOCuror,
ca agent provocator, i deei el este chemat in aceasta afacere
si ca martor. Conchide si ceru suspendarea afacereI pana and
se va terrnina afacerea de la instructie.
D4 Prirn . produror puse conclusiuni pentru respingerea incidentului,
precum asemenea si partea civila
Tribunalul,
Avend in ,vedere ea suspendarea in materie corectionalli
se, ineuviinteaza nuinal in trei casuri: (*) cä in speta
cerendu-se suspendarea pe mdtivul ca o briar, administratie
a justillei eere, ea aceasta afacere sa fie judecata
de o data Cu aceia trimisa inaintea judecatorniul
de instruclie ;
A A
_Avend in vedere ca este toemai in interesul unei bune
administratii a. justitiei, ca afacerile care sunt in stare
a ti judecate sa se resolve cat se poate mat r,epede ;
Ca in afar ti de aceasta, neputendu-se eunoaste ce
sfarsit va avea afaeerea de care judecatorul de instruelie
este sesizat, suspendarea ineuviintata in asemenea
conditiuni ar remane fara efect practic ;
nefiind pe de alta parte, vre-un text de lege care
sa ineuviinteze su'spendarea j udecarel procesul ill de fata,
si din acest punct de vedere eererea de suspendare cat§
a ft respinsa ;
Pentru aceste motive, de aeord cu d-1 Prim.procuror,
respinge ea tiefondata cererea facuta de d-1 Tanoviceanu.
D - 1 avocat Mitescu pentru inculpatul V. Dumitrescii, zice
vote a sti daca iVlinisterul de finance, este admis ca
parte civila sail nu, spre a sti cum sa faca apararea.
Ca orl-ce persoana care sufera un prejudiciti, se poate constitui
parte civila, dar prejudiciul trebue sa fie personal sail
'real, adica acel care se constitue parte civila sä fi suferit o
paguba reala saii eventuala, or! Statul a suferit vreun preflind-cd
falsul seversit de inculpati nu a putut fi prejudicialol
Statulul, de oare-ce el trebuia sa achite ori-cum aceste
titluri, asa -dar prejudiciatii in aceasta afacere sunt
detentorii de titIur i dee! Statul n'a suferit nicY un préjuditiü
material, si nu crede cä Statul ar putea sä se constitue
parte civil& pentru a apara pe detentora de titlurI. —
Conchide si cere respingerea StatuluI de a- se presenta ca
parte civili in acest proces.'
D-I advocat C Sterea pentru Ministerul de finante, zice
ca, daca Statul n'a suferit o paguba materiala, el a suferit Ona
morala, de oare-ce a platit titluri scoase prin frauda. insa
Statul in legaturile sale financiare a suferit nu nutriai o
clauna morala, ci si una materiala, caci Statul chiar in momentul
de fata a luat angajamentul fall de Comisiunea de
emisiuni a titlurilor de renta, a despagubi pe deteutorii de
titlurf, de prejudiciul suferit, ast-fel ca nimeni sä nu se pOta
plange ca a has vre-o paguba in urma unui contract incheiat,
asa dar Statul are un prejudicif material de un
jumetate, aceasta dupa cum se stabileste de instructiunea
urmata‘ in aceasta afacere, si deer, Statul se constitue
parte ivila pentru sauna de 1500.000 lei.
Dupa care, -tribunalul, din causa ea orele find inaintate, a
dispus continuarea procesuluT pentru ziva de 24 lunie corent.
La aceasta zi s'a presentat inculpatil afara de inculpatul Parisianu
D-1 Prim-presedinte a invitat pe toll martorii presenti a
parasi sala sedinteT, dupa care d-1 avocat Al. Djuvara din par-
' tea Ministerului de finance, zice.ca Statul are dreptul,si poate
figura asta-zi in instanta ca parte civila, cad i intre Stat
detentorii de titluri de renta a intervenit un contract prin
care Statul se obliga a amortiza treptat acele Unto% inSa inculpatil
prin manoperiie lor frauduloase aü adus pagube detentorilor
de titluri carl aü dreptul de a se plange;
Asupra quantumului de despagubiri, aceasta remane la aprecierea
tribunalultn. Asa dar, zice d-I advocat Djuvara, ea Statul
se constitue parte civila i cere despagubiti in acelasi timp
pentru prejuditiile suferite de el, de oare-ce el era detentor
de titluri de renta. Conchide si ceru respingerea incidentului
ridieat de d-I advocat IN,litescu
(*) Credem cä ta copiat s'a scapat a se preserie enunaerarea
etlar trel oAtsuri, (No

500 CUMERUL JUDICIAR, No. 57 --Durninech' 14 Septernbr ic1903
D-1 advocat Urlatianu, din partea inculpatului Dan Albahari,
zice cä Statul nu poate figura in acest proces ca pane
civila, de oare-ce n'a suferit nicI o paguba reala si nici uñ
prejudiciil in creditul Statului ; Conchide si ceru admiterea
incidentului ridicat de aparare.
D-1 Prim- procuror C. Hamangiu, zice ca, oni-ce actiune publica
dä toe la o actiune penala, si la o actiune in daune, si
in acest cas Statul dad n'ar avea daune materiale, are daune
morale si s'a aratat de partea civila i anurne ce daune
a suferit Statul, asa dar ori-cine se poate constitui parte civita
in ori-ce faza ar fl un proces, ins& aceasta cerere teehue
facuta inainte de inchiderea desbaterilor. Conchide si
ceru respingerea incidentului ridicat de aparare.
D-1 avocat Ern Porumbaru, arata ca. pretentiunile Statulul
sunt de 1.500.000 lei, si decf cere respingerea incidentului
pentru aceleasl motive aratate de a-1 Djuvara. .
Tribunalul,
Avend in vedere incidentul ridicat de aparatorii inculpatilor,
prin care eer ca Statul roman sä nu fie admis
a figura in instanta ca parte civila, neavend interes ;
Avend in vedere ea operatiunile despre efectuarea
carora sunt acuzati inculpatil de asta-zi, aff fost se'verite
asupra nurnerilor titlurilor de renta, emise de Statul
roman pentru acoperirea imprumuturilor ee a contractat
;
Ca Statul are eel mai mare interes ca operatiunile
ce se savarsesc! cu aceasta ocasiune sä se petreaci In modul
eel mai regulat, Si ca o neregularitate poate avea
de urmare pentru Stat insemnate daune, fie din punetul
de vedere material, fie din punetul de vedere al
atingerei creditului Statului ;
Ca ast-fel find, incidental ridicat urmeaza a se respinge
ea nefondat.
Pentru aceste motive, de acord cu conclusiunile d-lui
Prim-proeuror, Aspinge ea nefondat ineidentul ridicat.
Dupa care se procede la interogatoriul inculpatilor Vasile
Durnitrescu, Dan Albahari, Rafail Bali, Aron I. Behar si Moreno
Albahari, care interogatorif s'a atasat la dosarul causef,
jar terminarea interocratoruldi inculpatilor, tribunalul, in
vedere ca orele find inairitate, a dispus continuarea procesului
pentru ziva de 26 Iunie cor ' La aceasta zi s'ari presentat
inculpatii, afara de inculpatul Al. Parisianu d -1 Prim presedinte
a invitat pe toti. martorf presenti a pardsi sala de sedinta,
chip& care : . . . . . .. . .... . . . . . . .
. . . . . ..... . . . . ..... . . . . .
D-1 advocat C Disescu din partea inculpatuluf Dan Albahari,
zice ca, faptul ce se irnputa' tut Dan Albahari este ca
a inlesnit tacerea unni fals, insa va dovedi ca. nu Altahari
este sufletul fraudel dovedita de justitie, si dacd va dovedi
contrariul, atunci alta va fi vina ce se iniputa lui Albahari:
prin urmare, pentru dovedirea acestul lucru cere a se conhtata
cä o mare parte din borderourile de traaere aü fost
distruse, rugand pe tribunal a se transporta la fata locului,
adica la Ministerul de finance, spre a coristata ca s'ati distrus
borderourl, si ca la uttima tragere s'a constatat ea'
un titlu esise la sort, si cautandu-se borderoul acestuI titlu
nu s'a gasit.
D-1 prim procuror 'ice, ca in adever, s'a constatat cä s'ail
distrus borderouri, dar nu crede ca e toe a se face o descin -
dere la fata locului, cerand respingerea incidentului.
Tribunalul,
Av8nd in vedere cererea fficuta de d-1 advocat C.
Diseseu, ea tribunalul sä se transport e la Ministerul
de finance, spre a examine tobele ears au fost intrebuintate
pentru savarsirea operatiunilor tragerei la
sorli i spre a eonstata ca s'at distrus cate-va borderouri
a titlurilor trase la sort si rambursate ;
Avend in vedere ca intru cat, pe de o parte, s'a explicat
intr'un mod foarte der de ineulpatul Vasile Dumitrescu,
modul cum opera, jar pe de all§ parte a
treeut mai bine de un an de zile de and s'a efectuat
ultimele operatiuni falsificate, ar fl zadarnie ca tribunalui
att ma i efectueze o deseindere la feta Inculul ;
Avend in vedere ea, in ceea-ce priveste disparitiunea
unor borderouri, aceasta disparitiune este recunoscuta
de d-1 Prim proeuror, si cä prin urmare este inutil a
se ordona mesuri preparatorii pentru a dovedi un fapt
care este constant si dovedit, din care partite vor trage
conclusiuni neeesare ;
Pentru aceste motive, de aeord cu d-1 Prim procuror,
respinge ineidentul ridicat de d-1 advoeat C. Diseseu,
pentru ineulpatul Dan Albahari ;
Dupa aceasta s'a dat cuventul d-1uf Prim procuror C. Hamangiu,
spre a sustine acusatia, d-lor avocatl al statuluI pentru
sustinerea cererel facuta de Stat, si d-lor avocati al inculpatilor
presenti pentru aparare';
Tribunalul,
Avend in vedere rechisitoriul Ministerului public $i
ordonanta deanitiva a d-1ui Jude Instructor cab. III,
prin care se deschide actiune publica contra lui : 1)
Alexandru Parisianu, pentru fals in acte publiee, fi.ind-ca
a facut sà se amortizeze in mod fraudulos renta statului.
falsificand procese-verbale constatatoare de tragerea
la sorti a rentei, fapt prevezut i pedepsit de art 121
comb. cu 40 C. penal ; 2) contra lui Vasile D-treseu, ca
complice la falsul comis de Parisianu, fiind-ca WA de
ajutorul lui Parisianu, nu putea eomite falsul, fapt
prevezut si pedepsit de art. 121 comb. cu 51 si 4(1 C.
penal ; 3) contra Int Dan Albahari, caci densul a procure t
titlurile de renta, ee eraii destinate sa tie considerate
ca esite la sorti, asa ea daca Parisianu si Dumitreseu
nu ar fi avut aeeste numere de renta, falsurile nu s'ar
fi eomis, fapt prevezut si pedepsit de art. 121 comb.
cu 51 si 40 C, p. ; 4) contra lui Moreno Albahari, flindeä
densul in lipsa fratelui sea Dan, procure lui Vasile
Dumitrescu, numerile titlurilor ee se declarer esite la
sorti in mod fraudulos, wand stiinta ea aceste numere
de rent a sa fie amortisate in mod fraudulos, si si
le procure un castig, asa c faptul sü constitue o
complieitate la delietul de fal, prevezut si pedepsit de
art 121, 49 si 50 C. p1; 5) contra lui Aron Behar, ea $i
acesta a procurat lui Vasile Dumitrescu, numere de renta
spre a le amortise in mod fraudulos, considerandu-le
ca esite la sort, asa eá densul a procurat inijloacele
ee a servit la cOmiterea falsului, fapt prevezut si
pedepsit de art. 124, 51 si 40 C p.; 6) contra lui
Mon Behar si Rafail Bali, pentru faptul cä densii prin
arnenintaii au reusit sä ia bani de la Dan Albahari
si aü ncercat tot prin amenintki sa stoarea bani de
la Ministerul de finante, prin case de Banc a Disconto-
Geselschaft din Berlin si prin Sterling, Directorul
Bancei Generale din Bueuresei. [apt care constitue
delictul prevazut si pedepsit de art. 334, al.111 combinat
40 C. penal ;
Avend in vedere ca din instructiunea serisa i oraR
facuta inaintea tribunalului, din actele din dosar, dir
interogatorul luat inculpatilor, cum si din depositianik
martorilor, se constata ca incialpatulAlexandruParisiann
roman, in varstra de 40 an, funetionar public, lost
director al Comptabilitatei statului, in seop de a castigi . bani, a Meat 'sà se amortizeze in diCerite randuri, it
mod fraudulos, titluri de rent a rornana, Wand tin
simalacru de tragere la sorti cad cant a dinainte in urns
ruletele corespunzatoare numerilor de renta eel se th
de complicit set, sea cand nu avea timpul material df
a le cauta, atunci falsifi.ca ruletele, dupa cum se eon
stata din depositinnea inartorului 5tefen Romanescu
si fame sa se treaca in listele de tragerea sortulu
numerile de rent a de care se interesa, dresand proces1
verbale false constatatorii de operatiunile sortului
cu rnodul acesta a facut sá se amortiseze renta pentri
Dan Albahari, la tragerea de la 2 Deeembrie 1899, Ire
titluri de renta, la 20 lanuarie, la 18 Martie 1900, 7
titluri : in Iunie 1900, s'a scos 30 titluri, in Iulie s,
Septembrie 1900. 90 Mimi, in Decembrie 31 titluri, Ii
auul 1V01 in diferite rAndun a sees 30 titlurl tar Ii

CtRIERUL JUDICIAR, No 57.—Duminech 14 Septernbrie 1903 501
=111111111111M1011 1■■■ ■111.1.01.1MIP
anul 1902 a scos 275 titluri, in total 322 (*) titluri la care
s'a caatigat 811. 834 le 10 buil, din care Parisianu 'ai
avea partea sa din castig (a se vedea raportul ex pertului);
Avend lu vedere ca. Parisianu nu numal pentru Dan
Albahari a amortisat in mod fraudulos, ci si pentru
altii, cum e Eustatiu Macarescu, lost sub director la
Banea Agricola, care in diferite -ramble a cumparat
Mimi de renta de la bancheral Margariteseu, ai a dat
numerile Jul Parisianu ai Dumitrescu, care in urma
le-a declarat esite ra sort, fapt constatat din declararatiunea
martorilor ;
Asemenea operatiuni a ma i Meat Parisianu ai pentru
comptu I sü propriu, pe nu mete diferitelor persoane cum:
Maria Dumitriu, asta-zi sotia sa, pe numele cumnatului
sèü Petre Parvulescu. Parisianu a Mai cumparat
de la Margardescu, Sindicul Bursei, titluri de renta pe
numele lui G. Durnitrescu, le-a a mortisat in mod fraudulos,
si valoarea lor a incasat-o pe numele Alexandrine
Dimitriu, soacra Jul Parisianu, dupa cum se constata
din borderourile operatiunilor ;
Avend in vedere ca Parisianu, la a mor tisarile frauduloase
re a Meat, s'a mai servit ai de nume fictive, cum e
numele de : Rusu, Dimitriu, Ern. Petreseu. Asemenea
Parisianu a mai declarat esit la sort Mini de renta
cu No, 22394, ce se afia depus la casa de Depuneri, de
tatal seit a Parisianu, pe care l'a ridicat inculpatul
Parisianu, ai a incasat valoarea lui, Wend borderoul
pe numele T. lulian, lárä scirea al eunoseinta lui lulian,
dupe cum s'a constatat prin insasi declarapunea lui
lulian, facuta in instanta ;
Considerand ca elementele delictului de fats in acte
publice, prevezut si pedepsit de art, 124 C. p., sunt :
1. Allerarea adeveralui;
11. intentianea fraudaloasei;
III. Prejudicial saii posibilitatea de prejudiciu, fie mo-
ral sail material;
IV. Ca alterarea adeviralui sci fie fficutd inteun act
public scris;
V. Ca autorul sd alba calitatea de funcfionar public.
Avend in vedere ca .acestea find elementele delictului
prevezut de art. 124 C. p., ai analizand faplele
imputate inculpatului Alex. Parisianu, gasim ca Parisianu
a alterat adeverul, atat in procesele-verbale constatatoare
de operatiunile tragerei sortului, fiiind-ca
declare ea s'a procedat la tragerea la sort in mod sincer,
si regulat, pe cand in realitate, drip cum se constata,-
sortul nu era de cat un simulacra de sort, cad
clensul prepara urna dinainte, alegand ruletele saü
stampilandu-le din nou, ca O. le faca sä corespunda
cu nurnerile de renta re 1 se da de Albahari si de
asa ca resultatul sortului nu depindea de sansa,
ci de buna-vointa a lui Parisianu. Asemenea Si in tablourile
in care se scria numerile esite la sort, Parisianu
trecea riumerile de titluri care se da de complicit' sei,
iar nu acelea pe care sortul le-an fi design at, asa cä
racea sa se treaca fapte neadeverate, drepte adeverate;
Intenfianea fraudaloasei, este destul de dovedita, find
Parisianu stia cá faptele facute de (Mosul stint proalbite
de lege, Si cA prin faptul sea, vatarna pe eel de
31 treilea, eauzand prejudicii atat Statului roman, cat
detentorilor de renta ;
Prejudicial: Avend in vedere cä prejudicial cerut
le delictul,de fals poate sä fie sail moral sail material;
Parisianu, prin tragerea la sorti, neregulata, a adus
3 n prejudiciu Statului roman, atat moral, eat si material:
prejudicial moral, cc i a atins ereditul si onoarea
Statului ; prejudici§ material, find-ea poate sä fie
.xpus la o actiune in dune din partea detentorilor de
Mimi de renta, asemenea si detentorilor de renta, le-a
adus un prejudiciu, caci daea sortial ar fi lost regulat,
ietentoril de renta carora Le-ar fi esit la sort titlurile
(*) Adunate, dna 538 jar nu 322 cat se prevede in sentinta.
(N. R),,
lor, ar fi castigat prima de diferenta intre cursul zilel
al valoarea nominal§ .Or, Parisianu facend sä iasa la
sort numai titlurile de care se interesa, facea imposibila
esirea la sort a titulurilor de renta ale detentorilor.
Ca alterarea adeveralui sd fie continutd intr'un act scris:
Considerand ca dupa lege, resultatul tragerei sortului
trebue constatat in procesele-verbale care se dresail
la fie-care tragere la sorti, i in care se trecea de
Parisiaau, ca s'a tras la sort regulat, pe cata vreme
in realitate nu era de cat ma simulacra de sort, asa
cá proeesele-verbale constata inteensele fapte neadeverate,
find alterat adeverul, chiar lu actele dresate
de densul ;
Sá aibã calitatea de funclionar public:
Consiclerand ea Parisianu in timpul operatiunel tragerei
sortului, era sub-director ai tu urma director al
serviciului datoriei publiee, si in aceasta calitate lucra
in urma delegatiunei date, asa ca actele facute de densul
era aete publice, de oare-ee era§ facute de un functionar
public, in exercitiul functiunei sale;
Ast-fel thud, faptele constate u sarcina inculpatului
Alexandru Parisianu, intrunesc toate elementele cerute
de art. 124 C. penal, a caruia aplieare urmeaza a se face;
Si find.ca Parisianu in reiterate rinduri a falsificat aceste
trageri la sort, urmeaza a '1 se face si apLicaia
art. 40 C. pen.
In ce privege pe inculpatul Vasile Dumitrescu
Considerand cä faptele constatate in aareina lui Vasile
Dumitreseu, dupa cunt se dovedeste din depositiunile
martorilor, din corespondenta sa, cu Dan ai Moreno
Albahari, si ehiar din propria sa marturisire sant:
ca densul tragea la sort in mod fradulos facend un
simulacra de sort In modut urmator : Vasile Dumitrescu,
primea de la Alex. Parisianu, de la Dan Albahari,
Moreno Albahari, de la Behar, numerile de renta Inaintea
tragerei sortutui, densul desehidea urna, cauta
in urn a ruietele corespunzatoare cu numerile de renta
ce '1 se procura, Ian in eas ca nu avea timpul ca s§
le gaseasca, atunci stampila alte rulete, le punea intr'un
plic, le baga sail nu in urn, si la ziva tragerei
sortului, seotea din plic ruletele, le citea numerile, care
se treceall pe listele (tablourile) de tragerea sortmlui,
si din beneficial ce lua cornplicii sel din aeeasta amortisare
frauduloasa 'i se da si Lai partea sa, dupa
cum se constata din registrele lui Albahari, si din propria
sa marturisire. Parchetul a calificat aeeste fapte
de complieitate. Analizand insa faptele ast-fel cum s'a
dovedit inaintea tribunalului, resulta ea, Vasile Dumitreseu
este si (Mitsui autorul falsulul, caci faptele sale
intrunese toate elementele falsului prevezut de art.
124 C. penal ;
Considerand ca alterarea adeverule resulta din faptut
ca. V. Dumitreseu tragend sortul, nu a lasat ca
soarta sa decida resultatul sortului, ei a facut nn simulacra
de sort, preparand mai dinainte ruletele, sail
fficand altele pentru interesul causei sale; asa ca, densul
cand eonsidera numerile ca esite la sort, era un
neadever, cea-ee facea sä treaca drept adever, ast-fel
find adeverul a fost alterat.
Cd alterarea adearalui sei fie confinut inlean act scris:
Considerand cä nu e nevoe ca actul incriminat sá
fie seris saü subseris de autorut falsului, ci e sufieient
ca in actul ineriminat, adeveral sá fie alterat de autorut
falsului, cum sant in specie listele (tablourile) de
tragerea sortului, care de Si nu sunt semnate de Dumitreseu,
dar densul este care a dietat ai a trecut in lisle,
numerile de renta, preparate mai dinainte, iar nu acelea
ce sort ul ar fi desemnat, asa ca alter area adeverului
continuta in aeeste liste, a fost facuta de V. D-trescu ;
Considerand ca intentiunea frauduloasa resulta din
faptul ca V. Dumitreseu 'ai-a proeurat beneficid de la
complicii sei, stiind ca actele care le face sunt prohibite
de lege, ai ea aducea prejudiciu altor persoane ;
Considerand ea Vasile Durnitreseu,,,amortizand titlu-

,,
502
CURIERUL JUDIdIAR, No. 57.---Duminecet 14 Septpnlbrig 1903
............,
.- .
rile de renta in mod fraudulos prin simulacrul sortulul se servi de densele in comiterea falsului, fapta sa c
a suprimat in parte sansa detentorilor de renta de a stittie .'deci o complicitate fail de' .elfre —delietul tu:
11 se arnortisa titlurile lor, Si ca consecinta 'I privae de , putea comite, pentru care urmeitzardar 'al se face a
-diferenta cear fi luat de la 'Minister in cas cand titlu- calla ,art. 124 comb. cu 50 al.... IL C. petrol% . ‘'
rile lor ar fl esit la sort, daca sortul ar fi fost regulat, Avend in vedere ca contra hii Arott'Behat ai Ra
afara de detentori, a adus prejudicia si Statulul ro- Bali este desebsa actiune publica pentrit faptul'i
'man, cad i '1-a atins creditul si l'a expus la o actiune veclut si pedepsit de art. 334, at Ilt, , Codpenal . -
In daune din partea detentorilor de renta ; Considerand ca din instructia tirmatfi; din Mill
Considerand ca Vasile Dumitrescu a comis acest fopt sirile inculpatilor si din actele Ofiate If-demur Se , ct
in calitate de functionar public, de oare-ce densul era tata ea Aron Behar si Rafael Bath oilt , nnaenintallie
'sef de- biroil in serviciul datoriei punlice si in aceasta‘ Albahari, ca sfi le dea o parte din'berielichil -ce del
calitate avea delegatia de a efectua tragerea la sort realisase in urma operatiunilor fraUdninastice s.le far
a rentei ; la Ministerul de finance cu ocialWillitgerni la' .,§01
Ast-fel fiind, faptele comise de inculpatul Vasile Du- rentei, ca in cas coutraria l'"VdrAieftirtilaAn' urni
mitrescu intrunesc elementele delictulul de fats in acte -cestei amenintari, Dan AlbahariAin (4itiVenit a fa
publice, preveolut si pedepsit de art. 121 Cod penal, conventiune Cu Aron Behar Si' Raidettalirrecutiost
trebue dar considerat Vasile Dumitrescu ca autor prin- acestor do i din urma 2601 din hen -a:chit te Ira rel
cipal al falsului, jar nu ca complice, Si prin urmare, Dan Albahari ; . - ' ' - j''''''':' - '
urmeaza al se face aplicarea art. 12 Cod penal; si cum ' Considerand ca din deposithinea 'WV Max Ster
inculpatul Vasile Dumitrescu a operat la tragere la directorul Bancel generale ' din Blictitekt, se narti
sort fraudulos in mai multe renduri. dupa cum se con- stata: ca prevenitnl Aron Behar a tric'ereal , prin ame
stata din actele din dosar, urmeaza a'i se aplica si 'tart sá stoarca ban i si de la Ministeruf de fiina
art. 40 Cod penal. cerend prin intermediul WI Sterling-5000 , 1'0 'mart ,
In ce privege pe inculpatul Dan Albahari:
la Statul roman, amenintand ' ea dadi , nu va d
Considerand eft faptele constatate in sarcina lui Dan ceasta sum, vor face demersuri ia'-"Berlin pn , `11
Albahari, dupa cum se dovedesce din propria sa mar- Covo si Liebling. spre a aduce- la cunostinta deb
turisire, din depositiunile martorilor, din corespon- rilor de renta, faptele petrecute la ' Ministerul de' tin
denla si registrele sale, sunt : ca densul find inteles tocmai in Iimpul cand se trata la Berlin - conversn
mai dinainte Cu inculpatul Vasile Dumitrescu 'I tri- de 175.000.000 lei. Aceste fapte constituind elerne
metea numerile de renta ce voia sa se amortiseze; Du- delictului preve4ut ai pedepsit de art. 331 al. 11 Cod. 1
mitrescu le amortisa In mod fraudulos printeun sintu- urnaeaza dar a se face aplicatiunea acestui art. cc
lacru de sort, Si in urma acestei amortisari frauduloase, lui Rafael Bali si Aron Behar,, facend'in ' acelos
Dan Albahari Incas a banii de la Ministerul de finance, Si aplicatiunea art. 40 Cod pen. contra luI Aron 81
jar beneficiul '1 inapartea cu Dumitrescu Si Parisiann ; Considerandinsa cti tribunalul apreciind ca in fav(
Aceste operatiuni le-a facut Dan Albahari cu ince- inculpatilor Vasile Dumitrescu, Dan . Albattari, M(
- pere de la 1899 si pana la 1902, Septembrie, in care Albahari si Aron Behar, militeaza circumstante
interval a realisat un castig ilegitim de 811.000 lei brut. ratoare, face si aplicat.iunea art. 60 Cod -penal;
dupa cum se vede in raportut expertulur, din care In ceea-ce priveqte cererea de despagabiri civile fo
bath, bine inteles a dat tui Dumitrescu si Parisianu, mulatd de Statul roman in potriva inculpatitor:'
-partea cuvenita. Acest fapt al lul Dan Albahari, con- Avend in vedere dispositiunile art 3 Pr. pen.;
stitue o cooperatiune la seversirea delictuluT de fals in Avend in vedere ca Sta1u1 roman cere ca incul
acte publice, comis de F'arisianu Si Dumitrescu, fiind-ca sa fie obligati ca sa '1 plateasca suma de un Tr
densul cornunicand lui Parisianu si Dumitrescu nu- cinci sute mu I lei dame pentru prejuditiul um
merile de renta Cu sciintd ca servea la amortisarea material cell-ail pricinuit ;
frauduloasa, a procurat mijloacele care servea la co- Considerand in cee-a ce priveste preju.diliul n
'nliterea falsului, ast-fel find complice la fals, urmeaza ca doctrina si jurisprudente admit iutr'unnand api
a 'se face contra lui Dan Albahari, aplicatia art. 121, constant ca principiul emis' de . art.. 998 Cod. ci
comb. cu 50 al. 1; si cum Dan Albahari a repetat ma i are in tot-d'auna aplicatiune, indiferent de natura
de multe on aceste fapte, urmeaza a se facesi , aplica- juditiului . causat ' .
Ijunea art. art. 40 - C. penal. Considerand, ca prin urmare; in principiii,:hu .
In cea ce priveqte pe inculpatul Moreno Albahari : nici un motiv de respingere . a: unel ,ecrerl de' d
Considerand ca din marturisirea lui Vasile Durni- rezultand dintr'un prejuditia moral; f, ,,,, - ' ,!
trescu, din registre Si din corespondenta lui Moreno Avend in vedere ca atunci n knd un debitor cot
Albahari, se constata : cri Moreno Albahari in lipsa tend un imprumut, stabileste anninonendiljunl s
fratelul sea Dan, procura inculpatulni V. Dumitreicu, dalitati, relativ la achitarea acestuUmpramut, si
numere de rent, cu sciintd cä vor fi amortisate de - se constata in urma ca modalitatilw stipalote .1
V. Dumitrescu in mod fraudulos, si chip urma caruia executa inteun mod strict si .nortnoL - este,cert c
a realisat un beneficia de 32000 le l in anul 1900 si iarasI dependent de cestinnea civilk, .nerespectarel (
32000 lei in anul 1'A02; . tiunilor contractului, result din ocest'fapt i
Faptul sea constitue delictul de complicitate, fiind-ca debitor care nu 'si-a "Mut , angajotnentu , oar
procura lui V. Dumitrescu mijloacele de a comite fat- desconsiderare moral
sul, urmeaza dar a'i se apnea art. 121 comb. cu 50 al. Ca aceasta desconsiderare este mai . Iconside
l si 40 Cod penal.
atunci cand debitorul este, nu un simplu partic
In ceea-ce privefte pc incuipatul Aron Behar : o uniune de particulari intruniti sub' formanuu
Considerand ea din instructia urmata si din martu- Considerand ca o asemenea desconsiderarese rii
risirea inculpatului insusi se constata ca : Aron Behar cu toate ca respunderea foptului delictuos este per
procura lui Vasile Dumitrescu numerile de renta cu a faptuitorilor, pentru ca ea este o cestiune deirnpr(
sciintei ca vor fi amortisate in mod fraudulos si casti- jar nu de rationatnent. si cu toate ca moralmente
gul sal imparta ;
nu este responsabil de nedinstea unora din 1
Considerand ca desi se sustine de inculpat ca aceasta sei, totasi el sufera consecintele morale ale
operatiune o facea in numele easel Aftalion, cea ce incorectitudini ;
e
insa nu a putut dovedi. totusi responsabilitatea sa, nu Avend in vedere ca in caul de fata, faptul ca
se rnicsoreaza intru nimic, de oare-ce incuipatul pro- trageali la sort nutnerile titlurilor de renta en
cura cu sciinta lui liumitrescu aceste numere, spre a Statul roman, dupa cum era angajairtentut ihat i :,

Y
.
'
C tilItttrt, JUDICIAL i1/470. .57.—buminecA 14 . §eptemlarie 100 Sog
. ,
lesconsiderare asupra Statului, care prin urmare a jumetate inchisoare corectionala, Cu aplicatiunea art.
'erit un -prejudiclii , . moral. Oil, cel carl s'afi facut 124, 50 al. I, 40 comb. cu 60 Cod p ;
Ipabill , de,. , acest fapt sunt inculpatik Parisianu si
Condamna pe Aron Behar sa sufere 3 ani inchisoare
imitteseD, cu asistenta inculpatilor Dan Albabari corectionala, cu aplic. art. 124, 50 al. P, 334 al: II, 40
Dreno Albahari , si Aron Behar., Deci el urmeaza a si 60 Cod p.; ,
obigati in principal, dupa Cum,,s'a aratat ma i sus, Condamna pe Rafael Bali sä sufere un an si 6 lunl
SA repare prejudiciul cauzat .,, ,, , inehisoare corect. ell aplicatiunea art. 334 al. II Cod p.;
L:Onsiderand Ca in cea-ee priveste:fixarea exact § in Obliga pe Al. Parisianu, V. Dumitrescu, Dan Albabari,
n1 a quantnmulul acestaprejudiciti ea este aproape Moreno Albahari Si Aron Behar sa plateasca in mod
posibila, dat fiind, ca;-natura:4 ,prejudiciulul este Cu solidar Statului roman suma de 500 mil lel daune
.1.1 apreciabila in bital ; . — ..- . . morale ;
Ca - mal. ales, in casul, , de,fata i ,este'vorba de descon- Respinge ca prematura cererea de daune materiale.
ferare, aruncata Asa pra until Stat,-un quantum orl-cet (s) D. A. Mavrodin, N. C. Schina, M. Bal.
ridicat ar fi, poate 'Inca fi,insuficient ;
Inteun asemenea cas, singurul criteral este apre-
p. grefier (s) G. Kiropo/
!rea aprakitnativa .ainstiantelor judecatorestr;
kvend in vedere a in casul de feta tribunalul in
N.B. Aceasta afacere find a se judeca peste
reciere,a sa gaseste Ca o suma de 5011000 lel ar putea
na la un punct oarecare di fie considerata ca echi-
cate-va zile la Curtea de apel, sectia I Bucuresti,
lent ul aproximativ at prejuditiulul causat c publicam aceasta sentinta fard nici o observatie
Avend in vedere in .cea-ce priveste prejuditiul ma- din 'partea noastra, remanend ca dupa ce Curtea
la', ca in acest cas, aprecierea instantelor judecato- , ,,
Iti, nu mat joaca de cat un rol foarte nemsemnat, '0 va spune cuventul sett, säpublicam decisia
1.11 eat prejuditiu1 material poate fi calculat si stabilit sa cu'n studiii complect asupra materii. (N.B.)
.r'un mad cu total exact si matematic ;
L:onsiderand ca pentru ca tribunalele sa poata acorda ss.fpoz”,s,s,
spagubirt peutru un prejudititi material, urmeaza
se stabili existenta .acestui -prejudital si basele pe Donatiunile manuale sunt supuse la taxa
re s'ar putea acorda u reparatiune ;
vend in vedere ca partea civila sustine ca a suferit . .
de inregistrare ?
prejuditiii material, pentru ce, din cause operetta-
,
or incorecte ale inculpatitor nu a putut efectua in
ivarie 1903, . in , conditiuntle , favorabile pe care le jus-
[ea starea financiara a tarel in acel moment, conrsiunea
imprumutului de 175000000, contractat in
$ ...
In numerul 41 al acestei reviste, din a. c., s au
publicat conclusiunile luate de d. procuror general
china la Inalta Curte de casatie, care ajunge la
vend in vedere ca este imposibil a se acorda des- solutiunea cä donatiunile manuale Irebue sã fie
gubirl materiale pe aceastA baza, chiar admitandu-se supuse la taxa de inregistrare, cum si decisiu-.
easta ipoteza ca constanta, intru cat nu s'a stabilit
1..macar aratat, care ar, fl lost conditiunile
nea
in
No
care
6/903
' '
data in sectiuni-unite, care conr
fi putut contradta imprumutul, pentru 'ca se 'i sacra solutiunea contrard.
urde ca despagubtrl diferenta cu alte cuvinte nu s'a Fiind-ca aceasta chestiune vine pentru prima
eierifir 'fauna Iiiinf hid' . it* baza, cel putin ipotetica,
a care sa poata resulta o suma certa ;
oara in jurisprudenta, in sa comunic parerea sus-.
. „
Avend in vedere ca partea, civila mai cere ea s4 'i tInuta de mine in teza, mea de. licenta ( 1) care
acorde despagubiri civtle, pentru ca va fi obligate trateaza, tocmal despre donatiunile man uale §l
plati despagulairl detentorilor de titluri lezati malalmente;
'
unde ajung la aceasi solutiue la care s'a oprit
L:onsiderand ca din acest punct de vedere, Statul nu suprema Curte in sectiuni-unite.
mferit direct IliCi un prejudititY, ca detentoril ar pu- Reproduc, prin urmare, partea privitoare la
t ,eventue.t. sustine ca art perdut o an ssa de ca stig din „ , .
usa Operatiunilor severSae Al e inculpalt ;
aceasta cn estm ne :
,
vend in vedere ca. StatuVar ft in drept sä reclame In Francia este legea din 1850 care, in art. 6, se exspagubirl
de la incuIpall 'numal atuncl cand de- prima ast-fel: a Les actes renfermant soit la declaration
itoril de titluil itatentandti-1 aCtinne ar fi reusit ca pour le donataire ou ses representents, soit la recon-
.castige in potriva, sa Sail eand' er fi . dovedit ca le=a naissance judiciaire d'un don mannel, seront sujets;au
lilt vre..n sum a de -bunil-voie ; - droit de donation.
Considerand ca intru cat o asemenea plata fortata
1 benevola din partea -Statulul rnu. a. : a vut loc, el nu In ce priveste legislatiunea noastra., nicl un
e in drept de o earn "data ea sa reclaineteva de la text nu pomeneste de daruri tnanuale, in cat simipalt.
- -
liti suntem sa spunem ca acest gen de. liberalitati
Pentrn aceste it'otiie, redaztate . de d ;1 Prim - prese - .
ate D. A. Mavrodin; de acord cu conclusiunile d-.1121 Scapa de sub or ce taxa de mutatiune a pro- ,
im procuror, condamna pe Alexandru Paristanu sift prietatei, si chestiunea, credern noi, nici nu poate
fere 5 ant inchisoare cerectionattili sá plateasca
10 le
suferi discutiune, in fata legel noastre.
l amenda, cu Plicatiunea a art. 14 rr 2 comb. cu 40
d. penal.'' In adever, art. ,1 din legea din 1881 asupra
r:.9nd,LiknO pe Vasile Dumitirescu sh" sufere 4 ani timbrului si inregistra'rei are urmatorul coprins:
!hisoire -ciirectionaii cu aplicatiunea art. 124 comb. a Toate aciele judecatoresti si civile in genere pre-
40 si 60 Cod penal ; . — . ' '
cum si conventiile
:ondamna pe Dan Albahari sä sufere 3 an inchisoare ' contractele mutatiunile de
'
rectionala ti.sti plateasctv 0 ,00, lel amenda cu a plica- —
flea art. 124; 50:a1.1, , 40,-cernb,cu .60 Cod penal; . ,,, ( 1 ) Donatiuni manuale i tradifia In dreptul roman gi ro
G011atittlia De Maretw;Albaliari..sti sufere un an si thAn, last, 1895.

ettatttit YU:WAR, No. .---buminecg 14 gepteminie 1.0og
proprietati si altele, sunt supuse la un imposit
numit «taxa de timbru si inregistrare», care se
va percepe in modul si dupa distinctiunile ardtate
de legea de fata».
.5i art. 2: «Taxele de timbru se percep prin
marci cari se aplica pe hdrtiea pe care se scriti
_actele supuse taxei timbrului».
In fata acestui articol, or-ce discutiune e inchisa.
Daca dupd art. 1 expresiunile: «conventiile,
contractele, mutatiunile de proprietati i allele»,
s'ar parea cã cuprind toate instrainarile, deci si
darurile manuale ; modul cum intelege legiuitorul
sä aplice taxele, face sa, se vada, lamurit cä nut-nal
actele scrise ce cuprind instrainari vor fi
supuse la taxa timbrului. La donatiunele manuale
insa, neintervenind nici un act scris, ele scapa
de sub legea fiscala.
Donatmnele manuale facute stabilimentelor publice
de binefacere saii institutiunilor din ard,
sunt scutite de oni-ce taxi. In aceasta privinta ( 2) Colin, 61.
avem art. 34 modificat prin legea din 21 Martie
1886. Acelasi lucru e si cu liberalitatile facute
judetelor, comunelor in scop de bine-facere saü 819LIOGRAFII
instructiune. Legea din 1 Ianuarie 1888 spune,
in adever : «Sunt asemenea scutite de or ce taxa
de inregistrare donatiunile, legatele saü or-ce fel
de liberalitati facute judetelor comunelor, cu destinatie
de binc-facere sail de instructiune».
Art. 34 din L. Timb. cuprinde. urmatoarea
dispositiune «Sunt supuse la urmatoarele taxe
de inregistrare : succesiunile, donaliunile de or-ce
bunuri mobile sati imobile
S'ar parea dar ea, legiuitorul a voit sã cuprinda A aparut
si darurile manuale in acest articol. Din intreaga
ELEIVIEN f E
economie a legi, din modul cum legiuitorul a in-
DE
teles sä aplice timbrul i sa perceapa taxa inregistra- INSTRUCTIE CIVICA, DREPT
rii, resulta lamurit cã el a volt sa se raporte la a.ctele
scrise cari constata fenomenele juridice de natura
a stramuta proprietatea.
In toate partile legea nu vorbesce de cat de
acte, adeca de inscrisuri, i ca proba cä in acest
inteles treloue luat cuventul act, e art. 35
care clice: «Pentru toate actele pentru cari legea
cere plata taxei timbru1u i inregistrarii, partile A apcirut:
vor plati aceasta taxa. Inca de la formarea lor. ...». OBSERVATIUNI
asupra
Iar art. 36 : «Autoritatile publice nu vor da nici
un fel de curs actelor ce nu vor fi timbrate saü Descre0orei Populattei Roma"' P.001 ,
vor presta un timbru mai scazut „
de
VItimul argument, in fine, de prisos de alt-
Constantin Langa
Fest primar si deputat orasultil Iasl
mintrelea, pentru a dovedi cà donatiunile manuale
nu sunt supuse la nici o taxa, e art. 47, al. c
(Iao, Tipografia coetlel Academice)
din aceias lege: «Pentru donafiunde intre vii de
bunuri mobiliare saU imobiliare, diva valoarea
sat estimafiunea ce partile sunt datoare a declara
prin adv.
se vor trimite pe adresa d-lui Codreanu.
P.I.10,I*Marl■■■ ■ ■■■■ ■■■ ■*.
Tipagraila Ziaruial Str, Carol 19, lioeuregti Proprietor Ion S. Codroana.—o. 417
Cand e vorba de mobile, legluitorul se raporta la
actul estimativ ce trebue sã Insoteasca ast-fel de liberalitati,
conform art. 827 C. civ., text privitor la actete
cart cuprind o donatiune de mobile, cu toate cä cest
act nu se cere ad solemnitatem, pentru cä poate fi Inlocuit
prin echipolente, cum e un inventar. Se va putea
chiar ea din causa bunurilor cuprinse in donatiune,
redactarea 5i anexiunea aetulul estimativ sä fie imposibila,
cum ar fi casul cand donatiunea e privitoare
la drepturl sigure i irevocabile in de lnsile, Insa a
caror intindere si emolument n'ar putea fi determinat
de cat prin o lichidare judiciara, ctim se poate intampla
cu drepturile ce pot apartine donatarului In o succesiune
deschisa, dar Inca indivisa, In o comunitate disolvata,
dar nu lichidata Inca ( 2).
Transcriind aceste randuri, constat cu pla.cere
cä nu m'a-m inselat asupra unei chestiuni ce a
dat loc la atatea discutiuni, dar care va remane,
credem, fixata asa dupa cum a resolvit-o suprema
Curte, solutiune la care ne-am oprit si no in
1895.
Ploqii, 2 Iunie 1903 Stefan Scriban.
A apdrut :
Reforma administrativa,
(PLEVNA INTERNA)
DE
ANGHEL NICOLAIJ
Advocat, fost deputat, Ca1gras1
Bropra e tiparita in Tip. fEnitnescu , , Bucure§ti i contit
57 pagini.
ECONOMIE POLITICA
Lucrare dupa programa lo vigoare pentru class IV seconds
DE
M. N. PACU
Doctor In drept, profesor, advocat
De v'enzare la autor, in Galati% Pretul leI 2.50.
A aparut vol. III din codut civil !Ionian, de
profesor C. Nacu.
De venzare la Redactia acestui ziar. Comand
-

AML 111, No. 58 On exemplar SD bard jot 18 Septembrid 190j
—Un mimes' recta I lee-
CURIERUL JUDICIAR
DOCTRINA JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE — ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR: D. ALEXANDRESCO
ABONAMENTUL A PARE
Fe an 30 lel; 6 luni 16 lei; 3 luni 81(4 ioo don on oe seolamha sub redacliuma otlui c
litudenell pikes° pe Jumetato , _
Striae/dates : 40 lel pe an, 20 pe 6 Abonamentele se plAteso insinte
SUNIAR :
SOClErA.TILE BE PATRONAGIO de d-1 Stelian Popescu.
' JURISPRUDENTA ROMANI :
Trib. jud. Gorj ; Ana Barbovici fi Sofia Coneciu cu
Ariada Frumufanu cu o Observatie de d-1 D. Alexandresco.
Informatie.—Bibliografie.
Societatile de patronagitiw
S'a implinit deja anul de eand — din convingere
si bazat pe experienta fdeutd in timpul de
cand sunt magistrat, — am fdeut in coloanele acestui
important ziar juridic o scurta ochire asupra
necesitatel infinitarei soeietatilor de patronagiU
langd peniteneiarele din tara noastra.
Seurtele mele observatiuni fdeute cu aeea ocasiune
se terminase cu un apel adresat tutulor
aeelora cari ea si mine erad convinsi de necesitatea
aeestor societati. Gandul de atunei nu m'a
parasit, dar ee e drept am cam ldsat lucrurile
baltd si m volt expliea de ee. Artieolul Reabilitarea
condemnatitor datorit distinsului magistrat
de la Ploesti, d-1 Stefan Seriban, publieat in acest
ziar, ( 2) dat din not de gandit mai se-
Hos asupra a eate luerurt de domeniul Codului
penal trebuesc revezute si indreptate la noi. Acum
de eurend, cu oeasiunea deschiderei anului
judecdtorese, discursul d-lui procuror general Zamfireseu,
ca si respunsul d-lui prim-presedinte al
Curie! de apel Searlat Popescu, redeschizend din
noit, o multime de cestiuni din domeninl Codulul
penal si in special cestinnea societatilor de
patronagiil, cred ed e momentul a se face tin pas
inainte pe acest teren,
In ee priveste societatile de patronagitl, firul
director al apelului meii, era initiativa privata, ca
(1) A se vedea Curierul jadiciar- No. 14 din 1902.
(2) Curierul Judieiar, No. 38 din 1903.
PRIM-REDACTOR: I. N. CESARESCU
REDA.CTIA I ADNINISTRATIA
BUCURESCI
Splaiul Briinooveanu Voevod,
Via-a-via de Palatul Justitiet
opositul ideei emise in art. 5 din legea inchisorilor
unde se prevede posibilitatea infiintarei eomisiunilor
de- priveghere—tot de Stat—eand Ministerul
de interne va judeea timpul oportun si
admiterea societailor de patronagill spre a luera
la reforma morala a condemnatilor.
Prea ml se parea ed se asteapta totul de la
Stat $i de aeeea in apelul triefi me adresam initiativei
private asa de bogata in tara noastrd
and este vorba de fapte cantabile; voiam astfel
sä pipal pulsul acestei initiative si sà ved
daed a venit timpul—cum se zice in lege— pentru
inflintarea unor ast-fel de institutiuni. Drumul
luat nu a fost gresit si silerantele mele nu
ail lost inselate, cad l in ma i putin de o lun, am
prima peste 200 de serisori de adesiune, serise
In termeni, unii mai caldurosi de eat altii, si prin
care eram intrebat asupra cuantumului cotisatiunilor
lunare si a epocei de la care va ineepe cotisatia
; pe de-asupra mi-a venit si 15 infortunati
scdpati din pusetirie eerend asil si proteetiune la
mine. Vezend ed la un singur apel, atat de multi
ati respuns, 'ini-am dat seama ed nu este greu
a se ajunge la un bun resultat si am inceput a
refleeta la organisarea societatet Am ajutat pe
eat mijloaeele permis pe cei 15 nenoroeiti
si me gandeam dud nu ar fl bine ea aeeia ee
aU nevoe de a fi patronati sä fie luati saü dati
In primirea cate until particular bine-voitor spre
a le purta de grije. Am luat si eü unul din ace
nenorociti, got puncr,—vorba romanului,—si l'am
imbrdcat de sus pand jos si i-am dat masa si
msä mai multe zile de-a randul, fard s1 pul la
niei o treabd. Voiam sa'l aelimatisez. Dar pe cand
ett lueram si'i purtam mere il de grije, inteo build
dimineata, dupa vre-o 7-8 zile de ingrijire a
dispdrut, si nu s'a mai intors la mine de cat
peste vre-o doue Juni, pe un ger cumplit si ia
räi gol pusea. Hainele eel dasem nu le maT
avea pe el, ci niste sdrente. Cum cu pleearea
disparuserd si diferite lucruri de prin camere
acum nu Yam ma l prima, ci Yam gonit di,

506 CURIERVL JUnfefAR, No. 58.—joi 18 Septembrie 1903
11.111NOMMINII■
Acest lucru, Intamplat mie Insu-mi, 'ml-a in-
Murat gandul ce aveam de a repartiza pe acesti
infortunatl pe la diferite persoane cantabile si
m'a facut sã resist din toate puterile rugaciunilor
si solicitarilor unul orn de bine d-1 Major
. . . . . din Ploesti, care voia d-sale,
unul din eel doi minor l depusi de mine la VAcaresti,
spre a'l avea toata viala pe langa sine
in lipsa de copii. Nu voiam, dupa, experienta facuta
de mine insu-mi asum respunderea
unor imprejurari neprevezute.
Nenorocitul ce incepusem a Ingriji nu stia unde
se nascuse si eine sunt parintil. El facea parte
din clasa vagabonzilor, earl nici capatai, nici
domiciliü statornic, nicl mijloc de hrana, nici o
profesiune safl mestesug ; el crescuse asa cum
imprejurarile 'I permisesera, fall a avea notiunea
ordinei, nici respectul datoriei si nici iubirea aproapelui.
Capabil in onl-ce moment numal de ref' si
gata a se pune in conflict cu legea si morala
pentru oni-ce nimic, el nu a fost in stare sa aprecieze
nici ingrijirile ce 'I dam, nici binele ce'l
facusem, Si nu numal vagabonzii sunt ast-fel, ci
aproape tot asa, sunt cea mai mare parte din cel
ce se libereaza de prin inchisori, uncle, din causa
sistemului actual de pedeapsa, condamnatii
departe de a se corectionaliza si moraliza
se perfectioneaza in reit Traind in promiscuitate
tineri cu batrani, cel cu totul pervertiti la un loc
cu cei mai putin rel, ne facend alt ceva de cat
a'si comunica unul altuia ispravile lor criminale,
de cari vorbesc cu atata patina In cat cei slabi
se exalteaza la auzul povestirel lor, cand es de
la inchisoare lasati liberi si in deplina stapanire
a instinctelor, gandul lor nu se indreapta de cat
catre modul cum 's1 ar putea pune in practica
mai cu inlesnire cele ce aü invetat in timpul cat
ail fost Inchisi. Duna actualul sistem de pedeapsa,
si me refer mai ales la eel condamnati la Mehlsoare
corectionala, condemnatul, cu prea putine
esceptiuni, o data aruncat la arest, singura lui
pedeapsa, consta in privatiune de libertate. Nici
munca obligatorie, nici lipsa de contact cu cel
l'alti detinuti, nici citire de carp cu coprins moral,
ci conversatie criminalä este aproape exclusiv
singura sa ocupatie pe timpul detentiunel.
Statul a facut tot ce a putut pentru culpabili ;
de sigur ca nu a facut tot ce putea si trebuia
sa faca, dar fa ta de multirlele nevoi si de numeroasele
directiuni catre care trebuiati indreptate
privirile sale, ar fi si absurd ca BA pretindem
numai de la el totul si de la no Prin
natura irnprejurarilor, clasa care ar trebui sa se
ocupe late° directie oare-care In locul initiativei
statului, ar fi aceea care e mai in mosura sä
vada si ä aprecieze Mal Cu Inlesnire $1 mai a-
manuntit relele unui sistem. Clasa magistratilor
ar fi In casul de fata chemata s modifice vitiile
sistemului nostru penitenciar, cad i ea vede zilnic
relele $i daca Societalile de patronaj at' porni
de la initiativa el, de sigur ca foloasele ar fl nemesurat
de marl.
Renuntand la ideea de a se ingriji individual
de condemnati, modul dupa care eü cred ea ar
trebui constituite in viitor societatile de patronaj
ar fi urmatorul : De o cam data, magistratii de
la resedinta fie-carel curti de apel—atat cei din
curte cat si tribunal,— sub presedentia primului
presedinte al curtel de apel, ar trebui sã
tuiasca o ast-fel de Societate pentru condemnatil
aflati in penitenciarul central din circumscriptla
acelel curti. Aceasta Societate 'si va incepe rolul
seU asupra condemnatilor Inca de pe timpul
cand el sunt arestati si 'I va continua dupa
liberarea lor din penitenciar. In timpul osandei,
rolul Societatel, ar fi de a se pune in contact
cu osanditul, riclica moralul prin sfaturi bune
si morale, prin citire de carp folositoare, prin indemnul
la lucru si la invetarea vre unel meserii
daca el nu stie nici una, jar dupa liberare
prin ingrijirea de a se psi ocupatie fostului condemnat,
care in lipsa el nu va intarzia a comite
din noir o fapta rea si a veni jar la penitenciar.
La esirea din arest, vinovatul, are mai mull de
cat on cand nevoe de un sprijin. In lupla grea
pentru existenta azi, cu dificultate 'si poate gasi
o ocupatie un orn muncitor, onest si nepatat ; cu
cat ma l mare va fi dificultatea pentru cel liberat
din puscarie care, pe langa cele-l'alte greutati, mai
ail de luptat si contra aratarel cu degetul si contra
apostrofiei i tu abia te-al liberat din pufectrie,
ce o vel auzi la fie-care moment. Mai mult
de cat atat : cel liberat din puscarie, on de cate
or se intampla o fapta rea i autorii sunt necunoscup,
este in tot-d'auna cel mai banuit, si daca
imprejurarile fac ca sA, nu'si poata arata un alibii
intemeiat, fara multa vorba este arestat $i aruncat
la arest ca vinovat, cand adeveratul culpabil
poate se plimba neturburat prin mijlocul lumel.
sä nu mi se zica ca ceea ce art este o exagerallune,
de ore-ce casul se presinta adesea, si intre multe altele,
WA unul petrecut de curand; Individul Mihalache
Georgescu, zis Vic, abia de 24 ani, dar care
pana acum a fost de oece on condemnat pentru
furt, si de nenumerate on arestat, ori de cate
on se Intampla un furt in tramval, pe strada,
pe la vre-o intrunire sati pe unde este aglomeratie,
el este arestat ca find banuit de au -
tor, 'Ana se descopere adeveratul vinovat. Prin
lipsa lui de ocupatiune $1 prin neputinta de cele
mai rnulte or de a's1 putea arata un alibi puternic,
el cade de cele mat multe ói sub acu.

CURIERUL JUDICIAR, No. 58.—Jo i 18 Septembrie 1903
zatia ce i se aduce, si nu odata a fost adus si
liberat de la cabinetul mea.
Zilele trecute, liberandu-1 din lot,'" , m'am pomenit
cu el a doua zi venind si cerandu-mi de
a'l Inveta cum sä nu mai fie arestat merea. L'am
sfatuit sä se apuce de o meserie. El mi-a respuns
ca aceasta o face In tcit-d'a-una, dar tocmal
cand este In lucru vine de la politie si '1 aresteaza
iar. i Inteadever ca peste 3-4 zile jar a
lost arestat cu Invinuire de furt. Nu era dovedita
culpa sa, dar Imprejurarile luptati contra lul
hi totul.
Asa stand lucrurile, dacä ar exista o societate
de patronaj, care sä ia sub protectia sa pe acesti
nenorociti, care sa se Ingrijeasca de plasarea
lor, care sal ajute cu sfatul sea, de sigur ca
sub toate raporturile ar fi castig. Pe de o parte
siguranta publica ar cres:e, jar pe de alta, acestl
nenorociti ar putea sä se Intoarca la o viata onesta.
Cum am dis, remane clasei judecatoresti initiativa
unei opere asa de bogata In resultate bune
din punct de vedere social, si catre aceasta clasa
din care am cinstea a face si di parte sä adreseaza
de acum apelul meti. Initiativa particulara si
asistenta publica am pipairo eü , i am vezut ca
e gata a'si da tributul sed.
Ne remene noe magistratilor, celor tineri In
special, sa Incepem aceasta opera, care. nu costa
de cat tragere de inima, si opera va fi dusa la
bun sfarsit.
Nadajduesc ca coloanele acestui important ziar
judecatoresc vor fi deschise tutulor celor ce vor
voi a spune cuventul lor In aceasta chestie, pentru
ca mai Intaia lumina deplina sä se fach" asupra
el, si apol sa pasim la fapte, dar sä pasim
cat mai neintarziat posibil, pentru ca timpul este
deja Inaintat si Intardiere este In detrimentul
societatel noastre romanesti.
Fi-va strigatul mea audit? Aceasta este partea
grea a cestiunei.
Membrilor clasei judecatoresti le .lipseste, In
present, vointa de asociatiune, fora de coesiune
cum s'ar dice. Pe cand membrii celor l'alte profesiuni
ca : ingineri, doctori, profesori, farmacisti,
etc, se asociaza, se grupeaza, fac congrese, discuta
asupra mijloacelor de a'si imbunatati starea
lor material a si morala, noi magistratii stam pe
loc, cu mainele incrucisate, nu avem nicl un contact,
niciun loc de intalnire si de discutie in
comun asu' pra nevoilor si lipsurilor clasei noastre.
Initiativa luata mai acum cati-va ani, de distinsul
si respectatul President al Curtel de casatie d-1
N. Mandrea, de a se infiinta un Club juridic, era
cat se poate de buna $i cu toate astea ea a cazut,
a
507
qe.l../ ■■Memosl■as
cad cel dantaia care nu ail apreciat foloasele el at
fost magistratil. Din ce causal Nu stia.
Nici o profesiune nu e ma inconjurata de
prestigia, dar nici una nu este mai criticata ca
magistratura. Niel un om nu este — sa die cuventul
adeverat — lingusit ca magistratul, dar nici
unuia nu se cere mai mare tarie si cumpana Ca lui.
pe cand celor l'alte profesiuni se tolereaza viitii,
rnagistraturei sä cere sa nu fie nici banuita, alunci
cand Intro vitioasa organisatiune sociala, nu s'a
luat macar mesura de a se asigura ceI putin par.
tea materiala, care ar fi avut de resultat sa inlature
vre-o banuiala, de cele maimulte on neIntemeiata.
Daca ne am interesa de nol Insi-ne, de sigur
ca altul ar Vi sistemul de recrutarea noastra, altul
felul de plata a munci noastre, altul prestigiul
nostru. Corpul profesoral, a Inceput prin a fi vremelnic,
organisandu-se ei Intre el, cerend si sta.-
ruind, a ajuns a avea o situatiune independenta
quasi inamovibila si un sistern de recrutare, ce
face cinste si lor si
N'avem nevoe de inamovibilitatea judecatoreasca
actuala, avem Insa nevoe absoluta de o stabilitate
ca a profesorilor, de o resplata dreapfa a muncel
noastre, si de un sistem de recrutare altul de cat
cel actual.
Cel ce cugeta ca mine sa. 's1 spue cuventul lor
si pasul cel mare catre castigur cause' noastre ar
fi facut. SA, luptam si nol In comun si viitorul
de sigur ne va aduce succesul.
Stellan Popescu
Jude.instructor cab. V Trib. Ilfoy
JIIRISPRUDENTA WOltiNA.
TRIBUNALUL JUDETULUI GORJIU
Audienfa de la 11 Octombrie 1902
Pre§edentia D-lui THEODIR A. BRAILOIII, Prepdinte
Ana Barbovici $1 Sofia Caneciu cu Ariada FrumuNnu
Seniinta child, No. 335.
Dota.--Foae de zestre fdcutd sub Codul Caragea. Inzes-
tratorul presinte, la facerea actuluI prin procurator. — Lipsa
viitoarel sotil de la confectionarea actului. —Dacd actul dotal
este valabil.—Formalitatea prescrisd sub pedeapsd de nulitate
de Codul Caragea —Dreptul de preferinta al femeei ma--
ritate pentru garantaroa zestrei sale, sub Codul Caragea. —
Ne cererea de catre femeea maritata sub Codul Caragea a
inscriptiuriel ipotecare asupra averel imobile a sotului in anul
ce a unnat punerea in aplicare a noulul Cod civil.—Perderea
acestui drept de preferinta.—Daca dreptul de preferinta
al femeei, sub Codul Caragea, Li da dreptul de a urmari
imobilele soluluI cand aü trecut in mina unui tertid. —
(Art 9, partea 3, capitolul XVI, si art. 23, partea 3, capitolul
VIII din Codul Caragea ; art. 335 si 337 din Regulam,
organic ; art. 1778 si 1815 din Codul civil).
Succesiune --Ipoteca. — Imobilele succesiunei. — Starea in
care mostenitorul le poate ipoteca.
1. Actul dotal ideal sub legea Caragea fi in care inzestrdtorul
n'a fost fat« in persoanci, ci representat printr'un
procnrator autorizat Cu procurci in regulci, este valabil.

508 CCRIERUL JUDICIAR, No. 58.—,Toi 18 Septembrie 1003
De asemenea, legea Caragea, nu prescrie, sub pedeapsd
de nulitate, ca viitoarea sotie sei fie fate( la confectionarea
actului dotal, ast- fel cci actul dotal la facerea carida
viitoarea solie nu a fast fold. este valabil.
Singura formalitate prescrisd de legea Caragea pentru
foile de zestre sub pedeapsd de nulitate in cas de neindeplinire,
este treeerea actului dotal in condica tribunalulul
precum si trimiterea in trel dile, de ccitre tribunal,
a copiez adeverite dupci foaia de zestre, la logofetia dreptcitei
din Buciiregti, spre a se trece in condica cancelariei
ace/el logofelii.
2 Fetneea miritatd i inzestralci sub Gotha Caragea
perde dreptul (.1,; preferinici asupra intrrgei oven i a soplui
ski pentru garantarea zestrel sale, drept ce I acorda
Codul Garagia, dace( in termen de un an de la punerea
in aplicare a actualului Cod civil n'a avut grija a cere
inscriptiunea ipotecard asupra imobitelor sotalui pentru
asigurarca dote sale.
3. Dreptul de preferinici, privilegiul ocult, ce ligea Caragea
acorda femeei asupra intregel averi a so(utui sèü
pentru garantarea zestrei sate, nil con ferea femeeei si
dreg& de a urmdri averea imob tiarci a sotului cdnd
trecca in 'Mina unui kilt&
4. MoVenitorul, in calitate de continuator al persoanei
defunctutui, nu poate ipoteca itnabilele succesiunei, de
Mt in starea in care le-a gcisit ca mogenitor.
S'ail ascultat din partea contestatorelor Ana Barbovici
si Sofia Caneciu d-nii advocati S N. Dobruneanu
si N. Junian, si din partea intiruatel A.riada Frurnuseanu
d-1 advocat 1. Saltoiu.
Tribunalul,
Avend in vedeie contestatiunile facute de d-na Aneta
I. Barbovici Si d-na Sofia A. Caneciu, contra tabloului
de distribuirea pretului resultat din vinclarea averel
imobila a debitorului 5tefan I. Frumusanu ;
Avend in vedere actele state la dosar si sustinerilc
partilor ;
Avend in vedere cä astricji, in instant§, conte,tatoarele,
d-nele Aneta I. Barbovici si Sofia A. Caneciu, prin d-nil
advocati St. Dobruneanu si N. Junian, cer a se reforma
tabloul de distribuirea banilor, fAcut tie d-1 supleant,
in privinta sumel de 8507 lei, de oare-ce in mod 'legal
s'a dat aceasta sum§ d-nei Ariada Frumusanu, susti
nand c§ s'a dat in mod ilegal, pentru c§. d-na Ariada
Frumusanu neconformandu-se art. 1815 Cod civil, care
prescrie in mod imperativ, c§ femeile c§s§torite pan§
La promulugarea acestei legi, vor fi datoare in curs
de un an de la acesta epoc§, a cereinscriptiunea asupra
imobilelor b§rbatilor pentru asigurarea dotei Jar, conform
regulelor prescrise prin acest codice, a perdut
privilegiul ocult, ce avea contorm legiuirel Caragea
asupra intregei averi a bArbatului. Perzend acest privilegiir
omit, densa nu mai putea fi considerata ca o
creditoare privilegiata, ci urma a se considera ca o
sirnpla creditoare chirografarg, si in atare cas, sustin
contestatoarele prin d-nii advocati ma i sus numiti,
urma ca suma de 8507 lei sä se atribne denselor find
creditoare ipotecare, precum result§ din actele lor de
ipotec§ autentificate de tribunalul Gorjiii la No. 350
din 25 Aprilie 1886 Si de tribunalul Dojiü, sectia comerciala
si de notariat ., la No. 2531199., si inscrise in
registrele de inscriptiunl ale tribunalului Goijiii sub
No. 21186 Si 71199. Afar§ de aceasta, contestatoarele,
prin advocatii lor, ma i sustin ca actul dotal al d-nei
Ariada Frumusanu este nul ca act dotal neflind facut
in conformitate cu legea Caragea i find nub ca act
dotal, d-na Frumusanu nu mai putea fi considerat5 ca
o creditoare privilegiata, el ea o simpla creditoare chirografara.
Ne mai find creditoare privilegiat§, aceasta
sum § urma sä se atribue denselor, find creditoare ipotecare.
Este nul, sustin densele actul dotal : 1) pentru
cá nu se vede procura ce a avut procuratorele Alecu
Brosteanu, care la confectionarea actulul dotal In ces-
IIIMPOINION9101 ■01,
tiune, a representat pe constituitoarea dote i d-na Ecaterina
Frumusanu fosta SAvoaica; 2) pentru cä actul
dotal nu se vede iscalit de viitoarea sotie, adica de d-na
Ariada Frumusanu ; si 3) pentru-ca nu se constata cä
aceasta loae dotal§ a lost trecuta in registrul logofetiel
drepttitel din Bucuresti, conform art. 337 din Regulamentul
organic. Pe rang aceste motive, d-1 advocat
N. Junian din partea contestatorei d-na Sofia Caneciu,
ma i sustine cá fata de clienta sa, actul dotal al d-nei
Frumusanu nu poate constitui nici un drept de privilegifi;
cad la epoca confectionarei actului seil de
ipotec§, imobilile ce i-a fost ipotecate de debitorul seri
5tefan Frumusanu, fiat d-nei Frumusanu esise de sub
patrimoniul defunctului doctor Frumusanu, sotul d-nei
Frumusanu, i ne ma i find in patrimoniul sotului bunurile
ce fost ipotecate, ci gAsindu-se in patiimoniul
unei tertil persoane, d-na Frumusaqu,tata de densa
nu se Mai poate prevala de privilegiul sii ocult conform
legei Caragea ; cad acest privilegiii ocult nu confer§
femeei mAritate sub legea Caragea dreptul de a urmarl
averea imobiliara a sotului, ca d trecea in mana
rind tertil persoane ;
Considerand cä acestea find motivele invocate de
ambele contestatoare prin advocatil lor, urmeaza mai
intaiii sa stabilim daca actul dotal al d-nel Frumusanu
este valabil ca act dotal, si tn urm§ stabilindu-se ca
acest act dotal este valabil ca fficut in conforruitate
cu legea Caragea, s§ vedem care este conditiunea creata
femeilor tnaritate sub legea Caragea, me nu s'aii
comforrnat dispositiunel cuprinse in art. 1815 Codul
civil. Cu alte cuvinte, urmeaza sä vedem daca femeea
maritata sub legea Caragea, neluand, in termen de un
an de la proinulugarea noulul Cod civil, inscriptiune
asupra imobilelor bArbatului pentru asigurarea dotei,
a perdut dreptul de preferenta acordat de legea Caragea
prin art 23, partea 3, cap. 8, care prescrie ca czestrea se
protimiseste celor cu zalog dup§ nunta imprumatatoriv;
Considerand c§, ma i nainte de a se transa aceste ceslintel
de drept, pentru o mat bun§ larnurire, fiind bine
de a se expune faptul, expunem urmAtoarele :
D-na Ariada Frumusanu se chatoreste cu di doctor
I Frurnusanu, sub legea Caragea, in anul 1865.— In vederea
casatorei sale de catre mama sa si de c§tre parintele
seir, 'i-se constitue ca dot, suma de lel vechl
68.908, parale 20.
Aceast§ dota i-se constitue prin act dotal in regula,
care se si legalizeaza de tribunalul Gorjiu sub No. 5
din 21 Octombrie 1865. Din actul dotal si din incheerea
tribunalului result§ ca, la confectionarea acestui
act dotal, ia parte parintele viitoarei soliI, viitorul sot
si d-1 Alecu Brosteanu, procuratorele constituitoarei
dote!. Din incheerea tribunalului result§ cä acest
procurator $i-a presentat procura i cá viitorul sot a
declarat multumire pe dota ce constituit, isc§lind
in actul dotal. Asemenea se mai constat§ ea actul
dotal in cestiune, in con formitate err art. 335 din Regulamentul
organic, s'a hecut in registrul tribunalului,
iar in conforinitate cu art. 333 tot din Regulamentul
organic, s'a trimes in Bucuresci la logofetia dreptAtei
copie chip§ acest act dotal, spre a se -Li ece in condic§.
In anul 1886, soul d-nei Frumuseanu, avend nevoe
de bani se imprumut§ cu suma de lei 35000, ban i dotali,
de la d-1 I. Barbovi ,1 actualmente mort, sociul
contestatoarei d-na Barbovici.
Pentru garantarea acestor bani clotali, d-1 doctor
Frunausanu ipoteceasa d-lui Barbovici nide irnobile.
Acest act de ipoteca se vetie pu'entirvat de Tribunalu
Go.rjal, sub No 350 din 25 prilie 18s4i Si se mai vede
inscrk in registrele Tribunalului Coq& sub No 2t din
26 Aprilie 1886. Murind (1-1 doctor Frumuseanu in anul
1891, averea sa se imparte intre ma i multi copii Unul
din mostenitorii seI, anunie d-1 lefan Frumusanu, in
anul 1899, se imprumut§ cu suma de lei 50000, de la
d-na Sofia Caneciu, cu actul e ipoteca autentificat
de trib. Doljiti, sectia comerciala si de notariat la No.

CURIERUL JUDICIAR, No 58.--Jo1 18 Septembrie 1903 509
2531,99, i lnscris tn registrele de inscriptiuni ale Tribunalului
Gorjiii, sub No. 71191 Prin acest act de ipotec5,
d-1 telan Frumuseanu ipoteceasa d-nei Sofia
Caneciu ma i multe imobile intre care figureasa si imobilele
care fusese deja ipotecate de defunctul doctor
Frumusanu d-nei Barbovici, pentru garantarea banilor
dotall ce luase cu inaprumut. D-na Frutnusanu, in anul
1898, actioneasd in justitie pe mostenitorii barbatului
seti pentru a i-se restitui dota Si parvine a obline chstig
de caus5, precum result§ din hotarirea Curtei de ape!
din Craiova No. 127 din 8 Octornbre 1901, hotarire care
a remas definitiva ;
Considerand cd acestea find fa ptele, urrneas5si vedem
mai inlaid dac5 ambele contestatoare sunt intemeiate
sustiand cá actul dotal al d-nei Frumusanu este nul
ca act dotal, si cá, in atare cas, nu mai poate fi consideratd
ca o creditoare priveligiata ;
Considerand c5, precum sá vede din cele mai sus expuse,
este exact cá constituitoarea dotei nu s'a presentat
in persoan5 la tribunal pentru a's1 da consimtimentul,
ins nu este mai putin adevdrat ea' in locul sêü s'a
presintat mandatarul sü, d-1 Alecu Brosteanu, cu pro , curd In reguld. Presentarea mandatarulut cu procur5
in regula se constata din !rasa si incheerea tribunalului.
Constatandu-se din Incheerea tribunalului, cd mandatarul
a avut procura in regulii si ca s'a luat act de
tribunal de acea procur5, rdii astazi sh sustine de atre
contestatoare ca acest procurator n'a avut procurd ;
Considerand a, asemenea, este exact cá viitoarea sotie
n'a fost presinte la confectionarea actului dotal, insa
aceasta nepresentare nu poate atrage nulitatea actului
in cestiune, cc i nici un text de lege din Codul Caragea
nu cere, sub pedeapsd de nulitate, ca viitoarea sotie
s5 tie presint5 la confectionarea actului dotal.
Acela care urma sa fie presinte la confectionarea
actului dotal este Mil Indoiala viitorul sot, i acesta
precum resullii din actul dotal si dirt incheeitea tribunalului
a Li fost presinte ; cc i a iscdlit actul dotal
si a declarat =nutlike. Presenta viitorului sot la confectionarea
actului dotal se intelege, cc i dota se constitue
pentru a-1 ajuta ,sá sustie sarcinele c5sfitoriei
pentru cá venitul dotei constituita 'I apartine.
Din articolul 9, partea 3, cap XVI legea Caragea resulfa
cä zestre sá zice : «averea femeei ce la cdsdforie
bdrbatulut ei cu tocrneala ca ea 0' fie stiipand
zestrei tot-d'a-una, iar el sá 't-ia venitul tot-d'a-unaD.
Din coprinsul acestur articol nu reesd cd viitoarea sotie
era obligata, sub pedeapsd de nulitate, de a lua parte
la confectionarea actulut dotal. In lips de un text
precis nu se poate zice cá aceast5 nepresentare a viitoarei
sotii are drept efect de a atrage nulitatea actului
dotal Singura formalitate care se vede prescrisd sub
perleapsa de nulitate este trecerea foil dotale in condica
tribunalului: cc i asia prescrie art. 333 din Regulamentul
organic, precum si trimiterea in 3 zile de catre
tribunal logofetit dreptatei din Ilucuresti a copiei adeverila
dap foaia de zestre, spre a se ttece in condica
cancelariet. Aceste formalit5ti constatandu-se cá s'ail indeplinit,
red astazi contestatoarele sustine ca acest act
dotal ar fl nul ca act dotal si n'ar valora de cat ca o
simplh creanta chirografara Ins-s1 contestatoarele prin
advocatit lor recunosc cä in condica tribunalului s'a
transcris aceast5 foae dotal, insa aleg5 Ca nu se presinta
nic un certiflcat din care sa resulte c5 s'a !ranscris
i in registrul logofetifi dreptdlei din Bucuresti.
Alegatiunea aceasta este neintemeiatd, caci din conceptele
state la dosar result cd s'a trimis de tribunal
court la logofetia drept5 tel . din Bucurestr, si ast-fel,
panh. la proba contrarie, se presupuse eä Si a-eastA formalitate
s'a indeplint Din cele ce preced, constatandu-se
cä toate formatitatile prescrise de legea Caragea pentru
confectionarea acestui act dotal aü fost incieplinite, este
evident cá contestatorele in mod neintemeiat sustine ca
acest act dotal ar fi nul i n'ar putea valora ca act
dotal ;
Considerand cá o dat5 stabilit c5 acest act dotal este
fa'cut In conformitate cu legea Caragea, urmeaz5 sá
vedem daca ferneea mdritata sub legea Caragea, neluhnd
termen de un an de la promulgarea noului Cod
civil inscriptiune asupra imobilelor barbatului pentru
asigurarea dote, perde dreptul de preferinta acordat
de legea Caragea, prin art 23, partea 3, cap. 8;
Considerand cA, de si din termenii art. 23, partea 3,
cap. 8 din legea Caragea, resulta in mod cert cä sub
imperiul acestei legi, femeea maritatd avea un drept de
preferinta, un drept de privilegiti ocult, asupra Intl egei
averi a bdrbatului seii pentru garantarea dotei sale, si
In virtutea acestui drept de preferint5, privilegiu ocult,
densa pentru dota sa era pl5tita cu preferintd fatd de
oni-ce creditori posteriori casatoriei ; totusi vdcleuci a,
sub legislatiunea noastrd actual5, nu mai exista ipoteci
oculte, caci conform art. 1778 C. civ. Intre creditori
ipoleca fie legal", fie conventionala nu are rang de cat
din liva inscriptiunei in registrele tribunalului, tirmeaza
s5 vedem ciacd ast5z1, conform actualului Cod civil,
femeea cásátorB i dotata sub legea Caragea, mat
poate pretinde acest drept de preferinta, acest privilegiu
ocult NO de oni-ce creditor, Si mai cu deosebire fata
de creditorii ipotecari posteriori promulghrel actualului
Cod ;
COnsiderand cä legiuitorul Coduluinostru civil, g5sind
cä sistemul ipotecilor oculte, care avea drept elect de
a garanta numai interesele tutor anume persoane incapabile
in detrimental terliilor, este un sistem pen..
cubs si nedrept. caci neexistand nici o publicitate,
tertiile persoane de bun 5 credinth riscau de a fi inselate,
a prescris, precum am ardtat mai sns, c5 toate
fle legate, fie conventronale, sä fie inscrise In registrele
tribunalului, voind prin acest mod de publicitate a veni
In ajutorul tertiilor persoane de bunk credint5, punendu-le
la dispositie un mijloc sigur de control.
A dopland sistemul publicit5 lei si specialish rei tutu ro r
ipotecelor, fle legate fie conventionale, legiuitorul nostru
de aceia a prescris cá toate aceste ipoteci pentru a putea
fl oposabile tertiilor, urmeazd a fi inscrise i ch n'au
rang de cat din ziva inscriptiuni (art. 1778 C. civil) ;
Considerand cá legiuitorul nostru ghsind sistemul
ipotecilor oculte periculos si g5sind cd este in interesul
general ca bate ipotecile sa tie specialisate i s5 ailad
o publicitate, in fine voind chiar a ocroti interesele
femeilor maritate sub legea Caragea, care, ccinforrn art.
23, partea 3, cap. 8, n'aveaü de cat un drept de preferintd,
jar nu si un drept de armdrire, ceea-ce permitea
bhrbatilor de rea credintd de a'si ruina sotiile Instrainandu'si
averile, a dispus ca pe viitor, femeile maritate
sunt obligate sä ia inscriptiune ipolecara asupra averei
imobile a bdrbatilor Ion, iar prin art. 1815 Coda civil,
a prescris in mod imperativ, ca femeile maritate sub
legea Caragea,. care vor voi a'st asigura preferinta
platei dotei lor, vor trebui sd ia inscriptiune ipoecard,
punch' asupra averet imobiliara a sotilor, in curs de
un an de la prornulgarea Codului civil
Prin bolab ch legiuitorul, in art. 1815 Codul civil,
intrebuinterzh cuvintele vor fi daloare, este evident cá
legiuitorul a inteles a face obligatoare si sub pedeapsa
unei decdderi, inscrierea in termen de un an a drepturilor
dotale ale ferneilor m5ritate sub legea Caragea
Daca legiuitoral ar 11 inteles, a pastra dreptut de
preferintd conferit ferneilor mai-Rate de legea Caragea
si (lack prin art. 1815 Cod civil, ar fi inteles a conferi
femeilor numai mijlocul d'a obtine si di eptul de a
urrnari pe care nu'l avea conform legei Caragea, este
evident ea' legiuitorul ar fi spus aceasta in mJci categoric.
Ne aratand prin acest articol cti dreptut de preferinta
se pastreazd ferneilor cdsatorite sub legea Caragea,
5i intrebuintand in art. 1815 C. civil cuvintele
Kvor fi dutoareD nu poate fi Die o indoiala cä legiuitorul
a inteles a ridica femeilor maritate sub legea Caragea
dreptul de preferintii, daca In termen de un an de zile,

510 CURIERUL JUDICIAR, No. 58 —Joi 18 Septembrie 1903
nu vor avea grija de a cere inscriptiunea asupra imobililor
barbatilor pentru asigurarea doter lor.
In casul de fat 5 nu se poate sustine c5 art. 1815
Codul civil. n'are nicl o sanctiune. Sanctiunea resulta
din termenir imperativr avor fi datorip; cfid acestr termeni
arata vointa legiuitorului de a face obligatoare
aceast5 dispositiune. In fine este grefi de crezut c5 legiuitorul
s5 se fi deterrninat a lua o ast-fel de dispositiune
important5 f5r5 nici un resultat practic, i c5
prin aceastA dispositiune a inteles a exprima o simp15
dorint5, 15stind femeilor m5ritate sub legea Caragea
latitudinea de a se conforma, sati nu, acestei dispositiuni.
Asemenea, in casul de fa, nu se poate sustine eh
dandu-se o ast-fel de interpretare art. 1815 Codul civil
se violeaz5 un drept cfistigat al femeilor m5ritate sub
legea Caragea. Prin aceast5 dispositiune nu se ridica
mid un drept castigat femeilor mfiritate. Legiuitorul,
prin art. 1815 Codul civil, respecteiz5 acest drept de
preferintA, ins5 in interesul general, ob1ig5 pe femeile
m5ritate si dotate sub legea Caragea ca. in curs de un
an de la promulgarea noului Cod civil, sä ceara inscriptiune
asupra imobilelor barbatilor pentru asiguram
doter lor. Faptul cá se reglementeaza un drept
conferit printr'o lege anterioara nu poate constitui o
violare a unui drept castigat.
Din cele ce preced find cert c5 legiuitorul, prin art.
1815 Codul civil a obligat pe femeea mfiritat5 Si dotatfi
sub legea Caragea, sub pedeapsa unei dec5deri, pentru
a'.si putea 'Astra dreptul de preferinta de a cere in
termen de un an de la promulgarea Codului civil,
inscriptinne asupra finobilelor bfirbatulur, pentru asigurarea
dotei, si din desbaterile urmate constatandu-se
cä D-na Frumusanu, nu s'a conformat acestei dispositiuni,
este evident c6 actul sett dotal ruff mar poate
conferi nici-un drept de preferint5 fat fi de ambele
contestaioare. care sunt mar cu deosebire creditoare
ipotecare posterioare promulgArei Codului civil. In atare
caz, anabele contestatiunr utmeaz5 a se admite fiind
fondate, jar suma de 8507 ler urmeazA a se imp5rti
mire ambele contestatoare, in raport cu creanta tor
ipotecar5, adic5 d-ner contestatoare tiarbovici urmeas5
a se atribui suma de 5235 lei 76 banr. avend conform
actului sefi ipo'ecar 260 stfinjenr ipotecati, iar d-ner
contestatoare Sofia Caneciu urmeas5 a 'V se atribui
suma de 3271 ler 24 bani, avend din imobilele vendute
prin intermediarul acestui tribunal numai 100 stfinjeni
ipotecalr
Alegatiunea D-luradvocat N. lunian c5, fat 5 de clienta
sa, D-na Sofia Caneciu, actul dotal al D-nel Frumusanu,
nu poate cOnstitui nicI un drept de privilegifi, de preferint5,
cc 1 la epoca confectionfirei actulur sefi de ipotec5,
imobilele cc 'I-a lost ipotecate de debitorul set%
Stefan Frumusanu esise din patrimoniul defunctului
Doctor Frumusanu si ast-fel find, fop de (lama, nu se
mai poate invoca privilegiul ocult conform legei Caragea,
sciut fiind c5 acest drept de preferint5 creeat de
legea Caragea nu confera femeer m5 ritate dreptul de a urmari
averea imobi1iar5 a salulut cfind trecea in mfina
unui tertid, nu ma i are nici un interes de a fi discutata
; de oare-ce, precum s'a stabilit mar sus, legiuitorul
prin art. 1815 Codul civil a prescris cfi femeia mAritat5
sub legea Caragea perde dreptul de preferint5, dac5 n'a
mat inscriptinne in averea imobiliara a barbatului sefi
In termen de un an de la promulgarea Codului civil.
In atare cas, creanta dotal§ in cestiune, ne mai find
o creant5 dotal5 privilegiat5, creantele ipoterare ale
ambelor contestatoare urmeaz5 a avea prec5dere. In
tot casul. in speta, aceasta alegatiune ar ft neintemeiat5,
cad debitorul Stefan Frurnusanu detine imobilele ce
a ipotecat ca mostenitor al defunctului sea p5rinte,
Doctorul Frumusanu si, in calitatea sa de mostenitor,
nu poate Ii considerat de cat ca continuatorul persoaner
defunctului sera p5rinte. In calitatea sa (le continuator
al persoanei defunctulur seri p5rinte, densul n'a putut
ipoteca acele imobile de cfit In starea In care le-a emit
ca moslenit or.
Pentru toate aceste motive si in virtutea legei, adcriite
contestatiunile, etc.
(ss) Theodor A. Brailoiu, N. N. Sauleseu.
Observatie.— Dupa art. 710 din Pr. civirti,
atat viitoril sop cat $i constituitorii dote i trebue
sã se presinte in persoana, sat prin procuratori,
inaintea tribuna1u1uT aü inaintea judecatorului
de ocol (art. 7'18 Pr. civ, si 66 L. jud. ocoale),
spre a cere autentificarea $i transcrierea contractului
matrimonial.
Asemenea dispositie neexistand In Codul Caragea,,
s'a decis de mai multe ori ca presenta
femeei nu era absolut necesara la constituirea
dote i de catra eel de al treilea, rude sail straine
(I), presenta barbatului $i a constituitorului
find suficienta. Codul Caragea defineste, in adev6r,
dota: «averea ferneel ce /a ceisatorie (2) da barbatului
el, cu tocmeala ca ea sä fie stapana zestrel
tot-deauna jar el al lea venitul tot-deauna»
(art. 9, partea HI, caprt. 16) ( 3).
Arat constituitorul dotel cat $i barbatul puteail
fi representati prin naandatari, insa rnandatul nu
avea nevoe de a fi autentic, find-ca, sub legea
veche, contractul matrimonial nu era un contract
Solemn ( 4).
Asta-zi conventia matrimoniala find, din contra,
un contract eminamente solemn, de cate or partile
vor fi representate prin mandatari, mandatul
va trebui sa fie nu nurnal special (art. 710 Pr. civ.),
dar i autentic, dupa cum prevede anume art.
772 din noul project de revisuire a Procedure
civile, pentru-ca, dupa cum foarte bine dice Curtea
de casatie din Francia: «Validitatea mandatului
este neaparat subordonata indeplinirei formei esentiale
a actului ce el are de object ( 5).
(1) Cpr. C. Craiova, Dreptul din 1903, No 12, decisie pronuntatd
in aceastd afacere, asupra sentintel Gorj, mai sus re-
produsa.
(2) Guvintele la easeaorie se inteleg cuocasiunea oasUorie. Prin
urmare, sub acest God, ea si sub Godul Galimaeb (art. 160, 1614)
(Iota putea fi constituita si in urma celebrdrel eAsatoriel, conform
principiilor dreptului roman. Gpr. C. BuOurestl, Dreptul din
1892, No. 34 si din 1881, No. 56. Vedi t. VIII a Gomentariilor
noastre, p. 81.
(3) Godul Calimach (art. 1622, crespund6tor Cu art. 1218, din
Godul Austriac) dice, in aceastd privintd: .supt name de zestre
se Intelege aceea pe care femeea sad alt cine-va peatru d6asa
(pro muliere sad Uomine mulieris) o da, orI de bun d voe, sad
iadatorit flind de edtrd legi, ea s'o dea bdrbatului spre intimpinarea
Insarciaarilor cdsdtorestis.
(4) C. Graiova afacerea judecatd de Trib. Gorj), Dreptul din
1903, No. 12.
(3) Gas. fr. D. P. 54. 1. 207. Sirey, 54. I. 437. D. P. 55. 1. 28,
Sirey, 55. 1. 125. Trib. Mehedinti Curierul Judiciar, din 1902.
No, 68 (cu observ. noastra). C. Bucuresti, Dreptul din 1897, No.
31 si 7L Gas. rom. Bulet. S-a 1, 1888, p. 721. Bulet. 1900, p. 171.
-

Aceeasi solutie este admisibila in privinta ipotecei
( 6), donatiunei, si a tutulor contractelor solemne
in genere.
Si mandatul pentru aeceptarea unel donatiuni
va trebui sä fie tot autentic,. dupa cum foarte
bine decide in genere jurisprudenta noastra ( 7), pentru-ca
donatiunea find un contract solemn (art.
813, 814), on ce act necesar la formarea acestui
contract, precum si la toate aetele solemne in
genere, trebue sã fie investit cu forma autenticitatei.
Am exarninat primul punct din sentinta tribunalului,
relativ la infati;area partilor intr'un cbntract
matrimonial, si am vedut ca legea veche
nu terea, in acesta privint,a, o procura autentica;
dupl. cum se cere asta-zi. Remane a,cum sã examinam
punctul al doilea decis de tribunal, relativ
la interpretarea dispositil transitorie cuprinsa in
art. 1815 din Codul civil.
Acest text prevedend cã femeile casatorite pana
la promulgarea Codului actual, sunt datoare, in
curs de un an de la aceasta epoca, sä lea o inscriptie
asupra imobilelor barbatilor lor, pentru
asigurarea dotel lor, conform regulelor prescrise
de Codul noti, naste intrebarea: Care este intelesul
Dreptul din 1900, No. 22. Trib. Garcasonno, Pand. Period. 91.
2. 228. Repert. Sirey, Contrat de manage, 245. Pand. fr., Mariage,
I, 2808 urni. Rodiere et Pont. Gontrat de Manage, I, 145.
Baudry et Surville, Idem, I, 81. Guillouard, Contrat de manage.
1, 281, si Mandat, 40, 41. D. de Folleville, Contrat de manage,
I, 95, nota 1. Michaux, Contrat de manage, 129 urm. Baudry,
III, 913. Mourlon, III, 1486. Auhry et Rau, V, § 504, ab initio,
p. 233. Planiol, III, 780. T. Hue, IX, 4, si XI!, 9. P. Pont, Petits
contrats, I, 865 Baudry et Wahl, Mandat. 468.—Contra: Bellot
des Minieres, Le contrat de manage cansidere en lui-meme,
364, p. ..06. VedI i t. VIII a Gomentariilor noastre, p. 41, text
nota 2.
' (6) Gpr. C. Bucurest1, Curierul Judiciar, din 1902, No. 687
Vedl i alte decisii mai vechl, citate in t. VI a Gornent. noastre,
p. 611, nota 1. Planiol, II, 2776. Thiry, IV, 504. Guillouard, Con-
trat de manage, I, 281 si Privil et hypoth., II, 992. Mourlon, Ill,
1486, si Transcription, II, 1006. Thezard. Nantissement, 58. Veti
'alte autoritati citate in t. VIII a Goment. noastre, p. 42, nota
1. Ve;11 §i tratatul nostru in limba franceza, p. 457, nota 1. la
care Baudry et Loynes (Privt. et hipoth., II, 1413) ne a faeut
distinsa onoare de a trimete pe eetitori. — Contra: Troplong,
Privit. et hipoth, II, 510. Duranton, XIX, 357 bis. Cpr. si T. flue,
XII, 9. In Belgia, aceasta controversa nu mal este cu putinta,
pentru-ca autenticitatea procurei resulta din art. 2 al lege)* ipotecare
din 1851. La noI, acest text a foot elinanat, insa art. 1781
1788 din Codul civil prevad o procura autenticil pentru Inscrlerea
i tergerea unel ipoteei. Vedi si art. 1789 din acelasl
Cod,
(1) Cpr. Gas. rom., C. Craiova i Bucuresti; Trib Ilfov, Dreptut
din 1888, No. 59 si 80; Dreptul din 1890, No. 2 ; din 1887 No.
14, 21 si 31 ; Dreptal din 1898, No. 84, si din 1900, No. 47.
Alex. Degre, Dreptul din 1888, No. 22, si Scriert juridice, I, p.
487.—Contra: C. Bucurestl, Dreptut din 1887, No. 52, si din
1888, No. 22. Vali i t. VIII a Coment. noastre, p. 42 text si
CURIE111.1t SUDICIAL No. Septembrie 51
acestei dispositiuni, ce, de buna sarna nu este
aplicabil femeilor despartite in momentul punerel
In aplicare a Codului actual ( 8). Aceasta dispositie
transitorie are ea de object daramarea drepturilor
dobindite in puterea legei vechi, sail conservarea
lor ?
Mai intai de toa.te, in cat priveste precaderea
conferita de Codul Caragea sub imperiul seil, asupra
bunurilor miscatoare ale barbatului, se decide,
cu drept cuvent, ca. acest drept remane neatins,
asa cum era sub Codul Caragea; cad. art.
1815 nu vorbeste de cat de asigurarea zestrel asupra
imobilelor barbatului ( 9).
In cat priveste insa dreptul de preferinta asupra
irnobilelor barbatului, chestiunea este via
controversata. Prima opinie sustine cä ferneea
maritatA sub legea veche, care n'a luat inscrip-
Ounea preveduta de art. 1815, in termenul fatal
de un an, perde dreptul de ipoteca legala saii de
precadere acordat de legile vechi ( 10), solutie admisa
si prin sentinta Tribunalului Gorj mai sus
reprodusa.
Dup. un alt sistem se sustine, insa, ca art. 1815
n'a avut de scop sä atinga intru nimic drepturile
dobindite sub legea veche, nici sa, be supuna
la vr'o formalitate pentru conservarea lor ; cad
textul se multameste pur si sImplu a prescrie
lua,rea inscriptli ipotecare in termenul de un,
fara a prevede nici-o sanctiune la caz de neurmare
( 11 ), ci numal de a creea un noti avantaj
femeilor maritate sub Codul Caragea, dandu-le
dreptul de a dobindi o ipoteca ca si in Codul Calirnach;
un drept de urmarire asupra imobilelor
barbatului, pe langa privilegml ce ele aveati numai
intre actiuni. Cu alte cuvinte, femeile maritate
sub Codul Caragea, 10' pastreaza dreptul lor
de precadere, fie ca aü luat, in termenul prescris
de lege, fie ca nu ail luat inscriptia ipotecara prevecluta
de art. 1815. Prin urmare, si intr'un caz
si hi altul, femeile maritate sub legea veche, care
vor avea e foae dotala, adeverita si lnscrisa potrivit
Regularnentului organic, vor avea un drept
(8) Gas. rom. Bulet. S-a I, 1874. p.'279.
(9) Vet i in acest sens : B. M. Nilson., Dreptul din 1880, No 5.
(11) Cas. rom. Bulet. S-a I, 1872, p. 326. Bulet 1879, p. 273, si
Dreptal din 1879. No. 29. C. Galatl, Dreptut din 1887, No. 87
(decisie casata). ionescu-Dolj, Curierul Judiciar din 1828, No.
25. Cpr. i Protopopescu-Pache, Dreptut din 1875, No. 60. D. C.
Popescu, care revine asupra primei sale opiniunl, Dreptul din
1887, No. 87, si Dreptut din 1882, No. 32.
(11) Art. 4 din dispositiile transitoril ale lege 13elgiane, asupra
revisuirel regimului ipotecar, din 16 Decembre 1851, prevede formal
cä, la caz de a nu se fi luat inscriptia ceruta in termen de
un an, toate ipotecile i privilegiile din legile anterioare
produc efectul lor de cat din diva inscriptiei tardive, dispositie
care nu s'a reprodus de legiuitorul nostru de si el a admis in`
mare parte sistemul ipotecar belgian.

642 Septembrie 1903.
de precadere asupra creditorilor ipotecarl al barbatului,
earl ar fi luat o inscriptie chiar in urtna
promulgdrel Codul civil ; singura deosebire este
ea, in casul cand s'a luat inscriptia prescrisa de
art. I815, ferneea are si un drept de urmarire,
pe cand dacd ea n'a luat asemenea inscriptie,
dreptul el de precadere existd, ca si sub Codul
Caragea, fard nici-un drept de urmarire ( 12).
Ce trebue sä decidem in privinta femeilor cästtorite
in Moldova, sub regimul Codului Calimach,
care await o ipoteca legala, si prin urmare,
si dreptul de a urmdri imobilele barbatului in
manele tertiilor achisitorl ( 13 .
Conservarea acestel ipotecl este ea supusa la
luarea unel inscriptiuni in termen de un an de
la promulgarea Codului actual ? Na se poate da
nici un respuns positiv in aceasta privinta. Din
eele mai sus expuse ar resulta, In adever, cä legiuitorul,
cand a conceput art. 1815, a uitat cu
deseversire Codul Calirnach, neaducandu-si aminte
de cat de Codul Caragea.
Ori-cum ar fi i oil-care a fi sensul art. 18'15,
el este, dupd no, lipsit de sanctiune. Nu se poate
dice, in adever, ca sandiunea ar resulta in mod
implicit si virtual din insu-si textul legei ; cad
daca s'ar admite cã faptul neluarei utiei inscrip-
Punt din partea femeei in termenul de un an ar
aduce, ca consecintd, perderea dreptului constituit
sub legea veche, Var lovi in drepturile castigate
a tuturor femeilor maritate sub acea lege, fa rd
un anume text, ceea ce nu se poate admite din
(12) Vedl in acest sens Cas. rom. Bulet. s-a II, 1871, p. 215.
Dreptul din 1875, No. 60, i Bulet. s-a 1, 1875, p. 67 si 195.
Dreptul din 1879, No. 48 si 49. Bulet.1879, p. 938. Deeptul din
1837, No. 87, si Bulet. 1887, p. 901. Bulet. 1889, p. 153. Trib.
Ilfov si Olt, Dreptul din 1880, No. 11, si din 1882, No. 62. C'
Bucuresti, Dreptul din 1876, No. 26, si din 1881, No. 12. Curierul
Judieiar din 1901, No., 54, si Dreptul din 1901, No. 32,
Cpr. si C. Craiova (decisie prin care se infirma sentinta mai sus
reprodusa a Trib. de Gorj), Dreptul din 1903, No. 12. Vedi si B.
M. Missir (Dreptut din 1880, No. 1 si 5) care adnaite acelasi
sistem, intemeindu-se insa pe alte niotive.
(13 aemeea are tacuta ipoteca asupra toata averel barbatului,
pentru xeqrea el, dice ,art. 1640 din Codul Calinaach., si art.
1667 11 confera aceeasi ipoteca pentru exoprica el. Feineea, la
cererea zestrel sale, are o jaloba in rem, iiind-ca este stapana
lucrurilor sale, dice An1r. Donici (capit. 33, § 19), si fiind-cci
are teicuta ipoteth lutru tOate ale barbatulul, se protimiseste, mai
mult de cat tolf creditoril barbatulul, atat cel de mat inainte !noire,
cat si eel din urrna, spre all lua zestrea.. Codul Caragea
nu conferea ferneel o ipotecä legala,ci un simplu privilegiti, pri-
pe care II aveaü §i feeneile straine casatorite in Romania
(Cas. rom. Bulet. s-a I, 1874, p. 44): e Zestrea se protinaiseste, dice
art. 23, partea III, capit. 8 din acest Cod, celor Cu zalog, dupd
nunta inaprumutatori..Cu-toate-acestea,Tribunalul de Ilfov a decis,
prin o sentinä pronuntata sub legea veche ca Codul Caragea
conferea femeeI o adevarata ipoteca asupra averel nemiscatoare
barbatului el. Vedl Gaeta Tribunalelor din 13 Decerubrie 1861,
No. 42, p. 356.
Tipogratla Ziarulul ZURIERUL JUDIçiA1, Sir, Carol
partea unui legiuitor, care a cautat in tot-deauna
sa ocroteascd drepturile femeilor maritate. Faptul
neluarel unel inscriptiuni, in termenul fatal prescris
de lege, nu aduce, deci, nicl-o paguba femeei,
fala de barbatul sett; cad fata cu densul ea 41
conserva in tot- deauna drepturile dobindite sub
legea veche. Daca ea n'a luat aceastd inscriptie
in termenul de un an, ea va putea s'o iea si
mai tarcliti, insd inscriptia, In asemenea ca.; nu
va produce efectele admise de legea noua, fata
cu eel' de al treilea, de cat din momentul luareI
sale. Aceasta este si ideea legel belgiane, pe care
legiuitorul nostru a reprodus-o Iii parte ( 14).
In resumat, art. I815 este o enigma. Textul
este atat de necomplect si de reit redactat,
In cat nu putem sti care a fost intentiunea legiuitorului.
De aceea, el a i dat loc la discutiuni
fard sfirsit : In onl-ce caz, nu putern admite interpretarea
data de Tribunalul de Gorj, a carul
sentinta a fost cu drept cuvent, asupra acestui
punct, infirmatd de Curte ( 15).
D. Alexandresco.
1L C1
LINFORMATIUNI
Anuntam celor car i se intereseaza ca, Directorul nostru
d-1 Dinntrie Alexandrescu va fi in Bucuresti in zilele de
22 si 23 Septenbrie. Acei cart doresc a'l vedea, fie pentru
a lua consultatiuni fie pentru alt-ceva, fl va gas' la Hotel
Carol, str. Lipw.)ani, sati la Tipografia acestui ziar.
A aparut vol. III din Codul ,civil Human, de d-1
profesor C. Nacu.
Acest volum coprinde partea cea ma i important a a
malerli §i anume:
Contractul de cdsdlorie, venzarea, schimbul, contractul
de locafiune, contractul de societate, mandatul, comodatul,
imprurnutul, depositul i sequestrul, contractele aleatorii,
fulejusiunea (cau(iunea), umanetul, anticresa, Iransacliunea,
privilegiite §i ipolecile, expropriafiunea silitci
§i prescripfumea, cum §i tin resumat al tutulor materillor
cuprinse in toate trele volumele, foarte important
i detailat, dupa care se poate uF:Ir si cu folos
utilisa intreaga lucrare.
De venzare la Redaclia acestui ziar. Comandele
se vor trimite pe adresa d-1ui Codreanu
Prete, 1 2 lei
In eursul septiimanel acesteia, va apare de sub
ti par, prima fascicola din interesanta lucrare «Cambia
si actiunea cambiald», datorita penei colaboratorulut
nostru, d-1 Nic, M. Parvulescu, magistrat,
in unire cu d-1 C. St. Radian ' aVocat in Ploesci.
Lucrarea va coprinde in total, aproximatiV
15-20 coale de tipar, format mare, quart, §i va
apare in fascicole lunare, de ate 32 pagini. Pretul
fie .carei fascicole va ft de un 1ei i 25 bani. Doritoril
de a poseda aceasta lucrare, se pot adresa -
direct autorilor, in Ploesci, trimitand in marci
po§tale costul.
—
(14) Laurent, XXXI, 615.
(a) VedI Dreptut din 1903, No. 12.
19 1 Bueureftt Proprietor Ion S. Cotireanu...c.

Alkittlt, til, No. 60 . , , lbe-o*Itiltiolar 50 bast Pumineefi, 21 Septembrie 190
— ,
- Un nuandr neck! I led
C
DOCTRINA — JURISPRUDENTA --- LEGISLA'flUNE — ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR: D. ALEXANDRES00 PRIM-REDACTOR: I. N. OESARESCU
ABONABLENT1JL
pa an 30 lel; 6 lunI 16 lel; 3 lunl
8tuden(11 plates° pa JumState
;Stale/Rate& : 40 lel pa an, 20 pa 6
SUMAR :
Cazul soldatului Ispapiu, de d-1 Vespasian Erbiceanu.
JURISPRUDENTA ROMANA :
Curtea de casatie, sectia II si Comisiunea de apel a jud. Velcea:
financiara, de Vfflcea cif C. Vkiciescu, (fiscal).
Tribunalul Iasi, sectia III : D. Scorlescu cu 111qt. def. D-r T.
Fitipescu qi atfii (contestatie la tablod), cu o Observatie de d-1
D. Alexandresco.
J,URISTRU,0ENTA STREINA
Trib. civil din Montrnedy i Curtea de apel din Nancy : &cat
un surdo-mut care nu tie carte poate sci testeze in forma" autentica.
CAZUL SOLDATULUI 'SPASM
Ziarele de asta-zi ne aduc stirea despre conda,nmarea
la munca silnicä pe viata a soldatului
Petre Ispdsoiu, din batalionul I Ventitori, acuzat
de dubla crima de omor ,comisd, in casarma
raului Craiova, asupra capitanului Savu Georgescu
si sergentuluI adjutant Teculescu, in dirnineata
zilei de '17 Wile a. c.
Procesul acestei crime, care a emotionat atat
de danc opiniunea publica, a fost judeca,t de
catr-e Consiliul de rezboid, compus din colonelul
Fotino, ca presedinte, rnaioril Diaiu, Iancovescu
capita,nit Gheorghiu si Crraur, carnembrii. Acuzarea
a fost facuta de comisarul regal, capitan
Vasilesc,u, ear apa'rarea a fost representata prin ,
locotenent Pardianu i sublocotenent
nuraiti din acid, precum si de advocatil V. Antonescu
Ilie Popescu, numiti de catre soldatul
Ispasoiu, -
Din palidele dari de searna ce am putut gasi
In ziare asupra peripetiilor acestui proces, am
censtatat, ca Iii cursul desbaterilor lui s'au pro-.
this.' oare cari incidente, dari de sigur nu pot fi
lasate nebaga.te in seama.
E vorba de incidentul propus de avocatil Antonescu
si Popescu, earl' ad cerut sa se institue
6 cornisiune medicaid spre a cerceta starea thentala
a aduzdtului, de oa,re' ce, din imprejura,'rile,
otceptionale in can s'a, petrecut crirria,,reSalta co
acesta, in momenlul fpt.uireie, pu. S ial: fi bu-
APARE BEDICTIA SI A.DMINISTBATIA
;de Iou on c septataill sub redactlimea Hui comitet
BUCURESCI
6 Splaiul Brinooveanu Voeirod, 0
WTI Abouameutele se plates() tot-dia-una habits Vis-a-vie de Palatul Justitie
curat de intregirnea facultatilor sale, i ded n'ar
fl respunzator penalice§te. Cu toata oimpresia
adanca» ce a produs incidental asupra publicului
asistent, en toate argurnentarile propuse de aparare
in sprijinul Consiliul de rezboid «dupd
o deliberare de ckte-va minute)), respinge cu unanirnitate
de -ooturi cererea de a se face expertisa
medico-legald.
Duna respingerea incidentului, 'avocatii acuzatulul,
protestand, se retrag din sala pdintel.
Nu cunoastem motivele de 'fapt si de drept,
call aü determinat pe onoratul Consilid de rezboiti
de a respinge cererea avocatilor apararei,
nici nu voim sa, anticiparn ceva asupra lor. Un
lucru insa este de netagaduit, anume cä odata
cc Tribunalul militar a pronuntt verdictul afirmativ
asupra a,cuzatuluI, evident ca a trebuit
implicit sä recunoasca ea densul este in stare
psilio-fizica perfect normala si deci cà e respon ,
sabil penaliceste de faptul ce i se imputa. Dacä
este asa, atunci ne intreham : cum se impact
aprecia,rea Consiliului de rezboid cu situatia de
fapt pe deplin sta.bilita, in care s'a saversit crima,
si cu insursi constatarile facute in acesta privinta
de catre acuzare ? Atit cornisarul regal, cat si
apararea de comun acord recunosc': I) cä crima
s'a petrecut in niste imprejurari cu totul neasteptate,
enigmatice chiar; intru cat nu gasim mobilul
indeajuns de puternic si serios, care ar fi
putut sá impinga pe un om in stare psino-fizica
normala la kun fapt atat -de sanguinar si monstruos,
2) ca acuzatul avea o natura «perversan,
itripulsi -va si «al aplicari constante catre critninalitaten,
8) ca era, de ,un caracter girascibil si
insubordonatn,, 4) ca" avea antecedente rele si ea
«,parintil si rudele sale suferise de asemenea condatnnatiuni
pentru delicte i crimen.
Acestea fiind' punctele de fa,pt esentiale, pe care
on cc iristanta' kidecatoreasca, trebuea, sa be aiha
in vedere la., apreciarea responsabilitatei
Ispasoiu, nu, santPrn care in drew, so Ira -mita
ca ne gasint,in 'Cita tine' natu ri Tnorliicie

514 =TERM. nmicart, o. so.—bumined 21 Septembrie 1965
male, cã avem a face cu un caz patologic, si In
acela -,s timp sà afirrnam ,ca Consiliul de rezbohl
a violat drepturile apararel, respingand cererea de
a se face examenul medico-legal ?
Noi Inclinam a crede afirmativa, i pentru a
dovedi parerea noastra, vom invoca ultimele date
stabilite de stiintá in materie de psihologie crirninala,
pe cat tie vor permite cadrele acestui
scurt articol.
In anul 1884,, prima zi a pastelor, se intampla
in Italia o crimä in conditiuM aproape identice.
Soldatul Misdea, originar din Calabria, din
causa unel certe neinsemnate cc avusese cu tovarasii
sei de arme, la un mcrment dat, pe cand
nimeni nu se astepta, apuca arma in maini si
descarca asupra acestora 52 focuri, ucizind 7 si
ranind 13 din el ( 1). Faptul a produs o impresie
atat de adance., a preocupat atat de mult presa,
In cat Tribunalul militar a gasit cu cale sa recurgá
la luminile oamenilor specialisti, pentru a
examina pe acuzat si all da avizul asupra sta-
1.0' sale mentale. Medici experti au fost numiti
cel dui marl corifel au psiliiatriel moderne, savantii
C. Lombroso si Bianchi.
Cu aceasta ocasiune Lombroso i Bianchi, In
colaboratiune cu al1 trel savant!: Morselli, Tonnini
si Frigerio, Intreprind o Serie intreaga de
cercetarl stiintifice de o importanta capitale, a
carol- rezultat a fost cä, pe langä cel dol factor
al criminalitatei cunoscuti panel atunci (atavismul
nebunia morale), seful scoalei posttiviste penale
ma i descopere un al treilea factor, mult mai esential,
anume epilepsia, manifestata sub forma
specifica a epilepsiei ascunse saü latente (epilessia
larvata).
Resultatul cercetarilor sale le gasim expuse in
opera sa speciala « Misdea e hi, nuova scuola
penaleD, si in o serie de studii publicate In re-
vista «Archibio di Psichiatrian pe anul 1885 ( 2).
Lombroso consider a pe Misdea ca tipul crimi-
nalului epileptic, constatand in ace14 timp la el
toate anomaliile psiho-fizice, carl caracteriseaza
(1) Dad victimele soldatul P. Ispasoid aunt nIma iii nurnar
de clod., aceasta se datoreste flume imprejurareI ca. in acel mo -
ment fatal n'a intalnit In calea sa de cat pe dpitanul Georgescu
pe sergentul Teculescu. Dad s'ar fi gasit acolo i alte persoane,
atuncl de sigur n'ar fi stet nici un moment la indoiala,
de a trage cu arma si in ele. Dovada. avem depozitia sub-locotenentului
Filimon, care afirma. ca acuzatul intinsese i asupra luI
arma, ast-fel ca. dad In acel moment nu se retragea imediat din
fate criminaluluI, de sigur ca era si el culcat la 'Anent.
(2) Ve adentita dell'epilessia colla pazzia morale e delin
quenta congenitas; cEpilessia /arvata pazzia morale.; Novi
dati sull'identita e folia morale. (in Archivio di
Psichiatria, vol. 64 faseicolele 1, 2 si 3 pe anul 1885). 'nate a.
ceste lucrarI sunt sintetisate In vol. al It al cartel L' Como delinquente,
aparut pentru prima oar abea In anal 1889:
criminalitatea inascutá si nebunia morale.. Dupa
parerea sa, crima lui Misdea provine din causa
epilepsiei si ar constitui chiar o tnanifestare speciala
a acestel tnaladii. Cum insa pane. atunci
Misclea nu avusese nici o data accese de epilepsie
acuta, cu cunoscutele el simptonae clasice precum
: convulsiuni, arnetell, delir, spasmuri etc.
(aceasta s'a zis in timpul procesu1u i despre
soldatul Ispasoiu), Lombroso afirma &á, afara de
forma clasicä a epilepsiel, exista o varietate deosebitá
a acestei inirmità, numita epilepsia larvata,
care ar constitui forma specifica a epilepsiel
criminale (varieta critninale), cu anumite caractere
patologice, distincte de ale epilepsiel obicinui
te.
Atat epilepsia obiclnuità cat si epilepsia larvatä
sunt localisate in aceiasi regiune a creerului ;
intre ele insa exista o deosebire radical. Cea
dintal se manifesta prin miscall convulsive si perderea
complectä a cunostintel, cea din urrnä insa
consta .din anumite turburari nervoase, carl determinä
in pacient o puternica pornire criminale.
(access° crirninoso), cu toate cb'Acinsul pastreaza
plenitudinea contiinfei sale. OH de cate on,
zice Lombroso, ne gashn in fata unul ucigas, care
' a comis crima sa fare, mobil extern scrios, de
sigur cá avem a face cu o eruptie epileptica, cu
un cas de manifestare a epilepsiei larvate. Crima
lul Misdea nu represinta alt-ceva de cat un adeverat
acces epileptic ( 3).
In studiul sea ddentita dell 'epilessia colla
pazzia morale e delinquenza congenitan, autorul
demonstreaze'. Cä intre epilepsie, criminalitatea
inascuta i nebunia morala exista o complectá
analogie, mai mult Inca, Ca aceste donà din urma
(delinquenza nata i follia morale) nu surit altceva
de cat nifte forme speciale ale epilepsiei,
nittite stgri psihice epileptoide. In epilepsie,
zice el, gasim trasatura caracteristica principala,
care uneste §i confunda in aceias,1 origine comuna
pe criminalul inascut si pe nebunul moral ( 4).
in raportul sett' presen tat primului congres
international de antropologie criminale. din Roma
(1885), vedem deja cä Lombroso sustine cu
convingere i cu o mare putere de argumentare
tema identitatel fondamen tale a criminalului indscut
si a nebunului moral cu epilepticul. Lucrarile fisiologistilor
moderni, zice el, ne arate, ca fenomenologia
epileptica nu e alt-ceva de cat consecinta iritatiunel
zonelor motrice si a Invelisulul cerebral, intocmal
—
(3) Cercetand arborele genealogic al familiel Misdea, Lombroso
constata. ma I toate rudele Iu aü fost criminall sad alcoolicl.
Data! sèü fusese betiv, mama lul isterica, doi fratI suferise con ,
pentru furturI s un vdr al WI era maniac. Vedl damnatiuni
Misdea e la nuoVa scuola penale, pag. 86- 89.
(4) Ve41 Archivio di Psiclaiatriat 1885, vol. VI, pag. 22-28,

CURIERUL JUDIC1A11, No. 59.—Durnineca 21 Septembrie 1903 515
-
dupa" cum halucinatia este resultatul excitatiunei
centrilor sensoriali, jar perderea constiintei
irnpulsiunea criminala stint efectul descarcarel
centrilor psihici, superiori, localisati in loburile
anterioare. Un acces epileptic nu e alt- ceva de
cat o descarcare repede si escesiva a substantel
cerebrate cenusii, a care forta:si energie, in loc
sä se desvolte in mod treptat, isbucneste de o
data din causa starel sale de «dystrophie». Excitarea
unora i acelorasi centri corticall poate da Joe la
diverse forme de epilepsie. Dacà de pilda descarcarea
are loc in zona motrice (epileptogend), avem forma
convulsiva a epilepsiei; dace iritatiunea si descarcarea
se marginesc in circutnvolutiunile frontale,
vom avea impulsivitatea criminala ; ma i reu
e cand descarcarea së petrece in ambele regiuni
de o data. In fine, conchide autorul in raportul
seu, nu mai poate fi indoiala cä criminalitatea
inascuta si nebunia morala sunt niste adeverate
variante ale epilepsiei ; ele alcatuesc niste stciri,
epileptoide ( 5).
Concluzifie sefului scoalei italiene au gasit un
puternic sustinator In persoana lut Enrico Ferri,
care, in memoriul sü preseutat congresului, afirma
de asemenea cä Intre .epilepsie i criminalitatea
inascuta exista o identitate fundamentala
de origine. Dupa Ferri, aceasta idee arunca o
mare lumina asupra studiilor facute de el relative
la ucigasii nebuni. Toate casurile criminale
dubioase, in care e vorba de nebunia transitorie,
de nebunia morale', de tendinii criminale,
de Mutate animalica (brutale malvagita), de delicte
ctiri mobil, de ferocitate hi executarea
crimei, de tendinfi instinctive sanguinare, etc.,
.sunt pe deplin elucidate prin teoria epilepsiei
larvate saii psihice (6).
Identitatea epilepsiel cu nebunia morala si criminalitatea
inascuta Lombroso o mai dovedeste
si prin faptul cä bate caracterele anatomice si
anomaliile psihice ale epilepticilor an avea o cornplecta,
analogie cu ale criminalfior inascuti si nebunilor
morall. Craniul epilepticului e asimetric;
fata, parul, urechile, gura, dintii, presinta aceleasi
particularitati pe earl le intalnim la crirnipall.
Presenta gropitel occipitale medil, strabismul,
mancinismul, obliteratiunea sensibilitatel se
observa de asemenea si la epileptici. Creerul Ion
presinta alteratiunile si anomaliile semnalate la
criminali. Epilepticii a maxilarul inferior si sinusurile
frontale bine desvoltate, si sunt inzestap
cu acea extraordinara agilitate $i usurinta
co) Archives de 1' Anthropologic criminelle et des sciences
peoales, 1886, No. 2, dm 15 Mars, pag. 154, in. care e publicata o
dare de sarna amanuntila asupra conn. b resulul din Roma.
(6) Vezl ll-r Dallemagne, Theories de la Crimincilite, pagina
75-84 ; C. Lonabroso, L'Anthropologie criminelle et se s ?.ecents
Prvra, 189°, Var>. 85-04
In miscari, canT alcatuesc caracterele distinctive
ale criminalilor (o asemenea agilitate soldatul
Ispasoiu a dovediro credem cu prisosinta, cand
de sub ochil santinelei s'a sustras, pentru a seversi
dubla crima cu o repeziciune uimitoare).
Nu ma i putin curioasa e asemenarea pe care
Lombroso o constata intre trasaturile si expresiunea
fisionomielepilepticulut cu a criminalului( 7).
Dar clovada cea mai puternica a complectet
identitati dintre epilepsie, nebunia morala si criminalitatea
inascuta, ne-o procura opsihometria».
Apucaturile si Intreaga viata sufleteasca a epilepticilor
nu se deosebeste Intru nimic de a criminalilor.
Mat la unii cat si la altii se poate observa acea
intermitenta de energie, acel contrast isbitor ce
ne ofera trandavia alternata cu excese de activitate,
caracterisata cele mai adese on prin ac-
Ouni foarte indrasnete si fantastice (cum de pilda
ar fi presentarea soldatului Ispasoiu inaintea regelui
pentru a se plange In contra superiorilor
sel pentru lucruri cart nu presentati de altmintrelea
o gravitate mare).
Accesele de violenta si de furie epileptica, cum
alte turburari psihice, dupd Lombroso, nu sunt
alt ceva de cat «crime avortaten, adica un fel
de descarcare cerebrala a instinctului criminal.
Crima pun epileptica nu exclude posibilitatea circumstanfelor
agravante a pandirei si a premeditcirei
(8).
Daca ast-fel sä presinta th psihiatria moderna
chestiunea epilepsiei larvate si a criminalului epileptic,
atunci, in imprejurarile neasteptate si enigmatice
in care s'a comis monstruoasa crima din
cazarma Craiovei, si cunoscuta find natura pornita
spre criminalitate a soldatului Petre Ispasoiu,
caracterul sett irascibil si antecendentele 'I dubioase,
nu am fost oare in drept sä spunem la
inceputul acestui articol, ca banuim a ne afia in
fate unui caz patologic, In fata unei manifestari
a epilepsiei larvate, ca e vorba de un adeverat
acces epileptic ?
Onoratul Consilitt de rezboiti de cat sä grabea.
sä rronunte o sentinta a la vapeur, recunscend
implicit pe acusat In stare psiho-fizica norrnala
si declarandu-1 respunzator de fapta sa, facea mult
mai prudent daca In aceasta privinta recurgea in
prealabil la luminile nnor medici specialisti. Acestia
examinand pe acuzat dupa toate procedeele shintifice
si cu ajutorul aparatelor de preciziune, ar
fi putut de sigur sä constate modul cum func-
(7, Vezi ldentita dell'epilessia colla pazzia morale e delinquenza
congenita, in Archivio din Psichia r:a, vol. VI, 1885, pag. 1-9.
D-rul Seven, in studiul sea 11 tatuaggio nei pazzi, publicat in
aceeasI revista (vol. VI, pag. 51), ara16.C printre epileptiel a in-
Ittlnit tri eazurl de tatuaj.
(s) Vi Ltinalirosto, opera citatti, pg. 16 i urm„

516 0.1111ERULJUDICIAR, No. -59.—Dumineca t Septembrie 1903 -
tru ca o persoana sa poat fi declarata respon-
nea altor idel, nu i se poate irnputa
tioneaza, sistemul seü nervos sa, controleze apa- I JURISPRUDENT A ROMIN
aLui seu sensorial, _ _ sa vaua care _ e _ graum. _ a.proximativ
de intensitate si energie al parnirilor sale CURTEA DE CASAT1E $1 1USTITIE, Seciiunia 11
subjective nascute din Indemnul diferitelor
Audien[a de la 21 Martie 1903
tatiuni, in ce mod sa, efectueaza, la el miscarea Presedentia Dlui N. MANDREA, Presedinte
nervoasa de la centru la 'periferie, cum sa, manifesta,
activitatea sat reactiunea de la subject la
object, ce resultate ne da, analisa logic ntreprinsa
asupra operatiunilor sale intelectuale, c anume
anomaliI si lesiuni se constata in functionarea
proceselor sale fisiologice, cum se manifest a ten-
Adtia financiara
,
de
,
Velcea cu C. N. Vladescu
Contributil directe.-- Imposit funciar.-- Bap acestuI
Venitul suprafetei sad al sunsolulul.= (Art.
93-95 din legea 'minelor). '
intreaga economie a lege?", impositului funciar reese
ca venitul care serva ca bazei la a§ezarea acestui imposit,
pentru bunurile imobiliare rurale, este venitul anual de
dintele sale volitionale etc.
Numai avendu-se la Indemana toate aceste date,
s'ar fi putut conchide asupra .thestiunel respon-
suprafata, adica acea avutie care e resultatul fortei productive
a pcimdatalui, pe cOnd venitul ce-si creaza un
proprietar prim exploatarea subsolului nu 'are nimic de
comun cu venital suprafetei, s aceasta avutie de un casabilitatel
acuzatului si daca densul, in starea in
care se afla, este sat nu apt de a se impresiona
In mod normal de suferintele ce i se inflig prin
pedeapsa, daca poate sat nu sa resiste pornirilor
sale delictuoase instinctive, si sa--$1 determine vointa
si activitatea sa dupa motivele morale, care
racter cu totul deosebit servo, de baza la um alt imposit
care e preaclut de art. 93-95 din legea minelor.
Decisiunea 701/903. — Respins recursul fault
de Ad-tia financiara de Velcea contra deciSiunel
COrnisiuneI de apera jud. Velcea cu No. 224/903*
data in procesul dintre fisc cu C. N. Vadescu:
i se sugereaza (trebue sa presupunem !) prin re- Curtea,
girnul penitenciar.
Ascultand pe d-1 avocet Zeuceanu din partea fisculul
Onoratul Consilit de rezboit nu trebuea sa uite In desvoltarea motivelor 'de casare ; -
Pe d-I advocat Greceanti din partea intimatule C.
ca, fa ta de recentele progrese ale psihologiel ex- N. Vlidescu in combateri
perimentale si ale psihiatriei, chestiunea respon- Deliberand,
sabilitatei sai neresponsabilitatei a.cuzatului nu se , Asupra motivelor de casare:
ma poate concepe in sensul metafisic al Codului I. elliolarea art. 1, 11 si 12 din legea impositulul funciar.
1 In adeve'r prin sus citatele articole ,se specifica. 'ca in general
nostril penal. Du pa noua stiinta a dreptului, pen , toate proprietatile imobiliare urbane si rurale sunt supuse la darea
dupa anume categorii far 'a face esceptiune la impunere (le
cat ,pentru anume categorii de proprietati si in anume catiurl
sabila, pentru ca faptele sale sa I fie irnputabile, specifIcate in lege, in care esceptiunl big nu intra. ruinele ,de
trebue neaparat ca densa sa dispuna, de o con- lignit s.
II. Rea interpretare a art. 93 legea minelOr.
stitutie psiho-fizica medio-normala, si sa se constate em n adever, taxele speciale create prin legea speciala a minelor,
nu cla drept proprietarulul minel a fl,aparat de impositul
In acelas limp ca densa poate sa-$1 asimileze prin- fonziar datorit de legea comunä la tot ce represinta venitul urteV,
cipiile sociale de dreptate si de bun simt, dupa proprietati imobiliare; mina insasl aduce proprietarulul venit
fara a neeesita cheituell pantru ca solul sa poata reproduce; dee
care sa se orienteze in viata.
statul este in drept a percepe taxe speciaie prevOdute de legea
Aplicarea pedepsel presupune tt condarnnatul rninelor, cum si impositul fonciar datorat de orl-ce proprietar
care pentru ca solul sä-1 produca wi venit trebue sal cultive
sirnteste, ca $i cei lalti oarneni, reul i suferinta sä-lirnbunatateascae.
material ce i se inflige. Mud din contra el se
Avend in vedere decisiunea comisiurtel de apel supusa
afla In stare anorrnala, cand aparatul set senso- recursulut ;
rial e alterat, cand sistemul set nervos e deranja.t, Considerand cA din intreaga economie a legei impo-
ca.nd vointa sa e pusa. In miscare sub impUlsiu- - situlul funciar reese ci vetaitul Care serva ca basit la ,
asezarea acestuI imposit pentru bunurite imobiliare ru-
infra.ctiunea rale este venitul annal de suprafata, adicA, aCea avutie
comisa, nu e responsabil penaliceste, deci nu care e resultatul fortel productive al pamentului ;
poate fi pedepsit.
Consideracl ci venitul ce-si creaz5 un proprietar prin'
exploatarea sub solului nu are nimic de comun- cu
Pe calea constrangerel corporale si a terori- venitulsuprafetel ; cà aceastA avutie de un caracter Cu
sareI nu vom ajunge nici o data sa vindecam tin totul deosebit serva de basi la un alt irnposit care e
psihopat sat un imbecil ; pentru Indreptarea unor prevezut de art. 93 —95 din legea ri inelor ;
Considerancl 'cà de si aceste done speed de venituiT
asemenea indivizi trebuesc Intrebuintate mijloace se trag din aceiasi proprietate i aclese oil se cumu-
terapeutice, rnedicale, nici de cum Insa corectioleaza in aceleasi mani, cu toate acestea, ele trebue prinale
si pedagogice.
vite in Mod distinct i pe fie care dupa nature sa,,
cand e vorba de a stabili basele impositului de per -
ceput
Vespasian Erbiceanu CA comisia de apel decizand ci intimatul nu trebue
Magistrat, Iai
supus Si la ,venitul miner sale de carbuni, pe langi impositul
fonciar cu care este inscris prin rolurt - pentru
proprietatea sa a fficut o bun a aplicare a principlifor
de mai sits si dee! motivul de 'casare .este, nefondat ;
'
Pentru aeeste motive, Cortea, !-'

CURTERUL JUDICIAR, No. 59.—Dumineed 21 Septembrie 1903 517
Tata abluir st considerenteledeciaiunel comisiunel de apel
a judetului Velcea.
Coinisitinoa
Aond i vedere ,apeiPrile facute cle d-1 C. N. Viadescu
_cat Si de fisc,,contra decisiuni Comisiunel comunate
de 'receiAaniebt 'Carstfinesti sub No. 58, din 1 Decembrie
1902, prin eare se impune la darea fonciara
(plitia de ligniia , a C. N. Vladescu clupa proprietatea
sa Cuceftl, aI ,cu1atA asupra unui venit fonciar
de' 3000 let 'pe tot' tiinpul exploatarei ;
. 1 Avend in vedere ca ainbele`aceste apeluri flind faeute
epntra acelOasi decisiuni, urmeaza a se conexa si
,se judeca'prin una Si aceiasi hotarire ;
Avend 1n vederesuatirierile partilor Mettle in instanta
tom si actele din dosarul cauzei; -
Avend in vedere cii cestiunea dedusa inaintea Comisiunel
de apel de catre ambii apelang,_ este de a se
Sill:lack, In starea actuala - a legistatiunii financiare, minele
de carbunt stint supuse la imposit fonciar ;
Considerand cä prin legea asupra impositului fonciar
In vigoare, nu se prevede nicaeri ca minele in general,
de or ce natura ar fl produsul' lor, urrneaza sä fie hnpuse
la darea fonciara socotit la venitul ce aduc proprieterilpr
tor ; de unde consecinta logica este ca penfru
dOnsele legiuitorul 1113 a avut in vedere plata unei
as'ernetrea dart, de cat numal atunci cand a voit aceasta
In mod expres; i ca probli este legea din 2
Martie ,1887 pentru.asezarea impositului fonciar asupra
pacurei, uncle prin art. 2 si urmatorii se prevede ca
In proprietatile particulare pe cart se fac exploatatiuni
dnplicura, pe o dare fix a- anuala, Ii se va calcula
:la venitul supus impositului fonciar si o a cincea
ptedin produsul net al puturilor lor de pacura ;
Ca ast-fel -fiind,'pe cat Limp pentru or ce fel de mine,
ffl ,tn specie pentru cele de lignit, nu exista nici o lege
specialkpentru impuriere de fonciera ca pentru pacura,
coniecipta logica este ca aceste mine nu se pot irnpune la
aceasta 'dire ; ca cbiar daca s'ar admite ca ele trebue
s 0 plateasca, tab's! nu s'ar putea sti In ce mod sä
se calculeze aceastft dare ;
Consiiiirand ca de i o mina in exploatare, de or ce
sPetani fl ea, constitue o noua basa irnposabila in sen
sub art. 51 din legea de constatare Si percepe, i ca are
de l efect rparirea yenitului proprietatii pe care se apnea
In regula generala inapositul fonciar. 'rasa aceasta basa
se-Vede 'dela impusa prin legea minelor in vigoare ;
.Corisiderand ca aceasta lege prin art. 93 si urmatorii
prescrie ,ca minele sunt supuse la anume imposite anuale
catre -stat si cart sunt : o taxa fix a de 50 bent
peptru fie care hectar din perimetrul suprafetei neceware
expioatarei minel ; cum si o taxa proportionala
de .1°1 6 din, produsul brut at lor, calculati dupa registrele
de, expIoatare ;
Considerand ca apelantul C. N. Vladescu plateste
aceste darV lucru care 111.1 s'a contestat in instanta
CA \nst-fel find; daca aceste mine sunt supuse prin
leg'ea lor reapectiva la imposite calculate pe venitul
lor iiitOcmal Ca Si impositul fonciar, apoi ar fi ilegal
ea, ele sa mai plateasca si acestal doilea irnposit calculat
tot pe vnIt imposit pe care legiuitorul nu '1
prescrie in mod expres, si care nu se' poate admite pe
cafe de interpretare, impositele find de drept strict.
, Pentru aceste motive, 'cornisitinea, in majoritate, ad.
mite apelul dLlul C. ISL vladeseu §i respinge apelul fiscului
ca rieintemeiat, etc.
(ss). Th. Vasiliu, Zamfirolu
Secretar (s) Zugreivescu
Opinie separat
Difer de opiniunea onor majoritatt
urmatoare
Le.gea fonciara care e de drept strict,
precis al'aft. -Stablie0e
pentru motivele
prin textul clar
ca doute pro-
prietatile imobiliare urbane i rurale» sa fie supuse la
acest imposit, in asa mod in cat nu lash' nici cum posibilitatea
verb unei alte interpretarl ;
Mina, prin urmare care nu e de cat o proprietate
mobiliara, urmeaza sa suporte acest imposit cu atat
Mai mult ea ea nu a fost prevezuta printre imobilele
de tot soiul pe care legiuitorul prin art. 12 a volt sá
be acorde scutire ;
Concluziunea trasa de onor majoritate, pe cale de
interpretare, ca adeca minele in genere i cele de lignit
in parte, nu trebue sa suporte de cat tacsele preserise
de art. 93 si urmktori din legea minelor de la 1900, sub
cuventul ca legiuitorul nu ar fi facut i pentru ele, in
afara de legea mina o lege speciala ca acea din 2 Martie
1887 care priveste esclusiv proprietatea petrolifera, nu
poate fi, dupa cum sustine, o consecinta logica i cu
atat mat pufin legala.
Din contra, e o concluziune fara sens ; cad (Mille
prevezute de art. 93, 94 si 05 din , indicata lege a minelor
ne find de cat niste taxe, ca comparatie ele nu
s'ar putea asimila de cat cu patenta i sub nici on
cuvent nu pot inlocui impositul fonciar, care, pentru
mine in genere, trebue sa se impuna asta -zi conform
distinctiunilor facute prin aliniatul art. 1 mentionat
mat sus ; i in plus de toate, aceste taxe, cum ele se
impun i proprietatilor petrolifere prin art. 69 din legea
minelor, in deosebi de fonciera prevezuta din legea
din Marble 1887, prin care, ne atingandu-se principiul
fundamental, ca adica toate imobilele sti fie impuse
la acest fel de dare, nu se face alt ceva de cat, fata de
norma indicata prin art. 1 legea din 1885, stabileste in
mod special de calcul al impositului pe venit ;
Inspector financiar (s) G Grigorescu
TRIBUNALUL JUDETULUI IASI, Sectia III
Audieuta de la 18 Apritie 1901
Presedentia 11-lui EI. CERNATESCU, Presedinte
G. Scortescu cu Mogenitorii clef. D-r T. Filipescu i alii .
(contestalie la labial)
&nth* civila No. 81.
Imobil dotal. Instrainarea i ipotecarea but in tim-
pul casatoriei. — (Art. 1153 C. civ.).
Sensul cuventului alimente. — Imbracarninte, eautarea
sanatatei, etc. — Supravegherea intrebuintarei
banilor imprumutati.
Imobilul dotal care, in timpul caseitoriet, este, in
principid, inalienabil, poate fi ipotecat in toate casurile
excepfionale in care legea permite instrainarea
lui, se infelege Cu perinisia justifiet.
Cuventul general «alimente», care figureaza in art.
1253 C. civ., cuprindend i ca'utarea seineiteifei, de
aid resulta' cd justitia poate permite instrainarea saii
ipotecarea imobiluint dotal pentru ceiutarea sand -
talet a unuia din soft.
Creditorul ipotecar care, Cu invoirea justiftei, imprumutei,
in asemenea O-74T—untrtrbUrit;Tirerfid
o ipotera—artipTirlifitir
a suag-wlifirci
la scopul penetru care ipoteca a fost constituitei, cand
aceastei supraveghere este ceilep"iiiinreir--
In privinta creantei de 25000 lei a def. D-r Filipescu,
contestata asta-di de d-1 G. Scortescu ;
Vedend cä aceasta creanta a luat nastere in timpul
casiitoriei defunctei Maria Scorfescu, care era sotie dotalk
si ca imobilul ce se urmareste acum este tot acela
care era constituit ei ca dota (mosia lsvoarele-lepureni) ;
Vedend cä asupra acestei mosii (dotale) s'a contractat
un imprumut ipotecar de 25000 lei pentru cautarea
sanatafet defunctei Maria Scortescu, careia doctorit it
recomendase sa stea doi ant de dile in clirnele calde,-

518 CURIERUT, JUDIC1AR No. 59.--Dumineei 21 Septembrie 1903
_
unde'si luase si pe eel doi copii minorf de asta-41 ;
cä pentru contractarea acestui imprumut s'aii lodeplinit
formalitatile eerute de lege, adeca permisiunea
justitiei, care s'a incredintat de imperioasa necesitate
a unui asemenea imprumut ;
Veciend cä art. 1253 C. civ. permite instrainarea si
implicit ipotecarea imobilului dotal in anumite casuri
(art. 1769 C. civ.); ca, sub titlul de alimente se Intelege
nu numal hrana singura, ci si imbrachmintea, confortul,
ceea ce este necesar spre a face viata mai plaeuta, si
cu alit mai mult doctoriile si, in genere. cautarea shriatatei
' cä daca, in casul de fata, nu s'ati intrebuintat
toll banii la destinatia lor, din cans cä d-na Scorteseu a
incetat din viath duph done luni de la contractarea
imprumutului, aceasta nu indreptateste pe tutor a cere
reducerea sumei imprumutului ; cad creditorul nu a
avut posibilitatea sa urmareasch in strhinhtate si sä
privigheze modul intrebuintarei sumei de ban t imprutata
; ca, afara de aceasta, defuncta Scortescu a incetat
din viath in strhinatate, i cu densa eraii i copiii, asa
ch parte din ban, Nth cu necesitatea de a se face imprumutul
spre a trai in strainatate, trebue sh fi fost
intrebuintath la inmorrnantare si la intretinerea copiilor
dupa ince tarea el din viata si apoi, nu se dovedeste
cat anume din acea sums de 25000 lei s'a distras de la
destinatie i s'a cheltuit in alt scop, fara fobs pentru
defuncta Si pentru minorii e copii ; ca asa find, creanta
intreaga de 25000 be este valida i poate figura in tabloul
de ordine ce s'a intocmit cu ocasiunea urmarirel averei
foaste dotale a defunctei Maria Scortescu ;
Pentru aceste motive, respinge contestatia asupra
aeestui punct, etc. ( 1 ).
(ss) Em. Cernatesou, D. Ciuhodariu.
i sentinta tribunaluluI de
Observatie. —
De
Iasi, ce publicam ar fl putut fi mai pe
larg motivata in privinta chestiunilor de drept ce
resolva, totusi punctele resolvite find destul de
importante, vorn ;lice cate-va cuvinte asupra lor.
Fondul dotal e -ste in principiii inalienabil (art.
'1248), si aceasta inalienabilitate dateaza Inca de
la legea Culla, de fund() dotali, data sub imparatul
August. Aceasta inalienabilitate se interneiaza
insa asta.-0.f pe incapacitatea personala a femeei,
dota nedevenind inalienabila de eat pe cale de
consecinta. Legea declard, in adever, fondul dotal
inalienabil pantru a apara pe femee in contra
propriei sale inexperiente i in contra Inriurirei
barbatului, pentru ca sä nu devind viotirna increderei
sail slabiciunei sale. Este deci vorba, in specie,
de o incapacitate contractuala, organisata in interesat
femeei. «L'imrneuble dotal est inalienable,
clice foarte bine Labbe, par un motif' the de la
situation de la femme. C'est parce que la femme est,
en fait, sous l'ascendant de son marl ; c'est parce
que, en fait, une femme qui a con fiance en son marl
ou qui ne veut pas troubler 11 paix de son in -
terieur, aliOne, prornet,. s'oblige sous la seule
inspiration de son marl. C'est parce qu'on a voulu
que la femme ne ft pas victirne de sa confiance
(1) Contestatia de NO &yea de object ma multe puncte, din
care unele admis, si care nu s'aii mai reprodus aci, nepresentand
nict-un interes juridic. Aceasta sentinta a lost confirmata
de Curtea din. Iasi, s. II, prin decisia No, 82 din 25 Maid
1001.
ou de sa faiblesse. Voila pourquoi le fouds dotal
est declare inalienable ( 2).
Dar dach fondul dotal este in principiti
legea perrnite prin exceptie instrainarea lul
in anumite casuri. Aceste casuri sunt determinate
de art. 1250, '1251 $i 1'253.
Art. 1250 dispune ca femeea poate, observand
formalitatile prescrise de lege, sä dea imobilui
soil dotal pentru capatuirea copiilor sei fie comunI,
fie nascuti din o casatorie anterioard ; i cuventul
a da insemneaza ad, dupd opinia generalrnente
admis-5., a instraina, adeca nu numai a darui, dar
Inca a vinde si a ipoteca ( 3).
Acelasi sens are si cuvintul instrainare, care
figureaza in art. 1253.
Printre casurile de instrainare preve'clute de art.
1253 nu figureaza cautarea sanatatei a copiilor
sati a unuia din sop, insa se admite in genere
ca justitia poate incuviinta vinclarea sii ipotecarea
fondului dotal si pentru acest motiv ( 4). Cuvintul
alimente, care figureaza in acest text cuprinde,
In adever, nu numal hrana, ci si locuinta, imbracamintea,
tncäkUtu1 , cheltuelele de boala (valetudinis
impendia ( 5) i inteun cuvint : toate necesitatile
vietei, den gesamten Lebensbedarf, dupd
cum se exprima art. 1610 din Codul german ( 6).
Tribunalele pot, deci, In suverana lor apreciare,
sä autorise atat vinclarea cat si ipotecarea fondului
dotal pentru cautarea sanatatei sotilor, sail a copiilor,
de cate-ori asenienea me'sura se impune
ca o necesitate absoluta, Ar fi stranfil, in adever,
ca soil sari copil sã fie expuO a muri, numal
dota sä rernae intacta.
Nate ins a intrebarea : Cumparatorul iinobilului
dotal sail creditorul ipotecar are el obligatia de
a supraveghea intrebuintarea banilor la scopul
hotarit de justitie ? Chestia este controversata.
(2) Labbe, Revue critique de legisl. et de jurisprudence, anul
1856, p. 5. Cpr. Valette, Mélanges de droit, de jurisprud. et de
legislation, I, p. 5,4 urrn. Depinay, Regime dotal, p. 199 um.
Griveau, Le regime dotal en la France, p. 45 P. Gide, Etude
sur la condition privee de la femme (ed. Esmein, 1885), p. 40
urm. Jouitou, Regime dotal, I, 56. Guillouard, Contrat de mariage,
IV, 1836, 190. Bertauld, Quest pratiques et doctrinales
de C. Napoleon, 1, p. 517 urm. Weiss, Tr. th. et pralique de dr.
internat prive, III. p. 557. Repert. Sirey, Dot, 1102 urm. Planiol,
1524. T. Hue, C. civ., 1X, 446 si Tr. de la cession, 1, 19, p.
39 um., etc.
(3) Cpr. Cas. rom. Bulet. s-a 1, 1881, consii. de la p. 903. Buletinul
1885, consid. de la p.236. C. Bucuresti, Dreptal din DM.
consid. de la p. MO. Vedi si C Galati, Dreptal din 1903, No. 39.
Gas. fr. Sirey, 91. 1. 62. D. P. 91. 1. 261. Planiol, Ill, 1559. T.
Hue, IX, 461 si 470. Depinay, op. cit., p. 2i5, 237. Jouitou, op.
cit., I, '240. Bepert. Sirey, Dot, 1695 urm. Odier, Contrat de mariage,
111, 1284. Illudry, 111, 391. Baudry et Surviile, Contrat de
manage, Ill, 1706, 1711 si 1718, p. 421. — Ved.I in Colmet de
Santerre, VI, 228 bis IV. Cpr. si C. Buc. Dreptut din 1875, No. 3.
(4) Gpr. Trib. Gorj, Dreptul din 1889, No. 14.—Vedi, in aceast.
privinta, i consultatia ce am publicat in Dreptul din 1 Iunie
1903, No. 43.
(6) L. 45, Dig., De usu fructu, 7. 1.
(6) Cpr. art. 613 C Calimach, 672 C. austriae, 816 C. italian
etc., L. 6, Dig., De alinuntis ve cibariis, legatis, 34, 1; L'L.
43, 44, 231, ,§ 2, Dg. Q vertIorion signfpvutilinv, 50 16 etV

Ctittittitt itt/CIAA, o. 0.-bumineci 21 gepternbrie 19d3 511
Curtea noastra de casatie respunde in mod general ilmpossibilium nulla est obligati°. Aceasta ni se
ca nici-un text de lege neobfigand pe imprumu- par acleveratele principil.
tator a supraveghea intrebuintarea banilor, nu
D. Alexandresco.
se poate, sub sanctiunea nulitatei, adaoga o indatorire
pe care legea n'o prevede ( 7). JURISPRUDE T A STRAINA
Tribunalul din Perpignan a .decis, de asemenea, -
ea' tertiul nu este dator a supraveghea intrebu-
TRIBUNALUL CIVIL DIN MONTNIFT;DY
Audienf a de la 28/15 Main' 1902
intarea banilor de cat in casul cand hotarirea
care a perrnis instrainarea 1-ar ,...p2s asernenea CURTEA. DE A.PEL DIN NANCY
indatorire (8).
Audienta de la 3j21 1anuarie 1903
Mstillbea, find ast-fel pusa, solut a de mai Surd°. mut.- Testament autentic.-- Nulitate.--- (Art.
972 si 1001 C. civ. fr . ; 861, 862 Si 886 C. civ. rom.).
sus este, dupd parerea noastra, inadmisibild. De
Un surdo-mut, care nu stie carte si nu cunoa.ste
cate-ori supravegherea este cu pu tin ta, cand de exem- metoadele liinbajiului prin mijiocul degetelor nick meplu,
fondul dotal este instrainat pentru plata de datotoadele recente de pronunlialiune pun imjlocul alfarii.
sail fa cerea de reparatii necesare, ea este obligatobetalut gutural, nu poate sci testeze in mod valabil
rie pentru tertii imprumutatori, sail dobinditori al in forma autenticci.
Prin sentinta din 28/15 Maid 1902, Trib. civil din Montrnedy
fondului dotal, acesta find singurul mijloc de a a statuat in terrnenii urmatorl :
se impedeca rasipirea dotel. Doltd.itor,u1 sail cre- Avend in vedere'ca tribunalul are a se pronunta a-
ditorul ipotecar al imobilului dotal, a caruI irensupra validitatei unui testament facut in forma autenlare
sail ipotecare a fost incuviintata de justitie,
tica de catre un surdo-mut care nu stie carte ;
Avend in vedere ca testamentul atacat este conceput
n'ar fi deci liberat daca el n'ar face plata dupd ast-fel :
modul aratat in hotarire, i ar fi expus la o ac- «Inaintea d-1ui L. ... notar cu resedinta in S
In presenta Domnilor martori ceruti conform Legg.
tiune in revocare a instraina'rel, sail a face plata In presenta Inca a d-lui Andre-Charles Ch .... pro-
de al doilea. Obligatia de a supraveghea intrelesor honorar la instituliunea nationala de surdo-muti,
buintarea banilor la destinatia hotarita de justitie inerpret al testatoarei mai jos numite, cu care s'a pus
In raport de cate-va zile ;
resultã din aplicarea regulelor generale in materie
(.(ei comparut
( de validitarea - Platel ( 9).
d)-na Luise Colson, rentiera, surcle-muta, domiciliata
Sunt in-sr,--6-fecunoatem, casuri exceptionale la S veduva a d-lui Jean-Baptiste-Guiches ; care,
bucurandu-se de raliunea sa, capabila de a contracta
In care supravegherea intrebuintarei banilor im- si de a face cutioscuta vointa sa. asa dupa cum a aprumutati
sail provenitl din vinclarea imobilului parut notarului i martorilor sub -scrisi, cari, pun re-
dotal, este foarte anevoioasa si adesea-rli chiar latiunile lot cu comparanta, sunt in stare de a intelege
semnele sale si de a judeca capacitatea sa ;
irnposibila. Ferneea se imprumuta de exemplu, &Fin presentele, a exprimat intr'un mod clar ulti-
spre a .si capiltui copii (art, 1250), spre a procura mete sale vointe intrebuintand seume neechivocP si fo-
alimente familiei (art. 1253, 2-a), sail, dupa cum tografii ale persoanelor carora ea voeste a distribui
averea sa dupa moarte asemenea cu ajutorul d-lui
era in specia judecata de tribunalul de Ia§I, spre Ch.... sus numit i calificat, care chip§ cererea nota-
a Merge in streinatate pentru all c'uta sandrului sub-semnat, a depus jurament imediat in mainele
tatea Akre sdruncinata. Cum are sà suprave- sale in presenta acelor martori mentionalt, de a traduce
in constiinta i cu fidelitate intentiunile sus mentionatel
gheze acel care a imprurnutat banii intrebuintarea doamne comparanta si a dicta punct cu punct d-lui
!or? Lucrul este Cu neputinta. De aceea se admite L.... in presenta sus zisilor martori, testamentul aces-
atat de doctrina cat §i de jurisprudenta cã de teia din urma, in modul urmator :
Dail si leg .... (urmeaza diversele dispositiuni tes-
cate-ori tribunalele vor constata o imposibilitate tamentare).
de fapt, ele nu vor declara pe tertia responsabil Acest testament, care reproduce inteun mod fidel
de neintrebuintarea banilor la scopul hotarit (9. ultirnele vointe ale cornparantei, prin mijlocul gesturilor
semmficative pe care d-1 Ch cel patru
martori aii inteles toarte bine, a lost ast-fel dictat de
catre acest din urma Jisu1u d-1 L.... care l'a sells in
intreg cu mana sa ast-tel cum '1-a lost dictat, l'a citit
In urma d-lui Ch .... care el insu-si l'a explicat testatoaret
care a dat sä inteleaga ca acest testament cuprindea
in adever intenrtunile sale si cä ea intelege a
le mentine, totul in presenta zisilor patru martori ;
Avend in vedere ca tribunalul are a cauta, daca la
facerea acestui testament, ail lost observate formalitatile
riguroase carora sunt supuse, pentru vallditatea
tor, testamentele !Acute prin act public ;
eivend in vedere eä conform art. 972 C) Si 1001 (886
roman) C. civ. testarnentele autentice sunt nule clack'
n'aii lost dictate de catre testator notarului, in utma
citit testatorului in presenta martorilor, i daca nu s'a
1ficut de toate acestea mentiune inteun mod expres ;
(7) Vedi Dreptul din 1904, .No. la.' ..IVIal vedi Inca Dreptul din
1296, NO. 17 oi 1311 i er-CarTS9-67p. 235 oi .1352. Gpr. oi Trib.
R.-Valcea, Curie,ml Judickmilin 1902, No. 74. D. Tazlaoanu,
breptui din 1897, N3.-82, p. 6-86.-
(8) Vell D. P. 1899. 2. 28. Gpr. oi Trib. Ilfov, Curierul Judiciar
din 1896, No 48.
( 8) Cpr. Repert. Sire', Dot, 1756 urm. Pand. fr. Manage, H,
11 ,409 urrn. Guillouard, op. cit., IV, 2u12. Manic], III, 1570. Laurent,',XXXII,
531. Colmet de Santerre, IV, 230 bis XL Robert,
De Vemploi et de remploi sous le regime dotal, 90. Benech,
Idem, 132, p. 293 urm. Conjrai de wiric_igr:-HE
Depinay, op. cit., p 242. Gas. fr.." oi'77513, .
P. 99. 1. 271. Sirey, 1900. 1. 197. D. P. 97. 2. 230. Cpr. oi G.
Bucbreotl, Dreptul din 1884, No. 37.
(io) Cpr. Cas. rom. Billet. s.a 1, 1884, p. 763. Trib. My, Dreptul
din 1901, No. 84 oi din 190'4, No. 25. G. Bucureoti, Dreptul din
1890. ,No. 40. ras. fr . oi C. Lyon, D. P. 98. 1. b6. Sirey, 99. 1.
119. D. P. 97. 2, Sirey, 98. 2. 142. Repert. Sirey, Dot, 1757
urm. Pand. fr., Manage, II, 10405. Planiol, III, 1570 in fine.
Guillouard, IV,. 2013. Colmet de Saatere, VI, 230 bie XI. Robert,
sp. cit., 91. Aubry. et, Rau, .§ 537, p.593, nota 130, Vecj.1 insa C.
Nitureg, Dreinal dm 1884 1 No, 87, "
C) In condica civila ronaaneasca nu este reprodus de cat
al 3-a si al 4a al art. 972 fr. i acesta prin art, 801 i , 862,

. 520
. Dm
CtERIEtitt ittICIAR, No. 69.—ljuminech 21 geptembrle 1 . , 1 -
Avend in vedere ca resulta din insusi contextul tes- prima consimlimentul lor, ea a luat dispositiuni. ce,
tamentului al d-nei veduve Guiches ca done formali- diferd in cea cc priveste testarnebtril autentic ; .
tali substantiale: adica dictatul si in urrna citirea, n'ati Avend in vedere ca., pentru acest' act solemn,' legis-:
fost observate. latorul a determinat , modul dupa care vointa testate-
' rului trebue a fi manifestata I. In ceea ce privote dictatul : ; .
Avend in vedere cá Considerand ca legea nu recunoaste si nu sanctio-
Pala a testamentului public
dictatul
; ca
este
legislatorul
formalitatea
a cerut-o
esen- neaza ultimele vointe ale onaului de cat atunci cand ele
ca find .cel mai bun mijloc de a preveni greselile, su- se manifest& dupa modul pe'care ea , 11 prescrie; afi a
-locur -
gestiunile si surprinderile ;
admite mrea acestor moduri, prin equivalent .i in-.,
Avend in vedere ca a .dicta insemneaza a pronunta
semneaza a ajunge la fantazia interpretatiunilor rndivorba
cu vorbd ceea-ce este a fl scris in acelasi timp viduale, adica la arbitraria ; '
de catre un altul ; ca prin urmare, pentru a dicta Ire- Considerand, este adeverat, a surdo-mutai care nu
. .,
bue sä putem vorbi . sail cel putin a emite sunete ; stre nici a sari mei a citi se Va imposi-
gag ast-,fel In
Avend in vedere ca nu este contestat ca vecluva bilitatea absoluta de a testa in vre un mod °are-care;
Guiches era surdo-muta, nestiind nici a citi nici a seri; ca acesta este un resultat regretabil care jignesce senca
ea nu cunostea Mel metoadele limbagiulut prin mij- timentele noastre dä equitate si vmanitate ;'
locul degetelor nici metoadele recente de pronuntia- Dar considerand ca. apartine singur legislatortl.luI
tiune pun mijlocul alfabetului gutural ; ca ea nu avea si nu judecatorului de a modifica legea ,_
alte mijloace la disposi tiun ea sa pentru a se exprima
' Pentru aceste motive, tribunalul declara mil si de
de cat gesturi si semne; ea,. prim urmare, este imposibil nul efect in toate dispositiunile sale .testamentu. r ant ,
de a se zice eh d-na Guiches a dictat testamentul seri; P tenticP rimit de de d-nu L pe vremea acea notar la
Avend in vedere fait indoiala ca solutiunea ar putea la24/12 'note 1889 ;
, ..
fi diferita deed' ne-am gasi in presenta unui surdo-
In apel Curtea din Nancy a dat la 3/21 lanuarie
mut ce s'ar fi parvenit a fi instruit ast-fel in cat a'i da,
fie chiar intr'un mod imperfect. jocul organului vocal 1903 decisiunea urmittoare :
.
cu inteligenta vorbelor ce pronunta ;
Curtea adoptand motivele primilor judecAtori;
Dar, considerand ca este stabilit cä d-na veduva i avend in vedere ca testamentul grin act public-,
Gulches n'a articu tat nici un sunet, n'a exprimat:vointa al vecluvel thna Guiches, n'a .fost primit in conditiunile
sa prin nici-o manifestatiune (gala ; cä ea s'a servit cerute in mod imperios de catre lege pentru a asigura
fluvial' de semne si gesturi ; a., in consecinta . validitatea este im a s :
posibil de a admite ca ea a dictat ultimele sale volute Ca resulta din contextul sea ch testatoarea sur d
,
,
c).
chiar inteun mod inform.
muta si cu totul nestiitoare de carte, .n'a putut sal
11 In ceea ce prive#e citirea:
dicteze notarulut care Pa scris contrariti art. 972 Cod
civ. (nu exista in romanesce de cat al. al 3-a si al 4-a
Avend in vedere ca formalitatea substantiala a ci- al cest. art. 972 fr. reprodus in art. 861" si 862);
tiret testamentulut testatoarei in presenta martorilor Ca, de asemenea, n'a putut sa' se dea in mod util
nu a fOst nici ea indeplinita ; citire veduvel Gulches, care se gasea in imposibili-
Avend in vedere ca notarul constata cä a dat ci- tatea fisica de a and cand s'a citit sad de al citi ea
tire testamentulut nu d-net Gulches. care era in abso- inidsi cu voce tare; n'a paint, in consecinta; sa Conluta
impostbilitate fisica de al auzi, ci d-lui Ch.... care state ca ultimele sale vointe at fost conseninate . cn
la randul set l'a explicat tesiatoaret, de unde resulta exactitudine de catre oficerul public), ca.- citirea testa-,
eh d na Guiches nu a .avut mijlocul de a se asigura mentului este cu toate acestea ca si dictatul o fOrmaprin
ea insa-si ca dispositiunile sale aii fost bine intelese litate esentiala prescrisa de art. precitat, Si a digit o-
si reproduse cu fidetitate ; misiune aduce dupti sine nulitatea testamentului con-
Avend in vedere ca., daca d-na Guiches ar fl citit ea form art. 1001 (886 romanesc) Cod civ. , . . .
insa-si testamentul clupa citirea data de catre notar, Considerand ca, In presenta termenilor .formali al,,
s'ar putea considera formalitatea ca indeplinita, citirea legei, dictatul si citirea nu pot fil nlocuiti prin equifacuta
de catre notar find con forma cu litera !eget, valenti, mat cu seama, dad, ca in speta , modul de
citirea subsequenta facuta de catre testatoare find rnanifestare 1ntrebuintat nu este. de natura a en laSe
contorma
Dar, considerand, ca in speta d-na Guiches,
Wei
find cu nici
sale
o indoeala asupra
;
yowler
. .
disposantel; di este ,constant,
in adever, ca dense era incapabila de a face iti
totul nestiitoare de carte, n'a putut citi ea insasi tes- fie inteleasa fie prin inijlocul al fabetului special al surdotamentui
ast-fel cum a lost scris mutitor, ; fie , prin mijlocul rnetoaclelor recente de pro-
Ca, in consecinta, controlul direct al testatoarei a- nuntare prin ajutorul alfabetulul gutural ; Ca In ast-fel
supra Avend expresiunet in vedere, scrise in resumat, a vointei ca sale ne n'a gasim avut in loc pre- ; de conditiuni, intermediarul, chemat sti traduca inten-'
tiunile testatoareP, n'a putut proceda cu o complectfili
serita unui testament autentic pentru facerea caruia suficientd siguranta; eb o, eroare din part - 1 ar fi Cu
toate conditiunile esentmle prescrise de &dire lege sub atAt mai mult de temut, cä cate-va din clispositiunite
pedeapsa de nuldate ad fost inlocuite prin equivalente; testamentului, acelea, 'mai cu seama, care se refer la
fel Avend de testament, in vedere ar fi ea nu a admite a interpreta validitalea nici aplica until legea ast- legatul unei 'nude proPrittati; factit In profitn1 tOpiilor
nascuti si ce ar ma i naste, sunt 'prin ele bas alt pre 'it
existenta ci ., a o reface ;
complicate si de o explicatiune. destul de grill. PCn t T rii
Avend in vedere ca nu pste tndoeala ca recursul la a face sa nascA incertittidinea asupra uttet' vointe
sistemul equivalentelor n'aii rnarit sansele de eroare ; care ar fi fost exprimata prin , mijlocul seinneior soft
Avend in vedere ca, daca atributiunea de sume de- gesturilor susceptibile de dublu inteles; -.
terminate la persoane in vista a putut sä fie manifes- Ca dar, cu drept cuvent, tribunalul de Montm6dy,
tata tail dificultfiti de catre vecluva Guiches, prin mij- in ast-fel de impreturari, a pronuntat nulitatea testud .
al biletelor de banca, nu este tot mentului vecluvel Guichea.
locul fotografillor si
asemenea de dispositiunea finala a testamentului seti,. Pentru aceste motive, respinge apelul, confir111.61' 111:
care atribue nuda proprietate a bunurilor sale, copiilor consecinta, sentinta atacata, etc..:
nascuti si cart vor mai naste at d-lut si d-nei Maloisel; (Revue du Notariat et de reregistrement Mai. f903), -...
Avend in vedere, 'ca presupunend chiar ca ar fl demonstrat
ea nici o grela sa n'a fost comisa, testam entul BUN ofer eelor earl posed qi. . ar voi . O y6ndtt
veduvel Gulches n'ar irebui mat putin sa fie anulat ; pRE .
voi, i sad vol. III din Tratatul de Drept , ei-,
Considerand ca, daca, pentru contracte in general, vil al it-tui D. AlexandreseO. Ofertele se vor
legea n'a fixat nick un mod particular dupa care per- adresa d-lul Codreanu, la ,acest ziar, care se inattrcineazil a vinde
soanele capabile de a contracta ar fl 'Mute d'a ex- cantina complecte din , aceasta importantit lucrare. , .
.,
Tipograita Ziarulul - CURIERUL JUDICIAR, Str. Carol 19 0 Bueuretti — Proprietar Ion' K Codreanizok;'417V''''

AUL XII, No. 60 Un OltarittplAr 50 befall Jol 2 Septembrie 1903
Un num& vechl 1 led
JRIERUL JUDICIAR
DOCTRINA JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE — ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR; D. ALEXANDRESCO PRIM-REDACTOR: I. N. CESARESCU
A.BONAMENTUL
pe an 30 lei; 6 luai 16 lei; 3 luni 8 1 -e1
Studenpl platese pe jumetato
StrilnItatea 40 tel 5)e an, 20 pe 6 lunl
SUNIAR :
APARE
hut ori pe septWeb sub redactiunea unul
L'inrraction phenomene social par Thomas Dram de d-1
I. Tanoviceanu.
JURISPRUDENTA ROMANI :
Iualta Curte de casatie, Sectiuni-unite : C. B. Floresczt cu
Ministerul de finance.
Curtea de ape! din Bucuresci s. II: Preotul Economu C. Ioneseu
cu Radu Popescu.
JudecAtoria ocol. Simila, (jud. Tutova) : Gh. Glod ea I. Gold
Primaria cowl. Cabegi.
Judecatoria ocol. III : Sara Kirschen ett M. Himelbrandt
i ill. Barbuici, cu o Observatie de d-1 D. Alexandreseo.
Bibliografil.
l'infraction phOnomene social par Thomas Dragu
Paris 1903-220 pag.
Thesa d-lui Th. Dragu atinge cele ma i importante
cestiuni Cie filosofie penal., cum de exemplu
explicatiunile criminalului $i a crimei, divisiunile
infractiunilor, responsabilita tea penal, liberul arbitru
$i determinismul, etc. etc.
Subiectul era prea vast pentru a putea fi tratat
in 220 de pagine de o persoana care e la inceputul
carieril sale juridice.
Un prim inconvenient sail mai bine zis o prima
critica ce'i se poate adresa e dar vastitatea subiectului.
In afara de aceasta d-1 Dragu e prea mult influentat
de $coala franceza care in materie penala
e departe de a juca azi primul rol, $i care cel
mult lupta sä se puna la curentul $tiintel germano-italiane.
D-sa cunoa$te literatura penala
francesa, $i din cea italiand numal putinele opere
care ail fost tra.duse In limba francesa, ceia ce
este un neajuns considerabil cand cine-va voeste
sa discute $i mai ales sa combat. $coala positivista
lombrosiana.
$i regretam aceasta cu atat tnai mull Cu cat
fart ca sä admitem toate criticele d-lui Dragu,
gasim ca d-sa are un spirit critic distills, care
unindu-se cu o bund cuno$tinta a materiel ar
putea s dea nastere la opere de Insemnata valoare.
Abonamentele se pates() tot -d'a-tma Inainp
REDACTIA I ADMINISTRATIA
BUCURESCI
6, Splainl Brinoovemm Voevod, 0
Vie-i-vie de Palatul Justitiet
Putem War sd prezicem d-1ui Dragu ca prin
tendinta spiritului sea, daca ya avea succese ca
scriitor, le va avea ca critic, mai mult de cat ca
autor de lucrari juridice.
Ziceam ea subiectul ales e prea vast.
In adever sä luam de exemplu unul din aceste
subiecte, care fara indoiald cà ar putea forma
singur obiectul unei bune tese.
D-1 Dragu vorbeste in treacat la sMr$itul tesei
sale de cestiunea determinismului, materie de o importanta
capitala, find-ca in realitate acesta este
punctul principal al deosibirei intre $coala penald
positivista $i cea clasica,
Acest subject d-1 Dragu '1 trateaza incidental
$i de $i pare ca e adversar al liberuiui arbitru,
nu se sfie$te vorbind de determinism de a scrie :
superstifiunea determinista, i de a afirma cä
ea ar consista in acea cä omul s'ar determina direct
$i nurnai dupd motivele exterioare (pag. 201).
Tata inconvenientul de a trata In treacat cestiuni
de atat de mare importanta 1 D-1 Dragu pretinde
cä ar exista deterrninisti atat de limit* la
judecata, in cat sä creada cä actiunile_ omenesti
sunt numai resultatul motivelor exterioare,pe and
analisa deteiminista cea mai superficiald recunoaste
motivele interne sail ereclitare, $i motivele
externe sag fisico sociale.
Dud d-1 Dragu a luat aceasta ideie de la vreun
autor frances, sã fie sigur ca aceasta e, ca sa
ma serv de cuvintele lui Enrico Ferri, un fel de
spiritualist larvat saü poate un ignorant patent.
De asemeni ml se pare munca sterila de a sustine,
fie chiar pe alte base, divisiunea tripartitä a
infractiunilor. Cand tiina n'a ajuns pana astazi
sa dea o bung definitiune infractiuneT, spre a arata
criteriul sët distinctiv de alte fapte imorale Insa
nepedepsite, cum va putea oare ajunge sä mai
faca $i distinctiuni intre diferitele infractiuni. 0-1
Dragu voeste sä distinga infractiunile In acte ireparabile
si imorale care se numesc crime (p. 430
In atentate contra proprietAtel care s'ar numi

622 tURIE11.101, JUDIC1A11, No. 60.—Joi 25 Septembrie 190g
delicte $1 in inobservatiunile regulelor locale care
s'ar numi contraventiuni.
Cate se pot zice contra acestei divisiuni arbitrare,
$i careia d-1 Dragu 'I dä o atat de mare
desvoltare !
Deja obiectiunea pe care si-o face singur ca
gratie acestel teorii tentativele n'ar fi nici-o-data
crime, e destul de slab combatuta. Dar afara de
aceasta, omorul prin imprudenta, dupa teoria d-lui
Dragu ar fi o crima, pe cand incendiarea intregii
averi a unui sarac infirm ar fi un delict.
Si, fara sa discut mai mult acaasta divisiune,
me intreb care este in teresul se.?
Cand legiuitorul frances a divis infractiunile in
crime, delicte si contraventiuni, divisiunea sa era
absurda sub punctul de vedere stiintific, dar ea
avea un foarte mare interes practic, mai ales sub
punctul de vedere al competintei juridictiunilor.
Dar divisiunea preconisata de d-1 Dragu la ce
ar servi ea oare ?
Adaog cä ea ne lasa in nedumerire asupra
unor infractiuni.
De exemplu calomnia i injuria in ce clasa intra ?
Ele nu pot fi delicte find-ca nu se refera la
bunuri, atunci va trebui oare sä le consideram
ca crime, prin urmare ca infractiunl mai marl
de cat darea de foc a proprietatel altuia, or
falsur in acte publice saü plasmuirea de moneta ?
In realitate aceste divisiuni mestesugite
nici-o valoare teoretica saft practica.
Vedeti la medicina.
Ganditu-s'a cine-va sä imparta boalele In doue
sail trel clase, dupa gravitatea lor, or dupa probabilitatea
mai mare sati mai mica de a scapa de moarte ?
Sunt negre$it boale de piele, boale interne, boale
nervoase etc., dar in acest sens are $i $tiinta penala
infractiunl contra persoanelor, contra bunurilor,
contra Statului, contra particularilor, infractiuni
politice, infractiuni de drept comun etc. Aceste
divisiunl dupa obiectul infractiunel ati sensul si
utilitatea lor, dar divisiunea sub raportul
e condamnata de $tiinta $1 oni-ce tentativa
de a o rehabilita este neputincioasa.
In alta ordine de Wei voi observa ca. d-1 Dragu
ca elev al $coalel franceze admite ca crima e un
produs al mediului social (pag. 102) $1 pretinde
ca. d-nil Lombroso, Ferri, Nordau si altil dati crimei
o explicatiune biologica.
Amendoue aceste afirmatiuni sunt neintemeiate.
Mal intal d-1 Lombroso a declarat in repetite
rinduri cä nu tagadueste influenta mediului, insa
cä nu trebue a exagera aceasta influenta. Pe de alta
parte e o exageratiune $1 chiar o inexactitate a
pretinde cä crima e o pura productiune a mediului
social, in care elementul individual, provenit
din ereditate n'ar juca nicl Un, rel.
■ ■.sossrearrawall
Dar acestea sunt cestiunl foarte marl pe care
le am discutat cu alta ocasiune, $1 pe care me tem
a le trata aid i de tearna sä nu fac $i eU ca d-1
Dragu care a imbrati$at prea multa materie in
tesa d-sale.
In treacat $i spre a termina cu critica ce facem
tesel d-lui Dragu, vom spune cä nu era casul sä
citeze cu marl laude cuvintele d-lui Durkheim cä
«Primul lucru ce trebue sã Lea sociologul, este
ca sa defineasca. lucrurile pe care le trateaza ca
sa ?tie $i altil $i el de ce este vorba». (Regles de
la methode sociologique), cad aceste cuvinte nu
sunt o idee proprie a dlui Durkheim, ci aproape
traducerea textuala a cuvintelor lul Ciceron, daca nu
me insel, din tratatul sea Despre datorii (De officiis).
()Innis institutio a definitione proficisci debet, ut
intelligatur quid sit id de quo disputetur (I).
Incheit.
Cu toate observatiunile facute, tesa d-1111 Dragu
e o buna tesa, $i ar fi putut sä fie $i mai bun,
daca autorul $i-ar fi restrens subiectul. In ceia ce
priveste puterea de lucru $i viitoarele lucrari ale
d-lui Dragu, cred cä atunci cand d-sa se va emaneipa
de influenta $coalei $1 va incepe sä munceasca
singur dupa propriile sale citiri si cu propria sa
judecata, va putea sä produca lucrari meritorie
mai cu seama pe terenul criticel juridice.
I. Tanoviceanu.
ananstaite9111044111111111wm.....
JURISPRUDENTA ROMAN I,
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, Sectiuni-unite
Audienta de la 22 Maltz 1903
Presedentia DAM' C. E. SOLNA, Prim-Pre*edirite
C. B. Florescu cu Ministerul de finance
Curtea de comptur1.— Perceptor delapidator.— Respunderea
administratorulul financiar si a controloru-
- Perceptor fãrä garantie.—Casul in care respunde
controlorul pen tru delapidarile perceptorului.— (Art.
69 din legea de constatare si percepere a contrib. directe
; art. 13 al legel comptabilitatil publice).
Respunderea controlorilor pentru fctptele de delapidare
ale unui perceptor nu este absolutet ca a administratorulvi
financiar, flind-ca ea nu incepe de eat dupct cc statul a
Mutat a se despeigubi, pentru sumele delapidate, mai intdiii
din garanfia perceptorului. Dacet insci perceptorul delapidator
c lost admis i merqinut in funcciune ca perceptor,
faro, sec fi depus garantia cerutei de lege, respunderea nu
poate fi de cat a administratorului care a propus sail a
mentinut in funcOe un perceptor ce nu avea garantie, nu
inset §i a controlorului care n are a respunde de cat numai
casul cand suma delapidata mu s ar fi putut acoperi
din garanOe §i numai pentru partea ce nu s'ar fl putut
acoperi;
Decisiunea 7/903.—Casata in urma recursului
fdcut de C. B. Florescu decisiunea Inaltei Cur(i
de compturi, sectiuni-unite cu No. 16/902, datd
in proces cu Ministerul de finante,
(1) Citand dupt memorie poate ca fan vre-o eroare in aceaitA
eitatiune.

CURIERUL JUD1C1AR, No. 61.—Joi 25 Septembrie 1903 523
ONNIOMMIIIIIIMOMMI111 1111111M111■1111■ ■ ■ ■ ■■■ ■ 1101■■■ ■
Curtea,
Ascultand citirea reportului facut in causa de d. consilier
Gr. M. Buiucliu ;
Pe d-1 avocet P. Bors in desvoltarea motivelor de
casare ;
Pe d-1 avocet Zeuceanu in combateri ;
Deliberand,
Asupra motivutui de casare invocat:
Exces de putere. De si onor Curt de compturl de asta data
in mina caslrel stabileste i precizeazl el perceptorul Al. Dumitrescu
n'a avut complecta garantie ce era dator sä depunl
pentru a putea avea zisa functiune, cad i a functionat avend in
be de 3759 lel garantie, numai 1700 lei, adiel Cu un minus de
2059 lei, totusl me declara ilegal reqounzetor, impreuna cu Casierul
general pentru surna de 2064 lel. cat s'a ales prin hotlrirea
Ministerulul de fiinante apelatl. In fata art. 67 din legea de percepere,
in virtutea clrul, perceptoril se numesc de Ministerul
de finante dupl. reeomandatia Casierilor generall pe a lor respundere
si in fata principiu1u c, lie-care respunde de propriul
fapt, Curtea urma sä punt toatil respunderea numal asupra casierulul
general care a prima si care a tolerat pe acel subaltern
al sell, Fara depunerea legal/ Si integrall a garantiei. Dacä perceptorul
avea cautiunea comptecta in suml de 2059 let, ce n'a
varsat-o deficitul de 2064 lel era tocrnal sä fie acoperit cu acel
prisos, ce a lipsit numal din causa abusivei tolerante a casierulul
general..
Avend in vedere decisiunea supusa recursului din
care se constatg cg recurentul C B Florescu, controlor,
a fost condamnat de Ministerul de fiinante sä plgteasca
solider cu N. Constantinescu administratorul financier
al judetului Dolj, suma de 2064 lei restul deficitului
remas neacoperit din intreaga suing delapidatg de Al.
S. Dumitresru, perceptorul circomscriptiei 30, Barza,
din jud. Dolj ;
Ca in contra incheerilor Ministerului de final:4e, C.
B. Florescu, Wand ape! la Curtea de compturi. aceastg
Curte, s 11, prin decisiunea sa cu No. 471900, 'i-a respins
apelul ; cg densul Wend recurs, Curtea de casatie
s. 11 prin decisia sa Cu No. 249/901, a admis recursul,
si a casat decisiunea Curtii de compturi
Ca afacerea find trimisa din not] la Curtea ' de comp-
WO, aceasta Curie, in sectiuni-unite, prin decisiunea
sa cu No 231901, a respins din noil apelul lui C. B.
Florescu ;
Ca acesta fgcand recurs si in contra acestei decisiuni,
Curtea de casatie, s. II , prin decisia sa cu No. 194/902,
a casat i decisia sectinnilor-unite ale Curtil de compturi
trimitand afacerea din noil acelei Curti spre a o
judeca, i aceasta Curte, prin decisia supusg azi recursului,
a respins pentru a treia oara apelul recurentului
C. B. Florescu ;
Considerand ca Curtea de compturi, prin decisia supusg
recursului, spre a respinge apelul facut de recurentul
Florescu, invoacg ca responsabilitatea controlorului
si a administratorului financier e absoluta, in
caz de delapidare de cgtre un perceptor, gall de fortg
majorg ; ct dispositiile dupg care perceptorul are a
depune o garantie de 5°/,, din debitul anual nu sunt
prescrise sub pedeapsa de nulitate, Si Ail a se considere
ca o dorinf a legiultorului ; cg in virtutea unui
uz constant perceptorii 'si-o constitue prin relined asupra
salariului lor, i ar fi a periclita interesele Statului
declarand pe controlor neresponsabil cand perceptorul
delapidator n'ar fi avut o garantie complecta,
intru cat mai perceptorii ar fi numill far a depune
o garantie .1a intrarea lor ;
Cg, in fine, recurentul nici n'ar avea interes a se
plange intru cat Statul dth venzarea averei perceptorului
delapidator a incase t mai mutt de cat lipsea pang
la complectarea garantii cerute de lege ;
Considerand, in cat priveste respunderea controlorului
pentru faptele de delapidare a unui perceptor, ea
nu e absoluta impreung cu a administratorului financier
precum afirma Curtea de compturi, flind-c6 ea
nu incepe de cat .dupg ce Statul a cgutat a se despagubi
pentru sumele delapidate rnai inteig din garantia
ce perceptorul trebuia sä fl depus conform art. 69 al
legii de constatare i percepere si art. 13 al legei comptabilitatei
publice ; cg dacg perceptorul delapidator a
fost admis si mentinut in functiune, ca perceptor. farg
sa fi depus garantia ceruta, respunderea nu poate fi de
cat a administratorului care a propus sail a mentinut
In functie un perceptor, de si n'avea garantia ceruta,
nu insa si a controlorului care n'are a respunde de cat
si intru cat suma delapidata s'ar fi putut acoperi tocmai
din acea garantie ;
Ca nu se poate intelege cum in casul numirei sati
mentinerei unui perceptor care a delapidat si care n'a
avut garantia ceruta, totusi controlorul asemenea sa
respundg impreung cu administratorul financier, intru
cat garantia cerutg trebuia sä serve inainte de toate
pentru despagubirea fiscului pentru delapidgrile sever -
site. si intru cat numirea i mentinerea perceptorilor
In functie nu se' face dui:A propunerea controlorului si
pe respunderea lui ;
Considerand ca, apoi, afirmarea CurtiT de compturi
cg dispositiile legei in privinta cuantumulut cautiunel
ce perceptorii ail a depune n'ar fi prescrise sub pedeapsa
de nulitate i ar fi o dorinta a legei, nu e intemeiata,
de oare-ce dispositiile din legile financiare at
un caracter de o potriva riguros si ati a fi aplicate de
o potrivg i in mod absolut, si nu ne putem sustrage
efectului !or prin distingere precum ca cutare saü cutare
dispositie n'ar fi prescrisg sub pedeapsg de nulitate
sag ca ar fi dorinta lege, cand nimic nu ne autorisg
a face asemenea distingere sal a declare o dispositie
clarg si precise' mime ca o dorintg, si dacg administratia
'financiarg ar contraveni legilor financiare saü
dacg acestea nu s'ar fl observat, Curtea de compturi,
In limitele atributiilor ce e in drept a indeplini, are a
veghea la respectarea acelor legi ;
Considerand,cg usul constant ce se invoacg de Curtea
de cornpturi nu e recunoscut de Ministerul de finante
tocmai prin recursul ce face contra decisiei Curti l de
compturi, st care de alt-fel ar fi putut sg fl renuntat la
facerea de recurs, dacg ar if usul constant saii dacg
rigoarea in aplicarea legei ar constitui o perturbare
care ar periclita interesele Statului de care si Ministerul
de finante trebuie sä presupunem, inteo stare
de lucruri normal. ca e destoinic a si da seama ;
Considerand ca lipsa de interes invocata de Curtea
de compturi este numai in aparentg, fiindc e constant
ca Ministerul de finante ne putendu-se despagubi pentru
toatg suma delapidatg a,condemnat si pe administratorul
financier i pe controlorul recurent, ceia ce
n'ar if fost trebuinta dacg perceptorul delapidator ar
fi avut cautiunea cerutg complect depusg ;
Ca de alt-fel &and e vorba de delapidarea unui perceptor
tntêiti cautiunea si apol' averea lui personal
serva pentru despagubire, i dee§ s'a obtinut din venzarea
averel perceptorului rilaT mutt de cat ar fi trebuit
pentru a complecta cautiunea, nu s6 poate zice
ca recurentul controlor nu e in drept a se plange, find
cg deck in speta, perceptorul ar fi avut cautiunea
complect depusa de la inceput, Ministerul de finante
putandu-se in total acoperi, n'ar fi avut trebuinta
a mai condauma pe recurent impreung cu administratorul
financier;
Ca asa find, motivele din decisia CurfiI de compturi,
nu sunt de natura a da spetei solufia ce (IA Curtea de
compturi ;
Cg de aceia motivul find fondat are a se admite ;
Pentru aceste motive, Curtea, caseeza, etc.
PRET BUN
ofer celor cart posedl ar voi venda
vol. I sari vol. III din Tratatui de Drept civil
al d-lui D. Alexandresco. Ofertele Sc vor
adresa d-lul Codreanu, la acest ziar, care se insdrcineazil a vinde
colectiunl complecte din aceastl importantl lucrare.

524 CURIERUL JUDICIAR, No. 60.--Jo1 25 Septembrie 1903
CURTEA DE A.PEL DIN BUCURESCI, Sec. II
Audienta de la 6 lunie 1903
Presedentia D-lui I. CERKE Z. Presedinte.
Preotal Iconomu C. lonescu cu Rada Popescu.
Deeisionea Civitii No. 143.
Testamente. — Actiune in nulitate a unuI testament
posterior facut de un legatar dintr'un testament anterior.
— Testament intermediar intre aceste doue testamente
in care nu figureaza nicl legatarul din primul testament
nici ceI din ultimul testament. — Daca paratul
poate invoca lipsa de calitate a reclamantulut
Intr'o agiune in nulitate a unui testament, acciune
intentata de legatarul beneficiar al undi testament
anterior, legutarul beneficiar al testamentului a carui
anulare se cere nu poate opune reclamantului lipsa
sa de calitate de a intenta o asernenta acciune pe
motiv C intre primul testament, pun care reclamantul
este instituit legatar, i mire testamentul a
carui anulare se cere, esista un testament intermediar
facut in favoarea unei terlii persoane i prin
care se preveole revocarea or carui testament anterior,
intru cat paratul in actiunea in nulitate a
testamentului nefigurancl hi testamentul intermediar
nu poate invoca acest testament care pentru densul
este un act strain, res inter alios acta.
ascultat de d-nif avocatt a N. Coma Si B.
PAltineann din partea oponentului Preotul Iconomu
C. lonescu, in desvoltarea motivelor de a pel si opositie
si d-1 avocet 1. N. Cesarescu din partea intimatului
Badu Popescu, In combater'''.
Gurtea,
Avend in vedere apelul facut de Preatul Iconomu G. 1onescu
contra sentintel trib. Ilfov sectia III No. 113 din 1 Februarie
1901, prin care se admite aqiunea intentata contra sa de
catre Radu Popescu, pen tru anularea, din causal de captatiune
a testamentului autentic la No. 14098 din 6 N-brie;98,
ce a fa'cut in fa.voarea sa Maria Dumitrescu, ce'si zicea si
Anion, decedata la 30 Martie 1900;
Avend in vedere c Preotul atat la trib., cat si 'naintea
acestel Curti, opune acestei actiuni lipsa de calitate si de
interes, bazata pe faptul ea Popescu e instituit legatar universal
printr'un testament din 16 Aprilie 1891, ci cä mire
acest testament si acel din 1898, in favoarea Preotului, mai
exista un al treilea testament autentic, de aceiasi autoare,
din 27 Ianuarie 1897, in favoarea unui M. C. Ligda, si care
prevede revocarea ori carui testament anterior;
Averid in vedere ca Preotul nefigurand in acest testament
intermediar, el mil poate invoca find pentru el un act strein,
res inter alios acta ; ca asa find, clausa revocatorie din acel
testament nu'l profita lui, si ast-fel densul nu se poate
prevala de ea in interesu sëü proprid, cad pentru a o
putea invoca in folosul celor interesati, adica a telor
ar trebui sã fie acestia in causa, si Preatul sã alba
mandat de a'i representa, cea ce nu e in specie, si in care
cas Inca n'ar vorbi in re sua ; Ca deci benificiarii testamentului
intermediar ne intervenind in causa, lupta e anuajata
numai intre beneficiaril primului si tertului testament, tel
dintai sustinend nulitatea testarnentulul din 1898;
Avend in vedere cã de s'ar dovedt nulitatea acestui testament,
intregul act s'ar considera inexistent, jar nu caduc,
dupe cum prevede art. 922 si prin urmare, clausa revocatorie
din el, in care caz in actiunea beneficiarilor secundului
testament, ar reinane In vigoare primul testament si dar
Popescu, are in vederat, calitate si in teres, a eere anularea
testamentu1u1 din 1898 si finele de neprimire ridicat de Preot
e nefondat ;
Avend in vedere ca in ce priveste imprejurarile din car'
resulta captatiunea, ele sunt expuse prin hotarirea apelata,
ex.punere pe care Gurtea o adopta in totul ;
Mend in vedere Ca pe langa consideratiunile indicate de
tribunal, mai sunt se altele cari yin in coroborarea lor ;
Avend in vedere inteadever ca, Preotul, inaintea trib. a
sustinut ea n'a dat defunctei ingrijiri duhovnicesti find cã
nici n'avea darul de duhovnic, fara insa a aduce vre o proba
intru aceasta inaintea printei instante ;
Avend in vedere ca azi inaintea Gurtii Preotul aduce un
certificat eliberat de P. S S. Mitropolitul Primat, sub No.
2161 din 28 Maiti 1901, din care resulta ea' densul n'a fost
investit cu darul duhovniciel ;
Avend in vedere insa ca cu toate acestea martora Maria
Ionescu afirrna ca Preotul Ionescu ingrijea pe defunct, si a.
ceasta depunere are cu atat mai rnulta greutate cu cat maitora
este invocata chiar de Preol; Ca dar de aci resulta un
aft, element de o gravitate deosebita pentru circonvenirea sisternatica
a vointei testatoarei ;
Avend in vedere ca imprejurarea Ca, pe cand in ambele
testamente anterioare din 1891 si 1897, defuncta impartea
avutul sea intre diferite rude si amid, prin testamentul din
1898 decedata, dand rudelor 3000 lei, lasa toata averea el
Preotului i '1 autorisa de a adispune atat de bani, cat si de
mobile sl argintarie cum va erode de cuviintap, arata o schimbare
de spirit care denota ca trebue sa fl intervenit o influenta
straina foarte acaparatoare;
Avend in vedere si faptul ca prin testamentul atacat defuncta
lasa un legat soeietatei clerului roman «Ajutorulp,
despre a card l existenta, dupá toate probabilitatile, ea nu stia
nimic pana la aparitia Preotilor: Stoenescu, lonescu, etc.,
detaliil care la rendul lui arunca o vie lumina asupra genezel
si valoarei acestui testament ;
Ca din toate acestea Gurtea face convingerea ca testa-
mentul de fata nu este expresia liberei vointe a lestatoarei;
Veclend i dispositiile art. 140 Pr. civ.
Pentru aceste motive, Gurtea respinge opositiunea, etc.
(ss) 0 Giuvaru, G. Plaislen, V. Pretorian.
Opiniune
Avend in vedere cal dupa cum se arata' prin motivele expuse
la audienta de la 29 Octombrie 1901, legatarul Radu
Popeseu din primul testament cu data de 16 A prilie 1891,
lasat de Maria Anion Dumitrescu, n'are calitatea sä atace
testamentul al treilea al defunctei, de oare-ce legatul së
este deja desflintat printeun testament intermediar autentie
cu data de 27 lanuarie 1897, care contine o clausa expresa
revocatorie,.si de oare ce, un detinator 'de drepturi de la sus
nurnita D trescu, precum este in speta Preotul lonescu, invoaca
on ce act al acesteia ce i-ar ti util si prin urmare aqui
care cuprinde clausa revocatorie ;
Ga de s'ar admite cal aceasta nu se poate si cà primul instituit
d-1 Radu Popescu, are facultate sä atace d'a dreptul
testamentul ultim trecend peste eel de al doilea, totusl argumentele
de fond ce se invoaca contra lui nu stabiles suficient
ca beneficiarul acestui testament ultim. Preotul lonescu
a intrebuintat vre-o manopera dolosiva care sä 0 fost
causa determinanta a revocarei dispositiilor anterioare facute
in favoarea d-lui Popescu;
Ca din depositiile martorilor ascultati la tribunal resulta
cä Preotul lonesou nu, frecuenta casa defunct€1, inaintea facerei
testamentului ; ca nu mergea de cat cu botezul, ca nu
da cadouri turn trimetea din cand in Gana Popescu; ed dupd
ultimul testament care s'a fac,ut'la tribunal Damitreasca pe
atunci sanatoasa, a ma i trait aproape 2 ani ;
Ca martorii cari se 'invoaca' de Popescu stint mai toll din
G.-Lung si nu pot sti prin urmare traiul zilnic al batranel,
ea singurul regret, ce un rnartor a auzit exprimand testaloarea,
este ea a otitis niste femei sarace spalatorese dar nu cä a
desinostenit pe Popeseu, ca singura martora favorabila mai
importanta, Angela Nieolau fosta chiriase, nu spune nicY
derisa, ca s'ar fi incercat Preotul sä impedice vre-o corespon-

CURIERUL JUDICIAR, No. 6a— JoI
25 Septembrie 1903 525
MINP1
11■111110.11MINIIMIIIIMIIMMI1101■111111110011111111111 110 MNIMIRIMN■111■1111,071100.1■11. M
■ .11.0”110MMUNIPOIMIIMIIIII IIINIMMIMINN
denta cu Popescu saü sag denigreze sati sa'l opreasca sä
vie, pe cat timp testatoarea a ma i fost in viata ;
Ca martora afirma, e drept, ca, in ultimele zile Preotul a
zis martorei bä se departeze de patul bolnavei ca sa'si poata
da sfarsitul, dar aceasta era in timpul agoniei, cand disposipile
de ultima vointa nu se mai putea influenta saü schirnba;
Ca dar motivele de sugestiune si capitatiune, ce se iuvoaca,
contra validitatei testamentului al treilea, nu sunt concludente,
si pe cat timp acest act coprinde'de asemenea o clausa
resolutorie categorica, drepturile oponentului R. Popescu se
gaSesc anulate ;
Pentru aceste motive, suntern de Were a se adrnite opositia
si prin consecinta apelul facut de Preotul Iconomu C.
lonescu si a se respinge actiunea intentata de Radu Popescu.
(ss) 1. Cerkez, T. T. Djuvara.
JUDECATORIA. OCOL. SIMILA, jud. Tutova
Audienta de la 2 Octombrie 1902
Oh. Glod ca I, Glod Prim'dria comunei Cdbegi
Carte de judecati No. 617
Contraventil la plata acciselor comunale. — Apel. —
Dac§ trebue facut contra procesului-verbal de constatarea
contraventii sati contra incheerei prim§riel care
confirm§ acest proces verbal.—Proces-verbal de constatare.
— Nulit§tile ce se pot admite in contra lul. —
Constatarea infractiunilor.—Agenti competentY. --Modul
de constatare. Aprobarea procesului-verbal de consblare.
— Dac§ face parte din procesul-verbal. — Dec§
aprobarea neregulat§ poate atrage nulitatea procesuluY
verbal.— Constatarea infractiunel.—Lipsa faptuitorului
de la constatare. Afsarea procesului verbal. — (Art.
180, 184 187 si 192 din legea vamilor ; art. 8 din legea
pentru constatarea, percepea si urmarirea veniturilor
comunale; art. 104, 105, 108 112, 115, 118 si 120 din regulamentul
acestei lee).
1. Apelul pcirfei ccireia i s'a confiscat niste
vase cu vin conform legei si regulamentulul pen-
Iru constatarea si perceperea veniturilor comunale,
trebuesc indreptate contra decisiunei Primciriei
care se pronunta asupra confisccirei, nu
contra procesului-verbal de confiscare.
2. Contra procesului-verbal de con fiscare nu
se pot adrnite alte nuliteili de cat acelea rezulldni
din omisiuuea formalitaiilor prescrise penfru
constatarea in fracfiunelor.
3. Constatarea infraciiunelor la legea de percepere
se poate face de toll agentii politiet administrative
si judiciare si constatarea, pentru
a avea putere legalci, va 'rebid sã fie fcicutci de
'Jai din func(ionaril desemna(i de art. 105 din
regulamentul de percepere. Cestinnea de a se sti
dacd until din acesti funclionari numai a asistat
pr eel-Pall, sad a constatat si el infrac(iunea,
tsle o chestiune de apreciere pentru judecalci,
,care poate conclude, din mocha cam e redactat
pocesul-verbal, in redactiunea caruia nu se cere
formula sacramentala pentru a se arata ca
swendoi agen(ii au facut constatarea.
.Aprobarea procesului-verbal pentru consta-
;area infractianci este faptul, distinct de proceautf-verbal,
a unei instank chemata a judeca
infraefiunea si deci aceastci aprobare nu face
pane din procesul-verbal de constatare, si de
aid i rezultei ca ehiar dacci aceasta aprobare ar
fi necomplecta sad neregulatd, ea nu atrage dupci
sine inscisi nulitatea procesului-verbal, care nu
poate fi declarat nul de cat dacci se doveste lipsa
vre-uneia din formalitcifile esenfiale aratate in art.
104 si urm. din regulamentul de constatare, percepere
si urmcirire a veniturilor comunale, sad
ca nd nu ar fi fost trimes spre aprobare in 24
ore dupa incheerea luf, jar primdria nu s'ar fi
pronunlat in termen de 5 zile.
5. Ca nd fciptuitorul lipseste, adecci nu este faki
la constatarea infractiunel, este suficientci afisarea
procesului-verbal de constatare in 24 ore de la
redactarea
Judecata,
Vezand apelul facut, in termen, de Gh. Clod agricultor
domiciliat in coinuna C§besti, judetul Tutova, cu
petitiunea inregistrata sub No. 15252/902, contra procesului
verbal No. 479902, tricheiat de subprefectul
plasei Corod Pereschiv impreuna cu primarul comunel
Cabesti, prin care se confisca trel vase cu vin gasite
fn pivnifa debitului de beuturY a lui I. Glod din corn.
Mesa', judetul Tutova ;
Vezand cä, in primul loc, apelul urmeaza a se respinge
ca inadmisibil ; si inteadever, apelul este pornit
contra procesului verbal de conflscare, nu contra decisiunei
primarid comunel Cabesti care s'a pronuntat
In termen, ce nu a trecut de 5 zile de la comunicarea
procesului verbal ai contra c6rel decisiuni urma a se
indrepta apelul de fala conform art. .118 din regulamentul
legei pentru perceperea veniturilor comunale;
Vezand si motivele invocate de parte in sustinerea
apelului seti ; sustinerile facute in instanta i actele
aflate la dosarul procesului de fala ;
Vezand c§ primul molly de apel este cä vasele de
vin confiscate, nu sunt proprietatea lui 1. Glod debitantul,
ci a apelantului G. Clod, care nu era dator a
face declaratiune la primarie de introducerea acestor
vase cu vin, de oare-ce le avea din viea sa i le linea
In pivnita data cu chine lui I. Clod, in partea de pivnit§
rezervat§Iu , prin contractul de locatiune ;
Vezand c§ potrivit de art. 192 din legea vamilor, art.
8 legea perceperei taxelor cornunale si art. 120 din regularnentul
pentru constatarea, perceperea Si urmarirea
veniturilor cornunale din 21 Aprilie 1887, rezulta
c§ procesele verbale const§tatoare a infractiunelor la
legea de uringrire, confscarea si amendarea contravenientilor,
intarite prin decisiunea priinariei, vor face
prob5 inaintea tribunalelor pan§ la inscriptiunea in
fats ; cä ast-fel find judecatoriele de ocol, cand judecarea
apelului cade in competinta acestel instante, DU
vor putea admite contra acestor procese verbale alte
nulitAti de cat acelea resultAnd din omisiunea forma-
Ii täi1or pentru con statarea infractiunelor;
Vezand ca, in specie, primul molly nu este relativ
la vre-o nulitate a procesului vetbal, bazata pe vre-o
muisiune a formalitatilor prescrise pentru constatarea
infractiunel la legea perceperel taxelor comunale, ci la
insuai dreptul de proprietate a vaselor confiscate, ai
inttu cat in procesul verba! de confiscare se arata iimutit
ca in pivnila debitantului I. Clod s'air gasit 3
vase cu vin, in plus, nedeclarate ; urrneaza cä judecata
nu poate admite a se administra vre-o prob5 contrarie
indata ce apelantul nu se inscrie in fala contra
acestei constatiiri aratate in procesul verbal, cu bate
chiar unul din agentii care aii luat pane la constatarea
contraven tiunel ar ingrturisi in instant§ fapte
contraril celor constatate ' de el insiai in procesul ver-

526
bal, cum este in specie primarul comund Cabesti, ccT
ar fi a se Inscri in fals, ceia cc ins a nu deelara formal
In instanta, . Si . prin urmare acest rnotiv cata a fi respins
ca inadmisibil ;
Considerand insa ca, in caz cand chestiunea de a se
sti, daca in adever vinul confiscat este al debitantu-
Int I. Glod, sail a luT Gh Glod, fratele s611 ar cadea
competinta instantelor judecatoresti a o rezolva, fara
a fl necesar a se declara in fats procesul verbal de
constatare sail nu, de oare-ce ar fl privita ca o chestiune
care este in afara de faptele ce ati a constata de
visu agentii ce constata contraventiunea la legea perceperei,
si dee ar atrage dupa sine legalitatea confisz
duel, discutiunea existentei insasT a infractiunei; apoi
rezulta cu suficienta, pentru judecata ca vinul din cele
Ire vase, erati puse in pivnita debitantului L Glod si
chiar daca ar fi provenit vinul din via lui G. Glod,
proprietarul caselor unde este instalat debitut luiI.
Glod, 'Lissa acest yin era destinat venzareT in acel debit
si atat 1. Glod cat si G. Glod a cautat ca ajutati de
primarul comunei Cabesti, sä se eschiveze de la plata
taxelor comunale, ast-fel sa esplica aratarile primarului
de Cabesti in instal*, de Si el a constatat contra -
ventia ; acest primar declara ca nu s'a vindut din cele
3 vase, in stabiliinentul lui I. Glod ; Ins coniventa se
vede tocmai din aceasta declaratiune, cad nu spune
cum a constatat aceasta si nicT nu putea constata aceasta,
cad afara de data constatarel contraventiunel,
primarul nu a ma i mesurat vinul.din cele Ira vase ;
asa cä nu putea sti daca s'a vindut din el sail nu;
De alt-fel trebue constatat ca G. Glod $i I. Glod sunt
frail; di I. Glod de si debitant, totusi el nu vinde in
acest debit, ci Oh. Glod Si sopa acestuia, dupa cum
insusl G. Glod arata si in instal* prin avocatul sü
si inaintea agentitor care aü facut conflscarea ; ca atat
la 23 August 1902, chid s'a facut o descindere, cat si
la 18 Septembrie cand s'a incheiat procesul verbal apelat,
I. Glod nu a fost gasit in localul de debit, ci G.
Glod i sotia acestuia care singuri locuesc in local&
debitulul, in niste camere din carte. pe and I. Glod
locueste trite° alta casa din sat ; ca unite toate acestea,
dovedite cu insasi marturisirea lul G. Glod, cu faptul
ca G. Glod e consilier si jurat comunal, i decT nu putea
sä declare comerciul pe numele sü, urmeaza ca
daca irapreuna, G. si I. Gtod, aü incheiat un contract
de locatiune autentic, in care ati prevezut anune ca
G. Glod sa alb drept la o portiune de pivnita ca de
2 vase, este c aü cautat amandoi, a inlatura plata de
taxe cornunale pentru vasele confiscate, destinate in
realitate, cousumatiunei in debitul lui 1. Glod si pentru
ca sä alba fabricata o proba cu care sä inlature
efectele unel confiscaliuni si amenclari ; ca prin urmare
toate aceste fapte find niste presumtiuni care
aü destula greutate si put ere pentru a dovedi probabilitatea
; si intr'u cat pentru stabilirea acestui fapt, este
admisibila proba Cu martori, urmeaza ca sunt admisibile
presumtiunele ; ca prin urmare re'mane dovedit
ea G. Glod si I. Glod au avut in pivnita localulul
de beuturi trecut pe nuinele lid I. Glod, trei butoaie
cu yin, dou6 vase alb si i/ 2 vas cu vin ros, destinate consumatiunel
din debit, fara ca sä se fi facut declaratiunele
necesarii si sa plateasca taxele cuvenite comunei
Cabestl si prin urmare si din acest punct de vedere
apelul urmeaza a fl respins ca intru-cat se dovedeste
ca atat I. Glod cat si 0. Glod ail pus in pivnita din
debitul declarat pe numele lul L Glod cele 'fret vase
cu yin, este indeferent chiar a mil erau, de la eine ail
provenit vasele confiscate destut ca nu ail facut declaratiune
in forma ta primarie pentru a plan, taxele
cuvenite, pentru ca sä esiste contrabanda ; i chiar
daca ar Ii fost numai incercare de a tine acel in pentru
vinzare in debit, pentru c aceasta tentativa sa
constitue un fapt de contrabanda conforma art. 66
legea vanilla, 8 legea perceperel si 96 din regulamentul
acestel lest' ;
CURIERUL JUDIC1AR, No. 60.—Joi 25 Septembrie 1903
WSPI1410.1=
Vezand el pe langa acest motiv de fond, apelantul
invoaca ire motive de nulitate a procesului-verbal si
aniline: 1) procesul-verbal nu este dresat de dot agenti,
competentl, ci numai de un sub-prefect de oare-ce primarul
de si ail sub scris procesul-verbal, insa el numal
cat a asistat ; -- 2) procesul-verbal trebuia aprobat de
primarie, iusá s'a aprobat numai conflscarea, prin procesul-verbal
de confiscare si amenda ; 3) I. Glod nu
a fost somat conform art. 108 si nici nu se aflatn
copie somatiunea de chemare a lui I. Glod, atasata la
dosar, conform art. 112 din regulamentul de percepere.
Asupra primului motiv :
Wand ca potrivit art. 105 No. 2 din regulamentul de
percepere a taxelor comunale, sunt tn drept de a constab
infractiunele la legea de percepere, to1 agentii
politiel administrative si judeciare, ca in specie subprefectut
plasel si primarul comunei unde s'a constatat
contraventiunea ; c aceasta constatare pentru a avea
puterea Iega1, va trebui sä fie facuta de cel putin doT
din functionarii desemnati de art. 105, care vor semna
impreuna procesul-verbal ralativ ;
Vezand ca, in specie, agentii care ail constatat contraventiunea
au competinta fluid agenti adminstrativi,
pal:11aml cot:mind sisub-prefectul plasef ; ca prin faptul
ca la inceputul procesului-verbal de constatare se zice :
«Nol sub-prefectul asistat de primarul cornunei Cabesti»
nu se poate trage concluzia ca cel care a constatat contraventia
a fost numal sub-prefectul, iar prirnarul numal
cat ar,f1 asistat pe sub-prefect, caci irnediat dupa acestea,
se adaoga in procesul-verbal cuvintele ;
eTransportandu - ne m'arn adresat» deci amandol,
care si semneaza procesul-verbal, dar ceia ce este decisiv
in a hotari ci amendol acestl agentIaü constatat contraventiunea,
este ca in acest proces-verbal pe pagina 2-a
jos se arata Ca: No N. Simionescu sub-prefectul plasel
Corod Pereschiv si I. Stegariu primarut comunel Cabest
f avend in vedere cantitatea de yin in plus,
aflata In pivnta unde debitantul I. Glod a declarat
comerciul sea de beuturl spirtoase; ascend in vedere
aceasta cantitate in plus nu a fost declarata autoritatel
comunale spre verificare i achitarea legiuitel taxe etc.,
dispunem etc.»; prin urmare se arata lamurit ea subprefectul
Si primarul aü facut constatarea contraventiunei
de fa ta prin urmare motivut de nulit a te invocat,
bazat pe faptul ca constatarea s'ar fi facut numal de un
singur agent competent, nu de dot', este a se respinge
ca ne intemeiat.
Asupra celui de al cloaca molly:
Vezand ca potrivit art. 115 din regulamentul de percepere,
procesele verbale de constatare a contravenlinnet'
se vor trimete Primariei, care in termen de 5 zile,
va decide daca sa cuvine a '1 da urmare sail nu ; decisiune
care nu va pinta de cat asupra condamnatiunilor
civile, confiscatiunea si amenda ce infractiunea atrage
dupa densa ; ca Ins a Primaria nu va opri efectele procesului-verbal
de cat in cazurile de ornisiune a vre uneia
din formalitatile esentiale prescrise pentru constatarea
infractiunelor exces de putere din partea functionaritor
care ail procedat la confiscare, potrivit art. 187
legea vamitor si 8 din legea perceperei taxelor comunate
; cá prin urmare aprobarea Priinariei este faptul,
distinct de procesul-verbal, a unei instal* chemata a
judeca infractiunea. i deci aceasta aprobare nu face
parte din procesut-verbal de constatare i rezulta de
aid ca chiar daca at 11 necomplectasaü neregulata aceasta
aprobare, ea nu atrage dupa sine, insusi nulltatea
procesulul-verbal ; ca acesta nu poate Ii deetarat
nul de cat 'claca sa dovedeste lipsa vre uneia din formalitatile
esentiale aCatate in art. Kit §i urm. din regulamentul
de pereepere, saii c5nd nu ar Ii fost trimes spre
aprobare, in 21 ore dupa incheierea lui, iar Primaria
nu s'ar fi pronuntat in tertnen de 5 zile ;
Tezand Ins a ca Primaria corn. Cabesti a aprobat confiscarea
celor trei vase ; cä procesul verbal i s'a trimis
in ziva incheiereT 1t i Prirnaria s'a pronuntal la 22,

CURIEiltTL 311DICIAR, No 60.-4o1 25 Septernbrie 190g 521
Septembrie 1902, deci in mai pufin de -5 zile, urmeaza
acest motiv trebue sä fie respins ca ne fondat.
Asupra celui de al treilea molly:
Vezand c potrivit acestor texte de lege, trebue a se
deosebi cazul cand faptuitorul infractiunei este present
si cazul cand este absent, In momentul constatfirei infra cfiunei,
in primul caz, faptuitorul va fi sotnat de a asista
la redacliunea procesului-verbal si de a semna acest act
Impreuna cu acei care il vor redacta si in caz cand fäptuitorul
refuza de a semna acest act, se va face menfiune
de refuzul sea in procesul-verbal si aceasta menliune
va fine loc de prezenfa infractorului ; in caz cand
faptuitorul primeste a asista, i se va ceti procesul-verbal
va fi invitat a seinna, facandu-se mentiune despre
refuzul de a semna safi ca nu stie carte, emifandu-i-se
o copie conform a cu originalul. In al doilea caz —
cand ffiptuitorul este absent, copia se va afisa la usa
biuroului in 24 care de la incheierea procesului-verbal;
th prin urtnare, in caz cand faptuitorul lipseste, el nu
va fi nici somat i nici nu se putea legifera eh in acest
caz sä fie somat, cad i nu se poate soma cel ce lipseste —
In infelesul legei de NO ar fi fost a se cere imposibilul
; de aceia fala cu cel absent, este suficienta afisarea
procesului-verbal in 21 oare de la redactarea lui;
Vezand ca., in specie, prin procesul- verbal de constatare
a contravenfiunei se arata ca I. Glod, a fost absent
la redactarea procesului-verbal i constatarea infracfiunei
; cä o copie de pe procesul-verbal s'a afisat la
localul primariei Cabesti, cum se arata prin certificarea
facuta- de primarul i notarul comunei Cabesti in josul
procesului-verbal ; ca prin urmare find indeplinite
aceste formalitaft, urmeaza ea i cel de al treilea motiv
de nulitate a procesului-verbal sa fie respins ca ne lutemeiat
i prin urmare sã se respinga insusi apelul ;
Pentru aceste motive, respinge, etc.
Judecator (s) Gh. L. Dimitriu.
.111
JUDECATORIA OCOLULUI III IA.5,1
Audienfa de la 6 Septembrie 1903
Sura Kirschen ea M. Rimelbrandt M. Beirbuld
Convenfie.—Pelitori de &Asa' torie.—Onorarii.
Tediul mijlocitor al unei ceiseitorii are drept,
in caz de izbcindci, la onorariul stipulat si la
despeigubirea sa de chelluelile glade in acest
scop.
S'a ascultat d-1 advocat Lascar Antoniu din partea
reclamantei, jar din partea parafilor pe d-1 D. Botez.
Judecata,
Asnpra incidentului radicat cä convenliunea ce ieciamanta
pretinde sä fi avut cu parafil ar fi tärä efect,
find ilicita si contrail ordinei publiee ;
DEKA, genere, ori-ce persoanfi care 'si presteaza
serviciile sale pentru incheierea unui contract, este in
drept a cere rasplata muncei sale, In caz de izbanda ;
spot, acest drept il are in toate cazurile, intru-cat
munca sa a lost ciostita i folositoare parfilor, in interesul
cfirora a lucrat si, deci, si in cazul in care a
staruit in vederea contractaiel unel casatorii ;
Obiecliunea ce se aduce, cä contractul de casator;e,
find un contract sui generis, intervenfiunea unei terfil
persoane ar fi un fapt ilicit, este cu totul netemeinick
cad, dach in acest contract, voinfa parfilor trebue sä
se manifeste in mod fiber, aceek:si libertate de voinla
trebue sa existe i la incheierea celor-Valte contracte
In genere, si nu se poate concepe cum o inter vent
mire-care, licita in toate cazurile, ar fi nelicita cand
g vorbar de contraetul de casatorie
Posibilitatea unor intervenfiuni interesate, care sa
altereze pana la un punct voinfa parfilor contractante,
exist a pentru toate contractele in genere, Si cu toate acestea,
nimene nu consider a intervenliunea unui
ca un fapt ilicit, si aceasta cu drept cuvent; cad i o simpla
eventualitate nu e suficienta spre a anula un contract;
si soluliunea aceasta, Jogicamente este adev'erata
pentru contractul de casatorie, ca i pentru toate cele-
Palte contracte.
In afara de consideraliunile de mai sus, faptul unel
intervenfiuni straine, intrat in moravurile noastre, nu
presinta nimic de imoral ; caci mijlocirea until terfifi,
care lucrand in mod cinstit i leal, procura informafiuni
exacte, intalniri cuviincioase i cunostinfa mai de
aproape mire done familii, aduce reale servicii, a ca.-
ror rasplata cerand-o, nu i se poate opune excepliunea
ca intervenfiunea sa ar fi fost Hien. i imorala ; cand
imoralitatea mai usor se poate gasi din partea acelora
care, folosindu-se de serviciile sale, Ii tagaduesc dreptul
la . o resplata ;
In fine, faptul ca meseria aceasta de conciliator nuptiarum
nu ar ft prevecluta de nici,o lege, nu poate motiva
respingerea de piano a acliunei, dupa cum se exprima
Curtea noastra suprema, i tnsäi concesiunea
ce o fac suslinatoril sistemului contrar, in frunte cu
Laurent (XVI No. 150), ca proxenelii ar avea dreptul
a cere restituirea sumelor debursate de el, e o dovada
mai mult c opiniunea ce am adoptat este cea mai
juridic; de oare-ce, daca intervenfiunea unui terfit in
un contract de casatorie ar fi un fa pt ilicit, nici restituirea
sumelor cheltuite de el nu ar trebui sä' i fie admisa, ea
derivand din un fapt nepermis i contrar moralei publice.
(In acest sens: Baudry et Barde, Oblig. ' t. I, No.
311; Cas. rom. S-a 1 din 1897, decizia din 10 lanuarie
trib. llfov, decizii publicate i adnotate In Sirey,
anul 1901, 4, p. 37 de d-1 D. Alexanclresco ; ldem,
Alexandresco in Dreptul din 1k99, No. 63 si in Curierul
Judiciar, No. 69 din 1902, etc ).
Ast-fel find, finea de neprimire propusa de Oral'
cata a fi respinsa.
Judecator (s) Cozlovan.
Observatie.— Chestiunea de a se sti clack'
starostil de casatorii saü petitorif (proxeneta), dupa
cum ii numeste vechea noastra legiuire, aü , sati
nu, dreptul la onorariul con venit, saü , in lipsa
de o anume conventie, la o sumä apreciata de
tribunale, este controversata. Cu toate acestea,
instantele noastre judecatoresti, de la judecatoril
de ocoale pana la Curtea de casatie, consider,
cu drept cuvent, o asemenea conventie ca valida.
0 singurã nota discordanta s'a produs in aceasta
privinta, si anume: o carte de judecata, foarte
bine motivata., a judecatoriel ocol. II din Ploesti
( 1). Distinsul nostru fost elev si actual colaborator
la acest diar, d-1 ,,Stefan Scriban, autorul
acestei din urma hotariri, s'a lasat a fi inriurit
de teoria ruginita a WI Laurent. Sentinta judec.
ocol. III din Iasi, ce publicam dovedeste
insa foarte bine, de si in putine cuvinte, ca singura
solutie juridica este acea admisa de majoritatea
instantelor noastre judecatoresti. Nu vom
reproduce argumentele pe care ne-am intemeiat
alta data spre a sprijini aceasta solutie, pentru-ca
( 1) Curierul Ju,diciar din 1962, No. 82, p. 684,

528 elt31VE1UL JUnICIAII, No. 6).—to i 2 Septernr1e 1908
ele se pot vedea In monografiile noastre anterioare
( 2).
Vom reproduce insa cate-va cuvinte dintr'un
raport foarte substantial, facut inaintea Curtel de
casatie din Franta, de consilierul Laborie: 'fin ce
oare bunele moravur i ordinea publica ar fi
ele periclitate prin faptul ca un intermediar ar
apropia doue familii care nu se cunosc, dupa ce
el ar fi dat mai intai fie care din ele informapile
utile ce le interesekza ? Nu este oare mai
nemerit ca examinarea tuturor conditiilor dictate
de interes si de bunk cuviinta sä precedeze primele
relatii ale viitorilor soi , spre a inlatura de
mai 'nainte pedicile care, cate-odata altereaza din
capul locului afectiunea lor reciproca, devenind
adesea-orI o causa de urk 5i de desordine intre
ambele familii. Asemenea lucruri nif se petrec oare
in toate zilele, i cele mai multe casatorii nu se
contracteazk prin mijlocirea unui intermediarn,? ( 3)
Recetind acest frumos document, din care am
reprodus numal cate-va randuri, ne-am convins
odata 5i ma i mult cat de defectuoasa este legea
noastra, care nu impune judecatorilor de la Casatie
si atinga inteun raport amenuntit chestiile
de drept ce fac obiectul recursului. Judecatoril
ar trebui, ce e dreptul, sä munciasch mai mult
de cat asta-zi i sä nu sa margineasca 'a arata
dacä recursul este, sail nu, in termen ; clack el
este motivat, sag nemotivat clack recurentul a
satisfa cut, sail nu, legea timbrului, etc.; insa cate
foloase nu s'ar trage dintr'un raport, care ar
examina chestiile de drept in mod doctrinal '?
Cu toate defectele legei, se fac 5i la no une-
insa foarte rar, raporturi care iesa din obiceiul
cOmun ( 4). Apparent ran i nantes in gurg
ite vasto.
In fine, vom observa cá cartea de judecata mai
sui s reprodusa s'a desbarat de vechia rutind 5i
de modul frantuzesc de a redacta hotaririle. In adeve]
r, in aceastk carte de judecata, clara 5i concisa,
as cum trebue sã fie ori-ce hotarire, nu se vede
nic un «considerand», nici-un avend in vederen,
de care une-ori judecatoril nostril abuzeaza, Chestiu
inea de drept este bine expusa, in forma unei
mc mografil, dupa modelul hotaririlor nemtesti 5i
câ te-odata a acelor ita1ienet , lark multe motive ;
(2 ) Vedi Dreptul din 1899, No. 63 (observatii asupra unei
sentinte a Trib. Ilfov, si Curierul Judiciar din 1902, No.
69 (observatii asupra unei sentinte a Trib. din Nivelies). Vedi
si t. V a Comentariilor noastre, p. 142, 143, nota 2. Se poate,
de asemenea, consulta in aceasth privinfà nota ce am publicat
in Sirey, aim'. 1901, partea 4 (jurisprudenta' straina),
pag. 37.
(a) Vedi acest insemnat raport in Sirey, 55. 1. 339 si in
D. P. 55. 1. p. 148.
(4) A se vedea raportul amieului nostru, D- 1 Ciru Oeeonomu,
publicat In Ourierul ludiciar din anul 1902, No, 48.
care cate ()data ingreue stilul 5i fac hot,'rirea aproape
neinteligibila. Dupa autoritatile ce citeaza, se vede
cä redactorul hotarrei 5i-a dat osteneala de a
studia controversa 5i de a o examina mai de aproape,
cautand solutia cea mai juridica 5i pronuntandu-se,
dupd o chibsuinta matura, in deplink
cuno5tinta de causa. Aceasta Ii face onoare.
D. Alexandresco.
BIBLIOGRAFII
Compendio di scienza delle finanze, este titlul unei
scrieri de 460 pagini, pe care o primim la redactie ; datwit
penei d-lui M. Santoro advocat in Bari (Italia).
Opera d-lui Santoro este de o valoare neta gaduita si ca
studiet practic at flnantelor ca stiinta si ca istori,e a finantelor.
Autorul, dupa cc prin introductiune face un
minar istoric despre financele popoarelor antice si celor
moderne, apoi imparte studiul soli In trei par.
In prima parte se ocupei de cheltueli, unde dominat autorul
de ideia istoricet, face ma i int&itt istoricul cheltuielelor
publice. Apoi se ocupei de clasificaplunea lor.
In partea a doua, cea mai importanta din lucrarea d-lui
Santoro, este vorba de venituri i cu aceastci ocasie . autorul
se ocupa de imposite directe, indirecte, generate, vama , etc.
Un studiii deosebit i plin de multe invef6minte confine
aceasta parte a lucrarei d-ui Santoro. Intr'un numer viitor,
vom face un studift critic aPestei par referitoare la imposite.
In partea a treia, aut ()rut trateaza despre administratiunea
financiara ; adica despre personalul panciar,
stat, control, responsabilitali, etc.
find ca este vorb.a de personalul Ministerului de finance,
dam ad ca curiositate numerul i apuntamentele
acestui persnoal in Italia.
Personalul Ministerului de finance din Italia, se compune
din 26.773 de functionari, pla fig cu 35.734.660 lei,
asupra unui budget care se Tidied dupd prevederile anului
1902 -- 1903 la un miliard 685.144 .530 §i 85 ban. Impositele
directe produc in Italia aproape 600 de milioane.
In fine pentru cine vrea set faca un studiU asupra ftnanfelor,
se poate servi cu succes de opera d-lui Santoro.
Lucrarea se poate cumpara pe 3 lei de la autor Cav. Avv.
Michele Santoro. Via Argiro No. 59.
Bari delle Puglie
Cesar,
A aparut vol. M din Coda! civil Human, de d-1
profesor C. Nacu.
Acest volum coprinde partea cea maT importantA a
materii §i anume:
Contractul de cdsatorie, venzarea, schimbul, contractui
de locafiune, contractul de societate, mandatul, comodatut,
imprunzutul, depositut i sequestrut, contractele aleatorii,
fidejusiunea (cau(iunea), amanetut, anticresa, Iransacfiunea,
privileglite i ipolecite, exproprialiunea silità
#i prescriptiunea, cum #i un resumat al tutulor materiitor
euprinse in toate trele volumele, foarte important
§i deteilat, dupa care se poate mor §i cu fobs
utilise intreaga luerare.
De venzare la Redaclia acestuf ziar, Comandele
se vor trimite pe adresa Codreanu
Prete! 12 lei
Tipogratta Zia—rulal CURIERUL JUDICIAR, Str, Carol 19, Bueurettl— Proprietor Ion S. Codreana.—c.

lit /11, No. 61 On anamplar 56 bani buminecA 28 Septembrie 160g
numOr vetch! 1 Ise
CURIERUL JUDICIAR
DOCTRINA —JURISPRUDENTA LEG1SLATIUNE ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR : D. ALEXANDRESCO PRIM-RXDACTOR : I. N. CESARESCU
ADONIMENTIIL APARE
pa an 30 lel; 6 Inn! 16 lel; 3 luni 8 lel' Au hub on ue seutRaibfi sub redactianea comil
Student!) plates° pe lamest&
StralnAtatee : 40 lel pe an 20 pa 6 NM Abonamentele se elites° tot-d'a-una Insinte
SIJMAR :
Instantele competente a judeca contestatiunile privitoare
la forma urmAririi cat si cele privitoare la intelesul si intinderea
dispositivului hotarirei ce se executti. Neregularitatea
acestor din urea eontestatimni indreptate la tribunal,
mind decisinnea ce se executil e a uneI curti de apel. Art. 400
Pr. eirIIä. (Observatiunl la decisiunea CurtiI de ape! s. II Iasi,
publicatA in Curierul Judiciar, No. 37 din 18 Mai 1903), de d-1
Cornelia Botez ;
JURISPRUDENT1 ROMAN A:
Tribunalul llfov, s. llt : George G. Mironescu; State Stancovici,
S. Bally f i alii cu Moftenit. clef. C. I. Bolintineanu.
Tribunalul BotesanI Al. Enacovici cu Maria Gtoerescu ;
Tribunalul Velcea Grigore g. Maria Plevianu cu Cornelia
Acxente, cu o notA;
JudecAtoria °col. Slatina : ;S'tefan C. Ma nolescu Cu D. A.
Polihron f i D. Pavlovici cu o Observatie;
Idem : D. A. Polihron cu Locuitorii corn. Milcovu:
JURI$PRUOENTA. STRIA:
Curtea de apel din Palermo Cusenza cu Cuzensa, (Raport la
succesiune), Cu o Observatie de d-1 D. Alexandresco.
Instantele competente a judeca contestatiunile privitoare
la forma urmarirei cat si cele privitoare la intelesul
intinderea dispositivuluT hotarirei ce se executa. Neregularltatea
acestor din urma contestatiunT indreptate la tribunal, cand
decisiunea ce se executa e a uneT curtT de apel.
Art. 400 Proc. civ,
(Observafiuni la decisiunea Curlii de apel a. II lag pu
blieata in Curierul Judicial- No 37 din 18 Main 1903).
Art. 399 Pr. civ. asterne regula dupd care
ori-ce executiune silita se poate contesta atat de
partea impotriva careia se face executarea, cat si
de cel d'al treilea on de eke on ar avea interes
de a se impotrivi la executare spre a impedica o
vatamare ce ii s'ar putea pricinui.
Datornicul se poate impotrivi pen tru .motive felurite
: cä titlul ce se urmareste e stihs prin plata
sail prin prescriptiune oil ca se urmareste averea
aparata de lege on cà nu s'ail observat forrnele
executarii prescrise de lege sub pedeapsa de nu-
!Rate etc. Contestatiunea i interventiunea celor
d'al treilea pot avea de object fie revendicarea
lucrurilor urma'rite, fie alaturarea acestora in insusire
de creditori la o urmarire deja inceputa.
Impotrivirea se mai poate ridica cu privire la
lutelesul, intinderea si aplicatiunea dispositivului
hotarirel ce se exeCuta. In acest caz nu numai
datornicul, dar i cei d'al treilea poate fi intere-
REDICTIA I ADMINISTRATIA
BUCURESCI
0, Bplainl Brincoveatru Veen& 0
vis-i-vis de Palatul Justitie
sap'. Ast-fel e de pilda, cand se urmareste—cum
e in specia dedusa inaintea Curtii de Iasi s.
de catre creditorii personali ai unui coasociat, interesul
ce-I are acesta in societate. Coasociatii earl
fata de actsti creditori sunt cei &al treilea ail tot
interesul de a se inipotrivi la o urmarire facuta
cu atingerea drepturilor lor.
Contestatiunea insa care Linde la neaplicarea
dispositivului titlului executor pe motiv de nulitate
a formelor ce imbraca acest titlu nu se poate
face de cat de datornicul saü chezasul urma'rit,
pentru cä numai densii aü acest interes.
In Procedura geneveza (art. 408), trib, civil e
competent a se pronunta asupra tutoror acestor
contestatii, chiar dacä hotarlrea ce se executa
emand de la alt tribunal ( 1) ; de asemeni in cea
franceza, aceasta competinta apartine in principiii
tribunalului sari Curti i de la care hotarirea emana,
cu care care exceptiuni, bine inteles ( 2).
Art. 400 din vechiul Cod de Pr. civ. se rostea
cä contestatiunile «ce s'ar ridica asupra executiunii
siliten se vor adresa la tribunalul sail Curtea
care a pronuntat hotarirea executoare. Din cauza
redactiunei generale si putin precise a acestui art.
cestiunea dacä contestatiunea privitoare la Intelesul
dispositivuluihotarirel ce se executa trebuea indrep.
tata la instanta care executahotarirea sail la acea care
a incuviintat titlul executoriii era controversata,
Legiuitorul din 1900 a curmat i aceastä controversa
ca multe altele, statornicind prin art. 400
cä cererile incidente si toate contestatiunile earl
s'ar ridica asupra executiunei suite saü intre parti
sail de catre cei d'al treilea interesati privitoare
(1) Comp. Bellot 'Pr. civo) pag. 163. Alte tribunale, la care
Bellot face aluziune fara a se explica, sunt trib. de comer t jude.
cAtorille de pace carI find tribunate de exceptiune sunt incompetente
a judeea contestatiile la executarea hotaririlor de dail (V4
art. 71 leg. organiz. judec. genev. din 1832 si legea Jud. de Pace
din 1812, art. 25 Si 58).
( 21) Cererile in revendicare a lucrurilor sechestrate stint, potrivit
art. 608 Pr. civ. fr . de competenta trib. loculul de uringrire. Cong
testatiunile ridicate asupra hotArIrilor trib. de comercid de ase. , mini se indreaptA la trib. de prima instantA a loculal impUniriY
(art. 442 si 553 Pr, civ. fr.), aceasta, din cauza caracteruluI ex=
ceptional al acestor 'detente, cestiunile de executiune neavend nia
rale commis]. (V. Belford ) rPr. oivo, t, U, pag. 187).

Ceifittint. JtbfqTAR, No. 61..—Ibuminecg 28 geptemfirie 1905;
la «intelesui, intinderea i aplicarea dispositivului
hotcirirei ce se executci se vor indrepta la instanta
care a inctiviinrat titlul executoriii», iar toate celelalte
incidente san contestatiuni ce s'ar ridica
«asupra urmciririi ins4i (3) se vor indrepta la
instanta care e.xecata hotdrirea».
Curtea de apel din Iasi s. II, n'a facut de cat
o dreapta aplicatiune a acestor deosebite rindueli,
respingand ca neregulata con,testatiunea introdusa
inaintea tribunalului de executiune, interneiata nu
numal pe nulitatea formelor de urmarire, dar i pe
motive privitoare la intelesul dispositivului decisiunil
care se executa si care apartinea acelei Curti.
Dar, cum am zis, Curtea constatand incompe-
tinta instantil de urmarire,
aproprie fondul
contestatiunii ci o respinge ca neregulara, cea ce
s'ar parea la prima vedere Ca contrazice dispositiunile
art. 108 Pr. civ. care pare a stabili o
regula generala pentru toate cazurile de incompetenta.
Aceasta, parere, imbratisata gresit de unii
nu resista la o cercetare mai adancita. In adever
art. 108 din noua Pr. civ.—care e o inovatiunese
rosteste in prima sa parte ca impricinatul chemat
inaintea «altui tribunal de cat acela care trebue
sa judece pricina va putea cere trimiterea inaintea.
judecalorilor competenti. i mai departe : «In caz
cand instanta se va declara incompetenta, ea este
datoare set trim lid pricina inaintea instanlei pe
care o va judeca competentd».
Dar instanta competenta poate fi, dace pricina
e pendinte inaintea judelui de ocol, tribunalul,
On dace, e pendinte inaintea tribunalului, Curtea
de apel. Art. 108 tncepe cu cuvintele : «Partea
care este chemata in judecata inaintea allui tribunal))
etc. Textul presupune dupe nol done instante
de grad egal, intre care se desbate cestiunea
de competenta, fie ele doue tribunale, doue judecatoril
de ocol sari chiar doue Curti de ape!.
In ipoteze cá o instanta, de grad ma i mic poate
trimite pricina ( 4) la o instanta de grad superior,
legea timbrului e cea d'antai care se impotrivesce
la aceasta trimitere. In adever, dupa acelas art.
108, instanta de trimitere e tinuta a judeca pricina
fara alta cerere introductiva si fard alta
plata- de taxe de cat a citatiilor, jar ratiunea a-
(g) Notarn cA in dreptul francez, ca gi in at nostru, opozitiile
cererile incidente la o urmarire de bunurl nernileatoare se indreaptti
la trib. situatiunii nemigcatorulul urmarit. Art. 525 din
legea noastra de Pr civ. determind cazurile, ca gi conclitiunile
In care asemenea opozii i cereri se pot forma, fail a cuprinde
gi contestapile privitoare la intelesul sad aplicarea dispositivului
hotarirei in temeiul careia se urmaregte bunul nemigctitor. De
aci reese ca 'ele trebuesc adresate tot la trib., sail curtea care a
pronuntat hotarirea executoare, prin aplicatiunea art. 400 Pr. civ.
care cuprinde o reguld intreaga deeorapetenta fara a distinge
intre urmaririle mobiliare imobiliare, afad de exceptiunile
prevezute de lege.
(4) Vorbim de pricinele civile sad comerciale. In materie penala,
instanta competenta e itivestita Cu judecarea pricinel, n urea
trimeterel (acute de Procurer cent; art. 131 0 103 Pr. pen.
cestel dispositiunt introduse in lege in scopul scu-
Orel partilor neexperimentate de noui straganiri si
cheltueli e cä cererea a fost de mai inainte fäcutà
pe timbrul legal. Se stie insa ca taxele de
timbru a unel cereri introductive de instanta difera
i ca' ele sunt mai marl pentru o cerere introdusa
inaintea tribunalului de cat pentru una
introdusa inaintea judelui de ocol i mai mid i in
arnandoue cazurile, de cat pentru una de resortul
Curtii de apel. Dace s'ar admite, prin urmare, cä
Curtea de apel poate judeca pricina in urma trimeterei
facute de tribunal fara a fi sesizata prin.
tr'o noue cerere facuta pe timbrul legal e evident
ca' legea timbrului ar fi cea dintai eludata.
Aceasta censideratiune ar fi indestulatoare spre
a decide Ca art. 108 are in vedere numai cazul
ma i frequent cand cestiunea de compete* se
desbate intre doue instanth judecatoresci egale in
grad sail cand cel mult trimeterea pricinei s'ar
face de la o instanta in grad ierarhic superioard
ca' tre alta mai mica in grad (de la o Curte la
un tribunal sari de la un tribunal la o judecatorie
de ocol), pentru ca. in asemenea caz, cerintele
legii timbrului ar fi cu prisosinta indeplinite.
Dar solutiunea potrivnica mai e neadmisibila
pentru cä s'ar calca principiul ierarhic in ordinea
instantelor judecatoresci. In adever in cazul cand
judele de ocol constata Ca tribunalul e competeht
or tribunalul, ca competenta e Curtea, densele
ii aroga dreptul de a examina competenta unor
instante in rang ierarhic superioare, cea ce nu
le e permis, cu atat ma i mult, cu cat asemenea
instante in urma apelului partilor nemultumite
sunt tocmai densele chemate a exercita asupra
lor acest drept de control. El nu se poate exercita
in mod firesc si legal de cat de sus in jos
spre a nu se resturna ordinea instantelor de judecata
aducendu-se ast-fel atingere legil de organizare
judecatoreasca pe ale carei principii e asezata
organizarea i functionarea lor ( 5).
De aceea si Curtea de apel constatand cà partea
contestatoare inglobase in aceasi cerere adresata
tribunalului de urmarire, doue con testatiuni, una
asupra urmariril insasi de compete* tribunalului
alta de competenta Curtii, cu drept cuvent a
hotarit ca, trelfluea sa faca, pentru fie care contestatie
in parte, o cerere inscrisa deosebita si cu
taxa legala, una acea privitoare intelesului decisiunii
la acea Curte, care a investit decisiunea cu
formula' executorie si alta, acea privitoare urmaririi
Insasi la tribunalul prin mijlocirea caruia se
facea urmarirea contestata.
Botogini, 22 Main 1903
Corneliu Botez
Judea:tor de edinta trib. Botosanl.
(5) V. asupra ace1eia0 cestiuul 1 Cod de fedinici Judeo. de Facies
pag, 140-1434

CURIERUL JUDICIAR No. 61.--Duminec5 28 Septembrie 1903 531
_
JIIRISPRUDENTA ROMANI
TRIBUNALUL ILFOV, Sectia III
Audientele de la 4 fi 6 Septembrie 1903
Presedentia D-lui GH. V. DUNGAN, Presedinte
George G. Mironescu, State Stancovici, S. Bally ialtii CU
Moftenitorti defunctului C. I. Bolintineanu
Sentinta civill No. 539
Sequestru judiciar. — Creditori exercitand drepturile
debitorilor lor. Cazurile in cart sequestrul judiciar
poate fi incuviinlat, fata de dispositiile din art. 615
Proc. civ.— llaca enumararea facuta in acest articol este
limitativa. Admisibilitatea sequestrului judiciar in
caz de stapanire in indiviziune. Executie provisorie.
1. Creditorii, exercitond dreptarile debitorilor lor
pe baza art. 974 din Codul civil, pot cere infiinfarea
until sequestru judiciar pe o avere, asupra
reia respectivii debilori ar avea dreptul scl cearei
infiinfarea unui asemenea sequestru. Cererea aceasta
find o actiune care se rezolvd intr'un interes pecu-
Mar nu intrci 'Mire acele drepturi «exclusiv personale»
pe cart, conform arlicolului mentionat, creditorii
nu be pot exercita.
2. Casurite de infiinfare de sequestru judiciar, enum'erate
in art. 615 Proc. civild, nu sunt singurek
casuri in cari se poate ordona asemenea mesurei.
Enumerarea fdcuta in acest articol este enunciativd,
nu limitativci, De ,aceia se poate incuviinta infiinfarea
de sequestru judiciar si in alte ocaziuni, precum
in cas de codeveilmcisie istclpanire in indiviziuneJ,
on asociafie, etc. E destul numai sci se justifice (Ca
in ori-ce actiune, de alt- fel) interesul nthsurei cerute.
Tribunalul,
Avend in vedere actiunea prin care d-lor George Mironescu,
State Stancovicr, R. Bally, Th. Sabechi si Ana
Marculescu cer infiintarea sequestrului judiciar asupra
intregel a yea remase pe urma defunctului Constantin
Bolintineanu i asupra careia paratir se gasesc in indiviziune
;
Avend in vedere Ca din desbater i actele presentate
de par resulta ca, incetand din viata C. Bolintineanu,
pe urma sa a remas ca avere mosiile Bolintinu
din judeful Ilfov, Carpenisul din Dambovita, Mara
Dfirasti din Vlasca, via Gorganul din Muscel, o povar
i un han in comuna Bolintin cum Si done' imobile
in Bucuresti, str. Bradului No. 3 si 5; jar ca mostenitorr
aü remas paratil de asta-zi ;
CA la data de 20 Februarie 1895, s'a facut la acest
tribunal o actiune pentru esire din indiviziune de catre
unul din mostenitori, actiune care fu admisa in
principia prin sentinta No. 161/96, dispunendu-se facerea
partajului ; ca in 'Irma insa afacerea a fost lasat
in parasire si tocmai la data de 11 lunie 1901,
dupa cererea creditorului George Mironescu care exercita
drepturile debitoarei sale Elena Calinescu, s'a confirmat
actul de expertisa care conchide la venzarea
averei pentru imparteala, i s'a dispus ca in acest scop
sã se trimita dosarul sectiunei de Notariat unde afacerea
se gaseste Si asta-zi pendinte
Arend in vedere ca tot din desbateri ' si din actele
partilor se stabileste ca o parte din piriti i anume :
Stelian Bolintineanu, Gogu Bolintineanu, Elena Bolintineanu
si Alexandrina Vidulescu datoresc sume importante
care se urea la sun -ia de 600000 lei la mai
multi creditori, intre care si reclamantilor ;
Arend in vedere ca in aceasta situatiune reclamantir
In calitate de creditori a o parte dintre rnostenitoril
sus numi1, exercitand drepturile lor in virtutea art.
974 C. civ., cer ca, conform art. 615 Pr. civ., s4 se In-
fiinteze un sequestru judiciar asupra averei succesorale
remasa pe urma defunctulur C. Bolintineanu i in care
debitorii lor aft o portiune indivisa ;
Considerand ea conform art. 974 C. civ. creditoril
pot exercita toate drepturile i actiunile debitorilor lor,
afara de acele cart sunt esclusiv personale ;
CA prin urmare, in virtutea mentionatului articol,
reclamantii sunt admisr in principiil de a formula o
cerere de sequestru judiciar in numele debitorilor lor;
ca remane Ins a de examinat, daca situatiunea paratilor
permite incuviintarea unei asemenea mesuri ;
Avend in vedere, ca in aceasta privinta paratii opun
ca nu se gasesc in nici unul din casurile art. 615 Pr.
civila ca prin urmare cererea de &fa nu poate fi
admisa ;
Considerand ca sis din termenii art. 615 ar reesi ca
sequestrul judiciar nu poate fi incuviintat de cat atuner
cand exist a proces asupra proprietatei, sail posesier,
sail administraune or folosinlei unui lucru
comun, cu toate acestea, dispositiunea sa nu poate fi
luata inteun sens limitativ i marginita numai la casurile
anurne indicate ; caci, sequestrul judiciar find o
mesura de conservatiune, era in -iposibil ca legiuitorut
sa determine complect casurile cand asemenea mesura
se in-ipune, Si de aceia a facut numai o enumerare enunciativa
cu titlu de exemplu, lasand ca judecatorul,
fa ta cu impreiurarile causer, sa aprecieze necesitatea
oportunitatea unei asemenea mesuri ;
Ca de aceia este generahnente admis ca sequestrul
judiciar poate fi incuviintat in cestiunile de esire din
indiviziune, de mosteniri si de asociatiuni
CA asa fiind, este incontestabil ch unul din parati in
calitate de mostenitor ar avea dreptul de a cere Infiintarea
until sequestru judiciar asupra averei succeso
rale indiviza, i asupra carer de alt-fel partite se gasesc
In proces de partaght ;
CA paratii ins neexercitand acest drept. reclamantit
ca creditor i pot, sub rezerva de a dovedi interesul, de
a cere in numele debitorilor lor infiintarea sequestrufur
judiciar, de oare-ce e vorba de o actiune care se
resolva inteun interes pecuniar si care apartine creditorilor
in temeiul art. 974;
CA totul se reduce dar in a se vedea daca
ati in specie un interes la inflintarea sequestrului
judiciar ;
CA cu privire la acest punct din desbaterile urmate
Si actele infatisate de parti, se dovedeste ca administratiunea
averei In chestiune se face in conditiuni foarte
desavantagioase pentru creditori ; ca in adever datorifle
debitori, coversind activul lor succesoral,
intru cat averea s'a evaluat la suma de 519 075 lei, jar
datoriile se. urea la suma de 660.100 lei, evident ca in
aceasta situatiune interesul paratilor e de minima importanta
i ast-fel se explica cum de temporiseaza facerea
partagiului, de aü lasat In parasire o fabrica de
spirt de pe una din mosiile lor, fara nici un motiv le
gitim care sä fi impedicat functionarea el, iar cu privire
la mosii se dovedeste ca, dupa ce printr'un contract.
a arendat una din mosii pe un period de cincr
ant, adica pana la anul 1906, apor, inainte ca acest
contract sa expire, Incheie un nob contract pe un nal
period de cinci any, prelungind ast-fel arendarea pana
la anul 1911 si percepend china in mod anticipat ;
Ca in aceste conditiuni administrandu-se averea, Si
paratii nedestoinicindu-se a dovedi ca din chiriile perdepute,
saü printr'un alt mijloc oare-care, aü cautat
sa achite cel putin pe o parte dintre creditori, evident
ca acestia aü tot interesul ca sA infiinteze un sequestru
judiciar asupra averei debitorului, pentru ca prin acest
mijloc sa salvgardeze drepturile lor ;
CA obiectiunea ce se face ca nii s'ar putea pune sub
sequestru portiunea unuia dintre WAIT, a d-lui M. Bo-
lintineanu, care n'ar datora nin -iic reclamantitor, este
neintemeiata din moment ce averea de mostenire este
indiviziune si pe de at part reclarnanlii, cerend

5 32 CURIERUL JUDICIAR, No. 61.—Duminech 28 Septembrie 1903
..... OINIMP ■INIMOPIIIIIMPISMINAMPOIONIMINIMPOPOMMIIMMINIMMOIMMOMINIMIOIND
infiintarea unui sequestru judiciar, fac aceasta cerere
In nurnele debitorilor lor, care ea comostenitori ar
avea dreptul la inflintarea sequestrulul pe 1ntreaga
avere ;
Ca asa find, cererea de sequestru find admisibila,
urmeoza a se incuviinta ;
Avend in vedere cA atat reclamantul, d-1 George G.
Mironescu, cat Si paratul, d-I Mihail Bolintineanu, prin
aparatorul sed, aü declarat ca consimt a primi sarcina
de sectuestrii judiciarl Mr6 onorariti ,
Avend in vedere ca find vorba de sequestru
executiunea provisorie este formal prevetiuta in
art. 129 al. 4 Pr. civ.;
Pentru aceste motive, in numele legei.
Admite actiunea intentata de d-lor George G. Mironescu,
State I. Stancovicl, S. I. Bally, Th. L. Sabechi
si Ana Marculescu cu petitiunea din 16 Decembrie
1902, Si in consecinta dispune infiintarea until scquestru
judiciar asupra averel remas6 pe urma defunctului C.
I. Bolintineanu, compusa din urmatoarele imobile :
mosia din Bolintinu-din-vale, judetul Itfov; mosia Carpinisul-Orasca
din jud. Dambovita ; mosia Warp din
judetul Vlasca ; via Gorganul din judetul Muscel ; povarna
din corn. Bolintinu-din-vale, judetul llfov cu
instalatiunile el ; hanul de langa biserica din comuna
Bolintinu, i imobilele din Bucure,stl, strada Bradulu)
No. 3 si 5 ;
Numeste ca sequestri judiciari pe d-nii George G.
Mironescu si Mihail Bolintineanu fara onorariii, dui:4
declaratiunea d-lor ;
Odona executarea provisorie, etc.
(ss) Gh. V. Buzdugan, I. Marcoviei.
TRIBUNALUL JUD-ETULUI BOTO$A.NI
Audienfa de la 28 Octombrie 1902
Presedentia D-lui CORNELIU 130TEZ, Judecator de sedinta
Al. Enacovici cu Maria Gurrescu
Sentinta No. 513
Tute16.— Minoritate.— Bunuri miscatoare ale minorilor.—
Venzarea lor si formele In care se face —Daca
trebue autorisarea consiliului de familie.— Casul pen-
tru care se cere aceasta autorisare". Venzare fara li-
citatie Cine poate cere anularea el.— (Art. 390, 396,
401, 402 si 403 Cod civil)
Locatiune.— Arendarea unei Recolte.— Re-
colte prinse de radacini.—Cui apartin. — (Art. 465 din
Codul civil).
1. Pentru instreiinarea bunurilar mobile ale minorilor,
instrciinare cc se face in cur gere de o lunci de la facerea
inventariului prin licitatie publica cu indeplinirea tutulor
formalitegilor la tribunal, nu este nevoe de autorisarea
sfatului de familie, o asemenea autorisare find necesara
numai pent mu averile miscatoare ce tutorul voeste a pastra
In naturci.
2. Ca rid venzarea bunurilor miscatoare ale niinorilor
s'a feicut fãrèi licitalie publica calcandu-se deci una din
formele eseritiale prescrise de lege, accastel venzare de si
neregulata existei insa, i nulitatea ei nu se poate core de
tutorele ce a feicut'o, ci numai de minorul ajuns la Majoritate,
care e in drept a aprecia dacei aced act neregulat
fã cut de tutorul seit II e profitabil si in acest caz a-'l
mentine.
3. Recoltelc cari inca se tin de radcicini sunt imobile si
deci apartin proprietarului jar nu arenc/Ru/ui a/ carui
contract de arendare a expirat cand Inca recoltele eraii
prince de rcidacini.
Tribunalul,
Avend in vedere opositiunea facula de Al. Enacovici)
contra sentinel acestui tribunal No. 308 din 4 Septembrie
1:101, prin care admitendu-se acliunea intentata
contra sa de ealre Maria C. Guserescu iz culitate de
tutrice legal6 a minorilor sei copil Elena si Mihal Guserescu,
a lost condamnat a restqui o cantitate de recotta
de grafi, orz si rapita, afiatoare pe mosia Viforani!
; un numer de vite, mai pulite obiecte de gospodarie
agricola specificate prin reclamatiune si evaluate prin
raportul de expertisa ordonata de tribunal pentru suma
de lei 26141 bani 25 in total, plus taxele de judecata
cuvenite Statului i corpului de portarel ;
Avend in vedere eh din desbaterile urmate in cauza
si din actele produse de Orli in instanta se constata
In fapt urmatoarele: Prin contractul de sub-arendare
intocmit intre d-na Cerchez si Coast. Guserescu sop'
intimate! acum defunct, la 15 Math cea d'inteiti subarendeaza
lui Guserescu mosia Viforanii (Santee) proprietatea
oponentului Enacovici cu pre t de lei 7350
anual i pe un period de 5 ani de la 23 A prilie 1896—
23 Aprilie 1900;
Inainte insa de expirarea contractului, in iarna anului
1899, Guserescu moare, Wand mai multe casturi
neplatite proprietaruluI §i able datorii; dintre cari o
datorie de 5000 lei' la Banca Agricola; iar ca mostenitori
lasa in urma sa dour fit major!, Constantin si
Octav Guserescu i duol III minor! representati in instanta
de intimata, in calitate de mama legitima si tutrice
de drept—Mostenitoril major! sèzênd starea precara
a averei lasata de parintele lor si luand ai autorizatiunea
verbala a mamei tor, convin cu Enacovici al face yenzatoare
toata averea mobila de pe mosie, consistand in
vile si obiecte de gospodarie in plata casturilor si a urmatoarelor
datorii lasate de defunct si pe earl Enacovier
luat obligatiunea personala a le achita
12127 lei 50 bard' casturile datorite, 51'53 lei datoria Ia
Banca Agricola, 300 lei Jul Hilie Leibovici, 300 lei Mariei
Toplicescu, 800 let tih. Guserescu si 2000 tel d-lul
Zvescu total 20580 lel 50 ban!. In urrna acestul angajament
fratil Guserescu dad o declaratiune la Fria:1611a
comunel Soldaresti prin care face cunoscut faptul yenzaril
bunurilor mobile si dreptul Enacovici de a le
stramuta pe orb-care din mosiele sale ;
Avend in vedere ca intimata in instanta negand ca
ar Li autorizat pe major! Const. i Octav Gusereseu
de a trata si in numete el aceasta venzare, oponentut
a formulat mai multe puncte de interogator ;
jar la intrebarile puse, intimata recunoaste ca a dat
fiilor seto Mare autorizare, exprimandu-se in aceste
cuvinte : (01'am incuviintat», apol in contra-zicere cu
cele deja spuse adaoga : ca lost vorba Ca d-1 Enacovicl
sa plateasca toti creditorii, aceasta am vorbit cu copil
mei» si mai departe ale-am dat autorizatiunea sa comunice
aceasta d-lui Enacovict, insa d-sa a facut
Avend in vedere ca din aceste expresiuni rezulta indestulator,
ca o intelegere intre tot' mostenitoril a avut
loc si averea mobil a trecend in proprietatea d-lui Ena -
eovici in urma acestei intelegeri, nu s'a dovedit de catre
reclamanta, ca una care era tinuta sa administreze dovezile,
ca venzarea a avut loc in alte conditiuni de
cat acele afirmate de oponent i ca acest din urma
nu s'a limit de obligaliune ;
Avend in vedere c insusi intimata vezend in instant6
positiunea sa slaba din acest punct de vedere sustine e6
In tot casul venzarea nu e valabila, intru cat densa ca
tutrice nu putea clesface toata averea mobila fara indeplinirea
formalitatilor prescrise de art. 390, 401, 402
si 403 Cod civil necesare pentru instrainarea bunurilot
minorilor sel, or! art. 390 Cod civil se refera la actiunea
in daune pe car! minor ii o ad contra tutorului in caz
de o rea administratie jar art 401 si 402 se refera la
indatorirea tutorulu1 de a ti autorisat de consilitil de
familie orl de ate ori e volba de inslrainarea unui
bun imobiliar ;
In cc priveste ins6 instrainarea bunurilor mobile, sediul
materiel e in art. 396 Cod civil, care vorbesle ca
In curgere de o Lund de la facerea inventarului tutorele
va vinde prin licitatiune publica, care se va face cl.4

111111= =111111110 ■
CURIERUL JUDICIAR, No. 61.—Duminech 28 Septembrie 1903 533
kndeplinirea tuturdr formalitatilor la tribunal. toate
averile miscatoare, afara de acele pe earl consiliul de
familie '1-ar tl autorizat a le 'Astra in natura ;
Or, dupa opinia general, intelesul acestui text de lege
este cä o autorizatiune nu e necesara pentru venzarea
mobilelor, ci nurnal pentru conservarea lor ;
Arend in vedere ca se mai spune de intimata ca yeazarea
nu s'a Facut prin licitatiune "publica ca prin . nrmare s'a calcat una din formele esentiale prescrise
de lege, care puteail sa '1 asigure validita tea ;
Arend in vedere ca urmeaza a se vedea care este
sanctiunea ne observarli acestel forrnalitati din partea
tutorulul, ca e neindoelnic ca daca sunt sanctiunile ce
ea prevede, una cupribsa in art. 390 Cod civil, care face
pe tutore respunzator de daune-interese i o a doua
rezultand din principiile generale, si earl consista in
nulitatea instrainarilor facute de tutoare fara indeplinirea
formalithtilor cerute de lege;
Aceasta nulitate insa, si in aeeasta privint6 doctrina
si jurisprudenta sunt de acord, nu se poate invoca de
tutoare ;
Actul facut de tutoare, de si neregulat exista totusi,
Si anularea lul nu se poate cere de cat de rninorul ajuns
La majoritate, care e tu drent a aprecia, daca actul, fie
neregulat facut de tutoare '1-e profitabil, si in acest
caz a'l mentine ; (Vell in acest sent Laurent, Droit
civil, T. 16, pag 49 si Baudry Lacantinerie, Droit civil,
T. pag. 658 si 681) ;
Arend in vedere a pentru toate aceste consideratiunl
si motive, actiunea intimate, ca tutrice, tinzend
la restituirea bunurilor mobile lustrainate, cata a se
respinge ca neintemeiata, fara a se ma i examina chitantele
de plata unor castiuri anexate la resurnatul sü
de conclusiunl, intru cat nu s'ati produs in instanta
pentru a face obiectul discutiunel ambelor
In ceea-ce privefte cererea de rest ituirea recoltel de orz,
rapifd i grdri :
Arend in vedere ca semenaturile aü fost facute In
toamna anultii 1899, iar contractul de subarendare a
expirat la 23 Aprile 1900, ca nu s'a facut de reclamanta
dovada legala a prelungirei contractului, stabilindu-se
din desbateri nu numal ca la aceasta data Enacovie
In calitate de proprietar a intrat in posesiunea
mosie.
Arend in vedere ca aceasta recolta urrna a fi culeasa
in toamna anului 1900, ca dupa art. 465 C. civ.,
recoltele earl Inca se tin de radficint sunt imobile. ca
deck ele apartineat proprietarului si nu se puteati ridica
de arendas ;
Ca. prin urmare, actiunea si in acest punct nefiind
fondata, intru cat, prin ea nu se tinde la plata semin-
si araturilor facute, opositiunea urmeaza a se educate
si a se respinge reclamatiunea in totul ca neinlemeiata
;
Pentru aceste motive redactate de d-1 judecator Corneliu
Botez, tribunalul, de acord cu cOnclusiunile d-lut
procuror M. Patron, admite opositiunea i respinge aclinnea
d-nei Guserescu ...., etc.
(ss) Corneliu Botez, V. Audriescu.
TRIBUNALUL JUDETULUI VALUEA
Audienta de la 24 hate 1903
Presedentia D-1uk FOT1N Gil ENESCIL Supleant
Grigore i Maria V. Plepianu ea Corneliu S. Axente
Jurnalul 50. 570
Clisatoria. — Often, de stare civil 5 competent a ce-
ocasatorie. Domiciliti matrimonial. — Cum se
Casatoria celebrata inaintea unul oflter de
Owe civi1 necompetent. — Casatorite mita. — Cine
pnate cere nulitatea el. — (Art. 60, 151, 17) si 246 C.
en.; art. 150 Proc. civila).
Cdtlitorict trebue s fii celcbrat4 "inaintea ufiferului
de stare civila al domicilialuI uneia din parti, domici-
.
ha matrimonial, care se stabileste printeo resedinfa con-
tinua de .ease lun intrio evmund.
Prin urmare, cand o casatorie a fost celebrata de ofiferul
stare); civile al unel comune in care . nicl unul
din soft n'a avut mca inainte de celebrare o resedinta
continua de sease luni, acea casatorie este nula ca find
celebrata de un offer de stare civila necompetent si aceasta
nulitute se poate cere de ori,m parte interesata.
S'ati ascultat d-nil advocatl Gr. Procopiu si Nicolae
Epure din partea reclamantului Grigore Maria V. Plesoianu,
in lipsa paratului Corneliu Aente, citat regulat.
Tribunalul deliberand,
Avend in vedere actiunea intentata prin petitiunea
inregistrata la No. 24926 din 12 tulle 1903, de atre d-1
Gr. Plesolanu personal si ca representant legal at flied
sale Elvira Plesoianu si Maria Gr. Plesoianu proprietar
din R.-Valeea, contra d-lui Corneliu S. Axentie advocat
tot din 11.-Valcea, pentru a se anula casatoria intervenita
intre fiica lor Elvira Plesoianu si defendor, in ziva
de 6 tulle a. c. in comuna Paraen1 de jos, si constatata
prin actul de casatorie No. 5,903, a se ordona inscrierea
sentintel de anulare a casatoriei in registrul de stare
civila al comund Paraeni de jos, Si a se face mentiune
de aceasta anulare pe marginea registrului unde a fost
trecuta cAsiltoria ;
Ascultand pe reclarnanti in cereri ;
Considerand ca, reclamantii, in sprijinirea actiunei lor,
aduc ca motiv intre altele i faptul ca aceasta casatorie
a fost celebrata de un oficer de stare civila ne competinte.
Intru cat niel una din pr 11 nu 's1 area dorniciliul
in comuna Pilrfieni de jos unde s'a celebrat, ci'in
orasul flananicu-Valcea ;
Avend in vedere ea potrivit art. 151 din Codul civil
combinat cu art. 60 ultim. aliniat, ace*: Cod, casatoria
trebue sa fie celebrata inaintea oficerului de stare civita
al domiciliuluI uneia din pary, domiciliul matrimonial
care se stabileste printr'o fesedinta continua
de sease lunk intr'o cornuna ;
Considerand ea din actele presentate de reclarnanti,
pe 4anga petit iunea inreg. la No. 25918 din 22 lulie 1903,
si flat fi la dosar, se constala in fapt, pe de o parte, ca
intre paratul Corneliu S. Axente i D-soara Elvira Plesoianu,
fica minoara a reclamantilor, a avut loc in corn.
PAraent de jos, casatoria constatata prin actul cu No. 5
din 6 tulle 1903, jar pe de alta parte ca nicl una dintre
Orli nu ail avut dorniciliul matrimonial in comuna
Pfiraeni de jos, si ma i mutt, din certificatele primariet
orasuluf R.-Valcea cu No. 5471 si 54721903 se stabileste cu
certitudine ca toate partite domiciliul in 11.-V'alcea;
Considerand ca, dupa dispositiunile art. 173 Cod civil,
o casatorie e nula si se poate ataca de oil ce parte interesata,
cand nu s''a celebrat inaintea oficerului competinte
al stfirel civile ;
Ca, in speta, casatoria find celebrata de oficerul stare
civile al unek comune in care nick una din partite
contractante nu-'s1 2Ü avut domiciliul, prin urmare de
catre un oficer public neconapetinte, ea este nula (Laurent,
vol. II, pag. 610. No. 482; Alexandresco, vol. I,
pag. 57,58 Pandectes Francaises, Manage, etc.
Considerand ca din toate aceste puncte de vedere
lard a mai discuta cele l'alte motive de anulare invocate
de reclamanti, actiunea de fat5. este fondatg Si ca
atare urmeaza a se admite ;
Arend in vedere i disposiliunile art. 150 Pr. civil
si 246 Cod civil ;
Pentru aceste motive, si de acord en conelusiunile
clink representant al Ministerului public, I. N. Glogoveanu,
tribunalul, admite actiunea, etc.
(s) F. Euescu
p. grefier (s) M. Cosmescu.
VecII In acela sens : adnotatia Direc-

534 CURIERUL JUDICIAR, No. 61.—Dlimineca 28 Septembrie 1903
0111111■11111.1111111,11111MMWOMMIM
torului nostru, d-1 D. Alexandresco, publicata In
Curierul Judiciar din 1902, No. 52, asupra unel
sentinte a Trib. din Botopni. (N. R.)
Iw
JUDECATORIA OCOLULUI SLATINA.
Audienta de la 26 Itinie 1902
;Stefan C. Manolesett cu D. A. Polthron i D. Pavlovici
Cartea de judeeatti No. 881
Servituft—Servituil necontinut—Modul de dovedir e
al lor.— Exerciliul dreptulul de trecere. — Dovada cc
trebue sä faca cel ce pretinde acest drept. — (Art. 624
Cod civil).
1. Scrvitutile necontinui, precum stint acele de trecere,
nu pot fi probate de cat prin titluri.
2. Cel cc pretinde exereitiul unei servituti de treeere
urmeaza mai intaiii sá dovedeascei servitutea si a-
ceasta nu pentru ea judeeatorul de ocol ar fl eompetente
de a judeca insu-si fondue dreptului de servitute in sine,
ei numai pentru Ca pe acest drept se intenteiaza exerciput
dreptului de servitute.
Judecata,
Asupra actiunei de fata ;
Ascultand sustinerile partilor ;
Avend in vedere actele din dosar ;
Avend in vedereca reclamantul, prin actiunea de fata, cere
a Fr obligati paratii sä respecteze un drum de trecere ce
pretinde ca are prin proprietatea Milcovu ;
Avend in vedere ca acesta fiind o servitute ne continua,
dup.& dispositiunile art. 624 Cod civ. nu poate sã fie probata
de cat prin. titluri ;
Considerand ca reclamantul spre a putea pretinde exercitiul
unei servituti de trecere, urmeada ca mai intai sá dovedeasca
Insusi servitutea, si aceasta nu pentru ca judecata ar
fi contpetinte de a judeca insusi fondul dreptului de servitute
in sine, ei numai pentru ca pe acest drept se intemeiaza exercitiul
dreptului de servitute ;
Considerand ca reclamantele asta-cli nu aduce nici un titlu
spre a dovedi aceasta, si ast-fel depunerile martorilor nu pot
fi tinute in seama, intru cat printr insele reclatnantul voeste
a Ziovedi insusi servitutea ;
Pentru aceste motive, judecata, respinge ca ne fondata
actiunea, etc.
Jude (s) C. Pop.
Observatie. —
Dreptul de trecere find o servitute
necontinue, ca una ce are nevoe de faptul
actual al omulul, spre a fl exercitata, este
necontestat atat In doctrina cat i in jurisprudenta
ea ea nu poate fi stabilita" prin prescriptie,
ci numal prin tit/u. Vecli in acest sens : Cas.
rom. Curierul Judiciar din 1898, No. 28. Bulet.
Cas. 1898, p. 890 si anul 1899, p. 642. Cas. fr.
D. P. 93.4. 30. T. Huc, IV, 410. Baudry et Chauveau,
des biens, 1103. Planiol, I, 1773, 1776,
p. 586 (ed. a 2-a). Apeasta servitute poate insa
fi stabilita prin marturisire, jurarnint i chiar
marturI i presumtiunI, de cate-ori . exista un inceput
de proba scrisa. Cas. fr. §i C. Agen, D. P.
64. I. 215. Sirey, 90. 1. 385. D. P. 93. 1.82.
D. P. 70. 2. 115. Baudry et Chauveau, op. cit.
1094. T. Huc, IV, 427. Aubry et Rau, III,
§ 250, p. 132 (ed. a 5 -a). Vezi §i D. Alexandresco,
Dreptul civil roman, III, p. 140, 141 si
t. VII, p. 250, nota 4. (N. R.)
JUDECXTOR IA OCOLULUI SL AMA
Audienta de la 15 Februarie 1903
D. A. Polihron co parte din locuitorii contund Milcovu
Carte de judeeatil No. 190
Actiune. — Actiune intentata contra mg multor pa.
1111 printr'o singura ceere. Nulitate.— Cand trebue
propus§.
Nulitatea actiunel pe motivul Ca este reit intentata contra
tutulor pârãilor printr'o singuret cerere trebue propusei
in limine-litis.
Avend in vedere cA actiunea de fat a are de object ca 01101
sä fie obligati la plata sumel de ate fel 61 despagubiri, pentru
prejudiciul ce aü cauzat reclarnantului prin faptul ca s'ati folosit
de proprietatea sa, dupa alte proprietati vecine, unde
erad invoill, in cursul anului 1900.
Avend in vedere c párâi aü opus contra acestei actiuni
doua exceptiuni nulitatea actiunel pe motivul ca. este
intentata' contra paratilor printr'o sin„aura cerere, neflind
acelas fapt juridic ; si al 2) ea faptul fiind o contra ventie la
leg,ea politiei rurale preveduta de art. 103 al. 8, este prescris
conform art. 109 zisa lege, intru-cat reclamantul nu a facut
plangere in termen de o luna de la cornitere.
Asupra nulitettei aetiunei:
Avend in vedere in ce privesce pe parka coprinsi in petiliunea
introductiva admisa la No. 8871i601, aceasta exceptiune
a mai lost pusa in discutiune in sedinta de la 9 Iunie
1901 si a fost respinsa : jar In ce priveste pe ;Arita 'coprinsi
in petitiunea admisa la No 95341901 a fost propusa in
sedinta de La 30 lunie 19(H, and partile in sedinta precedent&
de la 20 lunie acelas an luasera conclusiuni in fond,
admitendu-se proba testimoniala. deci pentru acesti
cererea de nulitate este tardiva, intru-cat dupa dispositiunile
art. 111 Pr. civ. ea trebue pusa in limine-litis, deci incidentul
este nefondat si judecata '1 respinge.
Asupra prescriptiunei:
AVend in vedere ca faptul dupa cum result4 din petitia
introductiva nu este o contraventie la legea politiel ruraie,
ci o cerere pentru daune provenite dintr'un quasi-delict, dupa
cum chiar s'a calificat fa ptul de judecata, prin incheerea din
9 si 20 lunie 1901. dec!. nici acest incident nu este fondat
si judecata '1 respinge.
In fond,
Avend in vedere ca parktii atat la cercetarea din fata 10-
cat si in tot cursul procesului, ati rnarturisit ca ai
trecut prin proprietatea reclamantului la alte proprietati unde
eran invoill, dar cä trecerea s'a front pe drumu Nicopoli, care
este un drum public, si spre a dovedi aceasta s'a referit la
actele reproduse la practica ;
Avend in vedere a reclamantul arata ca acest drum a
existat la 1868, cand s'a votat legea drumurilor, dar ca in
decursul vreinurilor a fost declasat dupa ordinul d-lui Ministru
de Interne, cad s'a format aite doua cal laterale care
mergeati in aceias directiune spre Magurele, asa ca drumul
Nicopoli numai represinta Mel un inheres practic de a exista;
spre a dovedi aceasta asemenea se refera la actele reproduse
la practica;
Avend in vedere ca din acte'e Presentate de *41, si in
special din cerhificatul Prefecture) . Olt No. 4807 / 902, cum si
din copia dirpa tabloul drumurilor se conshata ca &timid
Nicopoli a existat in anul 1868, iar din actele presentate de
reclamante, si in special din incheerea comisiunii din 23 Main
1902, consti huita conform legel drum riritor, dupa ordinul d-lui
Ministru de Interne No. 3067/87, acest drain a fost declasat,
cet ce se confirm & si de Primarul comunei Milcovu prin certificatul
No. 550,901 si raportul No. 109292 si de Primarul
Coteana prin certificatul No. 1076,91)2 ;
Avrid in vedere ca acest lucru se constata si din harta
editor de cornunicatie din judepil Olt, formata de corpul telinic,
in care drumul Nicopoli numai figureaza. fiind inlocuif
prin soselele Milcovu Coheana i Milcovu-Prooroci-Sfejarl etc:
Avend in vedere cá din cercetarea facuha de Judeeatorie
in localitate, se constatã cá itaratil nu an alta esire public&
ca sä se Froata duce pe alte proprietati vecine, de cat drumu

etiftfErttfr, i1ib1CiA1, No. 6i.—buminech' gepteminie tOfig 631
care merge din comuna Milcovu la Prooroci si drumul de
k Milcov prin Brebeni-Coteana, iar toate cele alte drumuri
totre care si al Nicopoli sunt drumuri de tarlale pe unde se
circula pentru exploatarea proprietatei ;
COnsideririd ca din procesul-yerhal dresat de Sub-Prefectul
Penescu in anal 1891 si de directorul Prefecturei Olt in
anul 1902, resulta mai malt ca intre reclamantul Polihron
si cei lalti proprietari vecini exista o neintelegere pentru attest
drum, si chiar se gasesce in litigiu, iar nu puhlicitatea
drumului, aceia pretinzend un drum de -treceere prin proprietatea
reclamantului si acesta le opine fora ;
Mend in vedere en din contractele cu data de 12 Martie
1885 si 1 Nile 1901 legalisate de consiliul comunel Milcovu,
se constata cã reclamantul a avut invoeli agricole cu parte
din locuitorii comunei Mitcovu, prin care le a acordat dreptul
de trecere la alte proprietati, uncle avea invoeli, de tilde reculla
cä dad el ar II avut comunicatie pe drumul Nicopoli
numai faceaii invoeli ; -
Avend In vedere c4 din cartea de judecata a junior comune'
Milcovu No. 4 din 7 lunie 1881, confirmata prin cartea
de judecata No. 76781 si prin sentinta tribunalutui Olt pronuntata
in recurs sub No. 134183, se constata cã ma i multi
locuitori din comuna Mitcovu a lost condamnati la despagubiri
catre reclamant, pentru ca aii fost prinsi trecand cu vitele
pe mosie, de unde result& ca reclamantul inca de atunci
fAcea acte de posesie, asupra terenului pe unde fusese drumul
Nicopolt, care prin declasarea sa reinasese in proprietatea
reclamantului conform art. 11 din legea drumurilor ;
Avend in vedere ca parati mai invoaci in apararea lor si
un act intitulat de conventiune incheiat ititre reclamantele
Polihron, M. Manotescu, Em. Vulturescu si Sub Locotenent
C. Mticoveanu pentru esire din indivistune asupra proprietatii
Baldettsca, prin care trece drumul Nicopoli, st sustin num41
ca acest drum (al Nicopoli) este consfintit chiar prin arest
act de conventiune ;
Avend in vedere ca din aceasta conventiune nit resulta de
dt ca drumul Nicopoli este in hotar intre proprietati si nici
; unul dintre copartagianti, nu 'si afi reservat, cu ocasia imparteli,
veil an drept de trecere prin portiunile celor alti,
lmprejurare care a motivat invoiala locuitorilor din comuna
Ili/covu, stipulata prin contractele vorbite mai sus cu recla-
, mantul, pentru trecerea prin mosia sa la alte proprietap ;
Considerand cá odata stabilit dupa cum s'a aratat ma i sus,
et drama! Nicopoli nutnai exista asta-di, nici ca drum public
nici ca servitute de trecere, cad lipseste titlu pentru constituirea
dreptului de servitute, [Aral] fan' drept at trecut prin
proprietatea reclamatitului si urmeaza ca sa '1 despagubeasca
de prejudictul suferit, caci ei gasind conditiuni mai avanta-
'vase de invoeii in atte proprietati, aii tras un beneficiii prin
faptut trecerei tor prin mom reclatnantului, in paguba acesluta,
§1 ni men ui nu'i este permis a se itnbogati in paguba altuia;
Considerand ca in ce priveste quantutnut despagubirilor
' suma se pare prea mare, aceasta-fata si cu invoeltle facute
de locuitori prin °warm:tele vorbite mai Sus, si judecata apre-
, clad, o liixesza la eke doue-cleci lei de fie-care:
Considerand ca in ce pnveste cheituelfie de judecata aselama
s'a recurs la aprecierea judecati ;
Vedend si dispositiunile art. 998, 1169 si 1170 Cod civil ;
; Pentru aceste motive, judeeata, admite in parte pretentia
Sedamantelui, etc.
i Jude (s) C. P. Meant].
- g\t' 41)t aNte
JU1t1SPi41JDENTA STRA.INA
CURTEA DE APEL DIN PALERMO
Audienta din 24 August 1902
Presedentla D-lui F 0 I S, Preeedinte
Cusenza etc Cusenza (ntoftenire)
Raport la suceesiune.—Donatiune. -Usufruct.—Fructe
pliterroare world lul de eujus. Neraportarea lor. —
Sart. 1007, 1013 C e Italian; talian; 751, 762 C. roman)
Fructele produse de un imobil, a car& usufruct
a facut obiectul unei dona(iunI, nu trebue.sc
raport ate la mostenirea deiruitorului.
Curtea,
Chestiunea de resolvit e relativa la raportul fructelor
a jumatatei unui usufruct, daruit de 3aclina Mazzasita,
prin actul din 21 Mai 1843, fiieei sale losefina
Maiorana, mostenitoarea unica a parintelulf ski Leonarda
Maiorana. Este vorba, in specie, de interpretarea si aplicarea
lege, dupa spiritul legislatorulul, care result
din toate dispositiile legislative asupra unel mated, determinate.
De cate-ori mostenirea nu etzte deferitti unui
singur mostenitor, fie-care din comostenitori care cere
imparteala, trebue s raporteze tot ce a primit de la
defunct prin dar, fie direct, fie indirect, afar a de casul
and daruitorul ar fl dispus contrariul. Acest raport are
de scop restabilirea egalitatei intre comostenitori, dupa
cum se spune in fit. 6, cartea 37 din Digeste, De collatione
bonorum, unde se clice . Hic titulus manifestam
habet oequitatem. Raportul este, in adever, beset pe echitate,
fiind-ea el restabilesteintegritatea patrimoniului
defunctului, care trebue sit se Impart a irate mostenitori
dupa starea existent a in momentul deschiderei
mostenirei; de unde resultc raportul, care face parte
integranta din Imparteala mostentrei îi produce efeetele
sale din diva deschiderei moveuire, and patrirnoniul
iea nurnele de ereditate. Art. 1007 si 1013 C.
civ. italian (751, 762 C. rom.) determina lucrurile care
stint, sati nu, supuse raportului ;
Dupa aceste dispositil, raportut are loc in momentul
succesiunei, Si obiectele supuse raportului sunt de drept
presupuse adaose la masa de Impartit, la care se adaega
bunurile instrairtate de defunct, in timpul vietei
sale; de aceea fructele si interesele nu stint datorite de
cat din diva desehiderel succesiunei; donatarul find,
adeve^r, tin posesor de buns credit:4C trebue sit castige
fructele. Pe de alta parte, donatarul avend un titlu
irevocabil, titlu supus conditiei resolutorie a deschiderei
mostenirei, nu, poate sá datoreasca fruetele
dobincjile de cat din diva In care iea calitatea de mostenitor.
Aceasta este temeiul dispositiel art. 1013 (762
C. rom.). Aceasta dispositie este conforma principiilor
de drept. Justinian 4ice, in adeVer, ea fructele sunt o
parte din bunuri, tin fel de aecesiune care le mareste,
si care apartine proprietarului: Fructibus enitn augetur
hereditas, quum ab eo possidetur a quo peti potest. (L, 2,
Cod., De petit. heredit. 3, 31). Or, flind-ca raportul trebue
sit se fedi in momentul deschiderei tnostenirei, este
usor de inteles a fructele i interesele ajunie la seadenta
inaintea deschiderei mostenirei, trebue s apartina
donatarului. Daea donatarul ar fi obligat a restitui
fructele eoapte si percepute Inaintea deschiderei
mostenirei, donatrunea n ar ma i exista pentru densul ;
ea ar putea chiar sa aduca o dauna, flind.ca el ar
putea sä fie obligat s restituiasea o suma de fructe
superioare valorei imobiJuJu In motnentul deschiderel
mostenirei ;
Este, deci, firesc lucru ca, de cAte-ori donatiunea are
de object tin drept de usufruct, donatarul stifle scutit
de a raporta fructele i interesele percepute In urma
desehiderei mostenirei, pentru-cti obligatiunea raportului
nu poate sit fie privitoare de cat la fond si la capital,
jar nu la folosinta. Fructele naturale, separate de
luerul care le a produs, apartin usufructuarului, iar
fructele civile se socotesc percepute cii cu cli i apartin
tot usufruetuarului, In proportrune cu durata usufruetului
seti ; i aceasta pentru ca, in privinta fructelor,
usufructuarul inlocueste pe proprietar (est loco domini)
si pentru-ea dreptul de usufruct este deosebit de fructe.
Trebue, deci, s aplicam ad litteram art. 1013 (762), dupli
care fructele lucrurilor supuse raportului, i prrn urmare,
oi a usufructului, aunt datorite din 4iva descid
derei

686 ctimtnot. ItthiciAR, No. 61.—Dumineca' 28 geptembrie 1963
—La aceasta se obiecteadt, ce e dreptul, un fragment a 10
Pomponius, care formeaza L 9, § 1, din Digeste,De donationibus,
39, 5, dupa care fructele unui usufruct daruit se
considera ca capitaluri noue'. Acest text este insa strain
de materia raportului, i reguleaza o chestiune relatiygt
la insinuatie. Art. 1013 (762) stabileste, dupa cum s'a
veclut mai sus, o regula contraea, fie pentru-ca donatiunile
de fructe, rente saii pensiunI, sunt presupuse a
fi ramie cu titlu de alimente, si ca atare, scutite de
raport, pan aplicarea art. 1009 (759); fie pentru-c4 ar fi
straniii ca mostenitorul care a primit donatiunea unui
imobil avend un venit de 1000 lei, s5 nu fie obligat a
raporta fructele percepute inainte de moartea druiEo-
pe &and un alt mostenitor, care n'ar fi prima de
cat o renta de 1000 lei, sa fie obligat a restitui veniturile
percepute de densill. Aceste principi °data' stabilite,
junlatatea usufructului daruita de Jaclina Mazzasista
flied sale Josefina Maiorana, nu este supusa raportului.
In fapt, Leonardo Maiorana a instituit legatara
universala pe sopa sa' Jaclina Mazzhsista, lasand deplina
proprietate a tuturor bunurilor sale Josefinei Maiorana.
Et a ma i fa" cut tin legat sotiei sale, si un altul.
lui Gaspar Cusenzafiü din prima casatorie a soliei
sale ; de unde resulta c5 fiica unica a defunctulul n'a
primit nimic in usufruct, usufructul find atribuit in
intregimea lui mamei Aceasta din urma, spre a imbunAtAti
soarta fiicei sale, Si in vederea c5s5toriel el,
i-a daruit jumatafe din acest usufruct, a carul fructe
nu sunt supuse raportului, etc.
(Din Sirey, 1903. 4. p. 3).
Observatie. — Fructele naturale i civile,
adeca : dobindile, chiriile si arendile lucrului datruit
(art. 523), se cuvin, ca accesoril, descendentului
donatar pand in momentul deschiderel mo5-
tenirei daruitorului ; cad el fiind atunci dator a
restitui lacrul daruit, n'ar fi fost de cat un depositar,
daca ar *fl fost suit a reStitui 5i fructele. Mai
mult Inca, s'ar fi putut intampla nu numal ca donatiunea
sä nu-i aduca nici-un fobs, dar Inca in
unele casuri sä- i produca i o dauna serioasa i sä
fie pentru densul o calamitate, dupa cum foarte bine
observa, in motivele sale, decisiunea Curtel din Palermo,
ce publican' asta-di ( 1 ). Apo, a doua consicleratie
care a facut pe legiuitor sa admit a aceasta
solutie este ea aceste fructe ar fi fog cheltuite de defunct
prin un traiü mai 1uxu3s, lautius vivendo, frä
a-I marl patrimoniul. De aceea, aceasta solutie
era admisa si in pravila lui Matei Basarab. «Bucatele
feciorilor celor mars, care le ail dat tatal
lor cand aü fost viti, dice aceasta. lege (glava 277),
acelea aduce de le pune la mijloc, de va muri fara,
de carte, jar dobinda care ail dobindit cu bucatele
lor, carele le att dat tatal lor, acele 1111 le pun la
ci sunt ale tor»,
In privinta dobindirel fructelor, descendentul donatal-
este deci asimilat unui usufructuar. Fructele
civile dobindindu-se di cu cIi , acele ajunse la
scadenta inaintea deschiderel mostenirei se cuvin
donatarului in mod irevocabil, chiar daca el nu
le ar fi prithit Inca (art. 525). Acele care nu ajunsese
Inca la .scadenta in rnomentul more i darui-
2259 (ed. a
torului, apartin masei succesorale,,chiar daca donatarul
le ar fi perceput prin anticipatie; cad din filomentul
deschiderei mostenirei el a perdut dreptul
atat la proprietatea darului cat si la fructele produse
de lucrul daruit.
Fructele naturale dobindindu-se, din contra, prin
perceperea lor (art. 524), acele percepute de descendentul
donatar main tea mortei daruitorului Ii
apartin lui; pe cand acele care n'air fost Inca perdepute
pana in acel moment, apartin masel succesorale"
(art. 52/k), cu indatorire Lusa din partea-i
de a plati samanaturile, araturile i munca pusa
de descendentul donatar (art. 484).
Aceasta solutie este aplicabila cand darul ar
consista intr'un usufruct, sail lute° rent a perpetu
on viagera (art. 527, 1276).
In basa acestor principil incontestabile, trebue
sä decidem, impreuna cu decisia Gur .tei din Palermo,
de si chestiunea este.controversata, ca, in caz de
a se fi daruit de un ascendent, descendentului
un usufruct asupra unui imobil ce apartinea celui
d'intai, descendentul nu va raporta de cat insu-s1
dreptul de usufruct, jar nu fructele percepute de
dinsul, si nici chiar ajunse la scadenta iri momentul
deschiderei mo5tenirel ( 2), solutie care era
almisa 5i in vechiul drept francez ( 3).
Art. 1276 din Codul nostru civil (1568 C. fr.)
face o aplicare a acestui principii, cand dispune
: daca dota cuprinde un usufruct, barbatul sati
mostenitoril lui sunt obligati a restitui numai dreptul
de usufruct, nu insa i fructele percepute in
timpul casatoriel ( 4). D. Alexandresco.
Ved1 la acest sens Baulky et Wahl, Successions, III, 2823
(ed. a 2-a) Thiry, II, 206, p. 207. T. Hue, V, 365. Planiol, III,
2260, p. 653 (ed. a 2-a). Vie, II, 356. Laurent, X, 630 i Suppldment,
III, 464. Detnolombe, XVI, 444. Aubry et Rau, VI, g 631,
p. 634, nota 46. Fuzier-Herman, C. civ. annote, art. 856, No. 12
urm. Baudry, II, 261. Marcade, III, 343 (art. 856). Arntz, II, 11146.
Proudhon, Usufruit, IV, 2396, p. 488 (ed. din 1836). Chabot de
!'Allier, Successions, II, p. 487 (ed. din 1839, reveduta de Belost-
Jolimont). Le Sellyer, Successions, UI, 1521. Dalloz, Nouv. C. civ.
annote, H, art. 856, No. 11 urm. Massigli, Revue critique de tegist.
E t de jurisprudence, t. 16 (anul 1887), p. 359. Pand. fr. Successions,
11, 10353 urm. Labbe, nota in Sirey, 1886. 2. p. 145 fi In
Sirey, 1887. 1. p. 193. Flurer, nota in D. P. 1887. 1. 129. Gas. fr.
Fund. Piiod. 89. 1. 40/ D. P. 90. 1. 30. Sirey, 92. 1. 379. Vec,11
t. III a Comentariilor noastre, p. 512, nota 3.
(a) Vedl Pothier, Successions, VIII, p. 163.
( 4) Ve41 explicarea acestuI text in t. VIII a Comentariilor neastre
de drept civil, p. 419 urm.
11-1 advocat Cesitrescu l primul nostru
redactor, reintorcandu-se in tarA reluat
clientela, in str. Fortuna 6, prin B-d Carol.
oferi csealio i r voiariln c poisnedl
vol . d Tratat i
PR ET BUN atirt trepvet de n
al d-lul D. Alexandresco. Ofertele se vor
adresa d-lul Codreanu, la acest ziar, care se insarcineaz4 a vinde
colectiunl complecte din aceasti important lucrare,
CURIERUL JUDIcIAR, Str, Carol 19, Bocureiti. Proprietor Ion S. Codreana,-4,

AMYL ill, No. 62 un ixdariogii 50 tiatig jot 2 odombrie 190g
imodow
Un numer vechI 1 led
CURIERUL JUDICIAR
DOCTRINA —JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE — ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR: D. ALEX ANDRESCO
PRIM-REDACTOR: I. N. CESARESOU
Ii3ONAMENTUL " A PARE REDICTIA 1 ADMINISTRATIA
pa an 30 lel; 6 lunl 16 lel; 3 lunI 8 let 0. 0 doue pe sebtainna sub redactiutea Qui comitel BUCURESCI
Studenfil platesc pe fumetate - 6, Splaial Brancoveanu Voevod,
StrileAtatee : 40 lei pe an, 20 pe 6 00 -Abonamentele se pliteso tot-d'a-nna hisinte vie-ilk-Tie de Palatul Justine!
AnnutAm en plAcere ea in num6ru1 viitor i in
cele urmAtoare, vom incepe a publica 0 serie de
articole asupra necesitatei de a se introduce fallmentn1
k;1 in materie eivilA. keeste articole stint
datorite penei maestre a cunoseutului scriitor §i
profesor, d-I I. Tanoviceanu. Suntem de mai nainte
convin0 eA aceste artieole vor avea un mare 1.6-
sunet in lumea juridic A acea comercialA, toate
Camerile de comer din tarA hind de pArerea (Ustinsului
profesor,
SUMA R :
In materie penala are, saii nu, partea civila dreptul de
opositie? de d-1 A. Negrescu ;
JURISPRUDENTI ROMANI :
Curtea de casatie s. II: Albertina Stoszeskg cu Justinian
Sevilla ;
Curtea de apel Bucuresci, s. I: Ecaterina Iliescu cu
Watson & Youell, cu o Observatie de d-1 I). Alexandresco ;
Curtea de apel Craiova, s. I: C. N. Mihail cu Minist.
Domeniilor (hotarrucie).
Tribunalul Covurlui, s. I: Catinca Mateescu Plesnild
cu Cdpitan G. fi D. Plesnila ;
Catre abonat.i.
In materie penala are, sail nu, partea civila
dreptul de opositie ?
In jurnalul Curierul Judicial. No. 37 din 18
Maiii a. c., Domnul Stefan Scriban adnoteazd o
sentinta a tribunalului Ia*1, care pune in principiii
ca iii materie penala partea civila nu are drept
de opositinne.
Fiind-ca la 9.ceasta sentinta am luat parte, tin
a rOspunde cate-va cuvinte d-lui Scriban, fostul
supleant al tribunalulul Dorohoi, pe cand subsemnatul
era membru de sedinta la ace1as1 tribunal,
relativ la adnotarea sa.
Domnul Scriban, termind adnotarea sa cu
conclusia Ca solutiunea tribunalului este : nejuridica
i deci nu o poate aproba.
incepern cu acea ce d-sa a sfarsit adica
observafiunea d-sale este nejuridica si ca atare
inadmisibil de aprobat.
AM/MOM
Sà dovedim acest lucru :
D-1 Scriban, recunoaste ca chestiunea resolvità
de tribunal este controversatd. ( 1 ) Ce argumente,
aduce d-sa insa in sprijinul opiniunel. sale?
Un singur argument not], si acela fard basa.
D -1 Scriban jice «Nu e admisibilei in penal contestatia
la urmeirire, pentru lipsa de text, si cu
bate aces* se admile contestaria». i daca se admite
contestatia, cu un cuvent mai mult trebue
adrnisa oposika.
Va sä. zicd acei cari admit contestatia calcalegea,
si din calcarea legel, scoate d-1 Scriban, argument
juridic in contra solutiunei date de tribunalul IaL
Argumentarea este mi se pare putin vrednica de luat
In serios. Cele-lalte argumente enumorate de d-1
adnotator, sunt vechl si usate. A zice Ca opositia
este de drept comun, nu Insamna mare lucru.
Am sä arnintesc d-lui adnotator, ca pe cale de
interpretare, opositia este inchisa in materie de
divort inaintea tribunalului, desi este admisa la
Curte (2).—In legea timbrulul, instantele judecatorestl
in mare part e refusati dreptul de opositiune
pentru contravenient, pe cale de interpretare, si
pentru a 89 curma controversa ce era, in noua
lege a timbrului s'a prevedut in mod lamurit
prin art. 73 ca exista drept de opositiune. «Revisuirea
in legea timbrului IlL1 e adinisibilä zice
Curtea noastrci supremei, pentru cci nu e compa-
(1) De i chestia s9 discuta, totusi, dupa parerea noastra,
ea este indiscutabila. De alt -fel, atat Curtea cle casatie cat Si
Curtea din Iasi at admis dreptul de oposltie al Oriel' civile.
Vedi Bulet. Cas , 1874, p 103 si Dreptul din 1882, No. 23.
Cpr. si Gas. fr. Repert Dalloz, V° Jugement par. ddfaut. 467,
nota 2 Aceasta solutie este aprobata de d-1 D. Alexandresco
(Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 310) i contestate'
fara cuvent de Trib. Covurlui si Nearntu ( Dreptul
din 1894, No. 8 si din 1899, No 20), precurn si de Trib. din
Iasi (Curicrul Judicial'. din anul curent, No. 37), sentinta
la care autorul articolului publicat,asta-Zi face alusie. (RR)
(2) Acest punct este controversat. Curtea de casatie admitea
alta data opositia, intemerndu-se pe dreptul comun. In
urma ea a revent, in, 1a adeveratele principii. A se vedea,
In aceasta privinta, decisia remarcabila din 3 Octombre 1900,
publicata in Curierul Judiciar din 29 Noembrie 1900, No
72 i aprobata de d-4 D. Alexandresco. (N. )

638 CUITERUL JUDICIAR, No. 62.—joi 2 Octombrie 1903 y
tibilei cu celeritatea (Dreptul No. 381900). Sa nu
fie oare a$a i pentru specia noastra i pentru
ce flu? Argumentele Curtel supreme, tare bine
se potrivesc $i la specia ce ne prive$te».
Aceste exemple, sunt suficientepentru a dovedi cã
dreptul de opositie poate fi inchis i pe cale de interpretare,
dupa cum poate fi $i deschis, in cazul
cand legiuitorul pastreaza tacere pentru un motiv
saü altul.
Se- admite de unele instante, dreptul de opositiune
in materie penala pentru partea civila, dar
aceasta se face pe cale de interpretare larga, de
care sunt cuprinse instantele noastre judecatore$ti
la inceputul secolului al XX-lea. Procedura penala
trebue explicata in spiritul legiuctoruluI de la inceputul
secoluluf al X1X-lea cand a fost intocmita.
Suntem inapoiat1 $i cu Procedura penala $i Cu
Codul penal, nu judecatorii aü sã tina seama de
progresul $llintei, ci legiuitorul.
Not, trebue sa aplicam legea a$a cum este, fluma
i legiuitorul are dreptul i datoria de a tine
seama de progres. Ca legiuitorul francez de la
inceputul secolului trecut, $i dupa el $i legiuitorul
nostru nu s'a ocupat nici direct nicl macar indirect
de dreptul de opositiune a parfei civile, resultd
din insu$1 clasicul Faustin-Helie, care nici
se ocupa de un asemenea drept in tratatul seri,
dupa cum insu$1 d-1 Scriban, recunoa$te in nota
sa, $i acehsta nu este o omisiune, cum voe$te 1:1 - 1
Scriban, din partea acestui comentator, ci oglinda
timpului cã pe atund nici se concepea un asemenea
drept pentru partea civila. Nor, credem cã
dreptul de opositiune a pare 1 civile in penal, este
o creatiune a jurisprudentel moderne, de care taxa
indoiala se va tine seama la revisuirea legiuirei
penale ; pand atuncea insa controversa va rOmane
$i nol remanem in parerea noastra,,ceva e anortnal
ca oposifiunea pei civile sá se poatei face
in timp de- 5 ani de la pronun(area sentintei, de
oare-ce nu se comunicei i apelul numai in termen
de 10 zile, Mud este tiut Ca termenul de
apel tot-deauna este mai lung de cat termenul
de oposi(iune i cã mntéiü curge termenul de oposi(iune
i pe urmei incepe a curge termenul
de apel. Oare din faptul ca Procedura penala
nu reglementeazd de cand curge acest termen
de opositie pentru partea civila, nu suntem
in drept sä sustinem ca legea nu recunoa$te un
asemenea drept de opositiune din moment ce reglementeaza
numai termenul de apel de cand
curge ? Daca se recunoa$te ca partea civila are
drept de a face opositiune pentru pretentiile sale
pur civile, timp de 5 ant, ar trebui sà recunoa$tern
0, pretentiunile partel. civile pot fi $i perimate
in fata instantelor penale, $i atunci se na$te
Intrebarea care e termenul de perimare a preten-
Pilor civile facute inaintea instantelor penale ? 0
sã aplicam $i art. 151 .Proced. civila $i chemare
la interogator, In fine toata Procedura civila o sã
o aplicam la tribunalele corectionale, acea ce mi
se pare absurd.
D-1 Scriban, adnotand sentinta tribunaluluI, cu
voe saü fara voe altereaza intelesul ei, cand voe$te
din un considerent trunchiat, luat cam de la inceputul
sentintel, $i din alt considerent iara$1 trunchiat,
cam de la finitul sentinel, sa scoata ideia ca tribunalul
ar infelege ca prin facerea oposifiunel de
cdtre partea civilã, s'ar pune in discufiune i penalul.
D-1 Scriban, ar fi trebuit sa citeasca cu mal
multa atentiune sentinta ce $i-a propus a adnota,
$i in adeve'r, in randul al doilea al considerentelor
se .spune precis « pentru interesele sale civile»,
jar cam pe la mijlocul -considerentelor senlintel
se afla urmatorul considerent cwi
cã afacerea in penal, dei cu privire la pretenfiuni
bãneti, in loc sã se judece cu urgentel ..... ..»
Considerentul acesta, este destul pentru a arata
cat este de gre$it d-1 Scriban in nota sa, cand
imputa tribunalulul, pe gratis, idei exotice. D-1
Scriban, trebuia sä analizeze considerentele tribunalulut,
trebuia sã le despice in bund credinfd ( 3)
$i sã deduca din ele absurditatea sistemului admis
de tribunal, ceea ce nu a facut.
Din momentul ce tribunalul Ia$1, bine sail r6ii,
a admis ca partea civila, nu are drept de opositiune
in penal, apoi tribunalul, a fost consecint
cu sine insu$I, cand a hotarat ea apelul trebuia
facut in contra primei carp de judecata No. 8871902,
prin care s'a condamnat pe partea civila la despagubirl
catre inculpat in suma de 100 lei. Nu
putem primi ca idee juridica, opiniunea d-lui adnotator,
ca apelul partel civile ar fi inadmisibil
In principiti in contra cartel' de judecata No.
8871902, de oare-ce aceasta carte de judecata
contine o condamnare de 100 lei la adresa parte1
civile. Este prea adeverat ca, in materie de
contraventiune, in contra cartilor de judecata achitatoare,
apelul din partea Ministerului public nu
este admisibil, dar aceasta din causa 0 faptul in
sine e fara gravitate pentru sovietate. Asemenea,
apelul inculpatului este inadtnisibil, din lipsa de
interes, diet el find achttat n'are interes, $i unde
nu e interes, nu e actiune ; cand insa partea civila
e condamnata la sute de le l catra partea achitata
pentru un fapt de contraventiune, a inchide calea
apelulut partel civile prin interpretare, fara text
positiv, este oare a da dreptate a$a cum trebue
sä se dea la inceputul veacului al n-lea, avend a
(a) liana acum erani deprinsi sã vedem reaua credinta practicandu-se
de unit numaY in interesele banesti. Acum vedern
cu mare mirare ca r'eaua creclintci este cate-odata intrebuinlath"
si in adnotarea hot6ririlor judecatoreqtY 04, diablel
ta mauvaise foi vat-elle se nicher? (N. R.)
1

CURIERUL JUDIC1AR, No, 62.—Joi 2 Octombrie 1903 539
lege noua, redactata nu la Inceputul veaculul al
XIX-lea, ci la finele acestui veac ?
Textele legei trebuesc explicate prin spiritul
contimporan care a presidat la alcatuirea lor. Alt
spirit a presidat la alcatuirea Codulul $i a Procedure
l penale la Inceputul veacului al X1X-lea,
si alt spirit a presidat la alcatuirea actualeI legi
a judecatoriilor de ocol, care a modificat oarecare
articole din legislatiunea penala.
Scurf, D-1 Scriban nu ne a adus nici un argument
noil cu care sä Invedereze eroarea tribunaluluI
IaI, jar observatiunea sa este, dupa cum
am dis la inceput, lipsita de or-ce valoare juridica
$i ca atare si en, la randul meti, o resping, pe ace-
Iasi ton, cu care d-1 Scriban respinge solutlunea
tribunalului. Lucrul cel mat bun, cititorul sä caute
a scruta textele $i spiritul ce a presidat la alca.'-
tuirea lor $i sä lase la o parte acea ce se scrie
fa'ra rost. A. Negrescu
Jude sindic trib. lasi
JIIRISPRUDENTA ROMANI
INALTA CURTE DE CASATIE $I JUSTITIE, sect. II
Audienfa de la 19 Maiii 1903
Preaedentia D-lui N. MANDREk, Presedinte
Albertina Stoszesky cu Iustinian Sevilla (penal)
Opositie. — Hotaririle ce se pot ataca pe calea opo-
- (Art. 203 Proc. penala).
Numai lotartrile date in lipsa asupra apelului
vor putea ft atacate pe calea oposiciunei.
Ast-fel, rand hotarirea primed instank a fost ataeata
cu apel atat de reclamant cat si de inculpatul
condamnat, partea care s' a presentat inaintea instanki
de apel i al card apel s'a respins in presenca sa,
ins poate ataca pe calea oposifiunei aceasta hotarire
prin care s'a respins ambele apeluri, al sga in presenfa
sa, iar al adversarului ca nesusfinut.
Decisiunea 546/903. — Respins recursul Mout
de Albertina Stoszesky ca parte civild, contra sentintelor
tribunalului Ilfov, s. I. cu No. 29 $i
44/903 date In proces cu Iustinian Sevilla.
Curtea,
Ascultand citirea raportulul facut in causa de d-1
consilier R. Opreanu
Pe d. avocat I. Britescu in desvoltarea motivelor de
casa re ;
Pe 01.'0 in combateri; ai
Pe d. procuror de sectie St. Statescu in conclusiuni.
Deliberand,
Asupra mijloculal I de casare:
sExces de putere si violare de lege, de oare-ce, red, tribuna-
respinge opositia ce fdcem in contra sentintei cu No.
2991/901, de oare-ce aceasta sentint a fost pronuntata in lipsa
ilnea urma ca, in ce me priveste pe mine, sä se pronunte cu
drept de opasitie,.
Avend in vedere sentinta supusa recursului ;
Considerand ca se constala dui paratul Justinian Sevilla,
find condamnat de judele de ocol la 50 lei amenda
ai la despagubiri civile catre recurenta, pentru
delictul de lovire, atat recurenta, ca parte civila, cat
paratul, au declarat apel ;
Ca la ziva fixata pentru judecarea ambelor apeluri,
s'a presentat la tribunal numal recurenta, i tribunalul
prin sent inta cu No. 68 din 9 lanuarie 1901 a respins
ca nefondate ambele apelud cu drept de opositie
pentru paratul Sevilla. Ca in fine, Sevilla facand opositie,
tribunalul, in lipsa recurenta a redus condemnatiunea
tut Sevilla numai la 20 lel amencla i in urma
a declarat neadmisibila opostiunea ce recurenta declarase
in contra acestei sentinte ;
Considerand ca dupa art. 203 Pr. penala, numal ho.
taririle date in lipsa asupra apelului vor putea fi atacate
pe calea opositiunei ;
Considerand ca in specie, recurenta facand apel in
contra cartel' de judecata, la termenul fixat, densa a fost
NIA la infatisare Si a sustinut apelul ;
Ca in asemenea imprejurari, recurenta chiar lipsa la
judecarea opositiunei paritului nu me putea beneficia
de dreptul de opositiune intim cat apelul ski se judecase
fata cu densa ;
Ca ast-fel find, cu drept cuvent tribunalul a declarat
inadmisibila opositiunea recurentei i prin urmare
motivul este neintemeiat ;
Pentru aceste motive, Curtea, respinge, etc.
CURTEA DE APEL DIN BUCURE,5TI, Sectia I
Audienla de la 8 Maiti 1901
Preaedentia D-lui ATM C. XI VU, Prim-Preaedinte
Ecaterina Itiesc cu Watson Youell
Decislunea comerciala No. 32
Conventie. Femee maritata. — Lipsa autorisatiunei
soluluI. Daca conventia fficuta de sope fara autori-
satia sotului este valabila (art. 199 ai 207 C. civ.), —
Prescriptia de un an. — Presumptie de plata. — Nu se
aplica cand debitorul a platit in parte. — (Art. 1904 C.
civil).
Conventiunile incheiafe de sofie gird autorisafiunea
sofulut, nu sunt valabile, de cat in cc
priveste cumperarea lucrurilor de menaj i cele
pentru tualeta sa, pentru care se presupune cà
are un mandat tacit de la soful
Prescriplia de un an, preveVutd de art. 190
C. civ., find intemeiata pe o presumfie de plata,
nu este aplicabild de cate-ori debitorul recunoaste
cei a pledit o parte din datorie, rememend dator
cu un rest ; in acest caz se aplicei prescripfia de
tret-zect de ant (*)
S'ati ascultat din partea apelantei Ecaterina Iliescu,
di advocat AL Sontu, in desvottarea motivelor de apel,
si din partea intimatilor Watson & Youell, d-1 advocat
Grigore Duca, in combated.
Curtea deliberand,
Avend in vedere apelul facut de Acaterina Iliescu,
contra sentintel No. 246 din 29 lanuarie199, prin care
Trib. Ilfov, sectia comerciala 'I respinge opozitia contra
sentintel anterioare No 1327, din 1 August 1897;
Avend in vedere c In fapt, se constata 6, la 23 Maid
1895 apelanta a cumparat, prin act scris, iscalit de
densa. de la casa Watson & Youell din Bucureati, trel
seceratoare ai 500 kilograme sfoara, cu pretul total de
3500 lei, din care pret densa a platit atunci 500 lei,
rendurI renduri cea mai mare parte, remanend un
rest de 1846 lei pe care casa Watson & Youell II reclama
asta-zi de la Ecaterina Iliescu, ai la a carui
plat densa a fost obligata de tribunal ;
Avend in vedere cá creanta de 1846 tel a casei rc-
(*). Asupra preserirtiilor scurte, statornicite de art. 1503. 1904
C. mv. Veqi D. Alexandresco, Dreptul civil roman, t. VII, p.
375, nota 1, (N. 11.)

540 CURIERUL JUDICIAR, No. 62.-Jot 2 Oetornbrie 1903
clamante Watson Sc Youell este bine stabilita prin acte
nici nu se contesta ca atare de intimata ;
Avend in vedere, insa, ca densa mai inteifi opune
stingerea conventiunei prin prescriptia de un an, si al
doilea, nulitatea pentru lips de autorisatie maritata,
apoi, cere martori pentru a dovedi ca masinele furnisate
de casa Watson & Youell nu erg] bune, find
defectuoase si netrimetendu-se lucratori spre a le monta;
Avend in vedere cä aceasta proba testimoniala, care,
de altmintrelea, este in contrazicere directa cu cele-
Palle mijloace de apArare, nu se poate considera ca
serioasa fata cu faptul ca apelanta a primit masinele
farti a acuza nici un defect, si cu faptul ca a continuat
a plati aconturi asupra pre -11110i WA a face vr'o obiectiune
i fara a pretinde vr'o reducere pentru neindeplinirea
partiala a conditiilor venzarei ;
Mend in vedere ca tot as.a de neserioasa este Si
prima exceptiune de principifi, cad art. 1901 C. civ. se
baseaza pe presumptia platel facute, ceea-ce nu se potriveste
cu casul de fata, unde cumparatoarea prin act
scris a recunoscut ca a plant numai o parte, remanend
datoare pentru rest, care deci se prescrie dupa regula
cornuna prin trecere de 30 ani;
Avend in vedere ca, dupa art. 199 C. c. femeea maritata
in specie. se constata ca intimata se afia
in acest caz,- nu poate contracta de cat cu consimtimentul
scrtului, care ad i nu s'a dat ; jar art 207 C. c.
prevede cá chiar femeea poate cere anularea tocmelelor
fficute fara autorisarea sotului ;
Avend in vedere c daca jurisprudenta, cautand a
impfica necesitatile vietel cotidane cu litera legei, admite,
in interesul comerciulu i pentru a ocroti buna
credinta a tertiilor, ca,femeea maritata are un mandat
tacit de la barbatul ei pentru a cumpara lucrurile necesare
de menagiil st ale tualetei sale, aceasta concesiune'nu
poate fi intinsa peste limita indicata, nici
macar cu ajutorul ingenioasel dar falacioasei teorii a
delictului civil, care, in fond, nu e de cat substituirea
unei faze ultermare a raporturilor dintre Orli, in twill
conventiei primordiale,-retrodatendu-se pana in momomentul
conventiei vointei dolosiva manifestata in
urma numai prin refuzul partei, si a care adoptare
ar avea de efect nimicirea intregului sistem tutelar ce
legea a instituit in favoarea incapabililor ; jar dovada
cu mar tori, ceruta de reclamant, pentru a se dovedi ca
Caterina Iliescu administra singura mosia Balficeanca,
pentru care a comandat instrumentele agricole in musk
nu'i poate fi folositoare intru nimic ; cad, admitend
acest fapt de dovedit, Inca prin aceasta, pe de o parte,
Caterina lliescu nu era nici dispensata de obligatia unui
mandat al sotului spre aceasta, nick lipsila de protectia
ambelor dispositiuni legate. neflind vorba de o intreprindere
care 'i-ar fi conferit caracterul unei comerciante,
si pe de alta parte, la rendul lor, acei care
contractaii cu densa nu era] prin aceasta scutiti de
a cere pentru transactiile lor respective cu densa autorisatta
mai itala, si .dar, n'ad de ce se plange daca
aü acordat o incredere personala contra prescriptiilor
formate ale legiuitorulin.
Pentru aceste motive,. redactate de d-1 consilier G.
Flaislen, Curtea, adrnite apelul, etc.
(ss) Ath. C. Kivu, G. Flaislen, I. E. Dobrescu, Em.
nastasiu Grefier (s) N. Brcitiana
ObSerVatie. - In regula generali , fetneea rridritata
nu poate contracta fara autorisarea sou-
1u i el, i chiar densa, saü mostenitorii el pot cere
anularea tocmelelor facute fara aceasta autorisare
(art. 207). Se face insa exceptie pentru femeea
separata de bunuri, care se poate ohliga
in vederea actelor de administratie, pe care ea
este capabild de a le face (art. 1265).
In unele casuri, insa, femeea maritata se con-
sidera ca avend mandat tacit de la barbatul sett
si'l obliga pe dinsul, de exemplu : pentru cheltuelile
casniee ale gospodariel ( 1), .si dupa imprejurari,
chiar in privinta cumparaturilor de provisiuni
sa marfuri necesare prolesiunel sail comertului
barbatului sèü ( 2).
Curtea din Bacuresti mai decide inca Ca acelasi
mandat femeea e presupusa a'l avea de ia
barbatul sea in privinta obiectelor de tualeta necesare
trebuintelor e ( 3); insa trebue sä adaogarn,
In aceasta privinta, ca barbatul nu va fi obligat
a plati aceste din urma cheltuell, de cat daca vor fi
potrivite cu positia i averea lui ( 4) ; cad alt-fel
multi barbati ar fi ruinati inteun scurt timp de
sotiile tor.
Ba'rbatul nu poate, insa, fi condarnnat a plati
datoriile contractate de femee in urma parasirel
domiciliului conjugal, mai ales cand el a plata
pensiunea alimentara la care fusese condainnat ( 5).
Barbatul poate sã opreasca pe femee de a 'nal
face cheltuelile casnice, insa pentru aceasta el
trebue sa vesteasca pe furnisori prin notificatiuni
directe si individuale ( 6), un simplu anunciü publicat
prin iare nefiind in genere suficient in
aceasta 1)rivinta, judecatorii fondului flind insa
suverani de a aprecia imprejurarile causei ( 7).
Unele legislatiuni träine admit in termeni expre;i
acest mandat tacit, pe care 11 presupune
doctrina i jurisprudenta. eDaca femeea a luat
pe credit marfuri saü alt lucruri pentru trebuintile
casnice, clice art. 321, parted II, lit. I
din vechiul Cod general prusac (Allgemeines
Landrecht far die Preussischen Stauten ), barbatul
trebue sä considere aceste datoril ea ale sale
propril))
(1) (Obligation de la femme, dice Lamoignon, faite sans l'autorite
du mari..... de victuailles et provisions ordinaires de la
maison, pour marchandises de drap, linge et autres effets servant
a l'usage necessaire et ordinaire, est valablei. V. Guillouard,
Contrat de manage, II, 865, p. 335.
(2) opr. Pothier, Puissance du marl, VII, 49. Aubry et Rau,
IV, § 441, p. 6.7, nota 1 P. Pont, VIII, 849. Laurent, XXII, 105
t12 si XXVII, 386 urm. Arnt2, III, 652 si IV, 1460. Demolombe,
IV, '169, 170. Planiol, II, 2240 bis si III, 28rs, 1039 (ed.
a 2-a). Pand. fr., Mariage, I, 1850, 1851. Guillouard, Contrat le
mariage, II, 864 urm. D A. Donicl, Dreptul din 1892, No. 58.
T. Hue, IX, 151 si XII, 13, p. '23. Tot in acest sens se pronunta
si jurisprudenta. Gpr. G. Graiova, Dreptul din 1396, No. 34. Gas.
fr. D. P. 79. 1. 400, ( tc.
(3) Gpr. Trib. Paris, D. P. 96. 2. 132. Gas. fr. Sire', 90. 1. 114.
Baudry . et Wahl, Mandat, 481.
(4) Gpr. G. Aix, Li. P. 9L 1. 158. Trib. Paris, Pawl. Prod.
92. 2. 314. T. IIuc, IX, 152. - 116mane iaszi bine inteles ca barbatul
nu va putea sä sustina ca cumparaturile facute de femee
sunt excesive, atuncI cand el a recunoscut datoria. Baudry et
Wahl, op. §1 loco supra cit.
(5) G. Graiova, Dreptul loco cit. C. Besancon Sirey, 67. 2. 48.
Gpr. si G. Paris, D. P, 91. 2. 257. Guillouard, Contr. de mariage.
II, 870.- Contra. Gas. fr. Sirey, 44. 1. 662.
(6) Gpr. Gas. fr. Sirey, 90. 1. 15. D. P. 91. 1. 158.
(7) Gpr. G Douai, Sirey, 47. 2. 24. D. P. 47. 2. 60. Planiol,
111, 1100.
(8) (Hat die Fran zu gewohnlichen llaushaltungsgeschaften -
oder Nothdurften, Waaren, oder Sachen auf Borg genommen
so muss der Mann clergleichen Schuhlals die scinigc anerkenneni,

■ ■10.01111111911.■■ ■ ■■■■ ■■■W
CURIERUL JUDICIAR, o. 62.— Jai 2 Octombrie 1903 541
Noul Cod german (art. '1356) prevede ea femeea
are dreptul si obligatiunea de a conduce gospodaria
comuna : «Die Frau ist berechtigt und verpflichlet,
das gemeinschaftliche Hauswesen zu leiten».
Alte legislatiuni aü niers pana a fixa suma
cheltuelilor ce poate sa faca femeea (v. de exemplu
: Landrecht cantonului Schwytz, II, 33;
cant. Handf. Friburg, § 27 ; Stadtrecht Hamburg,
II, 8, '1, etc.). Aceasta solutie este insa arbitrara,
pentru cä totul atarna in specie de averea i positiunea
sociald a sottlor (9).
Dar daca femeea, in unele casuri, este presupush'
a avea un mandat tacit de la barbatul seti,
servitoril nu pot, in genere, fl considerati ca
mandatari al stapanilor, cand cumpera obiectele
necesare i provisiunile pentru casa. In adever,
poafe sä existe, in specie, un mandat.expres, jar
nu un mandat tacit ; cad l cand se dä bani unei
slugi, ca sä faca cumparaturile necesare pentru
easa, i se spune anume ce sä cumpere, i atunci
mandatul este expres ( 10).
Patronil nu respund, 'Lusa, fata cu cel de al
treilea, de consecintele violarel mandatului ce aü
dat servitorilor lor pentru furnituri de provisiuni.
Ast-fel, stapanul nu poate fi obligat catra
furnisorI pentru plata marfurilor date servitorului,
atunci cand se constata cã stapanul a dat acestuia
banii necesari pen tru facerea cheltuelilor
zilnice, i furnisorul i-a dat marfa pe credit, taxa
a vesti despre aceasta pe siapân ( 11). Mandatul de
a cumpara pe credit nu va fi admis de cat atunct
cand existenta lui ar resulta din obiceiurile
stapanului ( 12).
Codul Calimach cuprinde, in aceasta privintd,
o dispositie foarte inteleapta, cand, prin art. 1384
(1032 C. austriac), dice cä : «proprietarii i sta.
pinil de casa nu sunt datori sä plateasca aceea
robil sati casnicii lor aü Mat cu imprumut
in numele lor; creditorii trebuesc, la asemenea
intamplari, sä dovedeascd, porunca data
tatra a cetia» ( 13).
D. Alexandresco
.-^0.4.9g61.0..jp■
{7) Cpr. Er. Lehr, Elements de dr. civil germanique, NO. 295,
to. 345 (Paris, 187 -6).
iv) Cpr. Aubry et Rau, loco supra cit. P. Pont, VIII, art. 1985,
Mx 850. Nacu, Dreptul civil roman, Ill, p. 413.
cul Cpr. Trib. Versailles, Pand. Period. 86. 2. 181. Trib. Pa-
Dreptul din 1886, No. 48 .si 75. Pothier, Oblig., II. 456. Bau-
', dr!, III, 914. Troplong, Mandat, 134. 603. Baudy et Wahl, Man-
0164 487. Planiol, 11, 2241 (ed. a 2-a). T. Hue, XII, 13, p. 23.
'ireoliouard, Man lat, 50. P. Pont, VIII, 850. Duranton, XVIII, 220.
liazmnt, XXVII, 390. Repert. Sire, Loaage d'ouvrage, 1050 si
.3%. a La, 102. Vecii .si t. V a Comentariilor noastre, p. 320, ad
ionot sm.
Lt Vedi autoritatile citate in nota precedenta.
Is, Iati cum se exprima, in aceasta priyinItl, art. conrespunzator
tiVail din Codul austriac: .Dientsgeber und lamilienhaupter
4 niche verbunclen, das, was von ihren Dienstpersonen oder
ari.rn Iktusgenossen in ihrein Namen auf Borg genommen
tfintmi,, :u bezahlen. Der Borger muss in solchen Fallen den
firm-Aten Auftrag ertveiscn?.
,
CURTEA DE APEL DIN CRAJOVA, Sectia I
Audicafa de la 2 Noembrie 1902
Presedentia D-1ui G. ORMAN, Membru
C. N. Mihail cu Ministerul Donteniilor pentru hotarnicie
Decisia ciTila No. 149
Psosesiune.— In cc consta.— Cum trebue sä fie posesiunea.—
(Art. 1846 din Cod civil).
Posesiune. Hotare. Calcare de hotare, Impres-
criptibilitatea prevezutfi de Coda' Caragea. — Chid este
atinsa.
Hotgrnicii. Hotare amestecate. — Cum se descope-
reati si se stabileati dupa Codul Caragea,—Hotfirnicie.—
Taxe, — Actiunl in revendicare. — Dreptul vecinilor. —
(Art. 2 si 7, partea II, cap. 111, Codul Caragea ; art. 1
din Ofisul domnesc No. 34 din 18 Octombre 1847, pu-
Heat in buletinul No. 73 i aflat la pagina 437 a Codului
Caragea).
1. Posesiunea consta in faptul detinerei materiale a
unui lttcru, i pentru ca aceastei posesiune sá fie respectatei
protegiat4 de lege, se cere ca ea sei nu fie violenta, ci
sä nu fie clandestina ci publicei, isa nu fie detinttta
pentru WW1, ci de posesor sau de altul in numele
posesorului
2 Principiul neprescriptibiliteitii calcarei de hotare intre
vecini, admis de Codul Caragea, numai atund este
atins, cand eel cc reclama ea i s'a calcat hotarul ar dovedi
ca a fost o data proprietarul terenului litigios
3. Dupei art. 2 si 7, partea II, cap. 111 Codul Caragca,
holarele amestecate se descopera si se stabilesc saü dupa
acte salt dupa o veche stapanire.
4) Asemenat art. 1 din 0 fisul domnesc No. 34 din '18
Octombrie 1847, cel care face hotarnicia, find acela care
deschide pricina, el urmeaza a se supune la plata taxei,
jar pricinile cc vor isvori din una i aceiasi hotetrnicie se
vor socoti ca una si tot aceiasi priaina,
Din coprinsul acestui ofis nu se poat e inielege alt ceva
de cat cä proprietarul mosiei, a card hoteirnicie se depunea
n judecata spre confirmare, nu avea sã plateasca de
cat o sin gura taxa- de procese on care ar fi fost numerul
recinilor de la cari revendica calcarile fcicute, si nu era
obligat ca de o data cu depunerea hotarniciei set faca atatea
actiuni de revendicare cat sunt si vecinii de la care
revandicei, cum se cere azi prin regulamentul de hotarnicii
din anul 1868.
In cea cc priveste pe vecini dreptullor era de a se opune
pe cale de aparare la confirmarea hoteirniciel, jar nu de
a revendica, cu aceastei ocasiune, terenul cc ar pretinde
cä ii s'a insusit de proprietarttl ce ,si-a hotarnicit.mosia.
Curtea,
Asupra apelulul Meat in termen de C. N. Mihail contra
sentintel trib. DORI, sectia I cu No. 596 din anul
1897 prin care confirm§ planul i hotarnicia mosid
Tu gure sti a Statului in. cc priveste vecinfitatea cu mosia
BArza, depus§ de inginerul hotarnic G. Catelutza
prin punctele i semnele aratate de numitul hotarnic.
Avend in vedere sentinta apelat§, suslinerile orate,
actele presentate i conclusiunile scrise depuse de Orli ;
Avend In vedere c§ obiectul acestel actiunI consist§
In cererea facuta de manhstireaSegarcea de a se confirma
fat§ de mosia Barza. proprietatea apelantulul,
planul i hotarnicia mosiei Tuguresti, actualmente proprietatea
Statului, prin punctele si semnele notate pe
planul hotarniculuI G. Catelutza, incepend Cu litera a'
si de acolo inainte la capul scurtaturilor notate pe plan
cu literile E', b', r', d', E', g', x', j', y', k' m', n', 0';
Avend in vedere c§ din toate aceste acie result§ :
cä de un secol si mai bine existaii neintelegerl 1ntre
manastirea t,Segarcea, proprietara mosieI Tuguresti, de
o parte, si proprietarif rnosiei Barzel, de a'Ita parte, in
privinta sernnelor de hotare, intre aceste doue proprietali
; ast-fel manastirea reclama de la 1802 Caimacanulut
CraioveI cg clucerul SAndulache, proprietarul

542 CURIERUL JUDIC1AR, No. 62.—Joi 2 Octombrie 1903
mosiet Barza, 'f-ar fi usurpat parte din proprietatea sa
si '1-a stramutat chiar hotarele, si, cere ca sä se dea
porunca si Cu burnbasir sa se oranduiasca si un logolet
de Divan ca sä cerceteze pe plaiasi in fata locului.
In adever, in anul 1803, armasul Gheorghe Jianu, delegat
in acest scop, se si transporta in localitate si Cu
martorit, carora se vede ca Ii s a citit cartea de blestern,
a plecat ca arate vechea stapanire ; iar prin
actul sea dresat la localitate constata c:
serdarului Teodor, cel de atunct proprietar al Tugurestilor,
a apucat spre mosia Barza ; tar martorn clucerului
Dumitru Sandulache proprietarul Barzei, a
luat-o spre mosia Tuguresti». Ca in aceasta situatiune
aflandu-se, armasul Jianu a intins cercetarile sale mai
departe, si din informatiunt luate de la sateni ce aveaa
locuri de hrana pe acea parte de mosie Cu pricina, a
constatat ca pe acele locuri tot-d'a-una a fost prigonire
chiar din zilele Nerntilor, si, de cati-va ani incoace
a luat dijma tot clucerul Dithitrie Sandulache
proprietarul Barzei. Dupa trecere de catt-va ani, la
1848, in urma cererei sfintei manastiri Slatarii din Bucurestt,
trib. Doljiii autoriza pe hotarnicul Catelutza
fach hotarnicia mosiei Tugurotii, hotanicie care se
efectueaza la 1851, si se depune de representantii
manastirei la tribunal spre confirmare, st prin care hotarnicul
constata prin cartea sa de hotarnicie, di in
lips de sineturi din partea ambelor Orli, a tras linie
despartitoare intre cele done proprietati dupa simplele
informatiuni luate de la martoril manastiret ; Neflind
bine determinata linia despartitoare din planul acestut
holarnic si constatandu-se de autorul apelantului, se
ordona o cercetare locala pe la 1857 care indeplinindu-se
de judecatorul delegat Paleologu si anulandu-se
de oare-ce nu era facuta conform lege, se dispune o
alta cercetare locala care se face tocmai la 1892 de
complectul tribunalului, cu care ocasiune inginerul expert
numit de tribunal V. Streinescu si ridica o schita
de plan, in care preciseaza semnele Si punctele aratate
de martorit fie.caret parti — avend in vedere si
planul i hotarnicia mosiel Tugurestil din 1851, lucrate
de hotarnicul G. Catelutza, in care se preyed doue linit
de hotar, una trasa pe plan cu cerneala neagra, care
represinta aratarile martorilor decedatului Nicolache
Mihail, si alta cu cerneala rosie care indica .aratarile
martorilor manastirei Slatari ;
Avend in vedere ca apelantul in sprijinirea apelulut
sea invoaca doue motive si anume : primul ca are
o posesiune legalii i conservata inainte de 1803 prin
punctele n, o, p, r, s, x, s, x, y, t, 1, w, v, de langa
lantana Int Popa Ducu linie dreapta prin punctul
No. 14, respunzend Cu coltul delimitaret Barza, si de
aci tot pe linie dreapta in prelungire pana la punctul
No. 15 si iarasi in prelungire Oita la punctul No. 16;
jar din punctul No. 16 linie dreapta in punctul No
17, si de aci pe actuala posesie a santulut gradinei
caselor proprietalei Barza 'Ana in apa Jiului la
punctul sub litera 0, insemnate toate acestea pe planul
inginerului Streinescu literile sus zise cu cerneala
rosie, jar numerile cu cerneala neagra ; ca prin urmare
tn subsidiar, numat prin aceste puncte sä se confirme
planul si hotarnicia lui G. Catelutza depuse de representantii
manfistirei Slatari din Bucuresti, jar actualmente
Statul;
Secundul many este cererea autorului sea N. Mihail
relativa la restabilirea hotarutui dintre : «vil
In sensul ca linia s§ mearga din punctul 11, lantana
lui Popa Ducu pe linia delimitarei mosiei Tugurotil
'Ana in punctul 12 iar din punctul 12, abandonand
terenul vatrel satului Tugurestit pana in punctul 13;
iar de aci drept in punctul Z din capul ostrovului Barzii.
In cc privege primal motto:
In lopt,
Avend in vedere ca hotarnicul Catelutza la 1851 in
planul si relatiunea sa stabileste ca intreaga vecing-
----*--
.0110011~01.01101P1
_ .4..,,....,_,,_, MIP11111■■■ ■ ■ ■1114■000...../~484■■ ■111MIMP IPIMIPMM1011.11.1■ 11111111MNIMINIIIIIIMIMMO
tate a mosiei Barza despre TugurotT se compune din
trel parti : 1) drumul Nedel panii in lantana lui Omer,
2) de la lantana lui Omer pana la extrernitatea viilor
si al 3) de la extremitarea viilor 'Ana la ;
Avend in vedere CA hotarnicul Catelutza cand a tras
aceasta linie despartitoare, s'a basat pe simplere informatiuni
luate de la martorit aflati pe mosia TugurestY
fara si fi descoperit prin el insust vre-un semn material
ca semn de hotar vechia Si fara sä fi mesurat
macar distantele dintre drumul Nedel la lantana lui
Omer: de la lantana lut Omer printre vii 'Ana la capul
viilor si de la extremitatea viilor spre meaza-zi
'Ana la Jai; mai mutt inch nu constata ca cel putin
atunci manastirea a posedat locul de prigonire ;
Avend in vedere cá Statul contra vechei Si actualet
posesiunt a apelantului invoaca planul si hotarnicio
hotarnicului Catelutza, ascultarea martorilor de la 1857
cat si martorii ascultali de complectul tribunalulut
in 1892;
Considerand ea Curtea nu poate pune nici-un temeiti
nici pe hotarnicia lui Catelutza, de oare-ce dupa. cum
s'a demonstrat mai sus acest hotarnic a tras linia despartitoare
basandu-se numai pe niste simple informatiuni
nici pe aratarile celor-l'alti martori, intru cat
erea firesc lucru ca toll martoril mosiei Tuguroti sa
arate in asa fel ca s impinga hotarul Barzei catre
meaza-zi, tocmat ca sa alba mat mutt pament de munca
si si se sustraga de la plata Si controlut vecinului lor
In al can't toe, probabil, intraü cu vitele siliti fund de
aproprierea satelor ;
Considerand ca acesta este atal de adeverat in cat
chiar la 1803 judecatorul Jianu, cand a cercetat reclamatia
manastiret Segarcea a constatat ca pe acele locurl
tot-d'a-una a lost prigonire chiar din dilele Nemtilor
; ca de cati-va an a luat dijma clucerul Dumitru
Sandulache, autorul apelantului, si ca de la
drumul Nedei si pant la lantana lui Omer densul a
Ifisat pe clucerul Sandulache in posesia ce o avea ;
CA dar, daca la 1803 juclecatarul Jianu constita aceast§
stare de lucruri, este imposibil de admis ca
martorii ascultati de hotarnicul Catelutza in 1851 precum
si eel din 1857 st 1892 propusi de Stat. sa fi aratat
adeverul despre o veche posesiune a Statulut anterioara
de 1803, cu atat mai mult, cu cat chiar la 181)3
nu s'a putut dovedi vechea posesie pretinsa de catre
representantul manastirei serdarul Theodor ;
Considerand ca afara de aceasta, aratarile 'martorilor
manastirei sunt atat de con tradictorit in cat se exclud
reciproc intre densele. In adever, dac§ observam linia
aratata de martorii manfistiret la 1851 si figurata pe
schita de plan a inginerului Streinescu cu cerneala rosie,
ea esclude cu totul hula aratat§ de martorii Stahllui
in 1892 si figurata pe planul inginerulut expert cu
cerneala albastra ;
Considerand c§ Statul spre a demonstra ca aratarile
martorilor propusi de densul sunt conforme cu realitatea
pretinde ca lantana lui Omer ar fi sub litera f,
figurata pe planul hotarnicului Catelutza, iar nu sub
litera ;
Considerand ca martorii intimatului de Si afirma ca
lantana lui Omer nu este chiar aceia in care poseda
apelantul sub litera $, i c§ ar trebui s§ fie a doua lantana
a lui Omer mai jos sub litera I. pantru cuventul
cA martoril de la 1851 a informat pe Catelutza ca in
dreptut acestet a doua gropi de lantana ar fi chiar
capul santului cu vita din 1803 pe care Cetelutza 'I
reproduce in planul sea;
Considerand c'acest fapt nu poate s fie verosimil
Mira cat existenta santului aratat la 1851 de hotarnicul
Catelutza nu poate constitui identitatea santulur
cu vita de la 1803 pentru cuventul ca pe cand judecatorul
Jianu arat§ c§ a pus semn de la capul santului
despre o cosara ce este langa o groapa de lantana, care
se nutneste lantana lui Omer drept prin via tut Tudor

&Irbil pang in capul santului cu vita, si, de aci tot
mered prin vir, hotarnicul Catelutza socoteste cã ar fi
o absurditate sa mai cerceteze fantana lur Omer Si identitatea
santulur Cu vita. pentru c in dreptul acelei
gropr sub litera f plecand in jos ar fi si via 10 Tudor
Sirbu si capul santului, farA sä dea seama cã via
Jut Tudor Sarbu s'a desparlit la 1803 prin linia tut
Jianu i ca din litera f cand Jianu a pus semne a piecat
drept prin via lui Tudor Sarbu jar nu in jos cum
'firma hotarnicul Catelutza.
In drept,
Considerand c dupa dispositiile art. 1846 din Codul
civil posesiunea consta in faptul detinerei materiale al
until lucru, delinere care se exercita fie chiar de posesor,
fie de altul, dar in numele lur
Considerand ca pentru c'aceasta posesiune s5 fie respectath
i protegiata de lege, se cere Ca ea 0' nu fie
violenta, ci linistita, sä nu fie clandestina, ci public
si sa nu fie detinuta pentru altul, ci de catre posesor
sati de altul In nurnele posesorului ;
Considerand cã In speta se constatA cã apelantul
autorit lui din timpurr immemorabile aü posedat
poseda actualmente cu bung credit*, linistit si public
linia aratata de inginerul Streinescu prin punctele n,
o, p, r, s, X,s, X. y, t, t, w, v;
Considerand ca principiul neprescriptibilitatef Cale--
re de hotare intre vecint admis de Codul Caragea numar
atuncr ar fi atins, child Statul, reclamat la prima
instant. ar fi probat cã densul ar fi fost veri-o-data
proprietar pe terenul titigios, prolog care nu s'a destoinicit
a o face in cursnl vremilor, fie cu acte, fie cu
alt mod de probatiune, cad cum s'a demonstrat In
fapt, Curlea nu poate pune nicr-un temeiti pe hot5rtncia
lucrata de hotarnicul Catelutza si prin aratarile
martorilor ascultatr si la 1857 si 1892;
Ca dar intru cat Statul ca reclarnant la prima instal*,
nu dovedeste cu nimic cA densul a posedat verr-o
data prin linia despartitoare arAtata mat sus, i, intru
cat apelantul dovedeste din contra a densul a avut o
posesiune conservatA de autorii lur si de densul inca
Inainte de 1803 incepAnd prin drumul Neder si pang
tn Jiti prin punctelele n, 0, p, r, s, x, s, x, y, t, 1, w,
v, acest prim motiv cata a ft admis ca fondat.
In ce prive§te al doilea moth):
Avend in vedere c5 apelantul sustine ca Inca de la
1896 a facut cerere cu plata de taxe pentru calcare de
hotare, i, s'a nurnit hotarnic Carmenski a restabili
hotarul intre Barza i uguresti Si ca incetand din
viata hotarnicul fara a'depune botarnicia, a reinoit
cererea restabilirer feta cu Catelutza la 1851, cum a
reinoit'o formal prin cererea introdusa inaintea tribunalulur
la 1856;
Avend in vedere c dupA art. 2 si art. 7 partea H,
cap. HI Codul Caragea care dispune ca : chotarele amestecate
se descopera si se stabilesc sad dupa acte
sad dupa o veche stapanire ; iar art. 1 din ofisul domnesc
No. 34 din 18 Octombrie 1847 glAsuesle Cel care
face hotArnicia, find acela care deschide pricina el urmeaza
a se supune la plata taxer; jar picinele ce
or isvori din una si aceiasI hotgrnicie se vor socoti
ca una si tot aceiasi pricinan articol i ofis domnesc
invocat in sprijinirea acestur motiv ;
Considerand cä desi autorul apelantulur a Meat cerere
la 1896 pentru calcare de hotare, aceasta cerere
fns a fost lasata in parasire, pentru ca, dupa cum se
constatg din dosarul tribunalului, murind hotarnicul
Carmenski, nu s'a depus hotarnicia si flier nu s'a conexat
cu cererea fAcuta de manastirea egarcea spre
a se putea zice cli pi icinile ce vor isvori din una si aeeiasI
hotarnicie, se vor socoti ca una si tot aceiasI
pricing ;
Considerand eaceasta mar resu115 si din jurnalul trihanalulur
Doljig No. 777 din 3 Noembrie 1856 din care
se vede cg Nicolache Mihail a declarat CA pentru nouile
itTIMCIAli, No. 62.—Joi 2 Odoinforie 190 648'
cgIcArI dintre vif i prin urmare i Ong la Jiti le va
reclama sorocul prescripfiel dupa seversirea lucrarir
hotarnicul pitar Chita Manastireanu pentru semnele
puse la 1803 intre vii, de oare-ce hotarnicul Tugurestilor
nu le-a pazit si remane a se cerceta de-o-data cu
hotarnicul seti», lucrare care nu se vede efectuat5 nici
depusA in tribunal ;
Considerand ca in speta nu poate fi vorba de hotare
amestecate in sensul !eget' lur Caragea intru cat terenul
litigios din punctul W, 'Ana in punctul Z, locul
pretins al morir cu tretina din capul despre nord
at ostrovului n'a fost nici o data posedata de catre apelant
Si nici lucrarile inginerilor hotarnict Carmenski
Manastireanu nu ad fost depuse spre a se .putea vedea
pe ce intemeiat densir de ad tras lima dreapta
pana in punctul Z;
Considerand ca din coprinsul ofisulut domnesc No.
34 dm 18 Octombrie 1847 publicat in buletinul No. 73
aflat la pag. 437 a Codulut Caragea nu se poate intelege
alt-ceva de cat ca proprietaral mosiet a carer hotArnicie
se depunea in judecata spre confirmare, nu
avea sa plAteasca de cat o singura taxa de procese, or
care ar fi lost numerul vecinilor de la care revendicA
cAlcarile facute, si nu era obligat ca de o data en depunerea
hotarnicier sa fac tatea actiuni de revendicare
cat sunt i vecini de la care revendica, cum se
cere asta-zi prin regulamentul de hofarnicir din 1868;
C'ast-fel find, interpretarea logic ce se poate da acestui
of s, nu se poate sustine cu temei cum pretinde
apelantul prin advocalit set cã i vecinii mosier Tugurestr,
in speta proprietarul mosier Barza, poate revendica
cu ocasiunea disculiuner hotarnicier depusa de
Stat terenul ce &mut pretinde ca i s'a fnsusit, ci dreptul
sea consista in a se opune pe cale de apArare la
comfirrnarea hotarnicieI, cand prin aceasta hotarnicie
i se lua vre-o portiune de teren din proprietatea sa ;
iar daca vecinul pretinde Ca proprietarul mosier hotarnicita
i-a usurpat ceva din proprietatea sa, trebuia
sá faca o actiune in revendicare, lucru ce apelantul
nu a fAcut
Consideand cä interpretarea ce apelantul voeste a
da ofisului mentionat, este neadmisibila si din punctul
de vedere al practicer lucrurilor. In adev6r, dacA dreptul
vecinilor de a revendica s'ar deschide prin depunerea
in judecAtorie a hotarnicier uner mosir vecine,
acel drept ar deveni ilusorid cand proprietarul mosier
hotarnicite n'ar mar starui in confirmarea hotarnicier,
sad ar retrage-o din judecatorie, cad nu se poate admite
confirmarea unei hothrnici fär voia proprietarulut
mosier hotarnicite ;
CA dar acest motiv cata a fl respins ca ne fondat ;
Pentru kceste motive, redactate de d-1 consilier Ath.
Herescu, admite in parte actiunea, ...., etc.
(ss) G. Orman, Ath Herescu, D. Garlesteanu
TRIBUNALUL COVURLUI, Sectia I
Andienta de la 16 Septembrie 1903
Presedentda D-lui D. G. MAXI M. Prim-Presedinte
Catinca Mateescu Plesnild, personal fi tutrice a fiicelor sale, Cu
Cdpitan G. Plesnild qi Dimitrie Plesnild, legatarti, universalti ai
succesiunei defunctulutiI. Plesnild, Bogen Bonachi, sequestru 3 'udictiar
at succesitene i Casa de depuner i consemnallunti.
Sentinta chill No. 261
Art. 6: 6 al. 2 Proc. civila.--tmpArtirea veniturilor de
catre copartasr.—Dispositie aplicabila in casul analog al
legatarilor singular cart cer §i Wolin venitul legatulur lc r.
Dupci art. 696 al. 2 din Procedura civi
partite pot scr impart veniturile unui bun mip,
calor sae nemircitor, potrivit cu partea recunoscuta
de toti litigantii in bunul ce se vinde.
Aceasta dispositie umanitara, luatci de noul
legiuitor al Procedurei civile spre a cacti copeir-

..1.0111100MI■li
CURiERUL JUltilCIAR, No octomilrie IOW
1a0i iii lipsá, cart n'aii de cdt bunul ce se unparte,
se aplicd prin analogie i identitate de
motive legatarilor singulari al cdror die pt este
recunoscut de legatarii universali litiganti in validarea
a done, testamente deosebite, ambele coprinzetoare
legatelor sin gulare, necontestate ;
aceasta mai ales ccind capitalul unor asemenea
legate este destinat intrefinerei i alimentcirei legatarilor.
Legatarii singulari pot deci, in aceasta
tesci, inainte de terminarea litigiului privitor la
validarea testamentelor, sa °blind procentul
legat lor i necontestat.
ascultat d-1 avocat Victor Macri din partea reclamantel,
pe cele l'alte pgrti in persoana afar g de Casa
de depunere care a lipsit. S'a ascultat i pe d-1 avocat
C. N. Toneanu ca representant al Ministerulul public
Tribunalul,
Asupra actittneI introdusg de cgtre d-na Catinca
Plesnitg Mateescu, personal si in calitate de tutrice a
minoarelor et thee : Elena, Florica si Eugenia contra
d-lor : Capitan G. Plesnilg, Dimitrie Pksnilä, ambii in
calitate de legatari universal a succesiunei def. on Piesnila,
Eugen tionache, in calitate de sechestru judiciar
a aceleast succesiunt, precum si contra Casey de depuneri
i consemnatiuni, actiune, cc are de object indatorirea
Casei de depuneri de a'l plgti suma de 30000 lei,
cu procent de 8°/, de la 29 Aprilie 1902, pang la data
depunerei aces 1e sum i si de 5°1, de la aceastA ultimg datg;
Avend In vedere cä din desbaterile urmate in instanta
concluziunile depuse de pArti resultg cä: «Ion Plesnilg
a lgsat done testamente, unul autentic din 26 Februarie
1902 si altul mistic din 2 Aprilie 1902, Wand
prin cel d'intfil reclamanlei Catinca Mateescu Piesnila,
un legat de 30000 lei, cu procent 8°1, pentru intretinerea
el si a copilelor sale, jar prin al doilea testament
s'a lasat 40000 lei, tot cu titlu alimentar, spre
servi venitul drept tray, el, si fiicelor sale. Fata cu
aceste doue testamente, urmeaza proces Intre ambii legatarl
universali Cgpitan Plesnila si Dimitrie Plesnilg,
care a avut Ca consecintg punerea sub sechestru judiciar
a intregei averi de succesiune a def. Ion Plesnilg.
Unul dintre debitoril succesiunei, Costache
a depus la Casa de depuneri cu recipisa Administratiei
financiare No. 850 suma de 100000 lei, plus
procentul, sumg ce datora din pretul unei mosit cumpiirath
de la defunct, dupa cum se constata din sentinta
acestei sectiuni No 1841903, prin care s'a dispus
ca acea recipisg sä fie pastratg de sectiunea 11-a a
acestui tribunal Reclamanta Catinca Plesnilg Mateescu
pretinde a i se da din aceastg suma consemnatg, capitalul
ce i s'a legat de cgtre testatorul Ion Plesnilg si
procentele respective de la 29 Aprilie 1902 data mole
testatorulul» ;
Avend In vedere cA in sprijinirea dreptului sell redamanta
se baseazg pe dispositiunile art. 696 al. 2 Pr.
civil, dupg care pgrtile pot sg imparta veniturile unul
bun miscgtor saü nemiscfitor, potrivit cu partea recunoscutg
de totir litigantii in bunul ce se vinde ;
Avend In vedere cg aceastg dispositiune umanitarg
fost luata de legiuitorul none! Procedurt civile, spre
a ocroti pe pane din copgrtasI, cad n'ail de cat bunul
ce se imparte si a'i impiedica ast-fel sä sufere din causa
lipsel tnijloacelor de trait;
Avend in vedere C si legatarii singular cat! asteaptg
resultatul actlunei inteivenitg Intre doui legatari univeisalt
litiganti, sunt in aceiasi situatiune demng de ocrotit,
atunci cand dreptul scestor legatari singulari
este recunoscut de legataril universal. i deci, In casul
cand legatul singular este necontestat i eapitalul IPgat
are destinatiunea spre a servi de intretinere si alimente,
militeazg aceiasi ratiune si motive de umanitate in favoarea
legatarului singular in lipsa ea si pentru copartasf,
spre permite judecata de a'si ridica ventturile
legatului sèü necontestat, atunei and este in
lipsa i cand se constata mai ales ch legatul a avut
asemenea caracter de sprijin de intrelinere i fructele
destinate ast-fel alimentarei celui favorizat prin legat ;
Considerand eä ast-fel find, d-na Catinca Plesnila
Mateescu nefiind indrituith a cere de pe acum plata
capitalului, asa cä acest cap de e,erere remene neadmisibil
; ea ?Lisa este totusl legitimata a pretinde proeentul
legal asuyra legatului cc i s'a lhsat de chtre
def. Ion Plesnila, i aceasta pentru motivul cá in onl-ce
ipoteza i on care ar fi soarta procesului dintre legataril
universal% adich fie ch remane valid un testament
saü altul, ea, cu fiicele sale, are recunoscut si de ambil
legatari in instanta si prin ambele testamente dreptui
la minimum capitalulul de 30000 lei cu procentul
legal de la data mortei testatorolul. Si, in realitate, de
si legatarul singular dupa art. 899 Cod civil are drept
la proeente de la data cereref in judecath, totusi, se
excepteaza casul cand testatorul a declarat expres prin
testament cá voeste alt-fel, precum rosteste articolul
sub-sequent intru cat din ambele testamente resulta.
manifest vointa testatorului de a i se da tel putin 5°1„
asupra eapitalulul drept alimente pentru ea si copilele
sale, drept, ce dealtmintrelea a fast recunoscut in instanta
de catre ambii legatari universali, 'este cert dreptul
reclamantel personal si ca tutrice ; jar judecata
card a indatori Casa de depuneri si consemnapuni
plfiteascg prock ntul legal de la data mortel lestatorului;
CA tribunalul apreciind ggseste admisibila si executia
provisorie, fat d cu art. 129 din Proeedura civil, find
vorba de alimente.
Pentru aceste motive, redactate de d-I Prim-presedinte
Maxim, tribunalul, in unire cu eonclusiuni e Mi
nisteruluf public, admite in parte actiunea ..., etc.
(ss) D. G Maxim, C. 1. Bratescu.
Grefier (s) R. Tittorian
CAT HE AliONATI
Incasatorul nostril pentru provincie d-1 I. RiVeanu,
aflandu-se in Moldova duph incasarile ziarulul,
comunicandu-ne cg unit dintre domnil abonati carom
la inceput. pe anil trecuti, Ii s'aft fgcut pretul de 20
lel pe an in loc de 30 lei, pretind inch a plati tot in
aceleasi conditil i pe anul acesta 1903, pretextand cä
nu ail fost avisati, publicam din nob spre eunoscinta
tutulor cä nu acceptam incasarea nici unuI abonament
cu pretul redus, top urmand, conform publicatiilor
repetate In Curierul Judiciar, No. 85/902, 11,24 si 251903,
sä plateasca pretul integral de 30 lel anul, pret indicat
pe coperta ziarulul.
'keel earl nu voesc a se conforma vor bine voi, fcird
suparare, sh ne restitue numerile ce aü primit.
Abonarnentele se platesc numai d-lui incasator I.
Riveanu, la presentare, in sehimbul unei ehitanle prevdzute
cu sigiliut nostru, dinteun registru cu mat* sati
numai prin mandat poqtal, pe adr esa d-lui Codreanu, la
Redactia acestui ziar, BucurescI. «Curierul Judiciaro
COCIUL CIVIL noseites, Vol. 1,11 i Iil, de d-1
Profesor C. MIMI, se afia de venzare la Redactia
tipografia acestui ziar, de unde se expediazi
contra: rnandat postal sail timbre,
Cornandele se vor expedia pe adresa d-lui CodreanU.
Pretul fie-carui vol. este de HO 1 2.
Pentru provincie se lticarca portul postal,
Tipogralla Ziorulul CUMERUL JUDICIAR, btr, Carol 19, Btieure4t1 ,— Proprietor Ion S. Codreana.—o.

ARM XII, No 03 tin exemplar $O baal Dumined 5 Octombrie
Um neater vechl 1 lee
CURIERUL JUDICIAR
DOCTRINA —JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR: D. ALEXANDRES00 PRIM-REDACTOR: I. N. OESARESOU
. ABONABIENTUI
pe - an 30 le1; 6 lun1 16 lei; 3 luni 8
Stiidenp platen, pa JumOtato
StAlnAtatea 40 lel pe an, 20 pe 6 I
.1■1.Ner,
.rwea■
SIJMAR :
Or inchisoare pentru datorii, or faliment pentru clviii
de d-1 I. Tanoviceanu.
Trib. jud. Tecuciii : Vasile 0 Popovici cu Stefan Herescu
fi Smaranda Petrine.
Resu mat de conclusiuni, demise de a-1 adv. D. Alexatzdresco
din partea d-lui Stefan Herescu, in procesul intentat
de d-1 V.O. Popovici pentru anularea until contract de
Bibliografii.
1■■ 11■ ■ ■■■ ■■
OR WASOARE PENTRU DATORU
OR FALIMENT PENTRU CIVIL!
APARE
doue orl pe sepnath8 sub redactima nu! c
(rSa fie ran T prietiniI la nevoe?
Din contra( De abia te-al trnprietenit
cu eine-va i indabi
aloe ca e In nevoe §i-t1 cere
banl Imprumutn. Schopenhauer
Aferisme. Trad. Maiorescu ed.
117, p. 366.
Sub Mini «Sinticiderea din Ci§megiti, citeam in
«Universal» din 16 Ianuarie 1903 urmatoarele
iscalite de d. P. Macri :
«Eri la ora 1 §i jumetate, o drama sf4ietoare
s'a petrecut In gradina Ci§megiti. 0 detunatura de
revolver se auzi §i un om care se afla pe o banca
In partea din mijloc a gradinel cazu jos scaldat
in sange.
«Un mare numer de trecatori alergara numat
de cat acolo §i Ingroziji vezura rezemat de una
din hanci cu picioarele atarnandu-i In jos, un
tram in vIrsta de 55 de ani.
«In stracla Stirbei Voda, la No. 44 locuia un constructor
de biliarde cu nume de Frantz Fast. Acesta
avusese avere cand industria sa de biliarde
'I mergea foarte bine.
eIncetul cu Incetul insa, in urma crizei ce se produse
in tara Frantz '§i pierdu averea §i rernase,
acum la batranete in voia intamplarii.
Frantz Fast a fost in tot-d'a-una an om foarte
cinstit, flicend [aid tutulor datoriilor sale.
«pupa o viatii Indelungata de munca gra preget,
Fast se vc,izu acum lct beitrdnek sarac i dator.
dn anul din urrna el facuse mat multe biliarde,
pe care le expediase pe la diferitt clienti, dar fara
set pocttd sd ia de la el vr'un ban.
«Mai mult Inca, el ramA'sese dator la mat multi
strungari, dintre care unuia singur cu suma de
300 let.
eVe'send cA na ma T e nicI o nttdejde de a putea
Abonamentele ae paten tot-d'a-nna inainte
'
-REDICTIA I ADMINISTRATII
BUCURESCI
0, Splainl Brinooveann Voevod,
Vis-a-vis de Palatal Justine!
sá revie la starea lui infloritoare de mat nainte,
el horde curme viata
«Frantz Fast mai lath dupci el o solie batrOnci, care
e bolnavci, suferind de epilepsie».
-Aceste cate-va unit sense de un ziarist in fuga
condeiului, contin o Intreaga dram5; ele formeaza
o pagina din cele mat interesante ale istoriei noastre
con timporane.
" Pe and eft mergeam din ora§ in ora propagand
o idee, combatut de unii, sustinut de Ali, Frantz
Fast cu pretul vietii sale 'ml da un argument care
pretue§te mat mult de cat o mie de volume §i de
rationamente teoretice. Sinucisul din Ci§megiii,
precum §i povestitorul sinuciderei sale, nu discuta
cestiunea inchisorii pentru datorii sail a falimentului
la civili ; el o , resolvd, unul prin faptul sèU
desperat §i cel-alt prin descrtptiunea exacta a faptului,
care se poate resuma ast-fel:
In lara romcineascci la inceputul veacului at XX-lea,
omul cinstit care face afaceri feirci cunoascci
contimporanii, trebue sci se sinucido sad sci moard
de foame la bcitranele I
Montesquieu avea dreptate cand zicea ca sunt
legi care fac crime. Se poate adaoga ca sunt legislattuni
sub imperiul carora revolutiunea este nu
un drept ci o datorie catre patrie i umanitate.
Ast-fel sunt legislatiunile care permit ca muncitorul
sã moara d foame, jar pungasil sa se foloseasca
de munca Jut §i sa huzureasca.
Incidentul Frantz Fast a trecut nebagat In seam,
ziarele s'afi ocupat o zi despre densul §i apoi afi
tient.
Ce puteafi sa ca§tige din aceasta afacere- pe care
aft publicat'o ca o varietate a zilei ? Lucrul e a§a
de obisnuit, In cat nu rnerita sa se ocupe cine-va
In done zile de el. Cine vorbevte done zile de o
batae in carciuma sati despre o moarte din causa
betiel ? Publicul se intereseath de fapte rare tar
nu de lucrurt care se intampla in toate zilele.
Ast5-zi tn§e15ciunea e la ordinea zilei ; ea nu
mai impresioneazA pe nimeni. Cinstea ne surprinde,
necinstea ne lash' indiferenti.
Cat de mare deosebire in acesta privinta intro
timpurile noastre §i tirnpurile vechi cand rnintea
omeneasca nu fusese Inca sofisticata §i cand legile
se faceatt de oament geniali, iar nu de parlamente
in care rni§eit §i imbecilii ati format mat
tot-da-una majoritatea

546 CURIERU., JUDICIAR, No. 6g.--bumineca 5 Octombrie 190g -
Zoroastru, vechiul legiuitor al Persanilor, In 'V endidad
Sade obligd pe debitori pldteascd datoriile.
Chiar cand creditorul ar fi bogat totusi
datornicul sdrac trebue sd gandeasca zi i noapte
la mijloacole de plaid. Dupd acest legiuitor acel
care nu-si tine cuventul dat, va fi osandit sa stea
300 de ani in infern daca a dat mana cand s'a obligat
si pe langd acesta 'i se dedea si 300 de lovituri
cu o curea de piele de cal saii de camil5 ( 1).
Solon pertnitea creditorilor sa rup5 In bucdti pe
debitorul insolvabil, aceastd dispositiune e adoptata
de Romani cu legea celor XII Table ( 2) si se
g5seste chiar in legile vechilor Germani ( 8).
Ce e drept cà filosoful Favorin, critica dispositiunea
legii celor XII Table care era ast-fel conceputa
efertiis nundinis partis secanto si plus
minusve secuerunt se fraude esto», (&) lush jurisconsultul
Sextu Ceciliu apdra legea spunand
ca poporul roman a ajuns din asa mica origine
la atat de mare strdlucire prin cultivarea tutulor
virtutilor, jar mai cu deosebire a bunei credinte,
pe care ati avut'o stantd in toate afacerile atat cele
publice cat i cele private.
be altmintrelea, adaogd jurisconsultul, nu se
vede oare Ca s'a stabilit o atat de groaznica pedeapsd
tocmai pentru ca sd nu se ajunga nici-o
data la densa, (ne ad eam unquam perveniretur)?
Niel n'am citit, nici n'am auzit sd se fi sfasiat vre-o
data un debitor, pentru-cd nu se poate despretui
severitatea unei asemenea pedepse, pe cand adeseoil
se \red martori mincinosi find-ca nu se mai
aplicd vechea lege de a-i precipita dupd rapa Tarpeiand.
eSeveritatea pedepselor—inchee jurisconsultul —
este adese-ori o lectiune de purtare, i un mijloc de
disciplina morald» ( 6).
Accast5 pagind din Au! Gelliu, una din cele mai
frumoase pe care ne le-a h5rdzifo anticita tea, arata
ideile celor vechi.
Ea e resumatul a ma i bine de zece veacuri de
eugetare a celor mai marl legislatori si filosofi al
anticitatii, din care - unul singur a facut de sigur
mai mult pentru evolutiunea omenirel de cat toate
parlamentele Europei impreund. Erea natural ca
acesti oameni mari, malt limp considerati ca niste
zei, sa vadd lucrurile alt-fel de cat legiuitoril de
astd-zi. ET cugetaii zi i noapte la binele public,
jar nu la busun5rea1a publicului. Pe atunci legifera
cea ma i inaltd expresiune a stiintei i intelepciunii
timpului iar nu sernndtura cu pecetie introdusa
in po1itic5 de sarlatania democraticd de
la finele veacului al XIX-lea.
Cand Roma incepe sd se corupa, legile vechi gratie
cdrora e parva origine ad tanturn amplitudinis instar
ernicuit, (6) cad una cate una in desuetudine; martorul
mincinos nu mai e aruncat de pe rapa Tarpciaria.
debitorul de rea credint5 nu mai este ucis.
Cesar merge mat departe: el suprimd inchisoarea
(1) Pastoret, Zoroastre, Confucius et Mabomet. Paris 1787, p.
65, 86 i 87.
(g) Aulus Gellius. Noctes atticae,cap. 20.
(5) Tacit. Mores Gerrnanorum.
(4) Dupa 3 2ile de coatere in tArg va fi taiat in bucatT ; dacä
unul a 1uat ma mult sa'd ma putin, nu va fi reclamatie pentru
acesta.
(5) Au! Gelliu. Noctiurn Atticarum Libri XX, cartea 20.
(5) Dintr i un tnic inceput a ajuns la o atat de mare stralueire
Gelliu).
pentru datorii §i o 1n1ocue0.e cu cesiunea bunurilor.
Erea foarte natural ca ucigasul libertatilor romane,
sä dea drumul pungasilor care comitea crime mai
mid de cat el. Cesar cauta clienteld §i partisan
ca sà lupte in potriva lull Caton, Brutu §i Casiu,
unde putea el sal gdseasca mai bine de cat in
fundul puscariilor?
Germanii ins5, necivilisatii Germani, nu imiteazd
pe civilisatii Romani in privinta debitorilor de rea
credinta. De §i libertatile moderne se zice cà aii
esit din pddurile Germaniei, dar libertatea de a
fura n'a esit din acele paduri, ci din Paris capitala
lumei, de unde de ma i multe veacuri ese tot ce
e mai sublim si tot ce e mai infam in omenire
In tot occidentul Etiropel, !And la sfarsitul yeacului
al XVIII-lea, cel mult se respecta viata debitorilor
de rea credinta, nu insa §i libertatea !or.
In secolul al XVII un edict frances din 1609
pedepsea pe bancrutari cu moartea «comme voleurs«
(ca hop) Chiar la sfarsitul veacului al XVIII
Dufriche de Valaze un penalist foarte inaintat,
care era contra pedepsei cu moarte §i propunea
ca pedepsele contra nobililor sa fie mai aspre,
scrie urmatoarele: «A contracta mai multe datorii
de cat poate cine-va achita, se crede gresit cà ar if
bancrutd, in reali tale e un furl care trebue pedepsit
cii deportatiune pe trei ani ( 7).
Dar Montesquieu, ilustru Montesquieu, acest predecesor
al lui Beccaria, combate inchisoarea pentru
datorii in materie civil «In afacerile care derivd
din contracte civile ordinare — zice densul—legea
nu trebue sà dea constrangerea corporald, pentru
ca ea tine ma i mult la libertatea unui cet5tean de
cat la avutia altuia; dar in conventiunile care derivd
din comerciti, legea trebue sa Vila mai mult
la avutia publicd de cat la libertatea cetAteanului».
Am reprodus cuvintele lui Montesquieu nu din
causd cd le credem intemeiate, din potrivd, dupd
parerea noastrd, ele sunt o distractiune intelectuald
a marelui filosof, ci pentru eh' aceste cuvinte aü
avut o mare influentd asupra legislatiunei atat in
Franta, cat §i in toate cele-l'alte 16'0.
Constituanta, care erea fata sufleteasca a lui
Montesquieu, dupa cum conventiunea erea fata
sufleteasch a lui Jean Jaques Rousseau, Constituanta
zic, fdra sa suprime inchisoarea pentru datorii,
voia sà o restrang5 considerabil.
«Considerand — zicea ea—cd la un popor fiber
nu trebue sa existe lege care sh autoriseze constrangerea
corporala de cat cand «motivele cete mat
puternice o reclamd».
Conventiunea, cdreia nu-i pldceaii transactiunile
de principii, a mers ma i departe, si in ziva de 9
Martie 1793, dupii propunerea lui Danton a suprimat
cu desdversire inchisoarea pentru datorii." Mesura
erea asa de putin reflectatd in cat Conventiunea
InsiI dupa 3 sdptamani (in 30 Marti e 1793) a restabilit
constrangerea corporald in potriva comptabililor
de bani public, iar in 24 Ventose an V
(1797), Directoratul a reinfiintaro §i in favoarea particulariqor,
"motivand'o In modul urm5tor:
«Considerand cà e urgent a reda obligatiunilor
dintre cetdteni siguranta i soliditatea care singure
pot da comerciulm republicei splendoarea i superioritatea
pe care trebue sà o aibeo.
(7) Outride de Valaze. Lois penales Aiwa. 1,784 p. 3240

CURIERUL JUDICIAR, No. 63.- -Dumined 5 Octombrie 1903 547
In aceastfi stare se aflau lucrurile in 1804 chnd
se discuta In Franta Cod. civil. si trebue sa spunem
ea pe acea vreme in toath Europa continua inch
sh sufle ventul in potriva relei credinte.«In Geneva —
ne spune Pastoret—in Venetia, in Genua, in Londra
infractiunile care se pedepsesc mai aspru sunt cele
contra bunei credinte a comerciului. Jurisprudenta
englezh le pedepseste adese on cu moarteaD ( 8).
Lucru curios, insusi Montesquieu sub titlul ((Belle
loi» ne spune: Legea Geneva care exclude din
magistraturi si chiar din intrarea In marele consilifi
pe copii acelora care ari trait sail care ail
murit insolvabili, afar h dach nu achith datoriile
phrintilor lor este foarte Imo% Ea are acest efect
ca da incredere pentru comercianti, ea dä pentru
magistrati si pen tru cetate. Credinta particularh
are puterea credintei publice ( 8).
Care ail fost ideile ce ail chlhuzit pe redactoril
Codicelui civil francez ?
Sh asculthm ce spune tribunul Gary in 3 Februarie
1804 in comunicatiunea sat oficialh chtre tribunat:
oUn adever stabilit priri unanimita tea veacurilor
e eh legea prefera libertatea unui cethlean, fath
cu averea altui cethlean. De aceea cand e vorba
de interesul individual al creditului, legea nu permite
debitorului instreineze libertatea.
«Dar un adever nu ma i putin sigh' este ch atunci
cand de interesul public se leaga interesul creditorulai,
saü child purtarea debitorului care nu
indeplineste indatoririle ia caracterul unei infractiuni
saU greseli grave, legea trebue sh autoriseze si chiar
sa reguleze ea inshsi tot ceia-ce poate s dea o
nouh putere obligatiunel si sh asigure Indeplinirea.
(A5[-fel constrangerea corporala are loc in materie
de comerciii, pentru cape laugh eh creditorul
e mai legat de persoana debitorului de cat de
lucrurile sale, trebue ca a facerile de acest gen sh
fie grabnic terminate pentru ca alte afacert sa inceapa
indata, st flind-ch din aceasta succesiune repede
a afacerilor naste propasirea obsteasch. Adi
neobservarea 'wet singure obligatiuni poate trage
dupe sine violarea a o multirne altele i sâ ruineze
ast-fel creditut unei piete intregi saii unei fei intregi.
Import h dar pentru phstrarea increderei obstesti
pentru interesul tutulor, ca legea sa se inarmeze
cu toata puterea el pentru ca sa fach sa se observe
ast-fel de obligatiuni (10).
Cuvintele tribunului Gary nu sunt de cat parafrasarea
ideei lui Montesquieu si a deosebirei sale
intre afacerile comerciale i cele civile. Aceiasi idee
o gasim la uri autor de valoare care a scris o
monografie asupra constrangerei corporale:
«In lupta pe care o sustine un creditor contra
debitorului seti,--zice Bayle Mouillardz– until a p5ra'
avutia sa, eel-alt libertatea sa. Pen tru cel dintaiii
e vorba de interese materiale, pentru cel de al
doilea de interese intelectuale si morale impreunate
. .
«De o parte este omul intreg, de cea-l'alth oarecare
lucru exterior al omului, timporar si peritor,
(8) De Pastoret. Lois penals. Paris 1790. T. II, part. 3-a,
pag. 89.
(8) Montesquieu. Esprit de ois. Livre XX. Chap. XVI.
(r) Fenet. Tray. proparatoires. Paris 1836, T. XV, p. 174 —175.
de o parte libertatea, de cea-l'alth proprietatea,
care a nhscut din libertate, care n'ar fi nimic f`drd
libertateh ( 11 ).
Este oare intemeiath distinctiunea pe care o face
Montesquieu si duph densul Gary si Bayle Mouillard
intre afacerile civile si cele comerciale, precum
si lupta dintre avutie si libertate ?
De sigur ca nu: e cu neputinth sa imagineze
cine-va o idee mai false.
In adever, clach an fl vorba de o lupta intre libertate
si avutie, aceasta din urmh trebue sacrificath
nu numai in materie civil ci si in materie
comercialh. Pentru ce in materie comerciala interesele
materiale an predomina pe cele morale si
intelectuale ?
Pentru ce avutia comerciantului sh aibh mai multh
trecere la legiuitor de cat libertatea omului ?
Tribunul Gary ne spune ca aci ne observarea
unei singure obligatiuni poate trage duph sine violarea
a o multine altele, si sh aduch ruina creditului
unei piete saü ten i intregi.
Foarte drept 1 Dar aceasta numai in materie comercialh
se poate Intampla ?
Presupuneti eh un 'civil este dator unui coinerciant
cu o suma de bani pe care nu i-o plgteste,
in acest cas obligatiunea nu e comercialh, totusi
nu se poate oare intanapla ca de aci si isvorasch
o serie de neplati comerciale, i prin urmare ruina
unei piete intregi, cand comerciantul creditor al
civilului, erea si el dator altor comercianti ?
Gary ne ma i spune ca afacerile comerciale trebuesc
grabnic terminate, pentru ca alt afaceri sh
inceapa indath.
Dar ce oare ?
Afacerile civile nu e bine ca sh se termine indata
si sh se inceaph altele ? Trebue oare ea aceste
afaceri sa se eterniseze ?
De altmintrelea care este criteriul distinctiv intre
afacerile civile si cele comerciale ?
Cambiile (politele) sunt efecte de comerciii, si
dati nastere la obligatiunea cambial.; totusi ele
pot sh fie subscrise de un civil, si in fata acestei
obligatiuni comerciale e locul sa ne intrebhm: ce
se va sacrifica libertatea or avutia ?
In realitate antitesa pe care voeste sa o stabileasch
Montesquieu intre libertate si avutie, nu existh
cand e vorba de inchisoare pentru datorii,
precum nu exista si cand e vorba de a inchide pe
un hot, pe un 'escroc saü pe un bancrutar fraudulos.
Ar fi absurd sh se spun h legiuitorului care
pedepseste cu inchisoarea pe hot i si pe escroci,
ca el preferh mai mult avutia unora de cat libertatea
altora, cad l nu legiuitorul ci hotii si escrocil
prefera mai mutt avutia altora de cat propria Ion
libertate. In fa pt legea prefer, si trebue s prefere,
proprietatea, liberttii, dar chrei liberthti ? Aceleia
de a fura 1 1
D-nii hoti de diferitele categorii n'ati de cat sh
se hothrasch sh nu se mai atinga,' de averea altora,
si atunci nimeni nu se va ma i atinge de libertatea
lor. Pe cat timp Irish vor continua sa fie, niste
parasite sociale, cum '1 numeste Max Nordau, societatea
are dreptul nu sh-1 ucida cum fticea mai
'nainte, dar sa se apere de ei puntindu-i pentru
(4) I. B. Bayle-Mouillard. De l'emprisonnetuent pour dettes
Paris 1836, p. 113.

548 CUBIERUL JUDICIAB, No. 63.— -Dumineett 5 Octombrie 1903 ,
cat-va timp la racoare, uncle vor putea sa mediteze
in liniste la inconvenientele profesiunel de
parasit social.
Sa continudm insa cu expunerea istorica:
Codicele civil frances adrnite constrangerea corporal,
asa precum erea in timpul legel din 24
Ventose, anul al V-lea (1797).
In 17 Aprilie'1832 se restrange inchisoarea pentru
datorii la casurile grave in care se dovedeste dolul
imprudenta, se limiteaza durata inchisoril si se
tine seam a' de sex si de etate. In 13 Decembrie anul
1848, legiuitorul francez merge mai departe
In aceasta directiune, jar in 22 lulie 1867 se suprima
constrangerea corporal in materie civila,
comerciald si contra strainilor.
La Roma, dupa cum am ardtat, constrangerea
corporala a fost suprinnata de luliu Cesar, jar in
Franta de impara.tul Napoleon al III-lea
sè Baroche i Rouher. Cei do i suverani care ail
preferat libertatea unora fat ii cu averea altora, ca sà
adoptarn formula lui Montesquieu, sunt Cesar si
Napolen 111 cei doi sugrumatori al libertatilor publice
!
Faptul e caracteristic.
(Va urma) I. Tanoviceanu.
JURISPRUDENT A. ROMANI
TRIBUNALUL JUDETULUI TECUCIU
Asdienfa de la 18 lunie 1903
Presedentia D-lui V. GIORGEA, Presedinte
Vasile 0. Popovici etc ,tefan Hereseu fi Smaranda Petrine
Sentinta avail. No..
Usufruct. -- Drepturile usufructuarului. Arendarea
bunului dat in usufruct. — Conditiuni. — (Art. 521 si
534 C. civ.).
Locatiune. Arendare pe un timp mai lung de trei
ani. — Transcriere. — (Art. 724 Pr. civila).
Usufruct. — Conditii pentru ca usufructuarul sä intre
In alosinta bunurilor date in usufruct. -- (Art. 540
si 541 Codul civil).
Conventil saü contracte. Conditie potestativa. —
Conditie simpla potestativ5..—Conditie pur potestativa.—
Care atrage nulitatea contractului. — (Art. 1006 si 1010
Cod civil).
Usufruct. — Dreptul nudului proprietar de a cere anularea
unui contract de arendare Meat de usufructuar
in frauda dreptului sett.
1. Usufructuarul are dreptul de a se bucura de fructele
naturale, industriale i civile ale oblectului dat in usufruct,
putdndu-1 chiar arenda, inset" numai in limitele in
care bcirbatul poate arenda averea dotala a sotiei sale, adicdi
: arendarea nu poate fi fcicuta de ca't pe un termcn
maximum de cinci an pentru a fi obligatorie.
2. Contractele de arenda pe termen mai lung de trci
ani trebu,esc a fi transcrise, pentra a fi oposabile cclor de
al treilea.
3. Usufructuaral nu poate intra in folosinta lucrului de
cat dupa ce sc va face, in privinta proprietarului, un inyentar
de lucrurile miscatoarc si o constaiare a bunurilor
nemiscatoare, „si sci depuna i cautiune.
Nefacerea inveritarului i nedepunerea cautiund nu pot
at age perderea dreptului de usufruct, insa proprietarul
goate constrcinge per usufructuar a face inventar si a da
cautiune. De asernenea, inca poate renunta la facerea in
ventariulu i la depunerea cautiunei
4. Doctrina jurisprudentO admit cloue feluri db condi
I tuna Votostativci, entlatet in art,
1006 Cod civil, aceea a card perfectibilitate depinde de 1411
eveniment pe care t3i una i alta din pcirtile contractante
poate al face sari impedica de a se face; j alta pur potestativa
, coprinsa, in art 1010 din Codul civil, care de-pinde
numai dè vointa debitnrului §i care atrage nulitatea
contract ul ui
Ast-fel, ca',nd un usufructuar, arencland bunul asttpra cáruia
are usufructul sac, pane in contractul de arenclare
o condiriune prin care ma i prelunge§te acest contract, dadi
arenda§ul nu va reusi a cumpcira acel imobil de la nudul
proprietar, aceastci conditiune este simplu potestativci,
caci nu dcpinde numai de vointa arendapilui ci §i de a
ntidultei proprietar, si deck nu poate atrage nulitatea contractului.
5. Nudul proprietar are dreptul a cerc anularea unui
contract de arena, facut de usufructuar in fraudarea
dreptului sat.
S'au ascultat, din partea reclamantului Vasile O. Popovici,
d-nil avocall N Berha si Alex Riscanu, iar din
partea paratilor, d-nil avocati D. Alexandresco §i I.
Anghelescu.
Tribunalul deliberand,
Asupra actiunel intentata de Vasile 0. Popovid, prin
petitia inregistrata sub No. 54771903, cum si prin acea
a,ditionala reg. la No. 58751903, 4i care au de object anularea
contractului de arenda transcris la acest trib.
sub No. 1391903, intervenit intre d-na Smaranda Petrine
si lefan Herescu ;
Avend Invedere sustinerile partilor, actele cu care
se servesc si conclusiile ecrise depuse din, care resulta
In fapt :
La Februarie 1901, moare Alexandra Petrine, Tecuciu,
Wand ma i multa avere tnobilä i imobila, intie
care 0 o vie ;
Prin testamental s6tt olograf, din 20 Martie 1898, (Uspune
Ca via Sfi se vend& banii ce vor resulta din vanzare,
sä se dea 12000 lei sotto: sale Stnaranda Petrine
si restul sä se plateasca alte legate ;
In acelasi testament se mai prevede cä, daca nu se
va gasi cumparator cu pre t bun, sotia sa are drept sa
dea via in arena', folosinduse de venitul e i platind
un legat unel sore- a def. el sot ;
La 24 Aprilie 1901, d-na Smaranda Peirine chiama
In judecata pe mostenitoril def- el set i le cere predarea
legatelor, oblinend sentinta No 129/901, iar prin
procesul verbal No. 163 i901, este pnsa in posesie
portarel asupra averei prevezuta in inventarul fadut
de judele de ocol, la 14 Februarie 1901 ;
Neputandu-se vinde via, la 15 Martie 1901, legatara
Smaranda Petrine, este nevoitfi a arenda via lui
fan Herescu, cu contractul autentic de judecatoria Tecuci
No. 207, pe tertnen de 1 an §i cu pre t de 2000 lei,
dfirile catre Stat, comuna, privind pe d-na Petrine, iar
arendasul se obligtt a'l preda la expirarea contractului,
vasele st uneltele vie., dupa inventarul Meat judecatorie
;
Via nu se vinde nici in 1902, asa cA la 22 Februarie
1902, se dä iarasi in arena lu tetan Herescu cu contractul
autentic de judectitoria ocolului Tecuci No. 92,
pe acela§ termen, cu acelasi pret, in plus frasa :
In cas daca arendasul nu va cumparit via, atunci 6-
renda prelungeste Inca pe 4 ant)) ;
Contractul acesta se transcrie la tub. Tecuci, la 21
lanuarie 1903, iar la 7 Martie acelas an Popovici cumprä
via arendatfi, prin contractul autentic de acest trib.
sub No. 539, de la mostenitoril deff. Alexandra Petrine;
Mat mostenitorii deff. Alexandra Petrine cat si cum r
, reclamantul de asta-z, vend di nu paratorul vie
pot scoate din folosinta pe arendasul §tetan Herescu
(a se vedea copiile jurnalelor acestui trib. No. 590 0
1369/90), face actiunea ce se judeca ast5-zi, avend de
obiect anularea contractului de arenda, incheiat la 22 Fe;
bruarie 19b2, de d-na Smaranda Peril*

CURIERUL JUDICIAL No. 63.--Durninech 5 Oetornbrie 1903 549
In drept :
Avend in vedere ca usufructuarul„ potrivit art. 521
C. c,, are dreptul de a se bucura de fructele naturale,
industriale Si civile ale obiechilui dat in usufruct, putenclul
chiar arenda conform art. 534 C. c., lima in limitele
ce barbatul poate arenda averea dotala a solid
sale, adica: arenda nu prat e ft facuta, de cat pe termen
maximum de 5 ant, ca sa devina obligatorie ;
Considerand cit, dupti art. 724 Pr. c. contractele de
arena pe termer) mat lung de trel ant, trebuesc a fi
transcrise pentru a fl oposabile celor de al 3-lea;
CA, d-na Petrine, putend arenda via, a caret usufruct
i Fi'll lasat prin testatnentul olograf din 28 Marlie
1898, si arendasul .St. Herescu transcriind contract&
de locatiune din 22 Februarie 1902, urmeaza a se
cerceta motivele pe care se intemeiaza reclamantul
Vasile O. F'opovict, pentru a cere anularea contractului
de arenda ;
Tref . sunt motivele - pe care reclamantul Vasile O. Popovici
c,ere anularea contractulul de arena Si anume:
Nellideplinirea formelor cerute de art. -540 si 541 C. c.;
contractul eupriude o conditie pur potestativa si contract&
,este fraudulos ;
Cat deS'pre discutia ce se face in conclusiile depuse
de reclamant ca legatul lasat de def. Al. Petrine. soli&
sale, ar fl un usufruct in venituri cu puteri limi.
tate in administrare, trib. nu se poate ocupa de ea,
tntru cat nu s'a discutat in audienta, contradictor cu
partite cele-Palte.
In ,ce privegte primal motiv :
Avend in vedere ca art. 540 C. c. arata ca usutructoarnl
nu poate intra in folosinta lucrului de cat dupa
ce se 'Fa face, in presenta proprietarului, inventar de
Incrnrile mticatoare, o constatare a bunurilor nemisca-
Ware, iar art. 511 C. c. il obliga chiar si la darea unet
cauliurri;
Considerand ca motivul obligati& usufructuarului
de a face in,ventar, este de a _stabili starea materiala
In care se aftti averea mobita si a constatarel starel 1-
mobilelor ; eaci de'asul neflind proprietarul lucrulut,
White, la sfarsitul usufrpctului, sa '1 restitue proprietarului,
in starea in care I-a primit ;
Or, daca usufructuarul nu este diligent a face un
'mental., atunci proprietarul poate sa I ceara restituirea
lucrului in starea primita de usufructuar, ,dovedind'o
prin mijloacele de drept comun (D. Alexandresco,
vol. 11, p. 595; Planiol, vol. I, p. 536; Aubrg et Rau, vol.
Ill, p. 472 ;' Baudry, vol. I, p. 828);
Nefacerea inventarului, care nu este de ordine pu-
Nick precum si nedepunerea cautiunet, nu poate atrap
perderea dreptulut usufructului ; cad decaderile
de drenturi sunt de drept strict si nu se pot aplica de
illt acolo uncle legea le prevede. Proprietarul, insa,
pate constrange pe usufructuar a face inventar si a da
eautiune, sail sa se opuna la predarea obiectuld dat
k usufruct, pana la indeplinirea obligatiilor prev6zute
de art. 540 si 541 C. c.;
' Afara de aceasta, usufructuara, a chemat in judeitteita
trill Tecuct pe mostenitoril sofulut el, a obtinut
'sentinta No. 129/901, investita cu formula executorie
No. 246, prin care se obliga mostenitoril la predalegatulut
vie. In baza acestei sentinte, a lost pusti
posesie de portarelul aces& trib., prin procesul-verbal
. 163/901 si portarelul arata ca a facut punere In
ie dupa inventarul facut de judecatorul ocolulut
lama care inventar s'a facut la 14 Februarie 1901,
' presenta a dot din mostenitoril def. Al. Petrine, cum
Imesulta din copia procesulul-verbal eliberata de grefa
Itibunalulul Tecuci sub No. 11315/903 ; i
Inventartil facut de judecatorul de ocol coprinzend
1 , derea si evaluarea vie, numeral si valoarea obiec-
. mobile, prin aceasta chiar se constata slam imoold
Si rnobilelor, de care trebuia sa re'spuncla usu-
, ara; deel, ea a putut sa intre in folosinta viet, a
4 Al arendeze;
Pe de alta parte, mostenitorit def. Pet rifle, &and aft
fost chematt in judecata, pentru predarea legatulut, puteatt
sa opuna usufructuarel, darea cautiunet Si
ceara facerea Una inventar si densit n'ati opus nimic ;
Prin aceasta au renuntat la dreptul lor in mod tacit,
de a se face inventar si a se cere darea rind cantiunt.
In cc privegte condifiunea potestativd cuprinsa in contractul
de arendd intervenit mire d-na Petrine cu Stefan
Herescu, la 22 Februarie 1902:
Doetrma Si jurisprudenta admit done' feturt de condill!
pofestative, una simpla potestativa, aratata in
art. 1006 C. civ., si este aceea a caret perfectibititate
depinde de un eveniment, pe care una si alta din partite
contractante poate al face sat lmpedica de a se
face; si alta pur potestativa, cuprinsa in art. 1010 C. c.,
care depinde numat de vointa debitorulut si care atrage
nulitatea contractulut ;
In speta, d-na Petrine, couvine la 22 Februarie 1902,
cu Stefan Herescu, da in arena via, asupra careia
este legatara, pe termen de un an, si mat jos, intr'un
post-scriptum adaoga : cas cand d-1 Herescu nu
va cumpera via de veci, atunct via r6mane arendata
d-lui Herescu Inca pe 4 ant de la 1 Martie 1902 pana
la 1907 inclusivD ;
Aceasta frasa din contractul de arenda, cuprindea o
conditiune potestativa, care depinde de vointa arendasului
Herescu si, dect, atrage nulitatea contractulut ?
Sä vedem care a fost situatia tut Herescu Inainte de
a face contractul de arenda din 22 Februarie 1902 :
Din scrisorile adresate de unul din mostenitorit Petrine,
din insusl conditia cuprinsa in contractul de arena,
din chitantele post& Tecuct No. 121 si 122/903,
din cupoanele poste Bucurestl, de care se serveste arendasul,
resulta ca acesta era in tratalive cu mos.
tenitoril deft Al. Petrine sa cumpere via arendata ;
D-na Petrine stia de aceste tratative, mat stia ca priu
testament sotul seu irnpunea venzarea vieI, si atuncl
contracta cu Herescu, ca arendarea ga se prelungeasca
pe 4 ant, in cas daca Int Herescu nu 'I va vinde via
mostenitorit deft Alex. Petrine ;
De eine depindea ca venzarea sa se faca ?
De Herescu nurnal? Sari densa depindea de Herescu
si de mostenitorit Petrine ?
Art. 942 C. civ. defineste , contractul, achrdul intre
dou6 sail mat multe persoane pentru a constitui sail
atinge un raport juridic ;
F'utea Herescu sa cumpere singur dada mostenitorit
def. Petrine nu voia sa venda via? Deci, efectuarea
venzarel nu depindea flume de Herescu, si ast-fel conditia
cuprinsa in contractul de arenda din 22 Februarie
1902 este simplu potestativa i, deci, valabila conform
art. 1006 C. c.
In cc privegte cestiunea ultimo cd contractul de arenda
facet mire d-na Petrine, ar fi fraudulos :
D-na Petrine nu putea la ineeputul primaverei, cand
vechiul contract de arena expirase, sa nu faca alt
contract cu arendasul, de si acesta era in tratative
cu proprietarul pentru cumpararea ;
Insa cum tratativele durafi, fie din causa departarei
unul de altul a contractantilor, fie din causa concurentilor,
d-na Petrine nu pates astepta facerea venzarel,
cand ea dupa contract avea permisiunea de a arenda
via;
Trebuia d-na Petrine sA intarzie cu facerea contractulut?
Dar daea nu se vindea via, cum putea sä ajunga la
folosinta usufructului et ? Ne putend singura cultiva
via, urma sa o arendeze. Nediscutabil ca reclamantul
Popovici este un agant-cause, cu titlul particular al
mostenitorilor def. Petrine, si nu are in ce ririveste via,
de eat aceleasi drepturl, care le aveati si mostenitorii,
adica dreptul de proprietate asupra viei; cAd fok,sinta
era data prin testament d-net Petrine ;
Nudul proprietar are dreptul a cere ahularea until

550 CUFtIERUL JUDICIAR, No. 63.—Duminecfi 5 Octombrie 1903
contract de'arenda, cand este facut In fraudarea dreptulul
sal ;
Motivele, pe care se Intemeiasa reclamantul pentru
a putea dovedi frauda, sunt patru i anume : vilitatea
pretului in contractul de arenda; nedeterminarea timpului
platei arendel; faptul ca arendasul nu ax avea
destula garantie pentru restituirea obiectelor de gospodarie
ale vie1i termenul de cincl any ;
Prin contractul de arenda din 22 Febuarie 1902, se
stipuleaza pretul arendei la suma de 2000 lei, plus sarcinile,
darile catre Stat i asigurarea, care chip§ chitantele
presentate se urea la suma de 600 Eel;
Pretul acesteT arende, comparativ cu intinderea
cu pretul de 21000 lei, cu care s'a cump6rat via de la
PopovicT, nu este vii. Cestiunea pretulul depinde de
persoane si de imprejurari ; se poate ca o persoana sá
dobandeasca un pre t mai mare ca alta, fie din causa
ce pune in cautarea arendasilor, fie ca acestia sunt
ma l numerosi, fie-ca via prin positia el este ma i cantata
Si se plateste o arenda mai mare ;
Reclamantul, Insa, prin nimic nu a dovedit ca pretul
arendei este mic in raport cu intinderea i positia viei;
Prin contractul de arenda, se rnentioneasa ca plata
arendei sá se respunda. la venzarea vinului din recolta
anului curent. Or, aceasta stipulatie nu Insernneasa ca
nu s'a deterrninat timpul cand trebue sá se faca plata
arendei, cad cunoscut este ca, vinul se vinde toamna,
cand se culeg strugurii, Si struguriT se culeg dupa localitate
i cand se presinta cumperatori, ast-fel ca nu
se poate precisa anume ziva vanzarei, dar ea neaparat
este toamna ;
Chiar daca aceasta clans§ din contract ar fi obscura,
apol densa se interpreta dupa intentia partilor; se poate
observa atat din termenil contractului cat si din epoca
fixata prin contractul de arenda anterior din 15 Martie
1901 ;
Faptul ca d-na Petrine nu a luat nici o garantie
pentru restituirea obiectelor de gospodarie, aflatoare
la vie, si ca actualul proprietar nu este garantat ca i
se vor restitui In Nana stare, este o conditie care nici
°data nu se ia prin contractele de arenda, cad, pe de
o parte, este o cestiune de incredere personala, jar pe
de alta pane, se pot lua mesuri asiguratoare in contra
arendasulul, chiar In timpul exercitinlui arendei, In cas
daca densul le distruge, nu le Intl etine bine si se poate
cere chiar resiliarea contractului, daca densul le schimba
destinatia lor ;
Cat despre termenul de cincT ani a arendei viei,
d-na Petri' e a fost in drept de a o face, conform art.
534 C. c. ;
Din cele ce preced, resulta ca n'a fost nici o frauda
din partea d-nei Petrine, cat si din aceea a arendasului
la formarea contractului, cad, atat in 1901, prima
arendare a via, cat si In 1902, pe eine putea d-na Petrine
sá fraudeze, prim luarea unei arende mai mid
de cat pe densa ?
Or, interesul d-nel Petrine era, din contra, de a arenda
via cu un pret ma i mire, ca ast-fel sä potä cu usurinta
plati si .dansa un legat de 600 lei tine sore a
def. e- ;
Faptul ca prelungirea contractului de arenda s'a
facut printr'un post-scripturn i In momentul cand
partite se presentase pentru autentificarea actului, nu
denota vre o rea intentie pentru eel interesati, putendu-se
explica si ast-fel precum se sustine, adica sa nu se
may plateasca anual timbrul pentru facerea contractului.
Scaparile din vedere prin adaugiri in contract cum
formarea de acte explicative, sail de cereri aditionale,
cum a facut chiar reclamantul prin cererea
sa din 16 Aprilie 1903, nu 1nsernneaz c pfin aceasta
s'a facut o frauda ;
Ca a$a fiind, urmeaza a se respinge actiunea lui
Vasile 0. Popovici ca ne fondata.
Apreciind $i cheltuelile de judecata cerute, Tribunalul
le fixeaza la suma de ate una-suta-cinci-zecY lel fi
care din Orli.
Pentru aceste motive redactate de d-1 Presediete,
respinge reclamatia lui Vasile 0. Popovici, ca ne fon
data, etc.
(ss) V. Giurgea, G. M Tetscanu, C. A. Viforeanu.
Grefier (s) Kariadi
Resumat de ConclusiT din partea tefan He-
rescu, in procesul intentat de d-I V. 0. Popovicl
pentru anularea unui contract de arenda(*)
Priri punctul III al testamentului ski olooTaf, din 28 Martin
1898, defunctul A .Petrine dispune. intre altele, ca via sa din
Nicoresci. cu toate irlicurile el, sä se venda. jar daca nu se va
gasi cumparator cu un pre t avantajos sa se dea in arena
de catre sotia sa, fail a da socoteala nimarui. constituindul
dreptul de usufruct asupra acestei vii, cu o anurnita sarcina ; 1
Dupa rnoartea testatorului, sotia defunctului, d-na Smaranda
Petrine este pusa in posesiunea viel si a uneltelor
toare pe ea. Negasindu-se nic un cumparator, usufructuari
cla in arenda, la 15 Martie 190'1 , d-lui Stefan Herescu numitaJ
vie pe termen de uu an. cu pre de 2n10 lei. plus asigu- 1 rarea si impositele, care mai fac inca 600 lei. Pretul arendei,
este deci de 200 lei. platitor la venzarea vinului din re;
cola curenta (A. se vedea contractul de arencla autentificat.
sub No. 2h7. anexat in original).
Acest contract expirand la 15 Martie 1902, la 22 Februarie
1902 intre aceleasi parti, se face un alt contract de arenda
de asta data pe termen de cinci ani, cu acelas pre t anual si
aceleasi conditii de plata Ace.st contract este autentificat
si transcris de tribunalul din Tecuci la 21 ianuarie 1903. (A
se veclea contractul aci anexat in original). Din momentul
transcrierei sale, acest contract este, deci, oposabil tertiilor,
(art.' 722, §10 si 723 Pr. civ.).
Ce se intanapla insa 1 La 7 Martie 1903, adica posterior
transcrierel contractului de arenda, rnostenitoril de sange Et!
ciefunctului Petrine, representati prin inandatarul lor Panaite"
Petrine fara nici o intelegere prealabila cu vadtiva Si usufructuara
Smaranda Petrine, vinde d-lui V. 0. Popovici suszisa
vie cu toate uneltele aflatoare pe ea ;
In acest contract de venzare se da drept curnperatorului,
de a indeparta pe ori-cine s'ar opune la exercitarea drepturilor
sale de deplin proprietar, facendu-se de buna seama,
prin aceasta clausa, alusie la contractut de arena despre
care s'a vorbit mai sus, incheiat intre Smaranda Petrine
Stefan Herescu ;
Cumparatorul Popovici, dupa ce q'a incercat, fara succes
insa, a isgoni din vie pe arendas, flea hotarire judecatoreasca,'
numai prin investirea contractului de venzare cu formula exe:"
cutorie (Iticru ce tribunalul n'a admis cu drept euvent),'
ataca asta-zi acest contract in nulitate (adica contractul de'
arena' al d-lui Stefan Herescu), invocand mai multe cauie,
de anulare din care nici una nu este intemeiata, dupa cum'
voi avea onoarea a dovedi mai la vale :
Partea adversa nu poate tagadui ca atat dupa art. 534 :lin
Codul civil cat si dupa insi-si" termenfi testamentului, d-na,
Snaaranda Petrine putea sa arendeze v:a, in limitele unui act'
de administratie, adica pe termen de 5 ani Se cere insa anu-,
larea acestui contract pentru urmatoarele motive ;
I) Contractul de arenda at' fi nul pentru cá flu s'a indeplinit
cerintele art. 540 si 511 Cod civil, prin faptul ea usufruc-"
tuara, d-na Srnaranda Petrine, n'a facut inventar si n'a dat
cautiunea menita a garanta pe nudul proprietar.
IL) Contractul ar 6 facut in frauda proprietarului
Primul )riunct de anulare. Ne facerea inventariarri si nedarea
caufiunei din par tea usufructuarei Sm. Petrini.
Presupunend ca aceasta ar fi adeverat, chestiunea ce ono-;
rah trib urmeaza a desega asta-0, este urmatoarea : care,
este sanetiunea lipsei inventarului si a cautiunei cerute de
art 540 si 511 Pod civil ? Autorii eel mai recenti si mai in
(*) Veqi sentinta trib. Tectici, publicata in aces t numar care at
admis in totul conclusiile de fata ale Directorului nostru. (NOL)

orenume respund, cu drept cuvent, ca omisiunea inventarului
mobilelor, ca si acea a stare imobilului supus usufructului,
sutorisa pe nudul proprieter a refusa predarea lucrurilor suruse
usufructului, pan& la indeplinirea acestor formalitati si
d, in onl-ce caz, proprietarul poate, in momentul restiturrel,
si dovedeascá prin oni-ce mijloace consisteata inohilelor si
starea imobilelor supuse usulructului. (Vezi Piaui& I, 1601
pi 1726, ed. a 2-a ; T Hue, IV. 212, p. 266; Marcade, H, art.
600, No. 2 ; Thiry, I, 742; Arritz, 1, 996-, Demante et Colmet
de Santerre, IL - 411 his, II; Baudry-Lacantinerie, I,
1361; Duranton, IV, 593; Demolombe, X, 472; Aubry et
Rau, II, § 229, p. 473, ed. a 4-a si .p. 671 din editia a 5-a
Curtea din Pau, Sirey, 88. 2. 117, etc.);
Aceasta solutie, de si criticata de Laurent (VI, 500 urna ),
este de obste admisa in doctrina si jurisprudenta franceza.
ice Planiol .(I, 1726, in fine); jar Laurent constata cä atat
doetrina cat si jurisprudenta sunt foarte favorabile usufructuarului.
Si nici nu se putea alt-fel. A pune in principal, in
&clever, ca usufructuarul nu are drept la fructe si nu poate
administra pana ce nu a facut inventar Si nu a dat cautiune,
este a introduce o pedeapsa, pe care legiuitorul n'a admis-o.
Aceasta o recunoaste insu-si Laurent : «La decheance est une
peine, dice el, et il n'y a pas de peine sans loi ; or, il n'y
pas de loi qui prononce la decheance contre Vu,sufruitier,
parce gull ne rem put pas les formalites presrites par
rart. 600 (al nostru MO)».
Cat pentru lipsa de cautiune, nici nu mai vorbesc, cad
iasug art. 541 ne arata ca. usufructuarul poate exercita dreptul
seil asupra lucrului supus usufructului, Cu toate ca n a
dat inca cautiune. Nudul proprietar poate, dee', numai sa
sonstrenga pe usufructuar la indeplinirea obligatiilor sale,
cerendu-1 la nevoe si daune, fara a-1 putea insa impedeca de a
se folosi de lucrul constituit usufruct. (Vedi t. 11 a Comentar:ilor
noastre, p. 595 si autoril citati acolo).
Dar apoi, chiar daca s'ar admite ca, in lipsa inventarului,
ssnfructuarul nu an putea sä perceapa fructele lucrului su-
'pus usufructului ; fn specie, exista un inventar facut de judecitorul
ocol Tecuci, Cu ocasia punerei in posesie a d-nei
Smaranda Petrine, care inventar cuprinde si preteluirea lutrurilor
miscatoa:re (lucru ce dupá doctriná si jurisprudent&
su este necesar) si care inventar a fost tacitamente recusoscut
de nud i proprietari kmostenitorii de singe) de vreme ce
id nu aa cerut altul. A poi, testamentul, prin termenii sei,
/ se refera la un alt inventar, facut de densul, aflator la vie
CtItigaTT, JtJb1C1AR tço. 61.--buminec5 Octombrie 1903 5S1
la Societatea de asigurare (a se ceti punctul Ill din tesent).
Cand exista, dee, doue inventare in specie menite a
Muta restituirea ce urma a se face mai tarziii nudului
proprietar, care este ratiunea de a se face un al treilea invents.,
la care mostenitorit ail renuntat tacitamente, de oare-ce
Flu rail cerut cand au cost chemall de justitie ca sã dea po-
'unea usufructuarei, lucru ce el erail in drept sá faca, pund
sá refuze posesiunea papa la facerea inventarului
* darel ciatianei. « Le pro priOtaire est fonde a refuser la
ulifticrene, dice T. Huc. jusqu'd ce querinventaire soitfait,
is l'usufruitier ne perdrait pas pour cela son droit
fruitss (t. IV, p 266).
Aceasta o recunoaste insusl Laurent. bid in adever cum
exprima acest autor: «Faute pour Vitsufruitier de ne pas
* inventaire, le nu proprietaire peut refuser de lui
ivrer les -biens. Dans notre opinion, cela ne fait aucun
le. etc D. (t, VI, 502, p. 623). Or. nuzil proprietari, find
all in judecata §pre a. da posesiunea usufructuarei n'ail
lipsa inventarului, ceia ce dovedeste cá el' s'ail multu-
* cu inventarele precedente. (A se vedea decisia Curtel si
tinta tiib. de punere in posesie).
' Dar aid se presinta o alta chestie controversati, si anume:
tuventarul este el de ordine publica, asa ca partile sá nu
A renunta la densul ? Laurent este partisan al ordinei
ice. Aceasta solutie a ilustrului profesor de la Gaud
te sá fie adeverata in privinta mostenitorilor reservatari,
cite on ar fi vorba de ating,erea reservei lor.
Ala privinta colateralilor insa, precum este in specie re-
faces la inventar at' fl perfect made.. (Vedi in acest din
den : T. Hue, IV, 213; Mourlon, 1. 186; Arniz, I,
998; Ducaurroy, II, 194). In sensul validitatei clause de renuntare
la inventar, se invoacä i lucrarile pregatitoare ale
Codului francez, caci Treillhard, Cambaceres si Maleville
pronuntat, in Consiliul de stat, pentru validitatea acestei clause."
In fine, lipsa inventarului nu poate fl invocata de cat de
nudul proprietar, pentru garantia caruia el este inflintat.
Ad i se sustine ins a ca cumparatorul flind necontestat representantul
cu titlu particular trayant-cause a titre particulier)
al venzatorului, in specie, D -1 Popovicl, poate s& opue
tot co ar putea opune vindetorul ;
In principal, este adeverat ca cumparatorul este un representant
cu titlu particular a.1 vindetorului ; find trebue sa
observam ca, in specie, cumparatorul Popovici nu poate exercita
drepturile pe care nu le-ar fi putut exercita nici yin-
Cleb°r, rii.am aratat cä acestia, cand aü fost chemati sa dea posesiunea
usufructuarei, n'ail opus lipsa inventarulul, ci din
contra, ail renuntat la el tacitarnente, multumindu-se cu
inventarile anterioare. Representantul nu poate deci, avea,
mai multe dropturi de cat avea insu-si acel representat.
Apo. i aceasici consideratie este si ma i deeisivei in
causei ; de aceia 'rni permit de a atrage toatei atenfiunea
onor. Trib asupra ei :
Cumparatorul intra in drepturile vindetorului numat din
momentul vinclerei ; pane' atunci el nu era representantul
lui. Or, ce curnpara Popovici de la mosteLitori ? Nuda saü
deplina proprietate? Daca citim contractul de vinclare, vedem
cá se vinde pe de b parte si se cumpara pe de alta deplina
proprietate, usufructuara consimliind mai tirziii la aceasta
vindere-cumparare, prin faptul cá o recunoaste de bun, de
si din capul locului nu consimtise la ea, si prin faptul Ca
primeste 9.000 lei cu care se aeclara. multumita.
Deci, prin acest fapt, ea renunlci la usufruct, si usufructul
se stinge. Autoril sunt, in adever, unanimi pentru
a recunoaste c& usufructul se stinge prin renuntarea usu.
fructuarului capabil, de si legea nu vorbeste de acest mod
de stingere. (Vedi Laurent, VII, 72; Marcqe, II, 566; T.
Huc, IV, 246 ; Planiol, I, 1705, ed. a 2-a, si tot)" autorii).
Or, usufructul stingendu se pentru viitor, prin contractul de
venzare consimtit intre mostenitori si cumparatorul Popovici,
cum ar mai putea cumparatorul sä se prevaleze de lipsa in-
-ventarului (formalitate privitoare la usufruct), atunci cand
nu mai exist& usufruct, prin faptul cá d-na Petrine a aderat
la vindare i ca d 1 Popovici a consimlit a dobendi deplina
proprietate a viei ? In adever, °data ee nu ma l exista usu.
fruct, nu poate sa fie vorba de neindeplinirea obligatirlor
usufructuarului si aceasta lipsa formalitate sä fie invocata
de Popovici, pentru care usufructul n'a existat raid o data,
prin faptul cã el a prima in patrimoniul seil deplina proprietate
a viel cumperata, jar nu proprietatea desrnembrata.
Popovici nu este, deci, un nud proprietar, ci un teriü achisitor
a until imobil asupra caruia exist& o sarcina reala,
un contract de arenda, pe care el trebue sii'l respecte, pentru
cá este transeris.
Mai mult Inca, in specie, nu poate fi vorba de inventar
de lipsa lui, pentru ca inventarul find relativ numal la lucrurile
mobile, toate uneltele de gospodarie, menite a servi
la cultura viei sunt, prin fictiune, imobile prin destinalie §i
ca atare fac parte din fond (art 468 C. c.).
Cel mult s'ar putea invoca lipsa de constatare a stiirei imobilului
(art. 540).
Presupunend ca. aceasta formalitate n'ar ti fost indeptinita,
naste , intrebarea, care este sancliunea Upset acestel formali-
tali ? Asupra acestel chestiuni sunt doue sisteme: 10 Usufructuarul
este presupus ca a primit imobilul in stare buna.
(analogie din art. 1432 C. civ ) (Demolornbe, X, 472 ;
Mourlon, I, 1574 ; Marcade, II, 508; Aubry et Rau, II, §
229,, p. 472, ed. a 4-a ; Demante, II 411, bis, Ill etc). 2°
Nudul proprietar poate sá dovedeasca, conform dreptului comun,
starea in care era imobilul la deschiderea usufructului
(Laurent VI, 504; T. Huc, IV, 212, etc). Niel' tin autor
nu sustine, insa, ca lipsa acestei formalitati, la care de alt.
mintrelea, mostenitorii de sange aü renunfat ar impedeca pe
usufructuar de a se folosi de luerul supus usufructului pi de a

552 Ct.111/tRtit ItJIMCIAtt, No. 6 5.—buminecfi 5 Octombrie 1903
-
face aote de administratie, precum este : arendarea pe cinel
ani cel Inuit
Asa dar, primul punct invocat de reclamant nu este intemeiat.
Trecem aclun la a doua causa de anulare.
Frauda viitorului, proprietar (cumparatorul Popovici)
2. Fraudarea prin contrctctul de arendci a cumpa rcitorului:
Du pa conclusiile re cla mantului, contractul de armada incheiat
intre d-na. Petrine, pe cand era usufructuara, .*tefan Herescu,
trebue sä fie anulat, pentru ca aceste doue persoane s'ar
fi inteles irnpreuna spre a frauda pe cumpara'torul Popovici.
La aceasta intimpinare respund urrnatoarele :
I. In drept a) Popovici nu este un creditor al d-nei Petrine,
pentru ca a poata invoca dispositiile art 975, ci- un
aciiisitor al imobilului ; b) Prin contractul de arenda, d-na
Petrine nu devenea insolvabila ; c) Nu se dovedeste complicitatea
tertiului, in specie a lui Stefan Herescu, lucru neaparat,
fiind vorba de un contract cu titlu oneros ; d) Nu se
poate, rationalmente vorbind, frauda pe o -persoand care in
momentul actului pretins fraudulos, nu exista.
Contractul de arencla, fiind, in adevAr, incheiat /a 22 Februarie
1909,, nu se putea atunci avea in vedere un cumparator,
care nu s'a ivit de cat la 7 Martie 1903, cu atat mai
mutt cu cat insu-si arendasul voia sä cumpere via.
Dovada la aceasta este clausa din contract care prevede cä
contractul va fi lucrator pe cinci an, nutria' atunci cand
arendasul nu va cumpetra via. Sä nu sá zica, asa precum s'a
sustinut in treacat de partea adversa, ca aceasta clatTsa ar cuprinde
o conditie poteatativa, care, ca atare, ar anula contractul,
cad ea nu atarna numai de vointa cumparatorului,
ci si de vointa vindetorului si de alte imprejurari (stabilirea
pretului, etc.). In aceasta' privinta to autoril sunt unanimi
pentru a decide ca o conditie sirnplu potestativa (art. 1006)
nu anuleaza contractul (Se poate consulta asupra acestel chestiuni,
care nu este controversata, autorii citati in t. VI a
Comentariilor noastre, p. 39 urm.). Nu insist mai mult, pentru
ca partea adversa n'a insistat asupra acestui punct.
IL In fapt : Presupunend acum cä actiunea pauliana ar fi
admisibil4 in drept, sa examinam cum se dovedeste frauda
atat din par tea d-nei Petrine, cat si din partea arendasului
Herescu ' cad i frauda trebueste in oni-ce cas dovedita (art.
1109). Partea adversa recurge la simple presumtiuni (ne invoand
alte dovedi).
a) Vilitatea pretului arendei. La aceasta respund: 1 0) Micsorimea
pretului nu este, in genere, o causa de anulare a
unui contract, Bind- ca pretu1 atarna de imprejurari si de persoanele
care contracteaza, un lucru facend mai mult pentru
o persoana de cat pentru alta ; 2°) Apoi, pretul numal mic nu
este, in adever, via care se vinde d-lui Topovici cu' 21000 lei,
se arendase d-lui Herescu cu 2600 lei anual (adica 2000 lei
pretul si 600 lei impositele si plata asigurarei). Aceste cifre
vorbesc de la sine si nu am nevon de a insista, mai mult.
b) In contractul de arencla se dice ca arena se va .plati
la vindarea vinului din fie care recolta. adicci in momentul
cand se vinde vinul (la toamna). Cum cä aceasta a fost intentiunea
partilor, aceasta resulta si din contractul anterior.
Cu alte cuvinte, aceasta clausa insemneaza ca arenda trebue
sä se plateasca atunci cand obieinuit se vinde vinul, jar nu
dacet se v'a vinde vinul. Prin urmare, daca atunci arendasul
nu v'a indeplini principala lui obligatie, proprietarul va
putea cere resiliarea contractului. El nu poate insa, pentru
acest math, cere asta-zi anularea lui, presupunend de pe acum
ca arendasul n'are sá plateasca la timp ; dovada de buna sa
credinta este ca el a si platit pe anul curent asigurarea
impositele. (A se vedea chitantele cc presentatn).
c) Contractul ar trebui anulat, pentru cä actualul proprietar
n'ar avea nici o garantie contra areudasului (privilegiti,
etc.). La aceasta respund. Oare munca depusa de un
arendas intr'o vie. pentru ca s'o faca roditoare, nu este. un
capital suficient Oare proprietarul nu are destula garantie
pentru asigurarea castiului, prin faptul ca poate urrnari recolta ?
Dar apoi, chiar asa daca ar fi, eumparatorul, canna contractul
de arena este oposabil find cä este transcris, a stint
la ce se expune, cand a cumparat aceasta vie, facend prin
intrigele sale ca Herescu, care era un curnparator series an
fie inlaturat. Cum ca Herescu era cumphator al viei, aceasta
result& din telegrama si scrlsoriIe1uiP.Ptrifle, ce aneXam in
original; prin citirea acestor acte, onor. tribunal se va convinge
cu prisosinta care din eel doi cumparatori eta de buna credit*.
Depunem, de asemenea, cgitanta posteii prin care se dovedeste
cà Herescu a trimis arvuna de 2500 lei ; depunem cupoanele
mandatelor postale, prin care se stabileste ca arvuna
a fost restituta lui Herescu, tot prin manoperile lui Popo -vici.
Numitul cumparator a impedicat pe Herescu de a cumpera
via, voind asta-zi a-1 impedeca de a ft i arenda,s, spunend
. ca el va culege via, de si ea a fost muncita de Herescu ; si
aceasta el o spune in gura mare, fa'ra sfiala, ca si cum in
aceasta tara n ar mai exista legi ; tribunalul. am convingerea
intima, va da o lectie bine meritata acetstui om temerariti,
respingendu-I actiunea si condamnandu-1 la 1000 lei cheltueli
de judecata (drumurile) pe care Herescu 1eá facut la
Bucuresti, la Iasi, etc.) (s) D. Alexandresco
BIBLIOGRAFII
A apdrat fascicula 11-a:
GAMBIA Si AOTIIINEA OAMBIALA
(Comentartul Titlului IX din Codul cornercial)
de
N. M. PARVULESCU gi
C. ST. RADIAN
Licentiat in drept, Lieentiat in drept,
Pdagistrat Advocat
De venzare la autori in Poet. Pretul lei 1.25
Aceasta lucrare find de un fobs practic atat pentru magistrati
advocatl cat i pentru comerciantl, 0 recomandarn cititorilor nostrl.
A aparut
CODUL de COMERCIU
eu
NOUA LEGE A . FALEVIENTELOR
ADNOTATA Zss-
COPHDZEND SUB FIE-CAIIE 'AFITICOL :
I) Trimitere la autori. II) Jurisprudenia romcind.
III) jurisprudenfa strain& ) Motive. V) Note expli-
cative i scurte comentarii
de
Ion N. Cesarescu Em. M. Dan
pop, La fillet° Codulul s'a adlogat Expunerile de motive din WI
1885, 1:19 oi 1900, precum oi un Index aitabetio -eta
PRETUL 6 LEI
DE VENZABE : La tipografla i redactiunea acestuT ziar Bucuteoti,
str. Carol 19 sail splaiul tirancoveanu Voevod 6, vis-a-vis
de Palatal JustitieT, tie unde se expediazi Contra vetoers, mire!
saü mkindat pootai.
coom. CIVIL ROMAN Vol. I,H fi III, de d-1
Profesor C. Mace, se afla de vdn2are la Redactia
qi tipografia acestuk ziar, de uncle se expediaza
contra: mandat po§tal sail timbre.
Comandele se vor expedia pe adresa d-lui Codreanu.
Preps! fie-carul vol. este de 1eI 12.
Pentru provincie se incarca portul po§tal.
PRET BUN
ofer cc lor earl posed a si ar voi al venda
vol. I salt vol. III din Tratatul de Drept civil
al d-1ui D. Alexandresco. Ofertele se vor
adresa d-lul Codreanu, la aeest ziar, care se insareineaza a vinde
eolectiuni_eompleete din mast important A luerare.
Tipografla Mandel CURIERUL JUDICIAR, Str. Carol 19, Bueureftl— Proprietar Ion & Codreanne-o. 4187

Ant XII, No. 64 tin exemplar 50 heal Jo 9 octombrie 1908'
■ ■
Un numer vechl 1 led
cuRIERuL juDicIAR
DOCTRINA JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR: D. ALEXANDRESCO PRIM-REDACTOR: I. N. CESARESCU
A BONAXEN TUL
pm an 30 lel; 6 Inn! 16 let; 3 luni 8
Student!) Ohm pe jumt)tata
8trilnatatea : 40 lel pe an, 20 pe 6 I
SUMA R-:
A PARE
.;de done or! pe seotRaiba sub redaction' out co
Or inehisoare pentru datorii, or fallment pentru eivlli
(nrmare), de d-I I. Tanoviceanu ;
JURISPRUDENTA ROIIIANA
Tribunalul Botolani : Al. G. Negrescu cu Minis& de Finance,
(restituire de taxa);
Tribunalul Ilfov s. II: B uhor Levi i S. Grunberg, oposi0e,
in afacerea supraquotelor ;
Judeeatoria ocolulul Moinesel (Barad): Vasile Budacei Cu Theodor
a Artie, cu o Obseivatie.
OR INCHISOARE PENTRU DATORli,
OR FALIMENT , PENTRU CIVILI
(Urmare) (*)
In numerul trecut am facut istoricul constrangeril
corporale la diferite popoare si mai cu seama
ia Francezi.
Sa venim acum la lara noastra; istoricul insti --
tutiunei nu e mai putin interesant.
Atat in Moldova cat si in Muntenia exista in
vremile vechi inchisoarea pentru datorii. Ce e
drept ca ea se aplica nurnar mojicilor, jar boerii
eraft scutiti. Un batran cunoscator al trecutului
ne spunea ca prin anii 1845 sail 1846 Smaranda
Macri cerand lui Mihai Voda o carte de executiune
in potriva logofatului lorgu Ghica, de la care
avea sá ia niste bani, Mihai Sturdza Voda a refuzat
ziceud cá Iorgu Ghica e boer.
In 1863 guvernul propune o lege de constrangere
eorporaIfi, insotind'o cu o expunere de motive vrednica
de bagare de seam: ,
eConstrangerea corporala—se zicea in expunerea
de motive -- pentru tam noastra ar fi mai intaiii
de toate 1111 surrogat al moralitatii transactiunilor.
Cine din d-v traind in viata practica n'a ajuns a
recunoa§te' ca in transactiunile noastre, avem Inca
oare-care trebuinta—fie pentru mull timp—ca 'con-
*Hata datoriei noastre sá fie putin desteptata? Intr'o
Ora' asa de timpuriu bintuita de lux, la tin popor cu
Waginatinnea asa de vie si care este atat de mult
aplecat spre vanitate ca veri-ce popor inteligent,
'tare din d-v n'a simtit trebuinta de un tempera-
( 19 Ve41 Curieral Jucliciar No 63 din a. ee
Abonamentele no platen° tot-die-unit lusinte
REDA.CTIA ADMINISTRA.TIA
.BUCURESCI
6, Bplaiul Briineoveanu Voevod,
Vis-à-vis de Palatel Juetitiel
merit tot . atat de energic cat este de adanc
reit' ?
«Constrangerea corporala-la noi, n'are de object
de cat a pune pe debitor in positiune sà intrebuinteze
averea sa cea reala pentru plata creditorului,
a inchide pe debitorul care plateste nu va sa zica
a suspenda usul libertatil sale, ci a opri abusul
ce face de libertatea sa ca sa calce pe a altuia.
«Ea nu e de cat un avertisment, o rechernare la
sine insusi.
e Din punctul de vedere al utilitatei ,constragerea
corporala va putea produce resultate bine-facatoare
mai mull ca niesura cominatorie (12), de cat ca push'
in practica (1 3).
Discutiunea asupra legii constrangerei corporale
a avut loc in sedinta Adunarei legiuitoare (unica
pe acea vreme) din 18 Noembrie 1863, cu ocasitntea
proectului de lege de a se declara' obligator
si in Moldova Codicele comercial al Munteniei, din
1840. In aceasta imprejurare venind In discutiune
art. 314 din Regulamentul organic al Munteniei care
zicea: «Cel ce nu se supune la hotcirdrea judeceitorilor
de comerciti, se va pune la inchisoareo, Cornisiunea
Cameril a suspendat discutiunea si G. Costa-Foru
a propus sa se deshata de urgenta legea constrangerei
corporala, cad votandu-se aceasta lege «va
fi cect mai mare garanfie pentru comercitin.
Papiu Ilarian ministrul de justitie sustine propunerea,
aratand ca legea «e reclamata irnperios
atat de creditul public cat si de cel privatv.
Gheorghe Ghica o combate spunend ca «constrangerea
corporala are origina sa in timpil de
barbarie al societatilor; ea e o ramasita a timpurilor
uncle relatiunile individuale basate pe averi
de bani, avea consecinte a micsora valoarea in-
Const, Brailoiuvorbeste In ,ace1a0 sens spunand
ca' pentru a adopta o ast-fel de lege etrebue sa
avern o garantie in instantele judecatoresti, garantie
care asta-zi lipseste, pe cand in Franta este inamovibilitatea
judecatorilorp. Mai spune Brailoiu
ca cei supusi legii ((stint cei care n'aft Ilia de cum
capitaluri i ace i cu capitaluri foarte mid».
Sa ne oprim , de o cam data aid.
Gh. Ghica vorbeste de timpil de barbarie i spune
ca inchisoarea pentru datoril e o ramasita a acelor
timpuri; ne Intrebam Insa pentru ce acest aseza-
( 12) Atnenintatoare;
(i8) Buciumul din 12 Decentbrie 1863.

554 =MAUL AMICIAR, No. 64.—Joi 9 Oetombrie 1905
rnant nu s'a desfiintat pana in timpul domniei lui
Cuza Voda ? In timp de mai bine de 6 veacuri,
boerii au avut necontenit puterea in mana lor, ail
taiat si aii spanzurat, aü fgcut totul dupd cum le
a fost voia, de ce inteun timp atat de indelungat
nu s'a gandit unul singur macar sà suprime inchisoarea
pentru datorii ? Cum se face ca indata
ce puterea trece la popor si la elementele democratice,
asezamintul care fusese bun in timp de
ma i multe veacuri, devine o barbarie a timpurilor
vechi? Pentru ce Gheorghe Ghica, Const. Brailoiu,
principele Gr. M. Sturza i to fostii privilegiati
de odinioara, Iuptai acum din toate puterile contra
inchisorii pentru datorii, pe -ca.nd din potriva
to liberalii din camera erati partisanii acestei
legi ?
El! Respunsul e foarte usor.
Pe cand se inchideati pentru datorii numai,mojicii,
iar logof5 tul Iorgu Ghica putea manca fara
team a de pedeapsa banii Smarandei Macri, find
ca era hoer, i boerii nu se inchideaii, constrangerea
corporala era foarte bung, find-ca slujea
boerilor; indata insa ce se decreteaza egalitatea Maintea
legii i boerul care manca banii altuia erea
pus alaturi cu mojicul care racuse acelasi lucru,
legea erea detestabila i rgmasita a timpurilor de
barbarie.
Tot asemeni i bataia.
in timp de peste o jurnetate de mileniu cat' fusese
aplicatg pe spatele mojicilor, ea erea rupta
din soare; indata Ins a ce se stabilia egalitatea
Inaintea legri, bataia devine un asezgmant contra
demnitatei omenesti, care trebneste desflintat din
legislatiune 1
Ascultati ce spune art. 33 Cod Penal tirbei,
din 5‘ Decembrie 1850, redactat sub ingrijirea ace-
Const. 13railoiu:
«Nobilul de familie, de rang sail de profesie,
precum boerii, negutatorii, doctorii, advocatii,
cu deosebit caracter nu se supun la batae,
cfici bataia de si s'a primit intre pedepsele acestei
condici, Insa la a ei aplicare judecatorul nu va
pierde nici o data din vedere caracterul i positia
sotiala a ori-cdruia osandit, oranduind la asemenea
imprejurari In locul acestei pedepse, tot-d'auna
corespunzatoare osinda».
lata dornnii care se facead in 1863 oamenii progresului,
aparatorii libertatii individuale in potriva
barbariei trecutului 1
Dar Brailoiu mai da un argument contra inchi;
sorii pentru datorii ; densul spune ci legea loveste
In saraci.
Lucrul e inexact, flind-ca legea nu permitea inchisoarea
de cat de la 500 lei In sus, si nu o declara
obligatorie pentru jndecator de cat de la 1000
de lei in sus, aceste surne insg ereaii considerabile
prin 1863 si de sigur ea nimeni nu le imprumuta
la oameni saraci.
Insa cea nai bung proba ca Iegea constrangeril
Corporale nu lovea pe saraci ne-o dä Bayle Mouillard,
un adversar al constrangeri corpcirale,
DOnsul ne spune ca In anul 1826 erea in Anglia
tin inchis pentru datorie la 3500 locuitorii, in Scotia
unul la 9684 3 jar in saraca Irlanda unul la 10242
locuitori, adica aproape de 3 on' mai putini ea in
bogata Engliterii r,
In Franta acelasi lucru. Departamentul Senei
intre ani 1824-1838 avea I inchis la 117 locuitori,
al Senii inferioare 1 la 466, jar in Vandea unul
singur la Inireaga populatiune a departamentului
de 330350 locuitoril ( 1 4).
Pentru ce acest lucru ? Ore Vandeenii sunt mai
bogati de cat Parisienii ? De sigur cfi nu ; causa
este ca Vandeenii sunt mai conservatori ai vechilor
traditiuni monarchiste i religioase.
Bayle Mouillard care, o repetam, e un adversar
al inchisorii pentru datorii recunoaste insusi cã:
«Facend abstractiune de casuri exceptionale pentru
ca sa ne tinern numai la generalitati, trebue sa
conchidem ca departamentele cele mai avute sunt
adese-ori acelea care presenta cei ma i multi detinuti
pentru datorii, i departamentele cele mai
sarace, acelea in care in general se gasesc mai
putini» (15).
In fine acelasi aiitor arata cu tabele grafice cg
constrangerea corporalà e in legatura cu regimul
dotal care &á nastere la mai multe fraude. Departamentele
de dotalitate dart cel rnai mare contingent
de inchisi pentru datorii (1 6).
Sa revenim la discutiunea din adunarea legiuitoare
a Romaniei.
Dupa C. Brailoiu ea cuventul Const. Rosetti,
care In calitatea sa de staroste al negatatorilor
(find tipograf) tine un discurs stralucit in favoarea
legii, din care extragem cate-va fragmente :
«Ail zis d-nil G. Ghica i C. Brailoiu c legea
constrangerii corporale e o lege barbara ; dar oare
lipsa in care suntern de legi care sa dea garantie
comerciului nu este un cc si ma i barbar ? Gan-
domnilor, ca de atatea ani se cer necontenit
legi care sa usureze cornerciul de greutatile
ce-1 apasa asta-zi i sa I inlesneascd mijloacele de
a-si mai lila putin sborul, i cu toate acestea nimic
nu s'a fa.cut in hvoarea comerciului, nici o
lege nu s'a adus care sä-i ajute sa iasà din amorteala
in care se afla.
«Comerciului nostru s'a cerut in tot-d'a-una
cu rigoare plati si jar plati, fara a '1 se deschide
cea mai mica use de credit (aplause), din aceasta
causa am vezut cazend cele mai marl case din
tara noastra.
«Nici un gnvern nu s'a ingrijit de aceasta neno-
rocire, nici unul nu a venit vre-o data in adunare
cu vre-un proect de lege prin care sa dea putina
rasuflare comerciului care este viata unei natiuni.
((El bine 1 Gasiti d-v. ca aceasta nu - e barbar ?
«Chiar barbard sä fie, cum ziceti, legea constran-
gerii corporale, e just, e de fobs sã avem cel pu-
tin -o lege barbara in favoarea comerciului pe langa
atatea altele si mai barbare care '1 sugrumg. . . .
«Propunerea nu cere a se vota indata legea
constrangerii corporale, ci a se cerceta de urgentd,
a se aduna sectiunile, a o lua in desbatere, i daca
majoritatea o va respinge, va cauta cel putin a
pune ceva in, loc, a da prin alte mijloace ajutorul
ce ne reclama de atata timp cornerciul si a dovedi
solicitudinea ce trebue s.fi avem a nu rasa sa se
(14 Bayle Mouillard, op cit. p. 139, 315-3{8, 141-142.
(15) Ibidem, p. 149.
(16) Ibidem, p. 1504b1.

ddrapene eel dintai stalp al edifliciului social al
ori-carel natiuni» (aplause prelungite) ( 17).
Principele Dimitrie Ghica spune ca e natural ca
d. Rosetti ca «Prinz starosie representant al comerciului»
sa ceara legi in interesul comerciului, dar
sunt alte leg I mai urgente, de exemplu: inflintarea
camerelor de comerem, organisarea armatei, reforma
comunald etc.
V. Boerescu, profesor de drept comercial, cdruia
insusi Dimitrie Ghica zicea, trei luni ma i tarzid,
In sedinta din 18 Ianuarie 1864, ca de cand a venit
din streindtate a sustinut «reformele cele mai radicaleh,
replied principelui Dim. Ghica «Nu inteleg
cum nu vedeti si d-v cat de urgent a' e o lege care
ar reInvia comerciul la noi si l'ar pune in conditiunile
in care trebue sa fie pus ? Ce voill sa face in
Cu camere de comerciu, cand conditiunea cea mai
esentiald a comerciului, creditul, ne lipseste ? El
bine d-lor, e un adever recunoscut à nu e o institutiune
mai avantagioasa pentru stabilirea creditului
de cat o lege de executiune asupra constrangerei
corporale».
G. Costaforu, profesor de drept civil, poate eel
mai mare jurisconsult pe care ra avut Romania,
vdrbeste in acelas sens.
«Daed nu yeti vota constrangerea corporala, eel
putin sâ stie oamenii ca numai e Inchisoare, ed
nu este constrangerea corporala i sá 'si fach comerciul
pachetele mai la vreme, sä se larnureased,
lucrul. .
«D. Brailoiu zice ca n'are pofta sd meargd cei
en capitaluri marl la inchisoare unde, ca renumitul
acel bogat francez, ar petrece, ar bea si ar
manca cu amrcii sei, dar mai bine as voi, d-lor,
sa ved ast-fel la inchisoare pe ilustratiunea cea
bogatd, de cat sa-1 vez cu calesce aurite, en livrele
stralucite si aruncand noroi in ochil acelor nenoroc*
pe care i-at ruinat» (aplause prelungite).
Presedintele consiliului Mih. Cogalniceanu la
randul sëü zice «Vin a sprijini urgenta acestel
propuneri si ca cestiune de ordine publica si de
dreptate».
Principele Grig. Sturdza combate urgenta i chiar
ameninta «Ei domnilor ! Pe mine unul nimic nu
rn'ar revolta ma i mult de cat a-mi rdpi libertatea
pe care cu on ce pret mi-as apdra -o».
Erea un mijloc foarte usor ca principile Grig.
Sturza sa-si apere libertatea fara amenintari: sa
respecte 5i densul averea altora si vor respecta si
cei-l'alti libertatea sa. De almintrelea de ce nu
vorbea de libertate Grig. Sturza si in anul 1848,
cand pdrintele sed Mihar Sturza Vodd trimitea pe
patrioti in inchisoarea de la Plumbuita jar el se
faicea sbirul pdrintelui sed in goana pedepsirea
liberalilor ?
Oh ! lntelegem. Inehisoarea, e build pentru mojici,
nu insa pentru principi 1
Ministrul justitiei Papiu Ilarian maga' din noir
pentru \urgentd, fiind-cd in putine zile de cand e
ministru a prImit o multime de petitiuni in care
oamenii se plang de neaplicarea art. 311 din Regulam.
organic.
(17) Desbaterile Adun4ret deputatilor pe 1863, p. 78-79.
CURIERUL JUDICIAR, No. 64.-- JoY 9 Octotribrie 1908 555
_
In fine propunerea de urgentci se voteazci cu 49
voturi pentru i 45 contra.
*
Cum privead ziarele progresiste legea constrangerel
corporale?
Ldsam ia o parte «Rornanul» care nu putea sà
alba alta idei de cat ale directorulul sèü Const.
Rosetti.
Cesar Boliac, un radical, cad sustinea sufragiul
universal, improprietarirea teranilor, secularisarea
averilor mandstiresti, etc. de si vrasmas al lui
Roseti si Bratianu, erea aldturi cu el pentru a sustine
constrangerea corporala.
lath ce scrie densul in 20 Noembrie 1863:
«Boeril s'air revoltat strasnic in sedinta cameril
d-lor de Luni, contra propuneril de a se vota de
urgenta legea constrangerei corporale, care, dupci
ar da o lovitura serioasd privilegiului 5i ar da
o asigurare puternica desvoltarii comerciului interior
prin asigurarea creditului.
«Negre5it ca privilegiatii, ed vrajmasii seculari din
inauntrul acestei lërL intariti in privilegiile lor de
cdtre vrajmasii din afara al terei spre a sugruma
ca pirul oni-ce desvoltare a poporului roman, negresit
ca privilegiatil interesati la inegalitatea inaintea
1egi , interesati la legile care le permit lor a
implini cu biciul, cu inchisoare si cu tortura datoriile
inchipuite asupra acestor turme de servi,
impartitd de densii, negre$it boerii care nu s'ati
tnchis pand acum cu rnojicii pentru datorii, urmail
sa se revolte in contra unel legi, eare, eel putin
in teorie, ar fi admis egalitatea inaintea legii intre
boer i mojic.
. . . . . .....
«Efectele legii ar fl sa bage in inchisoare pentru
datoril eel putin a 4-a parte din representantil
actuali al natiunii, nu poate sa convina nici intr'un
chip oligarchilor pe care numai lipsa unei
asemenea legi II tine in randul acelora din care chiar
conventiunea actuala permite a se recruta mandatarii
oligarhici care ne striveste ( 18)».
Aproape acelasi lucru '1 spunea ziarul francez
l'Europe intr'o interesantit corespondenta, publicatd
tot in ziarul Buciumul.
«Promulgarea legii de constrangere corporala
ar intemeia creditul mort de mult in BucurestI, si
ar avea efectul ce a avut cuvintul lui Christ asupra
lui Lazar inmorrnintat.
«Nu te teme ea, Camera va vota aceasta lege
spaimantatoare: sunt atati rnembril interesati, an
cat o vor ineca inteo grindind de bile negre.
«Boeril ingropati in datorii, sa adopte o ast-fel
de lege al cdrui singur nume ii face sa sburleased
pe bancile lor de deputati? Boerii sa voteze o inchisoare
in care sa mearga sa mediteie la inconvenientele
ce aduce risipirea nebuneased a averilor
lor si a altora? Nu mai crede
«De Ii s'ar propune ertarea datoriilor; o ! ar fi
alt-ceva 1» ( 18).
Sa nu creadd cà cele scrise de Buciumul i de
Europe sunt numai niste insinuatiuni rdutdcioase
facute din pasiune politicà. Erea foarte adeverat
ed multi deputati pe atund, din nefericire ca
astd-z, nu fdeeati onoare iscdliturilor lor.
(18) Buciumul, an 1, No. 153 din 20 Noembrie 1863.
(19) Buciumul, an 1, No. 170 din lt Decembrie 1i63.

556 CURIERUL JUDICIAR,
Unul din deputatil care cuno§tea mai bine tam
§i oamenir pe acele vremi, Iancu Oteteli§anu, spunea
in §edinta Camerii din 29 Noembrie 1863,
vorbind de datoriile arenda§ilor Statului pe care
le vezuse la Ministerul de finante:
«Am vezut, Domnilor, un lucru care m'a Intristat
§i maitare; am vezut cd . sunt din depulari, care datoresc
Statului bard Tara' sá-i respunza» (aplause) ( 20).
Aceasta pentru datoriele catre Stat.
Grigorie Cozadini, unul din deputatil la care se
facuse alusiune spune la randul seit ca el nu mai
e dator nimic §i adaoga:
«Tocmal din ace i care au cutezat sa zica, Cu eft
sunt dator Statului, aceia 'ml sunt datori mie. D.
Panaite Bal§ 'mi datore§te §i nu voe§te a-mi plati,
§i l'arn persecutat §i prin politie ca sa-mi piateasca
(2 1).
A§a dar domnii deputati nu se multumeati sa in-
§ele pe Stat, ci atunci and puteati se in§elail §i intre
den§ii 1
De altmintrelea in§elarea erea pe atunci, din
nenorocire ca §i asta-zi la ordinea zilei, nu Insa
din partea saracilor, ci din partea persoanelor celor
mai sus puse. Vom reproduce un anunciu cam
de pe acele vremuri:-
«Subscrisul posedand done obligatiuni formal
lichidate, una de 1000 galbeni deosebit de procente
a d-lui Stefan Silion, tnembru la Malta Curte
de Casatie §1 Justitie, §i alta de 1500 galbeni idem
a d-lui Stefan Silion §i a fratelui d-sale Costache
Silion colonel si adiotant, §i voind a le desface in
condifizzni bow* favorabile am onoare a anuncia
aceasta °nor. Public.
Samoil Goldenthal» (22).
Iata cum incepeaii institutiunile noastre sub legile
rnoderne, Fratil Silion, oameni avuti, coboritori
prin barbati din o veche familie moldoveneasca,
jar prin femei din- Sulu §i Mavrogheni, unul membru
la Curtea de Casatiune §i altul colonel §i adiotant
domnesc, nu se sfiati ca din inaltimea In care se
aflaft sä dea reul exemplu al nerespectarii iscaliturilor
lor 1
Si bagati de searna ca unul din frati era malt
judecator §i aVea de misiune jus suum calque
tribuere (28). Un foarte frumos cuvent al scripturei
zice: Cand se va strica sarea, cu ce se vor ma i sara
bucatele ?1 -
S5 nu ne miram dar ci edificiul nostru modern
e ubred; el a fost intemeiat rea, find ca i-a lipsit
la basa morala, care e cel mai puternic cimeut
social.
Cand Stefan Silion e membru la casatiune, §i
Costache Silion colonel §i adiotant domnesc, societatea
de sigur nu poate merge bine.
De aceia, in zadar frunta§ii comerciului bucure§tean
ati adresat Ministrului §i Adunarii deputatilor
urrnatoarea petitiune:
«Domnule Ministru §i Onorabila Adunare
«Clasa comerciantilor a atlat cu bucurie c guvernul
a infati§at Onor-Camerei un proect de lege
pentru constrangerea corporala, §i ea' a cerut cercetarea
de urgenta a acestui project.
(2') Desbaterile Adunaril pe 1863 p. 144.
(21) Ibidem, pag. 148.
(22) Trompeta No. 8 din 6 Februarie 1866, p. III.
(23) A dalie-caruI dreptul sed.
64.—Jot 9 Ockimbrie 1903
, «D-voastra §titi domnule Ministru, cate sentinte
ati remas §i remin neexecutate din lipsa unei asemenea
leg, §i cat credetul §i comerciul- sufere
din aceasta ; ctici de §i Regulamentul organic prevede
arestarea datornicului, Ins din nenorocire
acel articol de lege a remas litera moarta [Ana
In ziva de asta-zi.
«Cornerciul s'a inspaimentat cand a inteles ca
In una din §edintele trecute ale onor. Camere s'a
suspens pana §i acel articol de lege din Reg. org .
§i acum nici mai remine alta de cat speranta ce
avem dreptul de a pune in patriotismul d-v. Domnule
Ministru §i al onor. Carnere ca yeti bine-voi
a face sa se voteze cat mai curend legea pentru
constringerea corporala, a§a precum o asemenea
lege se afla in vigoare in tarile cele mai civilisate
§i mai liberale ale Europei, precum §i in republica
Elvetiei §i a Americei, unde pretudindeni prin asemenea
legi s'a stabilit credetul §i inflorirea cornerciului».
.
Iscaliti 118 comercianti In cap cu Socek §i comp,
Hernia, Gh. Ioanid, Bacaloglu, Martinovici §i Assan,
Cerlenti, Derusi, Poumay, Stancu I3echianu,
Eraclie Durnba, Halfon, Radu Rusescu, fratii
Capp, Dimitrie Moroianu §. a.» ( 24).
In zadar s'a adresat aceasta petitiune Adunaril
legiuitoare; caci ceia ce prevezuse ziarul Europe
ca legea va fl inecata cu o grindina de bile negre
s'a intamplat in realitate. «Buciunur/» atiunta la
12 Decembrie 1863 ca «Majoritatea oligarhica a
r,espins legea in sectiuni».
Ca majoritatea erea In adever oligarhica precum
o numea Buciurnul, aceasta se poate vedea din tabelul
sinoptic al corpului electoral publicat In Rorndnul
din 3 Februarie 1864 pag. 107, dUpa Moni, torul Oficial.
Sa dam cate-va exemple:
Radu lonescu, 10 voturi din 14 votanti ales la
Tutova, Grig. Bengescu 8 voturi din 9 votanti la
Ialomita, Ion Grigorie Ghica 6 voturi din 9 ora§ul
Vaslui, Alex. Catargiu 6 voturi din 11 la Suceava,
Stefan Golescu §i Dimitrie Sturza ( 25) cate 3 voturi
paritate la ora§ul Tecuci,
Legea e dar inmormantata in sectiuni de majoritatea
oligarhica, insa Alexandru Ion Cuza o
promulga in 12 Septembrie 196 1 in puterea statutului
din 2 Mai 1864.
ic
Am facut intentionat aceasta lunge' expunere istorica
a legei constrangerei corporale din 12 Septembrie
1864, reproducand textual principalele cuvinte
ce s'atA zis cu ocasiunea discutiunei acestel legi.
Scopul nostru a fost sà nlaturarn un prejuditifi
foarte respandit In lard la no inchisoarea pentru
datorii ar ft o mesura reactionara. Ar Ii straniti
ca Rosetti, Cogalniceanu, Cesar Boliac §i Papiu
- Harlan sa Be reactionari, iar d iii Gheorghe Ghica,
Coust. Brailoiu §i Principit Dimitrie Ghica §i Grig.
Sturza sä le dea lectiuni de liberalism §i de iubire
a poporului.
Nu se poate zice iarL ca oarnenii ace§tia faccaii
reactiune fara sa §tie; Cogalniceanu Rosetti i Boliac
nu erati croiti din stall lui Jourdain faiinosul
eroil al lui Moliere. El sunt printre cele mai distinse
spirite ale regeneratiunii noastre nationale,
(24) Bacitonut, an 2, No. 169 din 10 Deeembrie 1863,
(26) Actualul Prim-Ministru,

CURIERUL JUDICIAR, No. 64.—Joi 9 Octombrie 1903 557
ii............... . ...-.. _ .
._ .
jar Boerescu, Costaforu 5i Papiu Harlan, uneaii o legea anterioara a tirnbrului; art. 13 din legea de la 6 Martie
instructiune vast& cu o intilegenta aleasa.
1897 pentrd organisarea ministerului de finance ; art. 1886
i pe cand toate aceste spirite culte 5i inaintate P 191 1 Cod civil):
e'raii pentru constringerea corporala, din potriva Conventii sad contracte.—Scrisori misive.—Daca fac probA
deplina in justitie pentru convent,file bilaterale — (Art. 1179
toti conservatorii combatead din Tesputeri legea
Cod civil).
constrangerei corpora.le. Timbru.— Taxe de inregistrare. — Daca se percep numai
Vadit lucru, institutiunea nu are nici o legatura in caul cand conventia este constatata prin act scris.—(Art.
Cu principiile politice, are insa foarte mult5 cu 47, 49, 52, 57 si 65 din legea timbrului).
c.instea, cu buna credint5, cu vederile largi 5i clare Hotariri. -- Daca sunt acte declaratoare sail creatoare de
asupra intereselor sociale. Fili sigur ca un Barbu drepturi. — Cand dad be la perceperea de taxe de inre-
Catargiu, de 5i conservator , 1 n'ar fi fost contra legei gistrare.
caci erea prea cinstit 5i avea minte s5natoas5. i. in cererile de restituire de taxe de timbru §i inrei
nici regretatul Alexandru Lahovari. , gistrare, pentru can e organisatet o proceduret speciala de
Jar dintre liberalli de asta-ii intrebati pe un Al. art 61 al legii timbrului, fiscul e bine representat prin
Baicoianu, pe un Th. teranescu, pe un N. T.
Administratorul financiar al judetului respectiv, care a
Popp, perceput taxa a ccirei restituire se,cere, de oare-ce e vorba
oameni albili in afaceri, care ins nicY o-data n'ad de o iune operat privitoare la constatarea .11si
erce erea
mancat, niei nu s'ail nc gandit sa u m5na e ban ul n ut - impos i - ' t al Statulu t, - cac i pot vt i. art 13 ' din ' legea 21
altuia 5i yeti vedea ca top sunt de acord ca pentru organisarea administratiund financelor Statului
trebue sa stea in pu5carie 5i hotii manu5a11, jar din 6 Martie 4897 asemenea operatiuni se indeplinesc in
nu numai eel Cu rnainile crapate. Cad i dac5 creditul fie care judet de catre serviciul exterior general al fipersonal
a pierit aproape cu desavar5ire din societa- nancelor pus sub conducere unui administrator financiar.
tea noastra, causa nu e bietul 15ran, care cand fura, 2. Cererile de restituire de taxe de timbrit §i inregisfura
ca sa manance 5i. caruia nimeni nu-i da trare se pre.4crift prin trecere de trei an i, fie din ziva
credet, ci din causa mi5eilor care supeaz5 la Cap5a
cetnd s'a efectuat perceperea acestor taxe, fle din ziva cetnd
s 'etscut a 3 n dreetul la restitttire
i ,ne stropesc cu naroiul pe care '1 arunca roatele . In materia prescrigiez taxelor de timbru §i inregisde
cauciuc ale trasurilor elegante in care se plimbh tare percepute de Stat, dispositiilelagii timbrului nu sunt
toata" ziva. Ace5ti domui5ori In5a15 pe toata lumea: retroactive pentru prescriptiile neindeplinite incit in moinpla
pe h5inar, in5ala pe cismar, 'maid pe hotelier, mentul intrarei in vigoare a nouei legi a timbrului.
in5a15 pe Administrafille ziarelor neplatindu-'0 a- Ast-fel, dispositiile at 96 din actuala lege a timbrului
bonamentele (*); in5ala pe birjar, spalatoreasa, bir- sunt limitative §i se marginesc numai la eazttrile indita§,
hbrar, rude, prietini, cunoscuti 5i necunoscuti. case prin aliniatul 2 al acestui articol.
Ei miinanca banii unora 5i credetul tutulor. Et 4. Art. 92 din actuala lege a timbrului nu face de cat
sa aplice in mod leimurit, in matericetiMbrului §i inredau,
exemplu de risipa 5i necinste, el' provoac5
tra rei, principiul coprins in art 1886 din Codul civil,
falimentele multor comercianti, ei , ruineazd insti- care gis find general, se aplica i prescri l, iei revecluta de
tutiunile de credet ale tarn, et ne fac . sa platim art. 75 din vechea lege a timbrlui, anterilP oaraactualei leg.
dobanzi usurare itnprumut5torilor 51 preturi exor- 5. Scrisorile misive nu pot face deplina dovada in jusbitante
furnisorilor no5tri, cu un cuvant el' stint title pentru conventiunile bilaterale, intru cat le lipse§te
parasitul, vrajma5u1 de moarte al societatii cinstite conditiunea dublulu. i exemplar prevecluta de art. 1179 C.
5i muncitoare. civ, ; deci ele nu pot fi considerate ca un instrument in
i acest parasit voe5te Inca s5 ne guverneze, sa sensul legal al cuventului, cdnd e ,vorba de conventiuni
conduca tara. El pretinde sa fie prefect, primar, bilaterale, cum e vinderea.
6. Taxa de inregistrare la care sunt supuse mutatiunite
judecator malt, ministru, deputat, episcop, mai de lvoprietate, afecteazet inset -§i conventiunea, independent
5tiu eu ce f . de existenta unit'', inscris care s'o constate in mod legal.
Trebue s5 inceteze odata acest lucru. Onoarea 7. Hotciriri/e judecettore§ti find acte declarative de drep' -
15rii o cere, buna sa reputatie o cere, o cer In turf, iar nu creatoare de drepturi. nu daft loc la percefine
interesele materiale ale 15riI. Nici un progres perea taxelor de timbru §i inregistrare, inset, cand ele ar
serios nu va fi cu putinta pana cand fie-care nu constata existenta unui fapt fie material, fle juridic 'care
va sta la local seil: omul cinstit la lucru, iar hotul ar da loc la plata unei taxe de timbru .si, inregi;trare",
la pu5c5rie."
partile sant ,datoare a plati aceastei taxa
(Va urma) I. Tanoviceanu. S'ad presentat rectamantut Al G. Negrescu, in persoana
si d-1 administrator financiar al judetului Dorohoi, Ion Mihailiac.
JURISP RUDENT A' ROMAN i Tribunalul deliberand, si -
Vedend incidental ridicat de d-1 administrator financiar al
TRIBUNALUL JUDETULUI DOROHOIU judetutui Dorohoi, cerend a se amana judecarea cererei d-lui
Andienta de la 25 Julie 1903 Al. G. Negrescu si a se cita Ministerul finaneelor ;
Presedentia d-lut G. I. M E Z IN CE S CU Jude supleant Veynd ca, potrivit art. 13 at legii pentru organisarea ad-
Al. G. Negrescu cu Ministerul de Finance
ministratiunii financelor Statului din 6 Marlie 1897, «opera-
_ Jurnal No. 6284 ratiunite privitoare la constatarea, urmarirea si perceperea
Timbru.— Taxe de inregistrare. -- Cerere de restituire a impositelor, taxelor si celor-Pcitte- venituri ale Statului se
taxelor de timbsu si inregistrare. -Prin eine poate fi repre- indeptinesc in fie-care judet de catre serviciul exterior genesentat
fiscul.— Administator financiar.—Prescriptie.— Pres- ral al financelor pus sub conducerea unui administrator 11eriptia
cererilor de restituire a taxelor de timbru si inrecr is- nanciar» ;
trare — Retroactivitate.— Drescriptiuni neimplinite inca din b %end ea art. 61 din legoa tirnbrului nu preciseaza Gine
momentut intrarel In vigoare a nouei legi a timbrului. — trebueste citat spre a representa Sfalut in cererile de resti-
(Art. 61, 92 si 96 din actuala lege a tirnbrului; art. 75 din tuire a taxelor de timbru si inregistrare, ci prevede numai
ca se vor asculta partite, ca art. 61 considera cererile de
(*) Multi clienti avem si noT dintre acesia, fore ciri : fool' restituire a acestor taxe ca apartinend jurisdictiunii gratioase
§i actual deputap, primarT, prefccp ........ etc. (N.B.) a tribunalelor, i toata procedura pe care acef articol o or

558 CURIEFAUL JUDIC1AR, No. 64.—JoY 9 Octombrie 1903
,
ganizeaza neavAnd de scop de cat constataxea dreptului Sta- Avend in vedere ca epoca perceperii taxei a carei restitutu"'
la un imposit si in special constatirea imprejuraril daca tuire o core ci-1 Al. G. Negrescu e 20 Septembrie 1899 ; cà
un imposit anumit a fost bine perceput sail nu, este vorba dar de la acea data parka la intrarea in igoare a nouei
de una din acele operatiuni privitoare la constatarea, urma- nu trecusera' het ant ;
rirea si perceperea impositelor StatuluT, pentru cari e corn- Considerand ca legiuitorul din 1900, modificand art. 75 din.
petent serviciul exterior al financelor, pus sub conduCerea legea veche a timbrului, nu a voit de cat sa faca in materia
administratorului financiar, si . deci acesta bine represinta taxelor de timbru i inregistrare o consacrare expresa a prin-
pe Stat; cipiului cuprins in art. 1886 C. civ. ;
Considerand cä, dar, incidentul radicat de d-1 administra- «Nicl o prescriptiune nu poate incepe a curge mai inainte
trator financiar a judetutul Dorohoiu, nu e in'emeat Si tri- de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingereD, prin-
bunalul cata a-1 respinge ca atare. cipiü care find general si prin generalitatea termenilor sei
Pentru aceste motive, respinge incidentul. aplicandu-se flu numal la prcscriptiunite edictate de Codul
In fond, civil, ci la toate prescriptiunite, era apticabil si la prescrip-
Avend in vedere cererea d-lui Al. G Negrescu, de a i se tia cuprinsa in art. 75 din vechea lege a timbrului ;
restitui suma de 310 lei, ce i s'ar fi percept pe ne drept Considerand ca taxa de 240 lei a care restituire se cere
ea taxa de timbru i inregistrare cerere reclusi asta zI in a fost platita de reclamant pentru un act de vindere-cuminstanta
de d-sa la sume de 219 lei, e d 1 administrator Ware a carifi recunoastere judecatoreasca o ceruse el ; cä
financiar al judetului DorohoT i-a perceput la 21 Septem- toarnai pentru cä era nevoe de o confirmare judecatoreasca
brie 1899, eliberandu-i recipisa No 3976/99, pentru un act a acelui act, nu se putea sti daca era loc la perceperea vrede
vindere cumparare a unel case cu locul el din Dorohiii, unei taxe de timbru sail de inregistrare de cat in momentut
str. Bernoscbi, No. 1, de la un oare care Al. Pascu ; terminarei procesului relativ la acel act ; ca dar acest moment
Asupra esceptiunit de prescriptie trase de d 1 administra- singur poate fi privit ca acel al nasterel dreptulul eventual
tor financiar al judetului Dorohoiü din art. 75 al legei tim- al reclamantuluT ;
ce era in vigoare la 1899 cand reclamantutui i s'a Considerand cá procesul in chestiune nu a putut fi privit
perceput suma a carol restituire o cere ; ca terminat de cat la 12 August 1900. cam! sentinta Trib.
%And eh acest articol declara prescrisa' cererele de resti- Iasi, sectia I No. 1991900 a fost investita cu formula exe-
tuire acute dupa expirarea a trel aril de la perceperea taxe cutorie; 'CA din acest moment n .aii trecut trei an pana in
lor a caror restituire se cere : momentul cand rectamantul a introdus cererea sa de resti-
Considerand insa ca art. 92 din legea tirnbrului, intrata hi tuire ; ca dar Tribunalul respingend exceptia de prescripvigoare
la 1900, dispune ca prescriptiunea in materie de tim- tiune, urmeaza sä examineze daca in fond cererea reclamanbru
si inregistrare curge in contra particularilor fie din ziva tulul este intemeiata ;
cand s'a efectuat perceperea, fie din ziva cand s'a. nascut Considerand ea cererea de restituire se readima in drept
dreptul la restituire ; pe teoria ca taxa de inregistrare nu at fi datorita de cat in
Considerancl ca, de i legea timbrului reproduce in art 96 casul cand conventiunea supusa acestel taxe e constatatfi
principiul„general euprins in art. 1 din Codul civ ca ea nu printr'un act scris, printeun instrument material; iar in fapt
e retroactiva, totusi intinderea acestel dispositiuni e ,margi- se intemeiaza pe imprejurarea ca in specie, pentru a se consnita
de al. 2 al art. 96 care, interpretand pe cel dintal, spline tata conventiunea, asupra careia s'a perceput taxa a caret reseTaxele
prevezute in ea se vor percepe numai de la aetele tituire se reclarna, nu s'a incheiat nici un act scris nici un
ce vor hia nastere din ziva apticarel saleD ; instrument material al conventiunel.
Considerand ea, ast-fel trebuind sá fie inteles art. 96 din Considerani in fapt ca in adever, contractul de vindere-
legea timbrului el lasa ne atinsa chestiunea daca dispositiite eumparare pentru care reclamantul a plata taxa de inregislegel
in materie de prescriptie sunt retroactive sail nu, si in trare n'a fost nic o data constatat printr'un act scris in inaceasta
privinta trebue sá tie intoarcem la principiile gene- telesul legal at cuventului ; ca. (113pa cum result& din coypu'
rale ale materiel ; sentintel No. 1991900 a trib Lai s I, singurile dovezi de
Considerand ca principiul neretroactivitatel legilor nu 'si care s'a servit redamantul Al G Negrescu in proees spre
afla ratiunea de a fi de cat in interesul social superior de a a dovedi existenta contractului de vindere-cumparare au i fost
nu se atinge drepturile intrate in patrimoniu i nu este nici trei inscrisuri, serisori adresate de venzatorul Al. Pascu cumun
cuvAnt de a intinde aplicarea acestui principiu i acolo, peratorului Negrescu si interogatorul paratului ; ca scrisorile
uncle nu mai este vorba de a respecta un drept castigat ; ea produse in instanta nu aii fost i nici nu pot f considerate
din potriva find presumat dA legile no skint superioare ce ca un inscris doveditor al unel conventiuni bilaterale, cum
lor vechi i sunt motivate de un interes social, este un in- e venzarea, pentru cá nu aii caracterul de cat al unel poteres
social cad impune ca disposijiile noilor legi sä nu se licitatiuni i pentru ea' nu intrunesc condi!iunea dublutul
opreasca de cat dinaintea drepturilor castigate , exempla r ;
Considerand ca prescriptia nu e un drept castigat de cat Considerand ca insa, dupd cum result& din art. 38 al lecâfld
e ; ca dispositiile legiuitorului in aceasta ma- gel din 1881 asupra timbrului i inregistrarei, remas in viterie
suut dictate de un interes social, ca dar, pe cata vreme gnare si ne modificat de tegea actuala. in care se afla ca
nu ne aflam dinaintea unei prescriptii inplinite in momen- art. 52, etransmisionite de proprietate, de usufruct, venzarile
tul intrarel in vigoare a Iegel noue, dispositiunile acesteia de parnAnt, inchirierile i arendarile, se pot dovedi, in casul
trebue sá se aplice i preseriptiunilor incepute sub legea ve- and partite s'ail sutras de la plata taxei, prin rolurile de
the, daca un text expres a lege! noi nu dispune alt-fel ; contributiuni, prin posesiunpa de fapt a irnobilutui, prin fo-
Considerand ca o dovada ca in principiu disposithle legei losinta si perceperea veniturilorD ; ca, dach o trasmisiune de
foul, reformatoare in materia prescriptiei. ne Indoios se a- proprietatate intre vii poate sã fie do vedita fiscalmente prin
pliea si prescriptiunilor incepute, dar ne inplinite inca in plata contributhlor, prin posesiuneade fapt a imobilului,
momentul intrarei in vigoare a "eget noui, este ca de si C. prin -perceperea veniturilor, etc. pen-tru a fi supusa la taxe
eiv. prin art. 1 pune, principiut general at neretroactivitatei de inregistrare, este evident ca intentiunea legiuitorului, a-
legel, totusi acest Cod a simtit nevoe de o dispositiune spe- tune cam' a edictat dispositiunea art. 38 (art '52 din actuala
ciala, art. 1911, spre a conserva puterea legitor vechi in pri- lege), a fost de a supune la taxa de inregistrare mutatiunite
vinta preseriptiunitor incepute sub imperiul tor, dar neinpli- de proprietate chiar in cazul cand nu exista nici Ull inscris
nite Inca in momentut punerei in aplicare a Codului civil ; care sá le constate ;
Ca aceasta dispositiune cu totul speciala, nu se poate in- Considerand, ca acelas mod de a vedea al legiuitorului re-
tinde prin analogie la prescriptiunile din materia timbrului sulta din dispositiunea art. 47 al. b, a carui redactiune ac-
a inregistrarel ; ea - dee!, in aceasta materie, in lipsa unlit tuala e acea data de lecrea din 1881, si care se exprima asktext
categoric, dispositiunile legit noua relative la prescriptie fel, vig*ind de modul lit care se calculeaza taxa de inregisse
aptica prescriptiunilor ce nu erail Inca inptinite la 1 i trare 41'entru venzarile de buna voie constatate prin act,
Martie 1900, conform legii anterioare ; I de orice fel de bunuri sail drepturl, dupa pretul cuprins in

CURIEtttM 1tTbICIA1t, No 64.—loi 0 Octombrie 1005 40
dr ^Troon o...m.=
actul de venzare ; jar in lipsa de act dupa valoarea declarata
de partiD; ceia ce insamna, in chip foarte lAmurit ca pentru '
contractele de vindcre-cumparare existenta unui inscris material
nu e o contlitiune pentru a se percepe taxa de inregistrare
; ca e suficient a se stabili existenta contractului nu
ntimai prin mijloacele de proba prevezute si de Cod, civil de
Proced. civilá ei Si prin unele presumptiuni enumerate de
lege spre a fi loc sã se pereeapa aceasta taxa ;
Considerand cã atat dispositia art. 52 cat si acea a art. 47
al. b. din actuala lege a timbrului aii fost introduse intocrnai
asa de legiuitorul din 1881 ; ca .inainte de le,gea din 1881,
legea timbrului in vigoare, acea din 1 Martie 1872 (vezi
Monit. Oficial No. 48172), modificata in 1874, nu coprindea
nici o disposifie analoga aceleia a art. 38 al legel din 1881,
jar art 42 al. b at legal din 1872, corespunzAtor art. 47 b. din
actuala lege avea urmatoarea redaetiune «veuzarile -de buna
voie ale bunurilor imobiliare, ale usufructului lor, sail altor
drepturi reale, dupa pretul cuprins in actul de venzareD,
prin urmare„ nu avea in vedere de cat hipoteza cAnd exista
un act constatator al venzarei, spre deosebire de noua lege ;
Considerand ca intentiunea ce a avut legiuitorul din 1881
modifieand ast-fel art. 47 al b. si introdueand art. 38 (actualmente
52), reesa in chip cu deosebire limpede din raportul
presentat Aduniri deputatilor de d-lui Grigore Triandafil,
raportorul Oficial al legei in acest corp deliberativ, in
sedinta din 6 Martie 1881 (veil' Monitorul Oficial No, 53181,
pag. 1536) : «Prin legea actual& spune acest raport, partea
privitoare la drepturile de inregistrare asupra mutatiunilor
de bunuri prin acte intre vii, nu e in deStul de Clara, in cat
nu se stie in mod positiv dac& taxa trebue a se percepe
cand avea We operapunea, sari cand se redacta actul, care
constata operatiunea, cu alte cuvinte, se facea o confusiune
pentru specificarea taxel, daca trebue considerata, ca drept
de nautatiune saü numai drept ..de act . . . . Juridic si rational
respunsul trebue -s& fie cä taxa este pentru mutatiunea
proprietatei, ea, prin urmare, trebue sä se perceapa la epoca
confectionarei (sic) venzarei, independent de indeplinirea formaIitáe
transcriptiunei, independent de redackiunea untei
act constatator a/ efectudrei vdnzarei, de,stul numai set se
dovedeasca' prim ori-ce mijloc in mod cert ca a avut loc
venzarea, adicci stramutgrea proprietakei de ,la o persoanei
la alta Prin proeetul presentat sc lamureste indogala
la care dideaii loc dispositiile lege)" actuale, afirmandu-se
ca taxa de inregistrare are a se percepe la efectuarea yenzirei.
in momentul cand intervine convenkiuneap;
Considerand ca proectul de le,ge pentru care s'a Newt acest
raport a trecut ne modificat prin ambele camere si astfel
raportut d Gr, Triandafil nu represinta de cat intenfiunea
legiuitornlui ;
Considerand c& din economia legei timbrului i inregistrirel
reesa ca ea a voit sã faca din taxele de timbru, in genere,
taxe de act, pe cand din taxele de inregistrare a inteles a
face in genere taxe asupra mutatiunei, adica asupra insusi
faptului translativ de proprietate ;
Considerand ea, aceasta intentiune a legiuitorului mai result&
si din imprejurarea ca in toate articolele privitoare la
taxele de timbru, termenii intrebuintati sunt «Sunt supuse
la taxa de . . timbru coala» (urmeazi apoi enumerarea
actelor impuse la taxe), jar cand legiuitorul voeste a supune
la taxa de .timbru un actjuridic, chrar in lipsa until instrument
material al actului, are grija s'o spue in mod expres,
precum e atunci cand se vorbeste de contractele de inchifiere
i arendare, pe cad legea le supune taxelor prin art..
30, 31 al. 1 si 33, k fi e c& sunt crise, tie ca sunt verbaleD ;
cá, pe de alta parte, acolo unde e vorbá . de taxele de inregistrare,
legea cand voeste sä impue la taxe numai actele
material° constatatoare ale faptelor juridice intrebuinteaza
cuvintele «acteD, saU spune chiar in mod expres, ca sunt
supuse la taxa numai acele fapie juridice pentru cari s'a
dresat tin act, precum e in art. 45 al. 3 relativ la venzarile
mobiliare si in art. 45 al. 5 relativ la sehimburile de bunuri
mobiliare ;
.Considerand ca ratiunea de a fl a drepturilor -de inregistrare
este serviciul ce Statul aduce cetatenilor prin institu-
/Wag sale administrative, judeoatoreftl i 1ezs1aUve,f4cnd
,
eficace drepturilor ce result& pentru densii din actele translative
do proprietate ; ea ast-fel rational si juridic este. ca on
de cate on simplul consimtiment al partilor opereaza mutatiunea
proprietapi, Statul' sä aiba drept la taxa de inregistrare;
Considerand cä istoria dreptului de inregistrare care
afta origina in impositul Centeme denier din fiscalitatea medieval&
francesa Confirm& aceasta interpretare; ca din secolul
al 11-lea, de cand a aparut in fiscalitatea feudala si pan& in
secolul 18-lea cand a fost introdus in cea regala prin ordonanta
din Deeembrie 1703, precum si de la aceasta data pana
asta-zi. cu o intrerupere numai de 8 ani in timpul revolutiel
franceze (1790-98), impositul Centieme denier numit mai
tarziti, drept de inregistrare, a fost in tot-d'a-una un drept
de mutatiune spre deosebire de dreptul de control si de insinuafie
corespunzator actualelor taxe de timbru, care in totd'a-una
a fost tin drept de act ;
Considerand cä legiuitorul nostru, care introducCnd taxele
de timbru si inregistrare s'a inspirat din legislatiunea fiscala
francesa, de parte de a modifica spiritul acestei
l'a consacrat prin intreaga economie a legei si chiar prin mai
rnulte dispositiuni exprese ; -
Considerand ca argumentele ce se trag, in opinia contrara,
din art. 49, 57, si 65 ale legei timbrului, nu ail nici o va-
Ware, pentru ca art. 49 nu arata dae& taxa de inregistrare
si acea de timbru afecteaza insasi conventiunile sail numai
inscrisurile ce constata aceste conventiuni, ci este un text
cu desaversire general, care are de object a arata flume
eine trebue sä plateasca taxele i momentul in cari ele se
datoresc, si care este acela al formarei actului, spune textul,
dar fara a precisa daca e mornentul in care se formeaza actul
intelectual sail acela in care se formeaza actul material,
aceasta remAnend sa result° din dispositiunile privioare la
fie -care din taxe in deosebi ; ca art. 5? i+risi nu are de
object a determina natura taxelor, ei e si el un text general
ne avend de scop de cat a indica autoritatea unde este
a se achita taxa ; a in sfarsit, art. 65 din legea timbrului,
nu are de cat tot acelas object de a determina timpul in
care trebue plitita in anumite, casuri taxa de inregistrare ;
Considerand cá dar, de si in fapt recramatiunea d-lui Al.
Gh. Negrescu e intemeiata, intru cat un act constatator al
conventiunii pentru cal e-i s'a pet ceput taxa n'a existat, totusi
in drept ea este neintemeiata, intru cat contractul de
vindere-cumpArare e supus la taxa de inregistrare, chiar in
easul cand nu'l constata un inscris material incheiat de parti
conform legei ;
Considerand ea reclamaiatul mai sprijina cererea so pe consideratiunea
c& actul juridic din care isvorase drepturile sale
ar fi nu un contract de vindere-cumparare, ci o sentiota judecatoreasea,
act numai declarativ de proprietate, jar nu translativ,
.si prin urmare ne supus vre-unei taxe de inregistrare ;
Cons derand ca insi, declarand pe d-1 Al. G Negrescu proprietar
al imobilului din Dorohoi, str Berhnoschi No. 1, sentinta
Trib. lasi, sectia 1, No. 19000, constatata existenta
contiactului de vindere pentru care d-1 Al. G. Negrescu a
plati taxa de 240 lei; cã tocmai pentru motivul c& sentintele
nu sunt creatodre de drepturi ci n umai declarative de drept uri,
nu SQ pune, chestiunea de a ti daea ele stint sail nu supuse
vre-unei taxe de inregistrare, ci aceia de a sti dac& nu
cum-va ele constat& existenta vre-unui din acele acte fie
materiale, fie juridice, care &II loc la perceperea unei atari
taxe ; G 4 cat prin sentinta No. 199,91)0 a Trib.
1, ce formeaza tabu d-lui Al. G. Negrescu, se constata
existenta unui contract de vindere-cumparare, i intru cat
independent de exist** unui inscris, se datoreste taxa de
inregistrare pentru actele de vindere-cumparare, reclamatiunea
este neintemeiata, si din acest punct de vedere urmeaza
deci a fi respins& ;
Pentru aceste motive, Tribunalul, respinge, etc. -
(s) G 1. Mezincescu. p. Grefier (s) Bonief
RugAm cu insistentci pa abonatif r4malT in intarziere en
plata abonamentelor al bine Tolasei a Sc gribi si achite
anmele datorite direct eatre c1.1 Codreanu,la Redacila ziarnlui t
prim, mandat poital

-
tfititT11I1tt1L JUbICIAR, No. 101 i Octombrie i00g
JUDEGATORIA OCOLULIII MOINESTI -(Bachil)
Audienfa de la 16 Aprilie 1903 "
Vasile Budaed cu Teodor a Assitei
Carte de judecata No. 461
Autoritatea lucrului judecat.--Daca poate resulta atat
din dipositiv eat si din considerentele hotarlrei.—Elementele
lucrului judecat. Daca lucrul judecat poate
resulta din ori-ce botarire.—(Art. 1201 Cod civil).
1. Autoritatea lucrului judecat ski alai in dis-
.
positivul hotarirei cat sz considerentele
2. Pentru existenta lucrului judecat se cere
ca cererea ce este a se hoteiret posterior set fie
identica cu acea hoteiritci anterior, adica se fie
idei titate de obiect, de causei si de peirti.
3. Autoritatea lucrului judecat poate resulta
din ori-ce hoteirire, fie chiar data asupra unei
contestafil la executare, destul nUrnat sá existe
elementele constitutive ale lucrului judecat adica
in ambele cerer't sci fie identitate de obiect, de
causec si de pcirti.
Judecata,
Vezend contestatia Malta de Vasile Budaca la urmarirea
ce 'i se -face de Prim. Valea Arinilor prin procesul
verbal No. 54371902, in puterea cartel de Juclecata No.
755/902 definitiva si executorie, prin care numitul contestator
e obligat a plati lui Toader a Anilef 200 lei
osebit cheltueli de judecata;
Avend in vedere susjinerile partilor;
Avend in vedere ca contestatorul in sprijinul cererei
sale invoaca nulitatea urmarirei, Intru cat s'a violat
dispositiunele art. 387 Pr civ. si art. 42 din legea
jud pace, in primul cas nefiind incunostiintat datornicului
titlul executor si in al 2-lea pentru eh s'a
sechestrat doi boi aparati de lege ;
Avend in vedere c prin petitia Inregistrata la No
920 din 2 lanuarie 1903, 'Vasile Budaca face contestatie
la urmarirea indreptata contra sa prin acelas proces
verbal No. 5437/902 si in puterea aceleasi cArti de judecata
No. 7551902, invocand ca .motiv de contestatie ca
nu datoreste nici un ban creditorului Toader a Anitei ;
CA prin cartea de judecata No. 1681903, data asupra
acestei contestatii, judecata a respins cererea pentru
motivul ca contestatorul, dupa cum insusi a declarat
In instant, a facut contestatia numat pentru a amana
plata mime pentru care e urmarit;
Avend in vedere - ca dispositiunile art. 1201 C. civ.
edicteaza o presumptie legal de strict interpretare,
deci find indoiala asupra existentei unnia din elementele
caracteristice a lucrulutjudecat, apaprea asupra
fondulut urtneaza a fi respinsa, find pft esenta sa
restrictiva; —CA indata ce a 2-a cerere de judecata e
facuta pe cale contencioasa ca si prima cerere, autoritile
ludecfitorestI pot pronunta ca o. a 2-a cerere
urtneaza a fi respinsa ca avend puterea luerului judecat,
destul numai ca ea sa indeplineasca dispositiunile art.
1201 C. civ., cc i stint e ca autoritatea lucrului judecat
intereseza in eel mai malt grad ordinea publica, si are
de scop inlaturarea contradictiilor judecatoresti, care
ar slabi respectul datorit justitiel, micsorand demnitatea
si increderea de care trebue sa se bucure tn Stet
puterea judecfitoreaseA, i apoi urmeaza a tine totdeauna
socoteala de principiul cä «Res judicata pro veritate
accipitur» cad prin aceasta se pane frau contestaliilor
dintre impricinati care, prin posibilitatea de a
reveni merefi inaintea justitlei, ar arunca cea mai mare
incertitudine in transactiile dintre oameni «Nec enim
instanrari finita rerum judicakirum patitur auctoritas».
Coosiderand ca autoritatea lucrului judecat sta atat
In dispositivul hotarirei, cat si in considerentele eY; cä
este a se hotari posterior sá fie identica cu acea 116-
tarita anterior ; cu alt a vorba sA fie identitate de object
de causa si de Orli caci, alt-fel, «Qua. nisi omnia concurrant,
alia res est»; CA autoritatea lucrului judecat
poate resulta din on ce hotarire, fie data asupra unet
contestatit la executare, numai sa existe elementele
constitutive a acestel presumtiuni. In specie, prin prima
cerere contestatorul cere anularealirmclrirei pentru motivul
ca nu datoreste suma la care e condamnat, pe
cand in instant a a recunoscut ca, prin contestatie, voeste
numai sA amaie plata. Prin a doua cerere ce este a se
resolvi asta-z1, densul invoaca alte motive de admiterea
contestatiei care sá conduca la incetarea urmarirel. Se
poate vedea deci ca primul element at presumilei stabilite
de art. 1201 C. civ. ceadem PIS) este la ambele
contestatii;
Considerand ca daca jurisprudenia Inaltel noastre
Curil a decis cfi hotfirirea care respinge cererea Meath
de debitor de a se anula un sechestru pentru motWul
ca nu ar datora nimica creditorului urmaritor, nu ridid
dreptul debitorului a face o noud contestatie care
are de obiect anularea aceluiasi sechestru, pentru motiv
ca avorea sechestrata n'ar putea fi urmaritfi, i ca, deck,
in asemenea cas, War exista identitate de eau* ele-'
mentul al 2-lea constitutiv al presumtiel puterei lucrului
judecat, insa, in specie, nu se poate aplica cu
succes ; cad In instant4 cand s'a pronuntat prima carte
de judecata No. 168/903, contestatorul tacitamente a
renuntat posterior la invocarea altor mijloace de contestalie,
recunoscand ca nu a Mout contestalia de cat
pentru a mane plata, pe cand asth-21 pentru aceiast
contestatie invoaca alte motive;
Considerand cä ultima conditie ceruta de art. 1201
C. civ. e identitatea de persoane (eadem personarum
conditiol e satisfacuta in specie ; ca atat In prima cat
si in a doua contestatie exist a aceleasi persoane: Vasile
Budaca si Toader a Anitei:
Considerand ca din cele expose Iii contestatia ,de
asta-zi existand lucrul judecat .prin cartea de judecata
No 168/903 pronuntata in aceiasi contestatie, cererea
lui Vasile Birdaca de anularea urmArirei fficutA prin
acelas proces verbal si in puterea aceleiasi cart i urrneazA
a fl inlalurata;
Considerand ca e de netagaduit ca a doua contestatie
e facuta pur si simplu pentru a sicana pe creditor si
a intarzia ast-fel exectitarea hotArirei
CA deci existand evidenta rea credinta. cad i in mai
matte randurt s'a suspendat venzarea obiectelor sechestrate,
judecata urtneaza a face aplicarea art. 405
Pr. civ. supunend pe contestator la o arnenda apreciata
la suma de 25 lel.
Pentru aceste motive, respinge contestatia .. etc.
Jude (s) Al. I. Spiridon. Grefier (s) C. Manoliu
Observatie. Cartea de judecata a judec.
Ocol. Moinqti, ce publican) asta-cli, este privitoare
la autoritatea lucrului judecat. Principiile sunt
ast-fel cum sunt expuse prin aceasta sentinta. Nu
este insa exact de a se afirrna, a§a precum se
clice In corpul acestei hotariri, , ca autoritatea lucrului
judecat sta atat in dispositiv cat si considerente,
pentru-ca considerentele nu at, in principiti,
aceasta autoritate de cat atund rand sunt determinante
§1 se leagd in mod strins cu dispositivul.
asupra *acestui punct, precum si a celor-lalte
decise prin aceasta carte de judecata: D. Alexan-;
dresco, t. VII, p. 508 urrn ; monografia sa din
Curierul Judiciar, No. 49 din anul 1902, p. 404,
cum si diferitele jurisprudente publioate In Curierul
Dentru existenta lucrului iudecat se cere ca cererea ce Judie'iar No 17, 35, 51 i 52 din 1902. (N. It)
Ziaralal CURIERUL JUDICIAR, Str. Carol 19, Propietar Ion S. Coclreanize.c. 4198

cuR/ERuL
ANTIJL XII, No. 66 Uh exemplar 50
juDicIAR
bani buthineca 12 Octombrie 1903
—Un mimeo. vschl 1 led
DOCTRINA JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR : D. ALEXANDRESCO PRIM-REDACTOR: I. N. CESARESCU
ABONA.XENTUL
pa an 30 let; 6 luni 16 let; 3 luni 8 lei ri
litudentn plates° pe jumState
StriOnAtaten : 40 ml pa en, 20 pa 6 lunil,
_
SUMAR :
Or inchisoare pentrn datora, or faliment pentrn clviii
(nrmare), de d.1 1. Tanoviceanu ;
JURISPRUDENTA. ROMANI :
Curtea de Casette, seetia I: Casa Proprietdiei orcqulai
kirlad cu Em. Ghinescu i Cred. Urban Bucuregi ;
Tribunalul Roman: Max Schiffer cu 1. Bancotescu (moratorid);
Tribunalul Won, seetia II: Buhor Levy i S. Griinberg, oposilie
in afacerea supraquotelor'
Tribunalul Ilfov, seetia I: Al Parisianu in oposilia ce a fricut
in rhestia fraudelor de la Finante;
enriositAti indecAtore§ti.
OR INCHISOARE PENTRU DATORII
APARE
loue on pe sepnan8 sub redactima DuoT comitel
OR FALIMENT PENTRU CIVILI
(Urmare) (*)
Ce este in \ definitiv constrangerea corporala in
contra careia se ridica ata tea glasuri ?
Ea nu e de cat un mijloc de a sili pe debitori
sa nu ascundd sail s cheltuiasca nebuneste banul
altuia. Fie-care, dupd cum zice proverbul romanesc,
intinda picioarele atat cat 'i este plapuma.
Are mult ? Cheltuiasca mull dacà vrea; are putin
cheltuiasca putin. Calca aces1 principiu eminamente
social? El trebue pedepsit pentru ca sal fie
Invatatura si lui i altora ca el, pentru ca sa nu
mai manance averea altuia.
Acel care consurna bunul altuia farti voia lui, ori
ce contract sail mijloc ar intrebuinta, dupa dreptul
natural tot hot este, siatat timp pe cat se admite principiul
respectului proprietatit trebueste pedepsit.
Nu importa catusi de putin, sub punctul de vedere al
modul cum ea a fost despuiata de bunul
seu ; pe ascuns saü pe fa, sub forma de deposit or
de Inaprumut, prin rapire sati prin invlaciune,
paguba este aceiasi pentru proprietar, i legiuitorul
care voeste sã ocroteasca proprieta tea trebue sa o
apere de ori-si ce fel de atac, Un gospodar care
ingradi o livede de porn! de trei parri si-ar
Lisa pe a pa Era absolut deschisa, ar fi nebun ; tot
ast-fel nu e intelent legiuitorul care lasa oamenilor
improbi o cale absolut libera ca sa manance bunul
dupa cc de altmintrelea a luat o multime
de mesuri pentru protectiunea proprietatii.
Se spune eh' legiuitorul trebue sã apere pe om
Vezi Curierul Judiciar No. 63 i 61 din a. e.
Abouamentele se plateso tot-d'a-una Inainte
REDA.CTIA I ADMINISTRA.TIA
BUCURESCI
6, Splaini Brinooveanu Voevod, 6
de Palatul Justrtiel
de furt si de r5pire, cad de acestea nimeni nu se
poate apara, dar de insolvabilitate ori-cine se poate
feri, pad nu are de cat s5 nu imprumute f5ra garantii
reale, or cel putin sä ia seama isa' imprumute
numai oameni cinstin.
Ap este ; pe unii oameni e indestul s5-1 aperi
de furt si de r5pire, dar sunt altii care au trebuinta
de o aparare ma! intinsti. Nu tot inteun fel se
proteg minorii i majorii; sunt insa oarneni naivi,
unii din causa inteligentii lor mArginite, altii din
causa sufletului lor curat, care in toatä viata lor reman
Minor! si materie de exploatat. Acesti oameni
oare trebuintti de ocrotire ? Negresit ca da ;
legile nu trebuesc fticute ast-fel ca ele sa apere
numal o clasa a so6etatii, pe cea mai puternica
si mai bine inzestrata' in lupta pentru existenta.
Sa luam un exemplu:
lard o biata veduva c5reia b5rbatul seu 'i-a 15sat
murind o mica suma de bath' pentru 'odihna
batranetelor; iata, un preut care a muncit o viata
intreaga adunand si economisind para cu para un
mic capital al carui venit abia ajunge pentru
intretinerea easel sale ; canalia manusat5 cum o
numesc eu, sarmanul debitor, cum '1 nurnesc
care a trimis pretutindenea agentii sei (misin,
samsari), descopere pe aceste nenorocite victime,
cum descopere copoil cel bun i pe bietul epure. Si
din capitalul adunat cu atata truda si care este
at5t de trebuincios stapanului seu, remane infamului
i nemilostivului capitalist a zecea or a
doua-zecea parte, (dobanda pe un an sail pe sease
kin!), jar bietul debitor, s5rmana victim, ia 9
parti din 10,.0 uneori 19 din 20 pe care creditorul
va revedea la a doua venire, bine inteles daca la
infricosata judecata mantuitorul nostru se va ocupa
si de drepturile creditorilor inselati
acestea nu sunt ipotese imaginare, sunt fapte
reale, din care eu singur cunosc mai multe exemple,
si mai cu seama until celebru intarnplat in capitala
Moldovei sunt acum mai bine de 20 de ani.
Ni se obiecteaza Insã camataria, spectrul ml
Schylock este suprema ratio a tutulor adversarilor
inchisorii pentru datorii.
Camat5ria e de sigur tot un gen de hotie,
care merit a sa fie pedepsita de legiuitor, dar ea
e mai putin pericoloasa find-ca face ma i putine
victime, §i aceste victirne, sunt ma i putin intere.
sante. Ce paguba sufera societatea cã un tinar cheltuete
cam repede, foarte repede chiar, o avere
, adunata eine §tie in ce chip de predecesorii sel?

56g CDRIERUL .11JINCIAR No. 0—buminec5 12 Cietombrie 1903
Ce principiii de dreptate este violat prin faptulcä
averea ese din mana nemernicului? Si ce mijloc
avem, de altmintrelea, ca s impedicam pe risipitor
bona paterna, avitaque disperdere, liberosque
suos ad aegestatern perducere? k26).
Afara de interdiciiune, eb nu cunosc alt mijloc
legal or rational. si chiar daa ar exista vre-unul
pentru a ap5ra pe risipitor de cam5tari, cine-1 va
impiedica de a juca carp, de a cheltui cu femeile,
de a duce un lux nebun, de a plAti lucrurile pe
un pre t cat nu fac ?
Precum e o nebunie a dobori zidurile pentru ca
s5 nu poat5 gasi eel care vor s5 se sinucid5 de ce
sa-si sparga capul, tot ast-fel e neintelept a nu
pedepsi pe acei care ascund sari cheltuesc nebuneste
averea altuia, sub cuvent ca nu trebue a da
o arma c5m5tarilor ca sä despoae pe risipitori 5i I
familia lor.
Si f5ra aceast5 arm, camataria tr5este bine in
zilele noastre, c5ci ea a inventat girurile false,
prin care ajunge la acelasi resultat, jar pe de alta
parte, cu safl fara c5mat5rie, averea risipitorului
e o pas5re sbur5toare.
Prin urmare victimile c5m5tarilorsunt in general
mai pulin interesante de cat acelea ale cavalerilor
de industria trageril pe sfoarA, si de altmintrelea
ele sunt bolnave de o boala fara leac, de care nimeni
nu be poate sc5pa
Adaog c5 sunt mai putin numeroase, flind-ca
incontestabil c5mAt'aria scade in zilele noastre grape
institutiunilor de eredet, pe and inselarea creditorilor
se inmulteste din causa rebel credinte din
ce in ce ma i respandita in societate.
Nu mai vorbiti dar de cgm5t5rie, and cerem
inchisoare pentru datorii, c5c1 nimeni nu cere
inchisoarea pentru datorii iii favoarea c5m5tarilor,
pe care toga lumea ii cunoaste si care ar putea
foarte bine chiar prin lege s5 fie indepartati de
la beneficiele el.
Cand creditorul a incredintat toga mica sa avere
hotomanului minusat, creditorul este un c5matar
?
Cand creditorul e un biet comerciant or industrias
care munceste din revarsatul zorilor 'Ana in
puterea noptil ca s5-si agoniseasca painea copiilor
el e un c5m5tar ?
Geaba puney pe to creditorii intro oal i pe
to s5rmanii debitorl in alta, sunt distinctiuni de
facut.
«Negresit — zicea Troplong, unul din cei mai
eminenti jurisconsulti al Frantei, —negresit s5r5cia
nu trebue pedepsit6 ca o crima .
000000
«Dar neplata datoriel care e tot-dea-una o
turburare adusa credetului, participa, in oare-care
casuri la caracterul dolului, sau cel putin al acestei
marl imprudente pe care legile roma ne o asemanau
Cu dolul
«Se spun multe in potriva inchisorii pentru
datorii care rapeste libertatea cator -va debitori,
insa se fun' reul public pe care 'I evita i binele
pe care '1 procura credetului prevenind fraudele
si imprudentele ( 21),
(29 A risipi bunurile parintesti istràmoet1 §i a duce pe copiI
se1 la sitracie.
(21) Troplong. De la contrainte par corps. Paris 180. Preface,
p. IV.
In realitate Troplong nu f5cea alt-ceva de at
parafrasa cuvintele intelepte rostite in parlamentul
engles de Baring presedintele consiliului de comerciu.
«Fri indoiala cà sar5cia nu trebue pedepsita
ca o crim5, dar nu se vede oare indat5 c5 neplata
unei datorii e o jignire, cä acela care a contractat
o datorie 1ärä nici-un mijloc de a o achita este
tot atat de vinovat ca un om care a facut an mic
furt (petty larceny) ?
«Sunt persoane de un rang inalt care traesc in
opulent5 qi care nu pleitesc compturile furnisorilor.
Constrangere corporal 5 este un remediu la acest
reu, c5c1 multe din ele, care rear fi retinute prin
consideratiuni ma i onorabile, reduteaza aceast5
degradare personala. Acesta e singurul mijloc de
a p5stra credetul si fard credet comerciul pe o
mare scara este cu neputint5» (28).
Chiar Bayle-Mouillard care e un a dversar al
inchisorii pentru datorii, declara cä lnchisoarea
pentru datorii inceteaza de a fi nedreapt5 in cas
de delict 5i de fraud5» ( 29).
El merge chiar mai de parte 5i susline cä:
eAr fi mai bine s5 se introduca in Codul nostru
dispositiuni analoge celor din codicele penal austriac,
care pedepseste pe acela care, prin risipd
s'a pus in neputinta de a-5I p15ti datoriile sale;
de a fi riguros pentru acei care s'ail imprumutat
ccind avead deja cerlitudinea de a nu putea pleat.;
pentru acei care air abusat de credetul lor pentru
ca s5-si satisfaca pasiuni rusinoase 5i an con - ,
sumat ruina prin joc de carp 5i prin desfranare.
Legea eng1ezeasc5 exclude pe acestia de la beneficiul
toate legile trebue sa fie
severe pentru ast-fel de debitori» (Bo).
lath adeverata 5i dreapta solutiune a problemel
pe care o discutam.
Magistratii vor a precia i and vor vedea ca e
vorba de o simpl5 nenorocire vor ap5ra pe debi-
' torul insolvabil. dar and el va fi vinovat de negligent5,
jar ma i cu seam 5 and se va dovedi a este
de rea credint5, find-ca ascunde averea, debitorul
trebueste neapurat pedepsit, ca in viitor s5
se fereasca si el si altii sa mdnance banii altuia.
Aceasth distinctiune trebue neap5rat facuta daca
ne ingrijim de credetul public si mai ales de mora
litatea public.
Si sa nu ni se spuna a ea e greil de f5cut
prin urmare remanem la discrepunea judecatorilor,
c5ci sunt 5i far5 aceasta o mullime de alte distinctiuni
ma i grele Inca, pe care le fac judecatoriI
pe fie care zi i gratie c5rora onoarea i liberta tea
noastr5 e la discretiunea lor.
Nu sunt oare magistratii care pe fie care zi disting
dolul civil de dolul penal, avortul provocat
de cel acidental, incendiul sail omorul prin imprudent5,
de cel intentionat ? Si consecintele acestor
distinctiunI sunt oare ma putin grave pentru
noi ?
Trebue dar ca tot rnagistratul sä faca distinctiuni
intre debitorul nenorocit care meri15
debitorul de rea credinta care merita pusarie,
jar nu portofoliii ministerial.
It 4,
Ce s'a mai zis contra inchisoriI pentru datorii ?
(28) BAyle-Mouillard, op. cit., p. 69.
(29) Bayle-Mouillard, op, cit., p. 124.
(80) Ibidem, pag. 3184
-
-

CURIERUL JUDICIAR, No. 65.--Dumineett 12 Ociombrie 1903 563
0■ ■stMOMMOMI
S'au locut rnulte obiectinni, dar valoarea lor e
aproape nula, de aceia nu vom insista mull asupra
lor,
1. S'a sustinut ca inchisoarea pentru datorii
loveste in saraci.
Aceasta e neexact ; legea noastra din 1861 nu
permitea inchisoarea pentru o suma mai mica de
500 lei, ea erea facultativa pentru judecatori intre
500 si 1000 lei, si obligatorie numai de la 100010
in sus (art. 10). Cine stie valoarea banilor 40 de
ani in urma, poate inchipuiasca usor ca nimeni
nu imprumuta pe un descult cu 500 tel vechi.
De altmintrelea nol am combatut acest argument
cand am cita t motivele pe care Const. Brallolu le
invonca in contra inchisorii pentru datorii.
2. S'a ma i zis c5 inchisoarea pentru datorii e
o m5sura grava, flind-c5 priveaza pe inchis de
libertate i pe familie de munca lui.
Dar privatiunea libertatii in materie penala nu
produce oare acelasi resultat ?
Dar falimentul creditorului, care poate sa fie un
comerciant, nu e ceva si mai gray ?
3. Se poate ca insolvabilul sa fie de bun a credinta,
ar fi nedrept sa pedepsim pe un nenorocit.
Respunsul e foarte usor: se va cere de la creditor
dovedirea relei credinte cum se cere i in materie
penala cand e vorba de o infractiune intentionata.
4. Inchisoarea pentru datorii poate da loc la
§antagiu, p5rintii pentru ca sà nu-si vada copii
vor fi siliti s5 le prateasc5 toate datoriile.
Mai intai observ ca abusus non tollit usum ; odata
cu proprietatea s'afi nascut furturile, r5piri1e, certele
omorurile, trebue oare sa desfiintam proprietatea
pentru ca sa nu se mai intample furturi, escrocherii,
falsuri, rapiri i omoruri din causa averii ?
vom adaoga ca la Romani nu exista con.
strangere corpora15, i totusi adese-ori parintil s'aii
vezut expusi la santagii nerusinate din partea
creditorilor fiilor lot', caci daca copii sunt stricati
ori-ce ar face legiuitorui, p5rintii tot vor suferi de
pe urma copiilor. In oni-ce cas mai bine sa sufere
p5rintil de cat streinii, ca'ci cum zice Bentham,
tat51 trebue sa fie respunzator de gresalele copiilor
sei. Aceasta ia le fie pedeapsa pentru c nusi-ati
ingrijit copii, sail fiind-c5 aü dat nastere la niste
fiinte perverse care cu bate ingrijirile parintilor
sunt destinate sa fie niste parasite sociale.
Observ in fine ca aceast5 obiectiune perde mult
din valoare cand se consult statistica.
In adever, in Franta, indivizii inchii .pentru datorl
in timp de- aproape 3 ani aü fost de la 21—
30 de ani 292 (numai 93 de la 21-25 ani), de la 30 —
40 de ani 403, de la 40 de ani in sus 537 ( 31).
Se vede din aceasta statistic pe care o da Bayle
Mouillard, un adversar al inchisorii pentru datorii
câ majoritatea detinutilor nu o formeaz5 cei mai
mici de 25 or de 30 de ani, ci acei trecuti de
aceasta etate, care probabil ca nu mai aü ptirinti
In viat5 ca s5-i exploateze prin §antagiul creditorilor.
5. Marele jurisconsult Laurent spune ca nu se poate
aliena libertatea prin conventiune, si de s'ar permite
inchisoarea pentru datorii s'ar ajunge la acest resnItat.
(31) Bayle Mouillard, op. cit , p. 167, confr. tot acolo statistica
din sConstitutionalul, ; Mal confrunta si rules Lalou. Emprison-
Dement pour dettes. Paris 1857, p., XII preface,
and vede cine-va ca un jurisconsult de talia
lui Laurent e slit sa invoace ast-fel de argument,
poate face idee cat de slaba e tesa pe care o
sustine densul.
Mai intai am intreba pe ilustrul jurisconsult
belgian, pentru ce in comercial se poate aliena libertatea
i in civil nu ? Ce oare ? Va pretinde poate
democratul de la Gand ca liberta tea comerciantului
nu valoreaza cat a civilului ? ( 82)
apoi ce confusiune nepermisa chiar pentru
un jurisconsult mediocru 1
Nu prin conventiune se a1ieneaz5 libertatea, ci
prin lege, care sanctioneaz5 certe violatiuni ale
dreptului prin rapirea libertäii. Daca fac cu o
persoan5 un contract de deposit si depositarul nu
restitue lucrul depus, nu e oare rational ca el sa
fie pedepsit cu inchisoarea ? j va trebui oare,
dup5 teoria lui Laurent, s interzicem cantractul
de deposit, find ca el poate duce la pierderea libertatri
?
Nu se alieneaza dar libertatea prin conventiune,
cum gresit afirma Laurent, ci prin faptul anti-social
de a ma' nca sail de a ascunde banit altuia, fapt
posterior incheerei conventiunei. i acest fapt, ca
on-care al tul care va tama interesele societatii poate
prea bine sa fie sanctionat cu perderea libert5tii.
6. S'a mai spus ca legea constrangerii corporale nu
are in practica aplicare insemnata; in Franta in
10 an abia ail fost 1200-1500 de casuri.
Respunsul la acest argument e topic, legea nu
se aplica des tocmai find-ca fie-care debitor
da seama si nu se imprumuta cand stia c5 n'are
sa p1ateasc5.
Aceasta idee a exprimat'o foarte bine un deputat
roman, in sustinerea legei din 1864; el spunea vonbind
de art. 314 din Regulam. Organic:
«C5ci de si nu s'a aplicat pang acum, aducea
insa groaza ca debitorul neonest sa mearga la
,pusc5rie i f5cea ast-fel pe oameni vrend ne vrend
sa fie cinstiti» ( 89.
Aceast5 idee, ca constrangerea corporala e mai
nainte de toate o mesura preventiv5, o exprimase
deja Bellot, intelepturprocedurist genevez, care zice
vorbind de cons,trangerea corporala:
«Intaiul avantagia e cu totul preventiv; acela de
a face ca debitorul s cugete cu seriositate, inainte
de a intreprinde vre-o datorie, daca va putea sa o
plateasca la timp» (89, _
Si un alt distins autor scria:
((Cat despre statistica ce se invoaca contra consfrangerel
corporale, ea e departe de a fi decisiva.
Aceia ins 5 care an fi trebuincioasa solutiunei, dar
e imposibil de facut, an consista sa se stabileasca
lista debitorilor pe care temerea de aceasta mesura
'i a silit plateasca datoriile. Numal atuncl
s'ar putea mesura eficacitatea e'i» ( 88).
7. In fine s'a zis ca in van se incearca a trivia
mortii, constrangerea corporala s'a desfiintat pretutindinea,
iar la noi, afirma o revist5 financiara
romaneasc5, legea a cazut in desuetudine farti chiar
s5 fie nevoe de o abrogare formala ( 86).
(32) Pb. Laurent, Principes de droit civil, T. XXVIII, 5-eme ed.,
No. 432.
(33) Deputatul Prejbeanu. Desbat. Camerit pe 1863, pag. 72.
(34) Bellot. Loi sur la proc. civ. de Geneve, p 610.
(35) E. Trebutien. Droit criminel, Paris 1878, T. I, No. 469, p.361.
(36) Curierul Finanplar, all. XXIX, No. 63 p. 659 din 2Decembrie
1902,

564 CURIERUL JUDICIAR, No. 65.—Duminec4 12 Octombrie 1903
11■8110~0 ■ ■■11.001.01.01.111 ■1■1■ ■ ■■■■■ ■ ■ ■ , ■■011ur
Sa ldsam mai intal la o parte fara noastra; legea
constrangerei corporale n'a cazut in desuetudine,
ci pur i simplu nu s'a aplicat nici o data, fiind-cti
prevedea inchisori speciale i bugetul Statului nu
permitea pe acele vremi o ast-fel de cheltuiala.
Si apoi tara noastra e tam maimutariel legislative,
cum erea sá aplice legea constrangeril corporale,
cand aproape imediat dupa promulgarea legii,
Frauta vesnicul model al barintilor nostri, desfiintti
inchisoarea pentru datorii prin legea din 22 lulie
1867?
Dar de ce s'a desfiintat in Franta in 1867 si in
Belgia in 27 Julie 1871?
E foarte usor de inteles pentru eine cunoaste
istoria FranteI si a Belgief.
In 1867 Napoleon al 111-lea voeste sa inaugureze
ceia ce s'a 'numit Imperiul liberal, §i'clintre fibert
una din cele mai dorite de multi din puternicii
zilei, erea aceia de a putea fura. Cum pe Imparat
nu-1 costa nimic aceasta' concesiune, el sustinu
personal desflintarea inchisoril pentru datoril spre
a recapata popularitatea perduta prin campania
Mexiculu i prin cestiunea Luxemburgului. Si Cu
toga sustinerea Imparatului si a ministerului, legea
din 22 Julie 1867 n'a avut de cat o majoritate de
11 voturi la Sena t si 12 la Camera deputatilor.
Belgia care in materie legislativa a fost tot-deauna
supusa influentil franceze, a adoptat si ea aceiasi
mesurd, insd intr'o limita ma i restransa.
Dar de ce se vorbeste de erile latine, ten i la
care din nenorocire decadenta e visibila?
Ia, vedeti, v rog, ce ail facut erile de stirpe
anglo-saxonk
Ele aü suprirnat ce e drept constrangerea corporala
ail pus insa in loc falimentul pentru civil, institutiune
cu mull mai aspra, &del' pedepseste reaua
credintd, negligenta i chiar nenorocirea.
Prusia in 1855, Elvetia in 1862 si 1877, Statele
Unite in 1867, Austria In 1868, Anglia in 1869 si
1883, Danemarca in 1877 si Germania in 1877,
ail admis toate cu oare-care modificari de almanunte
institutiunea falimentu,lui
Din contra terile latine i anume Ispania in 1830,
Portugalia in 1833, Franta in 1831, Belgia in 1851,
Romania in 1860 si 1886 si Italia in 1883, at menfinut
distinctittnea franceza intre comercianti i necomercianti
in privinta falimentului.
inutil s spunem care din aceste doua serii
de feri face prog,rese ma i marl in agriculturd,
industrie i comercia. Convingerea mea intima este
insa ea' noi facem rèü cá in loc de a merge 'pe
urmele rasei anglo-saxone, imitam la tinitatea decadenta
care incurajeaza reaua credinta a debitorilor
rel.' de plata.
lnsd nu trebue sa uitam ca Frantu, Halm, lspania,
Portugalia i Belgia, aii cel putin un trecut maret,
care poate sd le mangae in timpul decadentel ion.
Aceste èri air trait, si prin urmare ca i nobilii
scapatati pot 54-0 uite miseriile presentului privind
pergarnentele pline de glorie ale trecutului.
Dar nol ce aveam ? Romania trebue sà munceasca
imitend tëribe anglo-saxone, caci ca i ele trebue
sa spere in viitor.
PriviI pe Anglia.
Not am luat de la Englezi doud' institutiuni insemnate:
parlamentul i blestemata institutiune a
juratilor. stie cum se' potrivese aceste cloud
institutiuni terii noastre ; me intreb ins a de ce nu
am imitat pe Englezi si in ceia cc priveste tratarea
debitorilor
Se ascultam ce spune un scriitor ilustru, vrdjmas
de almintrelea al inchisorii pentru datorii, vorbind
de transformarea institutitiunei in diferitele tee:
olnchisoarea pentru datorii erea o trista ramasitti
a procedurei personale care la inceput serbea pe
debitor creditorului set, si a disparut cu desdversire.
Dar in toata istoria sa, si chiar in ultimele
timpuri ea a servit cu eficacitate ca un mijloc de
presiune spre a sili pe pirin i pe prieteni
a-1 libera pltitind ca sacrificiti personal ceia ce el
ascunsese iincredintase secretului Ion. Eficacitatea
sa se esplica mai cu seam ti contra debitorilor
civili, pentru cà comerciantii ereail amenintati Cu
sanctiunea mai grava a bancrutei. Terile care o su
primard mcetul CU incetul ca Englitera, pe cdt reitreingeati
cd mpul inchisorii pen tru datorii pe (data
intinserci pe acela al falimentului; asa ca cetatenii
nu fusera liberati cu desavarsire de inchisoarea
pentru datoril,, de cat cat-id furd supu,si procedurei
falimentului.
«Cand in Italia cu legea din 7 Decembrie 1878
se desflinta' inchisoarea pentru datorii, se prevezu
grava loviturd care se da credetului. Se desflinta
Cu propunerea de a substitui alt remediti mai drept,
dar nu se lam nimnic, i punctualitatea debitorilor
civili, a devenit o afacere de constiintci fàr o sanc-
Pune eficace» ( 87).
latd cun-i s'a desfiintat constrangerea corporala
In Englitera, tam cea mai inteleapta in materie de
legiferare, care singurd intre popoarele moderne ne
reaminteste intelepciunea legislativd a vechii Rome.
Si inca, cu toatti a firmatiunea d-lui Cesare Vivante,
ilustrul profesor de dreptul comercial de la
Univers tatea din Roma, am dreptul sa me indoesc
dad" constringet ea corporald a fost desfiinta ta in
F,nglitera, ctici iata cc 'ml scrie cu data de 30 Noembrie
1902 d-1 Thomas Erskine Holland, profesor
la Universitatea din Oxford, cdrula cerusem explicari
in aceasta privintti.
«Legea existenta relativd la inchisorea pentru
datorii in procesele civile
este din anul 1869, si ye trimit un exemplar cu
insemnari pe el spre a cunoaste modifictirile ulte-
Hoare. Cum vedeti ea permite inchisoarea and
debitorul care s'a probat prin judecata' ca are cu
cc sá pltiteasca nu voeste sti faca aceasta. Eft am
aplicat adesea acest act canCindeplineam functiunea
de deputat-judecatorD.
Textul englez al legii din 9 August 1869 pe care
mi-1 trimite amabilul meti coleg de la Oxford, in
art. 4 sub titlul «Abolition of Imprisonment for
Debt gldsueste:
((Cu excepliunile mat jos ardtate, nici o persoand
nu poate fi arestata satt detinuta (arrested or imprisoned)
dup. promulgarea acestei legi pentru
lipsa de plata unel surrn de banb.
Prin urmare legea nu desfiinteaza cu totul constrangerea
corporal, cum afirma d. Vivante, ea
prevede 6 casuri in care continua a se aplica inchisoarea
debitorilor de rea credinlit.
(87) Cesare Vivante. 11 fallimento civile, Torino 1902, No 12,
p, 21 qi 22.

CUR1ERUL JUDICIAR, No 65.—Dumineca" 12 Octombrie 1903 665
Dar chiar de ar fl desflintata cu totul si in toate JURISPRUDENT A RON IN I
Wile, laaceastd autoritate a legiferdrii, opun ratiunea,
dreptatea §i ideile sanatoasc ale imul fro- MALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, Sectia I
plongt Beudant, Trebutien, Baudry-Lacantinerie Audienta de la 14 lanuarie 1903
§i alth. Presedentia D-lui GR. LAROVARY, Presedinte
Am vezut ce zice Troplong. Mi se va spune Casa proprietcitei rnqiei orapclui Barlad cu Ernanoil Ghinescu
poate cd jurisconsultul imperiului e un reactionar,
fi Soc. Credit Funciar Urban Bucuregi
i cd el a scris pe la anul 1817. Dar Trebutien, Casa proprietalif mosiei orasului . Berlad. , — Hrisovul
Beudant si Baudry-Lacantinerie? Acestia sunt ju- din 1816.—Dispositii1e de favoare din art. 20 al acestuI
risconsultl eminenti din zilele noastre.
hrisov.—Daca priveste epoca inflintarei oraplul Berlad
Regretatul nostru profesor Ch. Beudant, fost de- sag
c si epocilLe .tult.erioalLe. .
ip.sa e calitate a unei parti.—
can §i profesor de drept civil la Facultatea de Dacasaalcieasta lilgslau.de calitate se poate propune pentru
drept dm Paris, sustinea la eursul seil (anul t884) prima oara in Pcasatie.
-
cu rnultA caldurA inchisoarea pentru datarii, si
combAtea
1 . Prn i articolul 20 al hrisovulu i din 30 August
cu cnnoscutul seil spirit judicios specioasele
argumente aduse contra acestei institutiuni. 1816 prin care este constituitd Casa proprietdfii
Trebutien profesor la Facultatea de drept din mosiei orasului Barlad, se prevede : «cari din lo-
Caen a scris o paging elocuentd, in cursul sell de cuitorii targului vor avea trebuinfd a ma i prinde
drept penal in favoarea constrangerii corporale: loc din locurile slobode ce sunt 'in coprinsul tar-
«Dispariliunea/constrangeril corporale—zice densul—dd
loc la abusUrile cele mai manifeste. Un degului
fdra stdpani, ardttind ePitropilor trebuinfa ce
bitor fie el de cea mai vgditd rea credinta, de si are, li se vor da, si vor plati la casa ohstei pe
condamnat de tribunale, daca . a avut prevederea acel loc, dope analogia ce s'aii flout acum ; iar
sail transforme averea sa in valori mobiliare, alai strdinii pen tru locurile ce vor avea trebuincd a'$i
de numeroase in timpul nostru si atat de usor de prinde spre locuinfu lor1 sd plateascd precum se
ascuns, putea sa ridd de ordinile justitiel si sA-si
bald joc pe fata de creditorii sei inselati si poate
vor putea invo i cu obstea».
ruinati ».
Aceste disposifii de favoare nu privesc de cat
((SA mergern mai departe: epoca promulgdra hrisovului din 1816 pawl la in-
«Un om gra scrupule care a abusat de un cre- fiinfarea targulta Barlad, iar nu si epocile ulterioare
det mincinos, care a imprumutat same marl si a intr' un mod ladefinit, caci nu este admisil ca leeumparat
cu ele rentA a Statului, valori care se
1,
§tie cd sunt neurmaribile, dacA n'a cazut in magiuitorul
de pe atunci sit fi volt a fixa valoarea
nopere de escrocherie, dacd §i-a bdtut numai joc locurilor pentru eternitate, lard a fine seam d de
de Justitie si de buna credintA, va putea sd-si dea .
plus valuta ce ele ar fi putut dobandi dur infiinpe
fata averea sa si- sa se foloseasca de ea zma area targului si prosp3ritatea lui in cursul senamiaza
mare, oferind spectacolul public al unui, colilor.
dol civil, nepeolepsit in mijlocul avutiei I Este oare
cu putinta de a spune mai cu nerusinare unui po-
Ast-fel, face o gresitd aplicare a sus-zisului art.
por: «Respectd codul penal qi Melt Joc de moral& 20 instanfa de fond cartel voeste a aplica disposifii l e
Avotia e bine dobandita acelor care girl sei o ia». lui si azi, aproape un secol dupe promulgarea hri-
«i aceste inconveniente nu sunt numai teore- sovu/ui.
tice» (38). 2. Lipsa de calitate find ua mijloc de aparare
Acelasi lucrn '1 spune si d-113audry-Lacantinerie, in fond, trebue propusd dinaintea instancelor de fond,
decan si prafesor de drept civil la Universitatea
din Bordeaux, in reputatut sell Manual de drept
neput6nd ft propusa pentru prima oar main tea
civil care e in ma= tutulor studentilor si jar's- Dior de casafie
tilor din Franta: Decisiunea 11/903. — Casatg, in urma unei di-
«Gratie acestei dispositiuni, un debitor de re a verginte, sentinia trib. Tutova No 165/900, dupg
credintd, poate de aeum inainte sd trdiasca in opulentil
fara Ali plAteasca datoriile sale, cu simpla recursul facut de Casa proprietaiei moie1 orasului
conditiune sa locuiascA inteun apartament mobilat Barlad, in proces cu Emanoil Ghinescu si Soc.
si sä pund averea sa in valori la purtd tor, pe care Cred. func. urban Bucuresti.
'1 va fi usor sA le ascundd, sag chiar in rente a- Curtea,
supra Statului, pe care va putea sale arate tutulor Ascultand citirea raportului gent in causa de d-1
fArA sA se teamd de actiunea creditorilor, find-cg , cousilier R. N. Opranu ;
ele nil pot fi urmgrite. ,Si trebue sd spunem ca din Pe d-1 avocat Torna Stelian in desvoltarea motivelor
nenorocire, aceasta departe de a ft o pure! ipotesd de casare; si
este o tristo realitateo (89).
Pe d-1 avocat Em. Porumbaru in combateri.
,- DeliberAnd,
Ora urma) I. Tanoviceanu. Asupra motioulai,1 al. a de casare :
cViolarea !eget' : art. 20 si 28 al hrisovuluI din 30 August
1816 prin care este constituita casa proprietateI
mosiel orasului Barlad combinat cu art. 66 din Pr. vic.
(88) E. Trebutien. Cours elementaire de droit criminel 2 -a ed. In adever trib. de §i conStata ca d-1 Ghinescu, cu de la
Paris 187 -. T. 1 No 469. p. 361.
sine putere a luat o portiune loc a easel', totusi legiti- _
(89) G. Baudry-Lacantinerie.Precis de droit civil Paris 1824 meaza aceasta usurpare, suslinend cä casa proptietatel
—
1896 a 5-a ed., t 111, No 1.010.
Ware alt drept de cat a cere costul acelui, loc».

CURIERUL JUDICIAR, No. 65.—Dumineca 12 Octombrie 1903
■11111.11MMINIIIMIMPFINIMINIMINIM11 ■10601~11.1111011 1mMilillM ■001111 ..1.1.0110.1■11
560
Avend to vedere sentinta supusa recursului din care
resulta, ca casa proprietatei mosiel orasulul Ballad, recurenta
de astazi, intentand actiune in revendicare In
contra tut Emanoil Ghinescu a cerut ca acesta sä fie
obligat a 'I restitui case! doue locuri : unul situat la , apus de imobilul jut Ghinescu i cel al doilea la rasarit,
proces la care a facut interventie f societatea creditutu!
fonciar urban din Bucuresti ; — Ca la aceasta ac-
Pune, intimatul a opus art. 20 din hrisovul case! proprietatel
mosiei orasulut Barlad din 30 August 1816, dupa
care numita casa nu poate revendica de la el, ca coproprietar
al mosiel, terenul ce detine, ci are numat dreptul
sä '1 ceara costul acelui teren prim analogie ;
Ca tribunalul, admitand acest mod de aparare al intimatului,
prin sentinta supusa recursului, a respins acnunea
- ca neintemeiata ;
Considerand ca prin art. 20 din hrisovul din 1816 se
prevedet gear! din locuitoril tergului vor avea trebuinta
a mat prinde loc din locurile slobode ce sunt in cuprinsul
tergului Ora stapani, a Wand epitropilor trebuint a ce
are, Ii se vor da, si vor plati la casa obstel pe acel loc,
dupa analogia ce s'ati facut acum ; iar strainii pentru
locurile ce vor avea trebuinta prinde spre locuinta
for, sa plAteasca precum se vor putea invoi cu obstear,
Considerand ca dispositiile de favoare din sus-mentionatul
art. 20 nu privesc de cat epoca promulgaril hrisovului
din 1816 pang la inflintarea tergului Bartad,
jar nu si epocile ulterioare intr'un mod indefinit. cad
nu este admisibil cä legiuilorul de pe atunci sä fi voit
a fixa valoarea locurilor pentru eternitate. fara a tine
seama de plus-valuta cc ele ar fi putut dobindi dupa inflintarea
tergului si prosperitatea tut in cursul secolilor;
Considerand ca, daca dispositiile art. 20 din hrisovul
din 1816 nu ail fost edictate de cat pentru epoca inflintari
tergului Waled, instanta de fond face o gresita
aplicare a sus-zisului art. 20, and voieste a aplica dispositifie
lui Si astazi, aproape un secol dupa promulgarea
hrisovului;0 deci motivul de casare este intemeiat;
Avend in vedere lipsa de calitate cc inhalant opun case!
propietati orasului Barlad, pentru a intenta actiunea de
feta ;
Considerand ca lipsa de calitate find un mijloc de
aparare in fond, ea trebuia propusa dinaintea instantelor
de fond, si pe cat timp ea nu a fost discutata dineintea
acelor instante, nu poate fi propusa pentru prima
data inaintea Curtil de casatie ;
Pentru aceste motive, Curtea, caseaza, etc.
TRIBUNALUL JUDETULUI ROMAN
Audtenta de la 2 Maiii 1903
Presedentia D-lui A. FRANC, Presedinta
Max Schiffer cu I. Bancotescu
Faliment.— Moratoria.-- Conditil de a se acorda un
moratoria falitulu1.-- (Art. 23-31, 50, 51, 834, 837, 841
si 938 Codul comercial).
Comerciantul declarat falit poate, daca sentinfa deckrativa
de faliment a fost pronunfatei dupa cererea
creditorilor sail din oficiii; sei ccara tribunalulul, in .cele
&el zile ce urmeaza dupei publicarea acelei sentinfe, ca
sä se suspende executarea el, adica set i se acorde un
moratoriii.
Pentru a obfine acest moratoria densul trebue set
dovedeasca : ca incetarea plafilor e datorita unor evenimente
nepreadate scat altor imprejurati scusabile ; Ca
activul patrimoniuluI arc cova rgegte pasivul, dovedind aceasta
Cu documente, orl cu dare de garanfie indestulatoare,
gi aceastat pentru a se proba c'd esista speranfa
neindoelnica ca creditorii vor A pia' tifi integral, de esenca
moratoriului find p/ata inttgrallt a creditorilor, cad de
indatti ce activul este inferior pasivului gi decl creditorii
nu se pot plati integral, legea nu permite moratoriul ci
cel mult concordatul ; et% registrele sunt filmic in regald
ca forma qi ca confinut. Afara de aceasta, in judecata
cererel de moratoria trebue sa se (inti seanat mat ales de
parerea maioritei (A, in nwmgr, a creditorilor present,
dacei aceasta parere este intemezatei pe acte ori constatarl
din cart sà reiasd indeplinirea condifiunblor legel, ached'
sä reias4 ca acttvul debitorului coverseyte pasivul.
Tribunalul,
Ve4end cererea facuta de Max Schiffer, declarat falit
pentru a i se acorda un moratoria de 6 bunt. in care
sa achite datoriile sale, Si opunerile credttorilor intervenienti
I. Bancoteseu, Vis Iselin & Co., I. Hauser &
Co., Oh A. Melic. Freud et Strauch, Hans Herzog et
Co Si Erzherzolliche Industrial nervaltung feschen ;
Vedend ca, din bilantul present at de debitorul Schiffer,
sa ve.cle ca an avea datoril de 789,116 tel 78 ban!, iar
activul de 793,123 lei 36 barn', cornpus din marfa ; fier
masini agricole. 414.294 lei 79 ban! ; mobilier, 10,000
lei, imobilele din Roman 151,090 lei Su ban!, sca4ut ipoteca
de 50.000 lei de la Veinrauch Si 69,187 let, imobilul
din [levied, scaclut ipoteoile de 22,000 lelf la Creditul
urban; si 19,300 lei la B Scherecher si 145 195 lei 67 ban!,
credite de incasat ; ca, pentru dovada, a presentat 14
registre, dintre care numai 4 vizate, si anume : la acest
tribunal, registru inventar, vizat la 5 Decembrie 1887,
iar jurnalul la 30 August 1902, Si la trihunalul Tutova,
inventarul. vizat la 10 Februarie 1903, iar jurnalul la
21 Manic 1902; ca, nicl un alt act nu s'a depus ; ca
creditorii chemati pentru a'si da parerea asupra moratoriului.
an avizat, 91 pentru admiterea moratoriului,
iar 3q contra admiterei, 106 lipsind ;
Veclend ca debitorul spre a obtine moratoriul trebue
sa probeze ca incetarea platilor e datorita tutor evenimente
neprevetlute, sall altor imprejurfiri icusabile ; ca
activul patrimoniului sell covarseste pasivul, dovedind
acestea cu documente, or! cu dare de garantie Indestulätoane;
ca, se cere deci dovada ca este o speranta
neindoelnica c.6 credi tont' von fl platiti integral, de esenta
moratorului- find plata integrala a datorilor ; ca de indata
ce activul este inferior pasivului si deci creditorii
nu se pot plati integral, legea nu perrnite naoratoriul,
ci cel mult concordatul (vecli art. 834 aliniatul 1 si 841
aliniatul ultim Codul comercial'
Vedend ca in judecata cererei de moratoria trebue a
se tine seama mai ales de parerea rnajoritalei in runner
a creditorilor presenti ; ca aceasta resulta din art. 837,
combinat cu art. 938 Codul comercial ; ca insa nu e
indoelnic ca aceasta parere trebue sa Be fondala pe
- acte or! constatari din care sa reiasa indeplinirea conditiunilor
beget, sa reiasa ca activul debitorului covarseste
pasivul. pentru ca moratoriul sa fie adrnisibil ;
ea apoi legiuitorul prin art .834 Codul comercial cere
conditiunea de forma. ca introducerea petitihunel in
termen de trei 4ile de la cleclaratiunea falimentului,
regularitatea registrelor ca forma si ca continut, pentru
ca articolul citat nu face distinctiune Si art. 23 --- 31
Codul comercial prescrie imperativ forma cum sä se
ling, cc sa cuprinda Si timpul cat sa se pfistreze registrete
i facturile chtar, prescriind si sanctiunea pentru
registre de a nu face proba in judecata, cand nu vor
fi regulat nnute. art. 50 Si 51 Cod. comercial; '
Ve4end ca debitorul a sustinut ca incetarea platilor
este datorita imprejurarilor ca Statul a suspendat fa-
cerea constructiunelor, svonnlui ca la sueursala din
Berlad a avut perdert si falimentului debitorilor set ;
ca insa chiar daea aceste imprejurfiri an constitui eve-
nimente extra-ordinare i nepreveclute, totusi cu nimic
on sunt dovedite, caci nu s'a aratat cc constructiuni a
avut debitorul de furnisat cu material penttu care a
-contractat, fie cu Statul fie cu vre-un antreprenor si a
caror continuare s'a suspendat, asa ca el sa fie reams
cu marfa ; ca nu se arata nici marfa anume cu urea I -
mas in rnagazie, comandata cu speranta numai ca o va
vinde pentru constrrictiuni la Slat ; cä nu s'a dovetzlit-

CDIMRUL MbICIAlti, No. 65.--tiuminecg 12 Octombrie 1902 56/
retragerea creditului a urmat imediat svonului de
perderi la Berlad, nick debitoril cart aa dat faliment,
cficl nici inventarul nici bilantul nu indica datoriile
anuale active indoioase, nici creantele imposibil de incasat
; eh ast-fel find, cause incetarei platilor pentru
pasivul de 789116 lel 78 bani, este datorita faptului ca
'Si-a incarcat activul de datoril asa numeroase ;
Veclend ct. in bilant arata ea are Der i masini agricole
in valoare de 414,298 lei 79 ban, dar cu nici un
document nu dovedeste aceasta ; ca registrul inventar
al magasiel din Roman este neregulat tinut, cad pa
Maga ca nu este presentat tribunalului pentru viza la
finele nicl until an, dar nu este inchis nici sub iscalitura
debitorului in vre-un an macar, cum cere legea,
nu se vede in el de cat operatiuni frä iscalitura or
scrierea debitorului, Si fara vre-un alt semn din care sa
resulte ca a facut off ca a controlat invents rul In vreun
an ; ca pentru sucursala din Berlad nicl nu s'a presentat
registrul inventar de cat din anul 1903 Februarie
10 data vizei, si tot neiscalit, de Si prin bilant se dä suma
petrel any, incepatori din 1899 pand la 31 Martie 1903; Ca
aceiasI neregula e i in registrul jurnal, care nu e presentat
de cat cu incepere de la 21 Martie 1N2 data vizei
la tribunalul Tutova ; eh aceasta stare a registrelor,
fa ta 'cu contabilii ce se vede cá a tinut, cad figureaza
intre creditori, unul cu 10,74110 10 bent, altul cu 4,575
lel 15 banii, Si cel-l'alt personal al administratiunei,
inscris cu sume ce se fac totalul la 20,163 lei 50 ban!,
nu poate Inlocui documentele valabile, proba ce legea
o cere de existenta activuluI covarsitor pasivului, nici
garantia indestulatoare ca creditoril vor fi platitii \integral,
si nu cu reducerii si Inca marl ;
Vedend ca la activ sä trece 194090 lel 50 banI valoarea
imobilelor din Roman ; ca din registre se vede
ea aceste imobile, case din strada 5Iefan cel Mare,
este inscrisa la funciar pe venit de 7400 lel, ceea-ce
face prin Inmultirea cu 20 valoarea de 148000 lei, locul
viran din strada leni, e cumperat cu 4000 lel, jar casa
din strada Tipografiel este inscrisa cu funciar de la 900
lei venit, decl 18,000 lei valoare, or totalul e de 170,000
le l din care sca4end 50,000 lei ipoteca Vainrauch facuta
la 13 Decembrie 1902, da activ la acest capital 120,000
lei, debi cu un minus de 34.090 lei de cum s afirma
In bilant ; ca se maY pune la activ creante de incasat
145,195 lel 67 bani ; ca ins, cu nimic nu se garanteaza
cel putin Ira partriml din aceste creante ; ca din toate
eele ce preced reese ca nu este posibilit'ate serioasa de
a se plati integral creditorii falitului, flind-ca activul
nu numai ca nu covarseste pasivul, dar e cu mull inferior
acestuia, ca in aceasta stare legea nu permite
moratoria.
Pentru aceste motive, respinge cererea.
(ss) A. Franc, C. Rugina
TRIBUNALUL ILFOV s. II C. C.
Audienta de la 26 Aprilie 1901
Presedentia 'd-lui D. MAVROD1N Presedinte
Sentinta coreetionala No. 948
Bultor Levy yi S. Grunberg, (opositie)
Materie corectionala.— Retragerea inculpatuluI
din instant a dupa ce a respuns la apelul nominal
?net inaintea or caret aperarl in fond. - 11,c6
are dreptul de opositie— (Art. 147. 149 si 182 Pr. pen )
Cand inctilpatul presinte in instanfa la chemarea pricinei
sale, respunde la apelul nominal inset" declares ca pitrtiseste
instanfa yi se yi retraye din sala inaintea or carei
aparari in fond, sentinta ce se pronunfet in contra sa nu
pate fi de cat o sentinta data in lipsa yi dar cu drept de
opositie pentru acel inculpat (*).
D-1 avocet N. Vladescu, aratii ca, de Si hotararea trib
drept de oposilie numal lul N. 5apira si Weintraub,
(') Vec,11 in seus contrar sentinta trib. Ilfov is. I ce publicAna
tot in maga pagina. (N. BO.
E totusi acest drept apartine si Jul B. Levy si S. Granberg,
cad de si aü fost presenli la apelul nominal, asa ea
la inceput s'a urmat procesul contradictoriu, totusl
dupa ce trib, a respins cate-va cererl preparatoril,
acesti din urina inculpall aü parasit sala, fapt care s'a
consenanat ; cere sa Ii se recunoasca inculpatilor Levy
Si Granberg, calitatea de oponenti.
Procurorul Racoviceanu nu se opune.
Tribunalul
Wand ca in ziva cand s'a desbatut procesul inaintea
trib, presentI ati fost numaI inculpatll B. Levy si S.
Granberg, ca tot din dosar se constata ca inaintea oricare!
apararI, acestia a parasit sale (*).
Considerand ca o data stabilit faptul ca asupra
fondului, Levy si Granberg, aü fost judecatI in lips,
dreptul de opositie prevezut de art. 147 si 149, Pr
penala trebue sa le fie dat.
Pentru aceste motive admite incidentul ridicat si
considera ca bine indreptate opositiile lift Levy si Granberg
In contra sentintei No. 931 din 1900.
Pentru aceste motive, in uni re cu d-1 Procuror, admite
opositia facuta de Buhor Levy si Samuel Granberg,
contra mentionate, sentinte.
OOOO
(ss) D Mavrodin, G G. Volenti.
TRIBUNALUL ILFOV, Seep. I C. C.
Audienta de la 27 Septem brie 1903
Presedentia D-lui D. MA VRODI N, Prim-Presedinte
Al. Parisiana, in opostitia ce a ficut tin chestia fraudelor de
la finance
Sentinta eoreetlonalA No. 1153
Citatiunl. -Judecarea pricinilor corectionale. — Termenul
in care inculpatul trebue sa primeasca citatia.—
Termenul de 3 zile.---Casul in care trebue respectat.—
(Art. 180 Pr. penal).
Opositie. Materie corectionala.—Casul in care hotarirea
se dä In lips. cu drept de opositie pentru condamnatul
in lipsii.—(Art. 182 Pr. p. si art. 143 Pr. civ.).
1) Dispositiile art. 180 din Pr. penala care prescrie ce' s
trebue sã se dea inculpatului untermen de cel pufin trei zile
de la citatiun,e yi lu judecata, nu se referci de cat la
primele citatiuni caripreced judecarea inculpatului, jar nici
de cum yi la citatiunile date in judecarea oposifiunei sale.
Ast- fel, in casul ca' nd inculpatul condamnat in lipsa'
face oposicie, densul este bine citat chiar daces citatia nu
i s'a dat de cat in ajunul zilei de judecata
2) Asemanat dispositiilor art. 182 din Pr. penales se chi
hotarire in lipsà, i prin urmare hotarire cu drept de o-
positie, 'named atunci eand prevenitul nu se infatiyeaza ,
adica numai in casul cand nu este presinte la ziva fixatei
pentru judecarea pricinei sale, jar nu si in casul ea' nd
fost present in instanfa la strigarea pricinei sale, a re'spuns
la chemaren numelui sees, a ridicat chiar unele incidente,
inset' s'a retras din instanfa neluand conclusiuni,
(*1 Dm aci i jurnalul trib. cu No. 6112 din lb Iunie 1900,
relativ la chestie ;
.Presinte, inculpatil Buhor Levy sl Samuel Griinberg, parte
din reclamantii si parte din martori. — Absinte, ineulpatii N.
apira si Weintraub Moritz.
Ads/. G. Stoicescu, cere amanarea c lipsesc unil martoril
principall.—Trib. respinge.
Ads/. Badescu ridia incidentul de amAnare, act martorii lul
Buhor Levy s'aii ascultat In tipsa lui, si este neeesitate ea s6 se
audieze in presenta Jul spre a avea posibilitat a sA le puna
lutrebarI.—Tribunalul respinge.
Dupa respingerea acestul incident, inculpatil Buhor Levy si
Samoel Griinberg, au declarat c6, s retrag din sedintA.
Trib. constata c inculpatil Buhor Levy si Samuel Grunberg,
au fost preseuti in instantA.
. 000 0 I
Sentinta se pronunp cu dreptul de opositie pentru Natan apira
si Moritz Weintraub, si cu apel pentru 13Jahor si S. Grunberg.
(ss) Cudalbu fl Inca.. (N. B.).

6f3_ CUtW1WL IttICIA11, No. 66.—buminecA 1g tictombrie 100.1
in fond in apararea sa, i aceetsta reese din chiar modul
redacteirii dispositiilor articolului 182 Pr. penalei din care
reese, feirei nici o indoialei, cã legiuitorul n'a admis deosebire
de lipsä prin nepresentare i lipsei prin neapeirare ;
afarei de acestea, dispositiile art 143 din Pr. civild,
disposita care sunt chemate a complecta si explica lipsurile
proced. penale, consfintesc dispositiile art. 182 Pr.
penalei, areitand in mod expres cã hotetrirea se del in lipsei
contra acelei peirri care, la ziva insemnatei pentru infei tisare,
n'a respuns la strigarea pricinei sale si numai in acest cas
ascultat d-nii advocati B. Paltineanu si Ion Th.
Florescu din partea oponentulul inculpat Al. Parisianu;
d-1 advocat Panu din partea partei civile Ministerul
de fine* precuna si d-1 procuror Magheru in concusiuni
Tribunalul,
Asupra incidentului ridicat de oponental Al. Parisianu :
Avend in vedere ca oponentul inculpat cere amanarea
judecarei opositiunel sale, pe motiv ca cilatiunea,
emisa pe nutnele sett, 'i-a fost inmanata numai cu o
zi inainte de judecarea procesului, nerespectandu-se
ast-fel dispositiunile art. 180 din Proc. penala ;
Avend in vedere ct, in fapt, se constata ca Alexandru
Parisianu, Wend opositiune in ziva de 20 Septembrie1903,
s'a fixat termenul de asta-zi 27 Septembriej903
pentru judecarea el, emitandu-se citatiuni in ziva de
23 Septembrie1903, citutiune pe care oponentul Alexandru
Parisianu a primit'o in zitia de la 26 Sept.)903 ;
Avend in vedere ca dispositiunile art. 180 din Pr. p.
prescrie, inteadever, ca trebue sa se dee inculpatului.
un termen de cel putin trei zile de la citatiune i pana
la judecata, ca aceste dispositiuni, nu se refer§ de cat
la primele citatiuni care preced judecarea sa, iar nici
de cum si la citatiunele date in judecarea opositiunei
sale, cum e in speta, aceasta resultand din insu-si textul
legii, care, ca sanctiune a neobservarei acestor dispositiuni,
prevede numai nulitatea condemnatiuni cc
s ar pronunia in lips§ contra persoanei citate ; ca de
altminteri, aceste ,dispositiunt, dictate pentru respectul
dreptului de aparare, i pentru a se evita o condemnatione
prin surprindere, inceteaza de a mai avea ra-
ca declaratiunea sa, facuta inaintea tribunalului, prin
petitia inreg. la No 1903, arata ca densul se retraga
din instal*, despre care tribunalul a luat act,
cu ocasiunea facerei acelei declaratiuni nu poate conferi
azi nick un (kept inculpatului, ci numai constatarile
ce azi judecata face din realitatea imprejurarilor
pot arata, claca in realitate, inculpatul a perdut saü
nu dreptul de opositie ;
Ca in speta, atat presenta inculpatului in instanta,
conclusiunile ce densul a luat, cat i incidentele ridicate
i-au ridicat dreptul de opositie, conform disposiliunilor
art 182 P. p.
Pentru aceste motive, de acord cu conclusiuntle d-lui
procuror Magheru, tribunalul, respinge ca inadnaisibila
opositia facuta de Alexandru Parisianu, etc.
(s) D. fdavrodin, P. Athanasovici, V. Riureanu.
p. Grefier (s) Pafalia
Curio sitati judecatoreti
La una din judec5torii1e de ocol din far, aju
torul judeca torului a pronuntat urmaloare carte de
judecata privitoare la noua lege a proprietarilor:
.Asta-if find la ordinea zilei cercetarea actiunel intentata de
X...., dotniciliat in , cu petitiunea inregistrata la No...
din' prin care cere a se condamna Y , domiciliat
in , la plata slime' de . let, ca chine de la 23 Aprilie
papa la 26 Oetombrie 1903, . ...... . .
S'ad presentat asta-zi in camera de consilid reclamantui
paratul, personal'.
Procedura comp'ecta.
Dupä citirea petitiei de intentarea actiunel si a contractului
de inchiriere, vizat de administratia financiara a judetulul
la No. . din ... 1902, care s'a vizat de no', cerand admiterea
actiunei in ce privet e plata chiriei
Paratul avend cuventul recunoaste semnatura din contractul
de inehiriere, recunoaste de asemenea plata chiriei ee se cere,
daca china nu a achitat reclamantului, causa este ca are o
poprire hi mainele sale pe aceasta chine, dupa cum dovedeste
cu procesui-verbal incheeat de portarelul V.... dupd langa tri-
'lune in cazul cand inculpatul, prin opositiunea bunalul . , . cu data de , pe care 'I presenta ; on toate
sa, cere instantelor judecatoresti
.
numai fixarea unul ter- astea china a consemnat'o la casa de depunerl cu recipisa No: ..
men de judecata.
pe care o depune la aceasta instant si care reeipisa s'a luat de
Pentru aceste motive, in unire Cu conclusiunile d lui noi trecandu-se in registrut de valor', la No.. -; si .pentru
prim-procuror, tribunalul, respinge ca nefondat acest reclamantul i-a intentat aceasta actiune cere ca sit fia conclam-
incident.
nat la cheltueli de judecata.
Asupra incidentului ridicat de representantul Minis-
Judecata,
Asupra actiunci de fata.
terului Public, relativ la neadmisibilitatea oposifiel facutei Avend la vedere sustinerile pbirtilor L contractul de inehiriere
de inculpatul Al. Parisianu :
presentat ;
Avend in vedere ea in fapt, se constanta ca incul-
. . .
patul Alexandra Parisianu a respuns la apelul nomi- Avend in 'vedere contractul de inchiriere presentat de recianal
in ziva de 19 Iunie1903, termenul fixat de judecata maui i recunoseut de pint;
pentru cercetarea faptulni cc i se imputa, si ca d-1 a- Av6nd hi vedere ca china de ... ce se cere de reelamant 'e
vocet Jean Th. Florescu, in numele seti, a ridicat Ina- exigibilit de plata ;
intea tribunalului ma i multe incidente tinzend la a-
Avend in ved 're procesul verbal en data de . . din care se
constata ed china iniobilulul este poprita in mainele pfrlmAnarea
procesului, ca tribunalul raspingendu-i cererile tulul, deci plata ehiriei nu o mai putea face reciamantulul la
ca nefondate, a presentat o petitie semnata de oponen- epoca stipulata in contractul de inchiriere ;
tul de azi, prin care declara ca sa retrage din sedinta ; Avand in vedere ca piritul prin depunerea snme de .... cu
Avend in vedere ca din dispositiunile art. 182 Pr. p. recipisa No dovede§te ca a consemnat thiria datorita ;
resulta a, se di hotarire in lipsa si prin urmare ho- Ca a.1-fel find, actianea reelarnantalui find pe deptin dotarirea
cu drept de opositie, numai atunci cand prevedita, cat d a se ad mile ;
venitul nu se infatis,eaza, adica numai in casul cand Av6nd in vedere i cererea piritului de a i se aeord.i. cheltuell
de judeeata, pe motiv ca nu d4nsul a fost in culpa de nu a &Ali-
nu este presinte la ziva fixata pentru judecarea pricitat
china reclamantului, cererea de a i 88 acorda eheltueli de
nei sale ; ca modul clar at redactarei dispositiunilor judeeatei find justa, cata a i se admite ;
acestui articol nu lasa nici o indoiala, ca legiuitorul Pentru aceste motive, in nume`e lege', botaraste admite acn'a
admis deosebire de lipsa prin nepresentare, Si lipsa tiunea intentata de X... . cu petitia registrata la No,.. din...
prin neaparare ; ca de altminteri, dispositiunile art. 148 obliga pe Y.... sä plateasea reclamantului suma de . curia
Proc. milk dispositiuni cart sunt chemate a t omplecta imobilulul din pe timpul de la 23 Aprilie 1903 pana la 23
explica lipsurile Procedurei penale, consfintesc dis- Octombrie 19 , 3.
positiunile art. 182 Pr. penala, aratand in mod expres Obliga pe reclamant a plati piritulul zece lei cheltueli de. ju
ca hotarirea se cla in lipsa : contra acelor parti, earl, decata.
Cartea se prom* executoria, conform art. 11 din legea pro.
la ziva insemnata pentru infatisare, n'a respuns la stri- prietatilor, i cu apel in termen de tret zile de la pronuntare.
garea pricinel sale si numai in acest caz ;
Data si eitita in camera de consil it azi la
Avend in vedere ca. in speta, inculpatul Alex. Pari-
p. judecator Z.
sianu a r6spuns la shigarea pricinei sale, ridicand mai
p. conforroitate aCurierui Judiciary,
Inuits incidente, ast-fel ca nu se poate sustine asta-z1,
ea densul n'a fast Dresinte la iudecarea ',mind sale; Feird camentarill
JUDICIAR, Str. Carol 19, Boeureitl .--- Proprietar Ion S. Codreana,—c. 4199

ANt1L XII, No. 66 Un EmsMOW: 50 boil Jot 16 Octombrie 1903
cuRIERuL
Un numer venni
juDicIAR
1 led
JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE — ECONOMIE POLITICA — FINANTE
nnutcTon.: D. ALEXANDRESCO PRIM-REDACTOR: I . N. CESAIRESCU .
A.BONAMENTIIL
pa an 30 lel; 6 lunl 16 le1; 3 lunl 8
Studenp platen pe funultato
StrillnAtalea 40 lei pe an, 20 pa 6 1
APARE
doue orI pc seotS.HuR sub redacliunea until
ERAT — La rindul 36, col. I, p. 563 din numeral trecat
in articolul Cid Tanoviceanu Sa se citeasch TOM
adiloga ea la Romd ni nu existoi constrtingerea corporalA . .
In loc de: Si Tom adAoga ca in Romani nu exista . .
cum din erOare s'a tipArit. (N.%)
Or inchisoare pentru datorii, or faliment pentru clviii
(urtnare), de d-1 1. Tanoviceanu ;
JURISPRUDENTA ROMANI :
Curtea de casatie, s. II: Mann B. Marcu cu Primeiria
comunelor Ogiea de jos qi Osica de sus, pentru expropriere:
Curtea de apel Bucurestl, secya H: Max Aziel cu Fran t Stieller
Sicka qi altul.
Respuns d-lni NPgrescu, de d. lefan Seriban.
Alegerea noului Consiliii de disciplinii al Baronial de 'Um,.
-
OR INCHISOARE PENTRU 1
OR FALIMENT PENTRU CIVILI
(Urruare si fine) (*)
Aa dar constringerea corporald nu este inrnormintatd
dupa cum se pretinde. Chiar de ar fi
inmormintaro imbecilitatea 1egis1ativ isarlatania
politica, o va reinvia doctrina care incepe sã ridice
glasul in favoarea el.
Si poate nici-o-data n'a fost ea mai trebuincioasa
ca in secolul nostru de comercialism si industrialism
febril, care a schimbat directiunea i natura
criminalitalli :
Inca in anul 1859, d. de Goujal avocat general
la Curtea de apel din Paris, intr'un discurs de
deschidere zicea aceste cuvinte.
«In timpurile noastre, adeverata plaga sociald
o constituesc preverutii corectionali, prin numerul
lor continuil in crestere. La lumina civilisatiunii
moderne, sub actiunea causelor diverse, care micoreaz
i degrada caracterele, care transforma
pasiunile i substitue mijloace i combinatiuni de
frauda ardorilor si exceselor violentii, care indulcesc
morauurile corupandu-le, cele mai marl indeasneli
i cele ma i marl crime devin mai rare.
Dar delictele inspirate de viclenie, astutie, corupfiune,
miselie i viciile fcirci energie se imulfesc» ( 40).
Acelasi lucru 'I constata Ed. de Hartmann unul
din corifeii pesimismului; in cloud' pagine splendide
pe care nu pot sa le reproduc aid i din causa Inn-
girnel lor, cand afirma «Cantitatea sentimentelor
(') Vez) Gorier& Judicial. No. 63, 61 i 65 din a. ci
(40) Etude sur l'etat actuel de la repression penale en France
In Emile de Girardin. Du droit de punir. Paris, 1871, p. 153.
Abonamentele se plAteso tot -d's-nna kainte
REDACTIA I A.DMINISTRATIA..
BUCURESCI
0, p1ain1 Brincoveann Voevod,
Via-i-vis de Palatul Justitiel
morale a remas aceiasi, dar a pardsit cisma de
lemn (41) si merge in frac lucrul i consecintele
lui sunt aceleasi numai forma e mai eleganta» (4 2).
In fine d. G. Tarde, acest spirit distins care s'a
ridicat atat de repede prin scrierile sale din ultimii
any, face un tabel destul de trist, asupra caruia
atrag toata luarea aminte a adversarilor inchisorii
pentru datorii:
«Toate circumstantele au venit lii timpul nostru
pentru a favorisa industria particularA care consist
a de a jafui pe cele-l'alte. Pe cdnd lucrurile
bune de furat saü escrocat si placerile bune de
cucerit prin hotie, inselaciune, abus de incredere,
fals i asasinat etc., s'ati marl considerabil de o
jumatate de secol. Inchisorile s'ati aerat, irnbuna-
neincetat cu nutriment, locuinfa i confort,
judecatorii i juratii ati progresat in fie-care zi in
indulge*, circumstantele atenuante afilost intinse
la crirnele cele mai atroce, i pedeapsa cu moarte
s'a tranSformat pe nesimtite inteun fel de mornie
de pae, armata cu o veche pusca ruginita, care
de multa vreme nu mai omoard nimic» ( 43).
lath' de ce cred cal dacà vre-o-data constringerea
corporala a fost trebuincioasa, apoi de sigur cã
ea este in zilele noastre in care reaua credinta se
intinde ca or ce buruiand rea.
Dar in fine sa presupunem ca ar fi intelept
urnifirn curentul general legislativ care a desfiintat
mai pretutindenea inchisoarea pentru datorii,
insa atunci me intreb, pentru ce nu urmarn
curentul general al lum-ei civilisate care mai pre- , tutindenea a
- introdus sat e pe cale a introduce
falimentul necomerciantilor ?
Care e motivul distinctiunei intre civili si comercianti
in privinta legii penale ? Pentru ce un
comerciant daca e culpabil de simpld negligenta
or imprudenta stea in inchisoare i sa capete
numele odios de bancrut, pe cind civilul in ace.
leasi imprejurari, ba chiar and e de rea credinta,
sa alb dreptul de a fi deputat, ba chiar de a aspira
á fie Ministru ?
Baille-Mouillard, care dupa cum am spus e tin
adversar al inchisorii pentru datorii, recunoaste
totusi cá aceasta distinctiune e nedreapta:
«Comerciantul —zice el — daca combina un
(d) Textual copitA de cal.
(42) Ed. de Hartmann. Philosophie des UmbeWusten. 10-te atilt
2-ter Then. Leipzig p. 371-378.
(43) G. Tarde, La oriminalite comparee. Paris, 1886, p. 86.

5/0 ctmitnut JUDICIA11, No 66.—.Toi 16 Octomb rie 1903
ment scandalos si face calcule rusinoase pentru a
se inbogati din jefuirea creditorilor sei, fara indoiala
va fl fnchis . ; dach insa in ajunul zilei and
se consuma ruma lui, cauta sa scape din naufragill
o bucata de paine, el va fl pedepsit Cu aceiasi
str5jnicie. Daca e criminal inchisoarea, daca e insolvabil
sail negligent inchisoarea, §i tot inchisoarea
daca e numai un nenorocit.
«Ast-fel constrangerea corporala e aplicata fara
nici-o distinctiune intre frauda, imprudenta §i nenorocire,
prin ,aceia chiar ea e nedreapta, §i in
unele casuri ea e un ren care n'a fost meritat. . .
. .
«Acest om (comerciantul) face meseria de cumparator
§i venzator: daca vinde si nu este plata,
nu-i daft nici-un recurs in contra cumparatorului;
din lipsa de avere de uncle sä se despagubeasca
el perde, pe urma and soscste si pentru el momentul
sã plateasca ceia ce a cumparat si cea ce
a vendut, el e inchis daca' nu plateste venzatorului
primitiv ; totul in interesul comerciului! Ast-fel
modul vostru de a protege pe comerciant consista
al lovi cu vigoare fàrà ca el sa poata lovi la
rindul lui» (44).
De aceia Bayle-Mouillard, combate'nd constrangerea
corporala se declara partisan, cel dintei in
Franta dach nu ne in§e15m al falimentului civililor
( 45).
Si e foarte rational acest lucru, caci iata ce gasim
tn legislatiunea noastra
Presupuneti un comerciant insolvabil care si-a
distrus registrele, care si-a ascuns activul or si-a
exagerat pasivul: El va fi culpabil de bancruta
frauduloasa, si, inainte de 1874 ar fi fost condamnat
la reclusiune (criminal), jar actualmente conform
art. 343 e pedesit cu 5 ani de inchisoare si
cu interdictiunea drepturilor (delict).
Presupuneti ca acel comerciant se dovedeste
culpabil numai de bancruta simpla, adica numai
de imprudenta or negligenta el va fi pedepsit cu
inchisoarea de la o luna pana la doi ani (art. 845).
In fine daca o nenorocire a cazut peste el, autati
In Codicele de comercit si in legile speciale de organisare
si yeti vedeacã o multime de incapacitati
cad peste capul sea.
SA trecem la civil si sã vedem cc se intampla
In aceste trei casuri.
Cade o nenorocire pe capul set si devine insolvabil
?
Creditoril n'ati nici un drept.
Cheltue§te nebuneste bani pe care i-a imprumutat?
El n'are sa se tearna de nimic.
Ascunde averea, care dupa lege este gagiul
creditorilor, si abuseaz5 ast-fel intentional de increderea
Ion?
Fir de par din capul sea nu se va clatina; din
potriva daca natura Pa inzestrat cu inteligenta si
cu darul de a vorbi, el poate aspira la cele mai
inalte demnitati ale terii
Apol me intreb, ce dreptate e aceasta ? -
Pentru ce comerciantul sa fie pedepsit chiar and
e nenorocit, pe and civilul e a parat de pedeapsa
(4t) Bayle-Mouillard, De l'emprisonnement pour dettes. Parrs,
1836, pag. 108-109 gi 187.
(49 Ibidem p. 815;
chiar and e de rea credinta ? Cum se poate ca
in legislatiunea aceleiasi teri doua dispositiuni atfit
de diferite ? Oare comerciaritul nu e si el un om
ca §i civilul, si frauda civilului nu e un fapt antisocial
ca si a comerciantului ?
lnteleg deosebiri de pedeapsa, grade diferite pentru
imprejurari diferite, dar ca aceiasi legislatiune sã
se conduca de principii diferite si sà faca distinctiune
de categorii sociale sub respeaul penalitatei,
aceasta e inadmisibil in timpurile in care traim.
In veacul al VX111-lea dupa cum spune Blackstone,
mernbrii parlarnentului nu putea fl incbisi pentru
datorii (46), aceste distincliuni se intelegeail alta
data, dar asta-zi trebue ca to sã fim supusi de
o potriva legilor penale.
E cu a tat 'mai natural sa dispara aceasta distinctiune
intre civili si necomercianti, cu cat tendinta
generala a omenirei este ca sã se adopte si de
civili institutiunile intelepte pe care le-a nascut
spiritul ingenios al practicel comerciale.
Politele care odinioara ereail o institutiune pur
comerciala, st permisa nurnal comerciantilor, asta-zi
sunt permise si aduc marl servicii civililor.
Titlurile la purtator, giru rile, societatile anonirne
alte institutiuni cornerciale, aü deveni t cu timpul
comune si civililor.
Tot asa trebue sa fie cu institutiunea falimentului
descoperita ce e drept de comercianti, dar care
acum mai mult de cat ori-cand e trebuinta a o
extinde si la eivili. In adever, dupd cum observ5
d. C. Vivante, lipsea Odinioara in afara din comeráiü
burgesie care sä se aventureze in industria
agricol saü edilitie; nu recurgea la credet
de cat comerciantul sail fabricantul, pe care Ordonanta
(franceza) din 1673 si cele urmatoare care
o complectara, '1 puse printre comerciantl», dar
ast5-zi and lucrurile s'atl schimbat cu desavarsire,
si cand credetul e tot atat de necesar civililor, care
fac intreprinderi, ca si comerciantilor, e foarte rational
a supune pe to legii comune a falimentului
1
Acelasi eminent scriitor se intreaba cu drept
cuvint :
«Cum se face ch' pe and capitalul bancilor merge
voios sa adape campul activiFäii comerciale el
se opreste pe marginile administratiunei rurale ?
Oare institutiunile comerciale dispun de mai multa
avere? De sigur a nu.
«Oare credetul fuge de aaricultura fiind-ca' intr'insa
e mai putina cinste Nimeni nu poate sa
o afirrne».
Si autorul respunde:
«In cornercial creditorul nu trebue sa anticipeze
cheltuelile unei expropriatiuni costisitoare: clupd
o simpla cerere a sa, intdrita de proba credetului
judeatorul constitueste acea complicata administrare
lichidatoare care se numeste falimentul. .
ispase§te Cu inchisoarea culpele si fraudele
comise, si aceasta amenintare, inviind in debitor
simtimintul responsabilit5til sale civile si
domestice i insufla simlimintul punctualitatii, destepta
spiritul adorrnit si '1 face s5 caute Cu o munch'
(49 Blackstone. Commentaire sur le code crirninel d'Angletterre l
pan l abbe Coyer. Paris 1716 1. I, p. 169 notao
trad

CURIERUL JUDICIAR, No. 6&—Jo 1 16 Octombrie 1903 571
prudent5 si isteal5 un remediil la cris5 inainte ca
ea s5 devina ireparabi15» ( 47 ).
Adaog c5 lipsa unei legi pentru debitorii insolvabili
din causa imprudentii, si in contra debit°
rilor de rea credint5 este una din causele prineipale
ale reului mers al institutiunilor noastre de credet.
Banca agricola, Banca de scompt, Creditul agricol
si toate institutiunile de credet la necomercianti
merg foarte rèü , pe and. Banca nationala care
lucreaza cu comerciantii, supusi legii falimentului,
este intr'o stare infloritoare care contrasteaz5 cu
starea celor-ralte institutiuni de credet din tara
noastr5.
Intocmai acelasi lucru ca la no se intampl5 si in
Italia Ora noastr5 in latinism si in insanitate de
legislatiune contra debitorilor de rea credint5. «Orieine
a aruncat ochi st vada resultatele cercet5rii
asupra institutelor de emisiune zice d. Nivante Irehue
s5 rarturiseasc5 faptul c5 ele ail fost conduse
la marginile ruinei din pricina masei enorme ale
creditelor lor de natura ne comereial5 remase in
suferinta, i c5 crisa lor a fost Insprit i prelungit5
prin lipsa unei proceduri repez i eficace contra
debitorilor streini comerciulul. «Amenintarea
bancrutei si a pedepselor pe care ea le inflige a-
Celor care se expun la afaceri aleatorii, sail care
fac cheltueli excesive cu familia, sail recurg la
mijloace ruin5toare pentru a susiine o posiliune
oberat5, de sigur c5 ar fi micsorat, dacd nu ar fi
prevenit, crisa care se intinse in toat5 intinderea
economic 5 a t5rii» (48).
Iat5 motive foarte puternice in favoarea falimentului
necomerciantilor.
Dar mai este un motiv foarte considerabil tras
chiar din natura institutiunei falimentului.
In adever, care este merlin] acestei institutiuni
ce avantagii presint5 ea fat cu procedura ordinara
?
Falimentul are done marl merite :
1. El unific5 urm5riri1e i prin urmare rea1iseaz5
o mare economie. In loc de a fi atatea judec51.1
urm5riri cate creante i creditor, in loc de a se
cheltui cu timbre, citatii, avocati multipli, se in-
stitue o singur5 procedura pentru tot creditorii.
2. Falimentul este legea egalitAtil intre creditori,
c5c1 toti creditorii lab proportional cu creantele
lor, i dee toti perd de o potriv5. Din contra, in
cas de insolvabilitate, pe and un creditor e piatit
integral, altul nu ia nici-un ban, ceia ce e de
sigur nedrept, c5c1 nenorocirea inso1vabilit5tii trebue
s5 o suporte toll creditoril de o potriv5.
Iconomia i dreptatea find marile merite ale institutiunei
falimentului, nu ne vom mira c5 ea tinde
sA se generaliseze i la necomercianti in ma toate
trile Europel.
Atatea argurnente p1edeaz5 in favoarea falimentului
necomerciantilor, in cat trebue s5 fie cine-va
sail necunosator al imprejur5rilor, or de rea credint5,
ca sà sustin5 opiniunea contrarie.
Ce se poate zice in contra intinderil falimentului
la civili ?
Un adversar al ideilor noastre scriia inteo revista
:
(47) C. Vivante. fallimento civile. Torino 1902, No. 6, p. 9 ;
No. 9, p. 16 §i 17.
(4s) G . Vivante, op. cit., No, 11 p. 20 ,O 21.
«Legislatia anglo-american5 si legea german5,
dominate de alte moravari, intinde falimentul necomerciantilor»
( 40).
Ar fi dar in discutiune o cestiune de moravuri.
Tot ast-fel, comb5tand constringerea corpora15,
Dim. Tacu pretindea c «Romanii n'afi cunoscut
nici-o-dat5 inchisoarea pentru datoril». ( 50)
inchisoarea pentru datorii a existat atat in Moldova
cat si in Muntenia in timp de mai multe
veacuri, iar falimentul civililor se g5seste in Codicele
Calimach, care a guvernat Moldova aproape
50 de ani.Prin urmare adversarii nostril si a p5r5torii
hotilor fac istorie fals5.
Dar afar 5 de aceia me intreb: oare moravurile
engleze, americane, daneze, germane, elveliane,
unguret i austriace, sunt toate la fel intre ele,
jar cele romanesti sunt la fel cu cele franceze, ispaniole,
belgiane, italiene i portugheze ?
E oare serios de a vorbi de moravuri in asemenea
cestiune ?
Ce opunere este in moravurile noastre ca hotil
st stea in pusc5rie ?
Apoi la moravurile romanesti s'a potrivit constitutiunea
belgian5, juriul englez, procedura geneveza
i codul civil francez, si nu se nemereste
legea de proteguirea credetului prin intemnitarea hotomanilor
civili ?
Cum
Legea engles5 e bun5 and pune pe analfabeti
gheseftari pe scaunul de legiuitor, pe imbecill
primitorii de mit5 pe sediul de inalti judec5tori
criminali, i e rea si nepotrivit5 cu moravurile
terii, and e vorba de a trimite in institutul d-lui
Covaroc pe cati-va pungasi sclivisiti, care ca stu-
denti f5cut numele de ocar5 prin teri stre-
ine, jar de and s'ail intors in far5 impinat
capul cu libertatea de a fura, i cu progre-
sul in arta de a busun5ri
Se spune c5 mesura e reactionar5.
Dar, ia sa vedem.
j'Oare terile anglo-saxone, Anglia, Statele-Unite
Elvetia sunt ten i reactionare ?
E ma i mu1t5 libertate in Ispania i Rusia, care
falimentul civililor, de cat in Elvetia si in
Statele-Unite care nu 1as5 nici civililor, nici comerciantilor
libertatea de a fura ?
Dar s5 mergem mai departe.
In terile latine nu exist5 falimentul necomerciantilor,
care este ins 5 curentul in acele 1'60? Ce
zice tiina,i ce cere cornerciul in Franta si Italia,
care sunt led fruntase printre cele ce nu admit
falimentul necomerciantilor?
Am vezut c deja in 1836, Bayle Mouillard, adversar
al constringerei corporale, se declar5 partisan
al intinderii falimentului la civili.
D-nii Lyon-Caen si Renault, ambii profesori la
Facultatea de drept din Paris si membril al Institului,
earl azi, se socotesc cei mai distinsi comercialisti
al Frantei, declarA c5 e o gravd lacuna in
legislatia frances5 din causa acestei lipse de protectiune
serioas5 pentru creditorii necomerciantului.
Si aceasta, adaog5dên, e cu atat ma i adeverat
cu cAt distinctiunea intre actele civile si actele de
(9) Curierul Financiar: an. §i be citat
(5`) Dim. Tacu. Element de ProcesurA civile. la§1 7 186, p. 500,

672 CURIERUL JUDICIAR, No. 66.— Joi 16 Octombrie 1903
1101111MINIMMONIM IIMINEMM
comerciii nu e tot-cl'a-una usor de fdcut i adeseori
putin cam arbitrarid ( 59.
Aceiasi autoriThe spun cd s'atl facut cloud propuneri
in Camera francezd ca sa asimileze pe necomercianti,
comerciantilor in privinta falimentului.
Ceia ce e mai caracteristic e faptul ca in 1883
camerele cl comerciii franceze invitate exprime
dorintele catre eomisiunea parlamentard, ad cerut
intinderea falimentului la necomercianti.
Dacd trecem in Italia vedern pe corifeii
incepand cu celebrul Ercole Vidari, profesor la
Universitatea din Pavia, care e considerat ca cel
mai mare comercialist contimporan, cà sustin toti
falimentul civililor insolvabili. Fara sà reproducem
ara umentarea acestor autori, credem cà e bine a
cita 6 textual din fie-care un mic fragment:
«Aceasta tendintd a legilor vechi i moderne, zice
d-1 Vidari, prin care se lupta a inlatura on-ce
diferenta substantiald intre starea de faliment
de insolvabilitate, ni se pare inteleaptd» ( 52). ,
D. Em. Cuzzeri, care este poate cel ma i distins
procedurist al Italiei, exprima dorinta ca dach nu
se intind necomerciantilor toate diSposititinile
falimentului, cel putin sa se ia mdsuri ea «sa se
asemene conditiunea tutulor creditorilor i sa se
impedece fraudele» ( 52).
D-1 Cesare Vivante la rindul sett arata cä falimentul
civil ar avea folosul de a stabili egalitatea
solidaritatea intre aceia ce sunt loviti de o nenorocire
comund si de a oferi cu concordatul un
ajutor la victimile criselor causate de repeziciunea
progreselorindustriei ( 5 ).
Afara de acesti autori fruntasi, voi nota faptul
important ca Comisiunea constituita pentru reforma
codicelui de comercid italian, a admis in unanimitate
in sedinta din 6 Julie 1895 o ordine de zi prin
care ruga pe E. Sa Ministrul de Justitie «Sa autoriseze
COmisiunea sa studieze cestiunea intinderii
falimentillui la necomercianti».
Pe de altd parte, Comisiunea de statistic d judiciard,
in sedinta din 18 Martie 1901, a luat tot in
unanimitate urmdtoarea resolutiurie:
Comisiunea convinsd de resultatele cifrelor statistice
si de parerea capilor curtilor i tribunalelor,
de trebuinta si de urgenta de a imbunatati acea
parte a legiuirei noastre care se referti la executiunile
imobiliare, reclamti a tentiunea Ministrului
- de Justitie asupra acelor resultate i hotariri si exprima'
dorinta ca sa se proceada cu grija la reformarea
institutiunel expropriatiunei suite, in indoitul
scop de a face procedura mai scurtd si mai
expeditiva, reducandu-i costul, mai ales la virizarile
de mica important d proportionAnd cheltuelile cu
valoarea imobilului, §i set fie :until in esaminare
studiald propunerea de a adcloga la procedura esecutiva
individuald o procedurd generald colectivd analogd
falimentului». ( 55 )
lata tendinta secolului. 0 multime de teri dintre
cele mai progresiste ail admis falimentul necomer
ciantilor, jar in terile in care aceasta institutiune
(l) Ch. Lyon Caen si L. Renault. Pr6.:is de droit commercial,
Paris, 1885, 1'. II, No. 2253.
(52) E. Vidari. I. Fallimenti. Milano, 1886, T: I, No. II, p.12.
(52) Em. Cuzzeri Ii olice di commereio itiliano, vol. VII.
Fallitnento, No. 11, p. 16.
(64)11 fallimento'oivile. Torino, 1902, No. 18, p. 35.
(55).0. Vivante, op. cit., p.,35 gi 36,
nu exist, stiinta i practiea o reclaim cu cea mai
mare insistenta.
si se gasesc totusi in tara noastra comercianti din
cei mai cuI i anima de bune sentimente care combat
inchisoarea pentru datorii i falimentul civililor
ca prea inapoiate pentru timpul in care traim (h6).
pare reit cd simpaticul i harnicul Presedinte
al Camera de comercid din Iasi nu se tine la curentul
celor ce se petrec in streindtate, asa eh ia
progresul drept regres i regresul drept progres ( 57).
Acum 10 ani un profesor cdruia nu-I voi turbura
linistea mormantului, se revoltase i critica
cu multa violenta pe colegul melt d-1 C Disescu
care sustinuse la tribuna Atheneului cà tiinta nu
e prin sine instisi moralisatoare. Acest adever constatat
deja de mult timp de Herbert Spencer, a devenit
in Occident o batalitate pe care nimeni nu
o mai discuta, iar la noi d-1 Disescu aprinsese
pae in cap fiind-cd venise sa vulgariseze aceasta
idee intr'un public nepreparat.
Tot ast-fel se intampld i cu d-1 G. D. Serban
presedintele Camerii de comerciii din Iasi, dansul
numeste inapoiata o institutiune adoptata in ultimil
50 de an de cele mai liberale si mai civilisate
tart ale lumei, pe care o reclarni stiinta si comerchl
in toate erile fruntase in care nu e Inca
introdusd. Ce e mai mult, dansu1 crede cà Mehlsoarea
si falimentul necomerciantilor dupa mai
mulle frAmanta'ri «la urma urmei», a remas o idee
combatutd de multi si cdzuld in desuetudine».
Cazuld in desuetudine o idee care este admisd
A de cele mai importante legislatiuni ale Europa 1
Ast-fel de gresell nu trebuesc imprimate in fruntea
organului unei institutiuni de Stat, si sub iscalitura
a insusi presedintelui set], caci ele sunt de
na1una da o rea direetiune spiritului public.
Ca parere se poate su tine oni-ce, insa ea alegatiune
de fapte, inexactitdtile trebuesc cu grija inlaturate.
Nu, falimentul necornerciantilor nu e o idee cdzutd
in desuetudine, ci o tendinta foarte pronuntatd
a legislatiunilor moderne si mai cu seamd a
doctrinei comerciale.
Dacti vom exclude pe Italia, nici-o and' legislatiune
din a doua jumetate a veacului al XX n'a
mai admis distinctiunea nerationald a Codicelui
de comercift frances in privinta falimentului.
Si no am gdsit de cuviintd sa , ne ludm in aceasta
privinta diva' Italia !
Adaog cà chiar in Italia, numeroase voci
ridicat in parlament pentru intinderea falimentului
la civill, i dacd nu s'a admis aceasta idee,
motivul cel de cdpetenie a fost nu find cd aü gdsit
mesura nerationalti, dar pentru cà s'a zis ca
find vorba de o executiune asupra bunurilor, Irebue
a resolva aceasta ecstiune in Procedura civila,
jar nu incidental in Codicele de comerciii.
(56) D-1 G. D. erban, Presed. Cameril de comerciii din Iasi in
Buletinul Cameril de comerciil din Iasi, anul XI, No. 21 din 15
Fehr. 1903, pag. 1, col. 2 incl.
(57) Cu aceastd onsiune tin sä multumesc presedintilor Camerilor
de comercid din Bucuresti, Craiova, Ploesti gi Gah4f i in
special d-lui 5erban Preedint1e Camerii de comerciii din Iasi,
care filnd de pdrere contrarie, i totusi ca i colegii sOf mi-an
dat toatd inlesnirea ca_sä tiu conferenta mea despre Constrinerea
corporal.. Nu tot ast-fel este gi cu Presedintele Cameril de
comercid din Braila care n'a avut nici mdcar delicatetea sä-ml
respuncla. Nu still de se pricepe d-nul aeesta ia comercia, dar
de sigur c in cuviinta last mutt de dorit dutiogtintele sale!

CURIERUL JUDICIAL No. 66.—Jot 16 Octombrie 1903 573
In 1886, pe cand se discuta Codicele nostru de
comerciii, find consultati colegul meii d. Stelian
eii in privinta proectului de codice de cornercifi,
i unul i altul am fost de pdrere sä se intinda
falimentul si la necomercianti. Tineri, abia
intorsi din strainatate n'arn fost ascultati de d. E.
Statescu Ministrul justitiel care ne facuse onoare
ne consulte. Cu toath' consideratiunea ce am
pentru densul, nu pot s5 nu regret acest lucru
sa' nu spun c5 refit a facut. A fost in mana sa o mesurd
de cea ma i mare importanta pentru desvoltarea economic5
i mcirala a tarii, si din nenorocire, dominat
de ideile scoalei franceze in care s'a format
spiritul sat' juridic, aceastd mesura n'a fost luath.
E necalculabild perderea noastra economic a' si mai
ales morala din causa acestei imperfeCtiuni a legislatiunii.
Cea economica fie-care o intelege; efi voesc terminand
s relevez pe cea morald.
In societatea noastrd exist, ca in toate societatile,
done categorii de oameni.
[Inn' muncesc de dimineatd pan seara si iconomisesc
trAind in cea ma i mare cumpatare.
Altii fura i jefuesc, intrebuintand cand viclenia,
cand violenta.
Violenta incepe sti scada; rh'pirea bunului altuia
se face acum ma i mult prin viclenie. Hotiilocuiaü
odinioard prin pa'duri, si trebuiail s5 alba curaj
ca sa lash' la drumul mare. Asta-zi codrii sail in putinat
cu el i talharii de colnicesi de drumul mare. In
schimb ins5 s'afr inmul tit hotii civilisati din orase, de
care e cu mult mai grefi sa ne ferim. In adever, pe
cand holiilocuiati in codrit, eel care voiafi sd scape
de el, n'aveail de cat s5 stea in orase, safi sa piece
In cete marl si bine inarmate, dar astd-zi. care e
mijlocul sa scape cine-va de hotii din orase ?
Adaog ca hotil din codru nici-o-data nu puteafi
sa intre in parlament si sa' facd leg in favoarea
lor, de aceia cAnd ereail prinsi le putrezeat oasele
in puscarfile infecte de pe acele timpuri. Pe cand
holii de astd-zi afi dreptul sa intre in parlament
s5 faca legi in favoarea lor, unul dinteinsii
a putut sà ajungd in tara noastra, o ironie a
soartei, chiar Ministru de justitie (Anton Anon).
Trebue sã luam dar mesuri energice in contra
acestor parasite sociale.
Mihai Sturza Vod5, un domn condatnnat de istorie
care ins5 a fost un bun administrator, a starpit
In cati-va an dupd suirea sa pe tron, tilhüriile
care inpedecail comerciul tarn. Instrumentul de
care el s'a servit a fost streangul, un mic numer
de executiuni a b5gat groaz5 in talhari, si a adus
linistea in locuitorii tarii.
Nu cerem dar lucru mare cand pretindem ca i hotornanii
de astd-zi, ia blanda pedeapsd pe care o
preyed legile moderne adicd inchisoare corectionald.
Sä nu se ma i faca distinctiune intre holii culti
vicleni care fura' abusind de incredere, i cei
prosti care fur d pe ascuns. Morala nu face aceasta
distinctiune, i prin urmare, nici dreptul,
care se intemeiazti pe nioral5, nu trebue s6 o
Pedeapsa debitorilor culpabili sail fraudulosi ar 11
—dupa cum zicea d. C. Vivante—o scoal5 eficace de
probitate i punctualitate, capabild sa inalte credetul
care zace infirm mai ales din causa morali-
decdzute (38).» Tanoviceanu.
(9 C. Vivante, op. cit., No. 18, pag. 35 fine.
JIIRISPRUDENTA ROMANI
INALTA CURTE DE CASATIE s,
Audienf a de la 26 Septembrie 1903
Presedentia D -lui N. MANDREA, Presedinte
Marin B. Marcu i aiii Cu Peimeiria Comunelor Osica de sus
Osica de jos p. expropriere.
Expropriere pentru causfi de utilitate publia.
Terenuri apartinfind mai multor comune din acelasi
judet. — Daca utilitatea publica trebue declaratfi de
Consiliut comunal al uneia din acele cotnune, safi de
c5tre Consiliul judelean.—(Art. 1 si urm din legea de
expropriere).
Pentru terenurile ce apaqin de ma i mull& comune din
acela# judef, si cari urmeazei a fi declarate expropriate,
utilitatea publica se dedarti de consiliul judefean, ear
1226 de consiliul comunal al uneia din acele comune.
Decisiunea No. 396/903.—Casata sentinta tribunalulul
Romanati No. 98/903, data in procesul
dintre Mann B. Marcu §i altii Cu Prim. Osica
de sus i Osica de jos.
Curtea,
Ascultfind citarea raportului facut in causfi de d-1
consilier I. Prodan, si
Pe d-1 advocat Maniu In desvoltarea motivelor de
casare, In lipsa Primariitor Orate
Deliberand,
Asupra millocului 1 de casare :
'Ems de puter i violarea art. 1 din legea de expropriere,
intru cat nicl una din formele esentiale si de ordine public a
legel de expropriere nu ail fost respectatep.
Avend in vedere sentinta declarativa de expropriere
supus 5 recursului ;
Vhand art. 1 din legea de expropriere ;
Considerand a resu15 din din dispositifie acestui
articol cä utilitatea publica pentru lucrarile de interes
local al until judet sail al mai multor comune dinjudet
se declara de Consiliul Judetean ;
Considerand in specie cä, Consiliul comunei Osica de
jos, In interesul canalisfirei riului Ofietu, care amerinta
distrugerea terenurilor limitrofe a mai rnultor cornune,
a declarat de utilitate publica exproprierea acelor terenuri
ce apartineafi Mai mutton locuitori din trei deosebite
comune, expropriere ce a fost confirmata si de
tribunal prin sentinta supusa recursului ;
Considerand a dupa dispositiunile art. 14 din legea
de expropriere, tribunalele nu pot hotarl exproprierea
de at nutnai dup5 ce utilitatea publica s'a constatat
s'a declarat dupa formele presc rise In legea de expropriere
;
ConsiderAnd cã tntru-cat, In specie, era vorba de interesul
at mai,multor comune, utilitatea publica nu putea
fi declaratfi de Consiliul cornunal ci de Consiliul
Judetean ;
C5, prin urmare, and tribunalul a hotarat exproprierea
fara sá constate deed utilitatea publica s'a declarat
dupa formele prescrise de legea de expropriere,
a nesocotit dispositiunile art. 14 sus citat, care prescrie
anume formalitati ce sunt substantiate, si pentru a
aror neindeplinire, partite expropriate se pot plange
direct si la Curtea de casatie.
Pentru aceste motive, si far a mai discuta al doilea
motiv, Curtea, caseaza fárä trimitere, etc.
-----
CURTEA DE APEL DIN BUCURESTI, Sectia II
Audienfa de la 22 Februarie 1901
Presedentia D-lui I. CERCHEZ, Presedinte
Max Aziel cu Frantz ,c'tiefler et Sicka i altui
Decisinnea canercialii No. 23
Faliment. — Contestatiuni la verificarea creantelor
mai mari de 1500 lei adresate direct la tribunal.—Vallditatea
ei.— (Art. 772 Cod comercip,1).

574 CURIERUL JUDICIAR, No. 66.— Jai 16 Octornbrie 1903
1111.1111 ■ ■ ■11111
Privilegiti. — Privilegiul proprietarului asupra chiriel
imobilului, pe anul corent si pe anii viitori cum si asupra
lucrurilor mobile devenite imobile prin destinepone.
-- (Art. 468 C. civil).
Dobenzi.--Dobenzi conventionale pentru cas de intarziere.
— Dreptul de privilegill asupra lot. — (Art. 1730
al. I Cod civ.).
Privilegiul venzatorului de lucruri mobile. — Dreptul
seu de a exercita acest privilegifi asupra pretului obiectelor
vendute in urma de tribunal.— (Art. 1730 al. 5
din Cod civ.).
Cheltueli de judecata. — Cheltueli ce nu suet facute
In interesul tuturor creditorilor. — Daca aeeste cheltueli
pot fi considerate ca privilegiate.— (Art. 1729 al. 1 C. civ.)
1. Contestatiunile ce se fac la verificarea creanfelor a
caror valoare trece de 1500 lei judecandu-se de tribunal
in prima instanfei, jar nu de judele comisar, care nu are
alt drept de cat a le primi si a le transmite tribunalului,
de aci resultei cci, o asemenea contestafiune adresata direct
tribunaltilui este regulat introdusei.
2. Proprielarul are dreptul a fi MOW cu privllegiü, pentru
china anului corent, precum si pe loft anii viitori
pa'nei la expirarea contractulai ; jar prin anul curent,
are a se infelege anal de inchiriere in cursul ceiruia s'a produs
starea de deconfiturei sail de faliment a chiriasului.
Mobilele instalate de proprietar pentru serviciul fon -
dului inchiriat, devenind imobile prin destinafiune, chiria
lor are a se pleiti cu privilegiä, ca si china imobilului
din care fac parte integranta.
3. Dobendile convenfionale pentru cas de intarziere, fiind
un accesoriii al chiriet si relative la esecutarea contractului
de inchiriere, aü a fi platite cu privilegiu.
In cas cdnd lucrurile mobile neplatite aii fost instrilinate,
prin venzarea lor de calre tribunal, aä cei numai se geisesc
in posesia celui ce be cumparase, privilegiul venzcitorultzi
se exercitei asupra pretului care este subrognt obiectelor.
4. Cheltuelile de Juducatci care nu sunt 'acute in interesul
tuturor creditorilor, nu pot fi considerate ca privilegiate.
S'a ascultat d-1 avocat G. B. Malcoci din par tea apelantulul,
In sustinerea motivelor de apel. si d-nil avocali
Al. Constantinescu si C. Polizu din partea intimatilor,
in combater.
Curtea,
Avend in vedere cä este necontestat a la 21 August
1900, zi fixata pentru verificarea creantelor falimentulur
Stiefler & Sicka, apelantul Max Asiel s'a presintat inaintea
judecatorului comisar, in calitate de proprietar al
hotelului Bristol, cerend a fi inscris la masa ca creditor
privilegiat pentru china neplatita ; eh, cu aceasta
ocasiune, doui dintre creditorl : S. Leibovici Si H. Goldstein,
contestand creanta lui Asiel, judecatorul comisar
a trimis aceasta contestatiune in judecata tribunalului,
conform art. 772 Codul connercial ;ca, in urma, dupa
inchiderea procesului-verbal de verificare, falitii Stiefler
et Sicka, precum i un alt creditor verificat, Weisengrun
& Reiss, contesta direct inaintea tribunalului aceiasi
creanta a lui Max Asiel, cu care se presiatase la verificare
; eh, la judecata, creditorii Leibovici si Goldstein
Ii retrage contestatiunea lor, jar tribunalul, Nand
act de aceasta retragere, respinge conlestaliunile lui
Stiefler & Sicka ei Weisengrfin & Reiss ca inadmisibile,
si verfficand creanta lul Asiel, 11 admite la masa fallmentului
cu 21484 lei ca creditor privilegiat, si cu 17830
le ca simplu creditor chirografar, sentinta ce a fost
atacath de toate partite cu apelurile cari fac objectul
judecalei de astazi ;
Asupra contestatiunilor lui Stiefler & Sicka si Weisengriin
& Reiss, respinse de tribunal ca inadmisibile ;
Avend In vedere ea tribunalul, prin sentinta apelath,
respinge aceste contestatiuni, pe motiv ca Stiefler &
Sicka i Weisengi & Reiss, au fost fata la verificarea
creantelor, ei 'n acest cas, el trebuiati conform art 772
Codul comercial, sä adreseze contestatiunile lor la jude-
catorul comisar, ceea-ce densii nu at facut ; cä dupä
inchiderea procesalui-verbal de verificare, numai creditorii
cari n'att flgurat la verificare pot face contestatiune
direct la tribunal contra admiterilor de creante
deja efectuate (art. 774), jar cei-Falti creditori, car' at
fost presenti la verificare si n'au ridicat nici o coniestatiune
inwintea judechtorului comisar, numai poate face
contestatiune de cat in cas de descoperire de fals, dol,
eroare, etc. (art. 780);
Avend In vedere ch art. 772, care fixeaza procedure
de urmat la verificarea creantelor, prevede, In adev8r,
ca atunci cand valoarea creantelor este ma i mare de
1500 lei, cum este in specie judecatorul comisar trimite
contestaliunile inaintea tribunalului. Dar, aceasta procedura
nu este nrescrisa sub pedeapsh de nulitate ;
in adever, art. 772 nu zice c contestatiunile la creantele
de o valoare mai mare de 1500 lei se vor adresa judechtorului
comisar la verificare. sub pedeapsh de a nu
mai fi'linute in seama ; deci adresarea contestatiunilor,
in asernenea casuri, judecatorului comisar inainte de
Inchiderea procesului-verbal de verificare, nu constitue
o formalitate esentiala, a chef omisiune s faca inadrnisibile
contestatiunile adresate direct t ribunalului, Si
prin urrnare acest articol nu Orate fi tnteles de eat in
sensul ca : dach o creanta este mai mare de valoarea
aratata mai sus, contestatiunile se poate dresa Si judecatorului
comisar, cu ocasiunea verificarel creantelor,
care este obligat a le inainta tribunalului ;
Ca, chiar din termenii art. 772 resulta eh contestaliunile
la creantele mai marl de 1500 lel, le judeca
numai tribunalul In prima instanta i c judecatorul
cornisar nu este de cat un organ insarcinat a transmite
tribunalului contestatiunile ce s'ar ridica inaintea sa cu
ocasiunea verificarei creantelor ; ca, prin urmare, daca
as,emenea contestatil se pot adresa la judecatorul comisar
care nu be judeca, cu atat ma i mutt cuvent pot sa fie
adresate direct tribunalului care este instanta in drept
a le judeca in fond ;
CA aceasta este sistemul legei, resulta Inca si din art.
774 Cod corn. cad, in adever, acest art. prevede
duph inchiderea procesului-verbal de verificare, se poate
face opositiuni la admiterile de creante deja efectuate,
WA a distinge daca creditorul contestator a figurat on
nu inaintea judechtorului comisar, numal ca aceste opositiuni
sa fie notificate sindicului Si creditorului contestat
si sa fie depuse la grela tribunalului cu actele pe
cari se baseaza, cel putin cu done zile mai 'nainte de
audienta fixata pentru resolvarea contestatiunilor al
caror termen de julecare e limitat prin ultimul aim. al
acestui art
Ca art. 780 Cod. corn, prevede in adever ca, chiar
dupá expirarea termenilor fixate prin articolele precedente,
se poate inch contesta o creanta deja admisa,
d_aca se descopera uu fals, dol, eroare, etc. Irish, dupa
locul ce '1 ocupa. acest artieol nu poate avea alt inteles
de cat ca, in cas de fals, etc se poate contesta adrniterile
de creante deja efectuate, chiar dach nu s'a ridicat
nick o contestatiune fie la judecatorul-comisar, fie
la tribunal si char dach sfarsit repartitiunile intregului
activ al falimentului, ceea-ce nu este in speta ;
Ca, asa find de si Leibovici ei Goldstein 'si retrasesera
contestatiunile ce facusera inaintea judecatorului
comisar, totusi creanta WI Max Asiel find incontestabil
mai mare de 1500 lei si contestatiunile lui Stiefler si
Weisengrun find facute inauntrul termenului fixat de
tribunal pentru judecata contestatiunilor, lucru ce nu
s'a contestat azi de sindic Si de Max Asiel. tribunalul
trebuia sä retie si sh judece aceste contestatiuni, jar nu
s'a le respinga ca inadmisibile ;
Ca prin urrnare apelul lui Stiefler et Sicka ei ,Wei-
sengr an et Feiss este intemeiat din acest punct de vedere ;
In fond, statuand de o data asupra , ambelor apeluri :
Av8nd in vedere ch falitii Stiefler et Sicka si credi-
torul Weisengrtin et Reiss, prin apelurile lor, contesta
atat quanturnul cat si privilegiul creantei lui Max Asiel ;

CURMAUL JUD1CIAR, No. 66.—.1o1 16 Octombrie 1003
Ca acesta prin apelul sea tinde din contra a fi admis
a masa falimentului ca creditor privilegiat Cu intreaga
reanta, jar nu numai in parte, cum a facut tribunalul
prin sentinta apelata ;
Avend In vedere ca este necontestat ca, in anul 1895
Max Asiel a inchiriat prin acte autentice hotelul sea
tBristob, impreuna cu tot mobilierul necesar, firmei
Stiefler et Sicka, cu chine platibila in done rate semestriale
de cate 50920 leI,1a13 Martie si 26 Septembrie ale fie
carui an si pana la 1O7; ca, in urma, Asiel a vendut
aceleiasi firme mobilierul hotelului in pre t de 64000 lei,
platibil iu rate de cate 4000 lei pe fie-care semestru
()data cu china;
Stiefler et Sicka, neputand plati chiria regulat,
inchee cu proprietar o conventiune la 1 Octombrie 1899,
prin care recunosc ca la 26 Septembrie 1899 datorati
lni Max Asiel 76000 lei, din care 21080 lei rest din china
semestrulul trecut Apple — Septembrie 1899, iar
54920 lei china semestrulut de 26.Septembrie 1899, pana
la 23 Aprilie 1900;
Ca, pentru a se achita de aceasta suma de 76000 lei
si a se evita in acelas timp urmarirea i ruina lui Stiefler
et Sicka, Max Asiel convine impreuna cu cei-l'altt
creditori a li se acorda un moratoria. de 6 luni pana
la 20 Aprilie 1900, ceea ce s'a admis de tribunal, in,
,care timp Asiel sa administreze hotelul sub supraliegherea
comisiunei creditorilor i sã ineaseze banii
pentru achitarea creantei sale ;
Ca, neputand fi plata integral de ceea-ce i se datora
si devenind exigibil Si castiul de 23 Martie 1900, Max
Asiel In basa dreptului ce acorda contractul, la 1
Aprilie 1900, pune un sequestru asigurator lui tiefler
et Sicka si le notified in acelas timp a parasi hotelul ;
Ca, la aceasta mesura luata -de Asiel, face contestatie
atat Stiefier et Sicka, cat si creditorul Weisengtiln et
Reiss, jar trib. de notariat prin sentinta No. 149 din
21 A.prilie 1900, respinge contestatiunile la sEquestru si
condamna 30 lei cheltueli de judecata, cu executiunea
provizorie, insa Curtea de ape! s 1 pun jurnalul din
24 Aprilie 1900 suspencla executarea provizorie a senlintel
tribunalului pana la judecarea in fond a contestatiunilor
; ca, venind la fond, Curtea prin decisiunea
No. 122 din 22 lunie 1900, in urma raportului expertului
Pancu, constata ca, in timpul moratoriului, Max
Asiel n'a incasat In comptul china de 76000 lei, de cat
suma de 58700 lei; ca prin urmare find un rest de
17300 lei neplatit din semestrul de 26 Septembrie 1899
si ea nici castiul devenit exigibil la 23 Martie 1900 , nu
s'a plata, &este ea bine Asiel a sequestrat pe Stiefler
et Sicka i respinge contestatiunile condamnandu-i 500
lei cheltueli de judecata, jar la 24 lunie 1900 Asiel ex-
'pulseaza din hotel pe Stiefler et Sicka, care la 14 lunie
01900 sunt declarati in stare de faliment ;
'Avend in vedere Ca, faptele earl' ati dat nastere creantei
lui Max Asiel find ast-fel, urmeaza a se veaea care este
cuantumul el i pentru ce suma este privilegiata ;
Considerand ca, dupa art. 1730 al. 1 C. civ., in cas
,cand contractul de inchiriere este autentic, cum este
Incontestabil in speta, proprietarul are dreptul a fi plata
cu privilegit pentru china anuluT curent si a tutulor
minor viitori 'Ana la expirarea contractului ;
CA, prin anul curent trebue a se intelege anul de inchiriere
in cursul caruia sa produs starea de decomfltura
sail de faliment. a chiriasului, care da nastere la concurs
de creditorl ;
Ca in casul de NA, din cele arState mg sus, se vede
evenimentul care a dat loc la lichidarea averei lui
Stiefler et Sicka este sequestrul asigurator pus de Max
Asiel Inca de la 1 Apritie 1900, care denota complecta
lor insolvabilitate , ca inainte de 14 lulie 1900, cand
tidier et Sicka att fost declarati in stare de faliment,
Max Asiel obtinuse contra lor decisiunea Curtel No. 122
din 22 lunie 1900, care a confirmat urmarirea ce facuse
la 1 Aprilie; Ca, prin acest sequestru, urmat de ex-
pulsare, Asiel 11-a tnanifestat Indestul voinia de a re-
MINIMMINILOVI■I
silia contractul pe viitor ; ca, prin urmare, trebue a ne
pune in ziva 1 Aprilie 1900, cand s'a infiintat sequestrul,
spre a vedea care este cuantumul creantei 10 Max
Asiel ; ca, clack' dupa aceasta epoca, Stiefler et Sicka aü
ma i stat in hotel Inca done luni, adica pana la 24 lunie
1900, causa a fost cä densii impreuna cu Weisengran
et Reiss, Meuse conteslatie la sequestru i pang la judecarea
definitiva a contestatiunitor, Curtea suspendase
executarea provisorie ;
Considerand ea la 1 Aprilie 1900 anul curent era evident
anul care incepuse la 23 Aprilie 1899 si care se
termina la 23 Aprilie 1900, flind-ed din Aprilie incepuse
inchirierea prin contractul partilor ;
Ca din china acelui an, este necontestat ca Stiefler
et Sicka datorail suma de 17300, adica diferenta Intre
datoria recunoscuta de 76000 si cei 58700 lei incasati
de Asiel in timpul moratoriului ;
CA, suma de 17300 lei, de si cootine in sine o parte
din china mobilelor hotelului, totusi urtneaza a fi plata
cu privilegia in totalitate, cad partile in contractul lor
spun ca hotelul Bristol se inchiriaza impreuna cu monilierul
necesar si pentru o curie unica anume determinanta
; cä, prin urmare, mobilele find puse de proprietar
pentru serviciul fondululf inchiriat aü devenit
imobile prin destinatiune si deci, china lor este platibila
cu privilegia ca i china hotelului din care fac parte
integranta (art. 468 C. civ.);
Ca Mara de suma de 17300 lei, rest din china anulului
curent, Stiefler et Sicka datoreaza luI Max Asiel
china pe viitor, contractul de inchiriere find autentic ;
insa de oare-ce Max Asiel 'i-a expulsat la 24 lunie
1900 dansii nu trebue sa plateasea proprietarului de
cat china de la 23 Aprilie pan la 24 lunie 1900
cat aü avut folosirrla hotelului pe timpul suspendarel
executhrei provizorie a sentintei tribunalului No. 149
din 1900; cä china pe acest timp, adica tie doua lunI,
find a 6-a parte din china anuala prevezuta In contract,
se urca la suma de 16934, care dupa art. 1730
al. 1 C. civ., urmeaza a fi platita cu privilegitr„,
Ca, la suma de 16934 lei, trebue a se adaoga 550 lel,
representand dobenda conventional de loh, pe tuna
pentru cas de intarziere, care dobenda find un accesoriti
al chirid i privitoare la executarea contractuluI
de inchiere, urmeaza conform aceluias art. 1730 al. 1,
a fi platita asemenea cu privilegia ;
Ca, afara de aceste sume, Stiefler & Sicka, la 1 Aprilie
1900, datorail lui Max Asiel i suma de 4000 la,
rata de 23 Martie 1900, din venzarea mobilierului, conform
contractului autentificat la No. 3278 din 1896; ca
acest mobilier find in urma vendut lui Stiefler & Sicka
dupa Sf. Gheorghe 1900 cu autorisatiunea tribunalului,
jar bana prinsi din venzare find depusi la Casa de
depuneri, Max Asiel urmeaza pentru achitarea rate
datorite de 4000 tel sä se plateasca cu privilegiii din
prelul depis ; cäc, in adever dupa art. 1730 al. 5 din
Codul civil, venzatorul de lucruri mobile pentru pretul
neplatit, cum este in specie, conserva privilegiul sea,
cat timp obiectele vendute se afla In posesiunea debitorului
, or, in casul de fata, mobilele nu s'ail instrainat
de chirias, ci vendut de tribuual, si in acest cas,
privilegiul lui Asiel, ca venzator, se exercita asupra
pretului care este subrogat obiectelor ;
Ca, in fine, Stiefler & Sicka datoreaza lul Max Asiel
suma de 530 lei, oblinuta cu titlul de cheltuell de jude
ata prin sentinta tribunalului No. 149 din 1900 Si
decisinnea Cure i de apel s. I, No. 122 din 1900 relative
la sequestru, Ins a aceasta sum a nu este platibila cu privilegia,
de oare-ce, dupa art. 1729 al. 1 Codul civil,
sunt privilegiate asupra mobilelor numaI acele cheltueli
de judecata cari sunt facute in interesul comun
al tutulor creditorilor ; or, procesul in care s'a dat sentintele
judecatoresti de ma i sus, erati in interesul exclusiv
at lui Max Asiel, care lupta pentru conservarea
drepturilor sale de locator al hotelulul ;
CA, ataBlud, Max Asiel urmeaza a ft admis la masa fa.

5 etJRIERtJL Itibt 66.--Joi id Octoml)rie I902
limentului Cu suma de 38781 lei, ca creditor privilegiat,
jar cu sunaa de 530 lei, ea simplu creditor chirografar;
Avend in vedere ca partite, azi tnaintea Cartel, n'aii
discutat si pus conelusiuni de cat in privinta cuantunatal
creantei lui Max Asiel si a privilegiului ; ca,
prin urmare, cestiunea de a se sti care este anume pretul
esit din venzarea obiectelor supuse privilegiuluf tut Max
Asiel ea locator, se reserva Cu total, urmand a se discuta
si judeca, conform reguletor de drept comun, atunci
cand s'ar naste contestatiune intre parti cu ocasiunea
impartird banilor esiti din venzarea obiectelor
Pentru aceste motive, Curtea, respinge apetul lui 'Stiefler
& Sicka si al lui Weisengrim & Reiss, si admite apelut
WI Max Asiel etc.
(ss) I. Cerkez, Al. Debriceanu, M. Julian, A. Athanasevici,
N. Budisteanu.
RESPUNS D-LUI AL. NEGRESCU
Motto. aLa bonne foi est toujours
presumee, et c'est 6 celui
qui allegue la mauvaise foi
la prouver. Art. 2268 C. mv. fr.r
(Art. 1899, § 2 C. civ. rom.)
In numerul 62 din 2 Octombrie corent, al
acestel reviste, d-1 Al. Negrescu, respunzend la o
adnotatiune a mea unde rn'am pronuntat pentru
admisibilitatea oposiiunii facute de partea civild,
dup. ce amintesce ca pe cand d-sa era membru
de sedinta, eti eram supleant la acelas tribunal (),
afirrna cä a-si fi fost de rea credinta, pentru cd
1-am citat trunchiat hotararea adnotata.
Desvoltarea data chestiunei de drept ( 2) me scuteste
de a mai reveni asupra el, precum tams'
voi trece peste limbajul putin scientific si peste
tonul cam violent al respunsului d-lui Negrescu, de
oare-ce Dreptul flu va castiga nimic din toate acestea,
si find-ca respect credinta acelora cari socot ca
ridicarea tonului poate ascunde lipsa de argumente.
De asemenea, nu me voi opri nici asupra pareril
originate a d-lui Negrescu cä partea civila
poate face opositiune limp de 5 ant, pentru a nu
rapi autorului meritul descoperiril.
Me simt Insa dator sä protestez In contra acusatiunit'
gratuite ce mi se aduce cä asi fi fost de rea credinta,
atunci cand am suAinut cä d-sa crede cä oposiliunea
partil civile pune 'n miscare actiunea publica.
Pentru aceasta, reproduc o parte din considerantul
cu pricina : « . . . ceea- ce de sigur legiuitorul
nu a Inteles a da drepturl asa de marl
prii civile, cand acliunea pub!icei este menitci
sci fie judecatci cu toatei urgenta necesar a afacerilor
penale».
E just ca. mai sus se vorbeste despre pretenfiuni
bcinesti, dar oare nu result. din citarea facuta
credinta ea opositiunea partil civile pune In
rniscare actiunea publica ?
Eu Insa am fost foarte reservat In adnotatiunea
mea, de oare-ce am zis : « . . . cacl cam aceasta
pare a resulta din ultimul considerant...»,
(1) Pentru ce aceasta duioasA reminescen(1.? E un rnoti oare
de suparare eä supleantul de odinioarA adnoteaza sentinele f stuluf
membru de yednatA ?
(2) Veti Curierul Judicial., No. 37/903.
termenl ce lasa sa se Inteleagd ca n'am putut deternaina
exact gandul redactorului hotaririi.
Din parte-ml, constat cu placere ca d. Negrescu
protesteaza, ceea-ce Inseamnd c nici d-sa nu
crede ca. opositiunea partii civile pune In discutiune
si actiunea publica, dar ce sunt eti de vina
daca ideea nu se desprinde clar, dacd considerantul
e redactat In stil nebulos, obscur ? $i cum
sa nu fie ast-fel un considerant de 30 randurl
de tipar pe cart, dupd ce le-al citit, al nevoe de
zece minute pausa, spre a le citi din nob., WA
posibilitate de a le precisa sensul !
Iata ce am avut de spus asupra relei mete
credinte. Cetitoril earl cunosc deplina mea obiectivitate,
vor vedea acum daca n'arn fost Indreptatit
sa atribui d-lui Negrescu parerea sus-aratata.
In viitor, sper cä sentintele la earl participa
d. Negrescu vor fl mai clar redactate, aceasta
spre folosul d-sale personal, al Irnpricinatilor si
al acelora earl vor avea norocul sä i le adnoteze.
PloestI, 4 Octombrie 1903. Stefan Scriban
Alegerea noului consIliu de disciplina al
Baroului de Ilfov
Dumineca 12 cor. a avut loc la Palatul JustitieL
alegerea noului Decan si a Consiliului de disciplina
al Baroului de Ilfov.
Inca de la orele 11 1 / 2 o mare pane din advocalii
inscri§1 In labial emu adunati in ala Curtei de
apel sectia I, cu decisiunea ferma de a vota lista,
avend, in cap pe d1 Misu Antonescu.
N'ail lipsit nici oare-care altercatii, pornite din
prea multa pasiune a acelora care simtedli Ca perd
o situatie, nici spiritul deja destul de asculit al oarnenilor
de meseria cuventului si al rationarnentului.
Ma se zicea, mire allele, de catre unii can prevedeati
o cadere sigura a fostului consiliii, care
presentase o lista in cap cu eminentul profesor d-1
Danielopolu:
Aceast5 lista nu va intruni voturi nici macar
LION Ca sa' poata incheia un concordat dupa. 1egea
veche comerciala».
Si in adever, prezicerea a fost tradusa in realitate,
pentru ca din 332 de votanti, lista vechiului
COflSihÜ abia a adunat 91 de voturi, pe cand aceia
a noului Consiliü s'a bucurat de sufragiile a 211
de confrati.
Dupa proclamarea votului, noul decan d-I Misu
Antonescu, a Iinut sa multumeasca colegilor car'
rah ales, §i printr'o calda cuventare a reinoit promisiunile
de munch in interesul Baroului de Ilfov.
De alt-fel, intr'un secol al muncei, - intelctualil
nostril aU stmtit c cea mai bunt alegere este In
persoana unul om harnic, cinstit i rnuncitor.
Nov, felicitand din inima pe noul Decan i pe
nouii membrii demni consilieri al valorosnlul De -
can, le uram propasire in lucrarile lor viitoare.
lata si lista nouilor
Mihail Antonescu, decan; Alexandrn Djultaral
N. Ath. PopovicI, C. Cernescu, N. Procopescu, V.
Athanasovict N. Nitescu, membrii.
«Curlerul JudIclarn
il CURIERUL JUDICIAR, Str. Carol 19, Bump Proprietar ion S. Codroanne —c. 4201

Milt ill, No e Oa exemplar 66 flail Oumined 19 Octomtrie 1996
Uri num& veehl I lee
CURIERUL
-
DOCTRINA —JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE— ECONOMIE POLITICA — FINANTE
Dnutarort : D. ALEXANDRESCO
ABONIXENTIM
pe an 30 let; 6 luni let; 3 lunt 8
Student!) platen pe JunnItato
Strillnlitatea : 40 let pe an, 20 pa 6 I
_
A N LI N r2 I
APARE
dog on pe septaluba sub redactinea unul
Terminand Publicarea studirdur d-lui I. Tanoviceanu,
pe care cilitorii nostri l'ad urinal cu mare
interes dovadd la aceasta find mai multe scrisori de
mulitunirl care s'ati prirnit de Dirertorul nostru- ;
acum aniznidm cu pldcere cà intr'unul din numerile
viiloare vain incepe a publica un alt studid de asemenea
/bane important astzpra oAllruismului ca
prineipiii obligator in dreptul positivD, dalorit penel
magistratultzi iesan, D-1 Vespasian Erbiceanu cunoscut
cititorilor no$tri prin scrierile sale anterioare.
Facem $i vom face $i in viitor toate sacrificiile pentru
ca jiarul. nostru sel fie la indliimea revistelor
strdine. Curierul Judiciar
A.,1 0/01181,11111.k",„.1100A eft.. ammo ammo.
SLINIAN :
JURISPRUDENTA. DOMINA :
Curtea de ape! din Bucureset, s. I: V. Damitresea, Dan I.
Albahary i ali, dati judectilet pentru fraudele de la Ministerul
de finance ;
JarAmlutul Illore-judaico, de d-I Mc. M. Parvalcseu.
informaVii.
JIIRISP RUDENT A EOMAN A.
CURTEA DE APEL DIN BUCURETI, Sectia I
Audienta de la 26 Septembrie 1903
Preqedentia D-lui SC. POPESCU, Prim-Preqedinte
V. Damitreseu, Dan I. Albahary ?1, altii, dati judeecitil pen tru
fraudele de la Ministerut de finance
Decisinnea eoreetionalii No. 1290 .
Fals tn acte publice.— Elementele acestui delict.— Tragere la
sortf nereplata saa puma un simulaeru de tragere la soli a
titlurilor de renta destinate awortisarel.— Funetionar public in-
sircinat cu aceasta tragere la 8041,— Daca simulacrul de trapgenti)
erela golf constitue. delictul de fah:. — (Art. 124 din Codul
Fats in acte publice. — Gomplicitate. Tragere la sorp fatal
a titlurilor de rent a destinate amortisarei. Inlesnirea funetio-
naruluT insareinat cu aceste operatiuni dandu-i-se titlurf de
renta pentru a fi deelarate ca elate la sorti fara ea In realitate
sA fl Daca constitue o complicitate. -- (Art. 49, 50 si 124
din Codul penal).
Inselatorie. — Elemente. Tragere falsa la sortf a
titlurilor destinate amortisarel.—Aflirea din partea tertiilor despre
acest fapt. Amenintire din partea lor exereitata asnpra auto-
rilor falsului de a-'I denunta daca nu-1 ,face part la .bene-
- Aceiast amenintare faeutit Statulul roman de a aduce
faptul falsificarel trageref la cunostinta detentortlor spre a smulge
o aura de haul. — Daca constitue delictul de inselatorie (sanlagid)......
(Art. IA Godul penal).
Parte civi1a.-4:lespagubirl Statul roman se poate
_
Abonamentele se plates° tot-cl'a-nna Inaints
I cIAR
PRIM-REDACTOR: I. N. CESARESCU
REDICTIA i LDMINISTEATIA
.13UCURESCI
6, Bplatul Britucoveann Voeyod, 6
Via-i-vus de Palatul Justitiel
constit -al parte civila pentru aceste fraude de la finance. — Prejuditia
moral sail. material.— Cuautumul acestor despagubirl. —
Criteriul faarei Daca se poate eonstitui parte civila pentru
prima oara in apel prin conclusiunl scrise.
J tdecatorul de instructiune.—Dreptul sea de a se Sesiza de or
ce produs al delictulul.— Sesizarea valorilor eumperate cu produsul
beneficiilor realisate din falsa tragere la sort1.— Detirterea
lor pentru despagubirea Statulul.-- (Art. 34 si 86 Pr. pen.):
'I. Ca nd seful biroului datoriei publice din Ministerul
de finance, inscircinat cu tragerea la sorli a titlurilor de
rent' i destinate a fi amortisate, in loc de a face o realci
tragere la soli face numai un simitlacru de tragere, fdcend
se se treacci, in listele tragerilor i 1)1 procesele-verbale
ce constatei efectuarea operatiunei tragerei, ca esite
la sorti titluri pentru cari rutetele cu namerile corespun=
zatoare emit, scoase de el mai dinainte din ,urnei aceste
fapte severiite de clensul constitue delictul de fals in acte
publice prevezut i pedepsit de art. 124 din codul penal,
cad intruneste toate elementele cerute de ac'est articol: I)
Calitatea de functionar ; II) Alterarea adeverului intr'un
act public; Ill) Acest act sã intre in atributiunele functiunei
sale; IV] Faptul set causeze un prejuditift saii prejuditiul
se fie posibil, si al V) Set' fie fdcut Cu intentiunea
frauduloaset.
In tragerea la sorti falsci a titlurilor de rentei, toate aceste
elemente se gasesc intrunite. Infradever, seful biroului
datoriei publice din Ministerul de finance este un
functionar public, inseircinat cu tragerea la sorti a titlurilor
de renta clestinate amortiscirei ; prin alcatuirea falai
a listelor de tragere si a prPcesului-verbal ce constatd aceasta
tragere„densul altereazet adeverul intr'un act public
ce intrei in atributiunele functiunei sale. Prin aceastd
tragere falset detentorii de rentei aft fost privaci de
sansa de a esi la sorti titlurile lor, si deci aft incercat un
prejuditift. In fine din faptul cci de aceastet tragere falsei
functionarul i asociatii sei au beneficiat, declardndu, se
ca amortisate tigurile de mita posedate de ei, reese làmurit
intentiunea frauduloctsd — viclenia — Cu care a
lucrat.
2. Gel Ce se intelege ma i dinctinte cu functionctrul MAOcinat
cu tragerea la or a titlurilor de rentei destinate
amortiseirei remite titluri spre a fl ctmortisate,. iar
functionarul printr'un simulacru de tragere la soli de.
claret amortisate acele titluri impetrtind beneficiul acestei
false trageri, taste contplice cu functionarul icc delictul de
fats coMis de acesf a
Cd,nd Insã cel cc emite titlurile lucreata in comptul
altuia, nu pe socoteala sa, partieipdnd inset la o parte din
beneficii, parte inset ma i mica, densul este tot complice la
delictul de fals imputat functionarului, Thsel respunderea
si pedeapsa sa pot fi atenuate.
3. Gel ce afland cä, la Ministerul de finance,, functianarul
inseircinat cu tragerea la .sdrti a titlurilor de rentd
ce aft a fi amortisate, face Qtrayere neregulatel in proprittl
beneficift sale at coMplicilor sei, dectarand dmortisate
propriele sale lit bur' sa ale complicilor sei, 36 -cluce 0 arnenintei
cu denuntarea atett pe functionctr cat gi pe coM.

6fg abiligRUL .1t1biCIAR, No. 67.—Dumineca 19 Octombrie 190g
plicti sei daca asociaza §i pe el la beneficii, i prin datul tind sá fie aparati de veri ce pedeapsa sail despagubiri,
aceasta amenintare reurge a participa §i a se &lost de sad cel putin ca pedeapsa gi despagubinle sä fie reduse dan-
aceld beneficii resultate din trageri neregulate la sorti a du se faptetor imputate lor adeverata calificare, Primul Pro-
titlurilor cornite delictul de inpla torie (antagiti), prevecuror, urrnareste agravarea pedepselor, jar Statul roman cere
dut §i peclepsit ' de art. 334 al. II din Codul penal. sä i se recunoasca dreptul la despagubirl civile, sporindu. se
De asemenea comite tot aeest delict §i cand incearca , quantumul lor ;
prin amenintari, set sloarca ban i de la Stat amenintand Avend in vedere actele de instructiune urmate in causa,
cà dacli nu i se cla bani va aduce la cunoginta detento- interogatoriile prevenitilor gi inculpatului, depunerile martorilor
de renal tragerile neregulate ale titlurilor de rent& rilor audiati de tribunal sub prestare de jurament, requisi-
4. Prin tragerea la sorti falsa a titlurilor de renta daitortil d-lui Procuror General. conclusiuniie .partel civile, si
tinate amortisarei, Statul roman, find isbit in creditul apararea prevenitilor gi inculpatului
seasi find dator a despagubi pe detentorii de rentci de ConSiderand ca din toate acestea resulta, in fapt, .urmatoa-
toate pagubele incercate prin aceste false trageri, este prerele : Pentru a putea face fata la diferite cheltueli extrajudicial
§i dar in drept a se constitui parte civila §i a ordinare care nu puteati fi platite din budgetul ordinar, Statul
cere despagubiri, nu cu titlu de daune morale, ci pentru a fost ,nevoit, in mai multe randuri, sä recurga la imprumu-
prejuditittl material suferit.
tnri, cu care ocasiune a emis titluri de renta in valoare de 100,
In cat privefte cuantumul acestor despagubiri elernentul 500, 1000, 25')O, 5 , 00 si chiar 20000 lel fie care, titluri cari
cel mai sigur de apreciere este beneficiul realisat de autorii urmaii a fi amOrtisate prin trageri la sort) sernestriale. ()data
falselor trageri §i de complicii lor, §i urmeazli ca to sei cu emiterea titlurilor de rent& s'a intocmit Si tablouri cu in-
fie condamnati solidarice§te la plata acestui cuantum. dicarea numerului si valoarea titlurilor ce urmail a fi trase
5. Nimeni nu se poate constitui parte civila pentru prima la sorti ; in acelas timp s'a tiparit pe bucatele de hartie pa-
card inaintea Cure i de apel, prin conclusiuni scrise, fä rä trata numerile titlurilor de renta puse in circulatiune, care
ca prevenitul sá fi avut putinta a se apcira.
invartite (facute rulete) eau' introcius in tobe (urne) pe ca-
6. Adele instructor este in drept a pune mana nu nutegorii de ,valor, urne care se incniaii cu lacate si se sigilaü
mai ne ce a servit la comiterea crimei sail delictului, ci cu sigiliul Ministerului de finante, si ele nu trebuian sá fie
pe or ce va parea un proclus al acestui fapt, §i care ar deschise de cat la ziva fixata pentru tragerea la sorti, zi care
putea servi spre descoperirea adevertilui.
era anuntata prin publicitate cu 10--15 zile mai 'nainte. Cum
fist. fel, cand cu ocasiunea cercetarilor fcicute pentru nu era nimic reglementat in aceasta privinta, cheile si sigiliul
falsele trageri de renta de la Ministerul de finance, Jude- se pastra in ultimii ani de prevenitul Vasiie Dumitrescu fseful
catorul de instructiune a pus mina pe banii §i valorile gä de Viral at datoriel publice ; tot el este care la ziva fixata scotea
site la inculpati §i provenite din beneficiul realisat din din urne numerul de rulete indicate in tabela de amortisment,
falsele trageri la sorti a titlurilor de renta, ace§ti ban i §i numere care se notaii pe liste speci fie si care liste se atagail'
vazori trebuesc pasting de justitie pentru a respunde de des- la proce,sul verbal ce se incheia, constatator de indeplimrea
pagubirile civil in cas de condamnare a inculpatilor. aceStei formalitki, cu care format'. un corp ; procesul verbal
A 9a dar Statul are dreptul a se acoperi din aces ban §i insa se incheia in numele MiwstruJu i al Directorului compta-
valori pentru despdgubirile civile acordate
bilitatel generale a Statului, dar obicinuit se semna de secre-
S'ado ascultat : D-1 Procuror de sectie N4 I. Zamfirescu in sustarul
,general si de sub directorul datorii publice care era
tinerea apelului flout de d 1 Prim-Procuror al Tribuna1uin1 lifov inculpatul Al. Parisianu ; in fine, rulefele egite din urne se in-
si in combaterea ape1ulu1 Mout de preveniti,
s:rail pe o sfoara si se pastrail ca piese de control. Profitand
avocatI A. Djuvara, T. Steli in, Ern. Porumbaru si G. de increderea ce avea in el superioril sel gi cum nu se exercita
Stere in sustinerea pretentiunilor Ministerulul de finance, con- Did un fel de supraveghere cu ocasia tragerilor la 8041, inculstituit
parte civila.
patul Al. Parisianu incepe inca de pe la 1893 sã faca trageri
avocatl N. Mitescu si I. Tanoviceanu pentru prevenitul frauduloase in scop de a trage profit Intr adever, martorul
Vasile Dumitrescu.
Stefan Romanescu, fost aritivar si tiitor de registre la bi-
D-ni avocati G. G. Disescu, Gr. Duca si Gr. Urlateanu in apararea
prevenituluI Dan I. Albahary ;
roul datoriei publice, a aratat la instructiune si a confirmat
D.nri a vocati N. Vladescu gi B. Gernea in aparar,ea inculpatu-
inaintea tribunalului sub jurament, ca. in 1894 ducandu-se
lui Moreno I. Albahary.
in biroul lui Parisianu l'a vezut stampiland rulete dupa o
D-1 avocat I. Th. Florescu in apararea prevenituluI A. Behar ; lista de titluri, ca la cate-va zile in urinal a avut loc trage...
si D-1 avocat Em. Pantazi In apararea prevenitului Rafael Bally ; rea si acele tilluri aü i egit la sorti ; cá posterior tragerel
Curte,a,
a gi vezut la Parisianu pe un chiristigiti din Giurgiu ciocul
natal al lui Parisianu) cand titlurile egite la soli au fost tre-
Avend in vedere apelurile declarate de Primul Procuror al cute intr'un borderoii i un servitor a fost trimes de le-a in-
Trib. Ilfov, de Statul roman representat de Ministerul de ficasat. Or, instructiunea a stabilit ca aceste titluri in numer
tante, de prevenitil Vasile Dumitrescu, Dan Albahary, Aron de zece a 5000 lei unul 4°4, fusese cumparate la 28 Octom-
Behar, Rafail Bally si de inculpatul Moreno Albahary. contra brie 18 3 de la casa Marmorosch Blank et C-nie, pe nunnele
sentintei corectionale a Trib. Ilfov sectia I cu No. 997/903 (*) Jul Neagu Ion chiristigiii din Giurgiu, cã alte zece titluil fu-
apelurl conexate prin incheerea No.3213 din 22Septembrie a. c.; sese cumparate la 22 Maiii 1893, de la casa Nachmias et
Av6nd in vedere cã prin sentinta apelata sunt condamnati Finchels, pe numele lui Nita ,oimescif ginerile lui Neagu.
V. Dumitrescu la 4 ani inchisoare corectionala, tu aplicatia Ion, ca toate aceste titlur au esit la sorli la tragerile de la
art. 124, 40 gi 69 Cod penal ; Dan Albahary la 3 an inehi- Iulie 1893, lanuarie gi I ulie 1894, si cä nici Neagu Ion nicI
soare corectionala i 2010 lel annenda, cu aplicatia art. 124. Nita *oimescu nu dispuneau de mijloace ca sä faca ast-fel
50 al. I, 40 gi 60 Cod penal: ArOn Behar la 3 ani inchisoare de operatinni, ceea-ce lasa a se vedea ca el nu erail de cat
corectionala, cu aplicatia art. 124, 50 al II, 334 al. II, 40 persoane interpuse, i cä afacerea era personala a lui Pari-
gi 60 Cod penal ; Rafael Bally la 1 an si 6 lunrinchisoare sianu De alt fel chiar el a recunoscut la instructiune ca la
corectionala, cu aplicalia art. 334 al. II Cod penal ; si Moreno 1895 gi 1896 a dat ordin Jul Vasile Dumitrescu sã scoata la
Albahary la un an si jurnetate inchisoare corectionatti, cu sorti titlurile de renta pentru C, Perticari, pe atunci direc-
aplicatia art. 124, 50 al, I, 40 gi 60 Cod penal Ca, osebit de tor al comptabilitatei generale a Statului. Dad insa liana la
aceasta, prevenitil V. Durnitreseu, Dan Albahary, Aron Behar 1899 aceste operatiuni ne cinstite se comiteati de inculpatul
inculpatul Moreno Albahary,. mai stint obligatl ea, solidari Parisianu i de prevenitul V. Dumitrescu pe o scar& redusa,
cu inculpatill AL Parisiann, sä plateasca Statulut roman surna si numai pe propiul lor cornpt sad amicilor i cunostintelor
de 500000 1e daune morale ;
tor, causa este ca diferenta de curs, nu era mare gi profitul
Avend in vedere ea prin apelurile lor prevenitil gi incul- era neinsemnat ; in 1899 insa titlurile de renta din causa
..-
crisei ce a bantuit ,tara scad in mod simtitor, aga in cat la
(*) A se vedea Curierul ludiciar No 57 din 14 Sept. a. c,
.un titlu de 5000 lel 4 0 1 0 diferenta era de 1000 lei. De a-
(N. R.) eeasta situatiune cauta sä profite'nurnitii pentru a realisa

CURIEMIL JUDICIAR,11o. 67.-1)mnitted 19 Octomin!ie 1003 570 -
semnate beneficii, In acest scop V. Dumitrescu se adreseaza la
prevemtul Dan Albahary, tin mic bancheras care la acea epoch
nu dispunea de cat de fin capital de circa 80000 lei, care niei
nu facea saü them rar operatthni cu titluri de renti, cu care
facuse cunostinta, prin intermediul fratelui seti Ion, un negustor
cazut in faliment, si propune sa cumpere titluri de
renta 4°1 0 de cate 5000 lei sa'i comunice numerile din vreme si
el i le va scoate la sor,fi, jar eastigul sa'l imparta pe din douh.
Propunerea suride Iu Dan Albahary si la tragerea de la
1 Decembrie 1899 Dumitrescu si scoate la sort" trei din
cele cinci titluri cate cumparase i anume : No. 23814, 23815
si 24017. Cum ins& opOatiunea nu star fi putut continua WA
stirea lui Al. Parisianu, care trebuia sä certifice tragerea.
Dumitreseu cant& pun h si pe acesta in confide*. °data
asigurati de concursul acestuia. Dan Albahary s pune pe
lucru, cum Ora in far i strainatate diferite titluri ale caror
numere are grije ale notifica lui Dumitrescu, cu cate 2
si 3 luni inainte de tragere. Acesta cauta i scotea ma i din
nainte din urne ruletele cu nurnerile indicate, jar la ziva
tragerel facea numai un simulacru de tragere la sorti, sä inscria
,numerile pe liste ca esite la sorti, sa incheia procesulverbal
care se contrasemna de Parisianu s,i care la randul
sü surprindea semnatura secretarului general, si cu modul
aeesta din 1364 titluri 4°,1 0 a cate 50001ei, cate s'ati arnorti -
zat in intervalul de la Decembrie 1899-19 Iunie 1902 s'ail
scos pentru Dan Albahary. 822 titluri ; cu alte cuvinte el a fa--
cut operatiuni de. titluri In valoarea de 4,110,000 lei, a realisat
un castig de 811,384 lei 10 bani, din care peste 200,000
le &aü datz celor care Pah ajutat in aceste manopere, cum
result& din registrele sale si cum constata raportul expertului
Rotop, numit de judele de instructle. Cu sumele 'de bani
ce le revenea de la Dan Albahary, inculpatul V. Dumitrescu
duce un trai mai bun, isY ajuthfratil , degreveaza casa parinteasea
de ipoteca cu care garantase cotele in falimentul frate1u
sü i se ma i &este de judele instructor In posesirmea
lui bani si efecte de circa 46000 lei,- jar Al. Parisianu, o
data intrat in fonduri incepe sä cumpere titluri pe numele
amantel sale Maria Duinitriu, devenith ma i in urrnh sotia
sa, pe numele cumnatului seh Petre Parvulescu i pe humele
de G. Durnitrescu, le scoate la sorti si face sa fie incasate
pe numele amantei, ale soaerei sale Alexandrina Dumitrescu
si pe numele*.Capitaneseu, M. Petrescu ‘si Rusu, persoane tiecunoscute
; el merge si ma i departe, ridica de la Casa de Depuneri
si Consemnatiuni titlu cu No. 22394 ce era depus
de fatal shit, 'I scoate la sorti, si '1 incaseaza prin usierul stI
loan Grigorescu, insa pe numeie lui T. Iulian functionar in
Ministerul CitItelor si Instr. Publice, far& ca acesta sä sLie
absolut nimic in fine, Parisianu cumpar& casa cu 15000
lei, face en nevasta douh voiajuri in streinatate, unul la
Paris in tim put exposiie i altul in Elvetia, si traeste
pe un picior larg, facend cheltuell peste mijloacele sale.
Pe cand se urma aceste trageri fraud uloase cu Dan Albahary,
inculpatul Al. Parisianu i cu prevenitul Vasile Dumitrescu
scot la sorti 18 titluri 4 01° a 5000 lei si pentru
Eustatia Macarescu fostul sub director al Rancei Agricole,
acum defunct. _De la primele trageri neregulate insa prevenitul
Aron Behar, observa ca atat Dan Albahary cat si fratele
shfi Moreno scomptaii imediat dupa fie care tragere nurnhr
mare de titluri esite la sor, banue ca la mijloc trebue sa
se petreaca ceva, se pune la panda si suprinde pe V.
Duantrescu in mai, ma i multe randuri intrand pe furis in
comptuarul lui Dan Albahary ; odata flixat asupra persoanei,
prin intermediul careia se operati tragerile la sorti in profitul
lin Dan Albabary, asteapt& pe V. Durnitrescu, cand esea de
la serviciti, if spune ea stie de tragerile in profitul lui Dan
Albahary si ii pretinde sa fach si cu el asemenea operatiuni
amenintandu-1, in caz de refuz, ea '1 va denunta. V. D-trescu
vazendu -se descoperit accept& propunerea, si la tragerea de
la 19 lunie 1900 i scoate la sorti 15 titluri de renta 4 01° a '
eate 5000 lei fie-care. Cum insa casa Aftalion pe care Behar
o representa ca procurist cade in faliment, acesta—pentru ca
nu dispunea personal de fonduri, ca sä cumpere titluri si sä
mearga inainte e sitit sä puna in confident& pe Rafael Bally
procuristul general al Casei de Banc& Chrisoveloni, care si
cun-ipara de la aceasth cash, la 9 August 1900, pe numele
Behar, einci titluri de renta, dar V. Dumitrescu refuza
de asta data a i le mai scoate, sub pretext ca a ineetat de
a me face, ast-fel de operatiuni chiar cu Albahary, dar adevhratul
motiv era c& Behar nu '1 dedese beneficiul cuvenit
lui de la prima tragere din causa falimentului firmel Afta -
lion. Atunci Behar,.de concert cu Bally s& presint& la Dan
Albahary, Ii comunich eh stie de tragerile la sort fraud uloase
cere 10000 lei, ca despagubiri pentru paguba ee
a incercat cu eurnpararea titlurilor pe care Dumitrescu refuza
a le scoate la sorti, amenintand ea alt-fel va da totul pe
fata, dar Dan Albahary refuza categoric, ha Inca H d& si
afar. In aeea zi Dan Albahary primeste i visita lui Bally, care
prirneste acelasY rhspuns_ Peste ' noapte insa Dan Albahary
gandindu-se mai serios la consecinte, se si hotaraste sä
cumpere tacerea, si a doua zi trimite la Bally pe fratele shii
Moreno si convin ca din tragerile ulterioare sã se dea lui
Bally si Behar 20 01°, din beneficiti, iar pentru a putea fi
controlat, Dan Albahary lua obligatia ea toate titlurile
destinate a fl scoase la sorti sä fie cumparate prin case Chrisoveloni,
unde Bally era fac-toturn. Cu modul acesta Behar
si Bally parvin sä stoard de la Dan Albahary sum de 18253
lei. Vhzend insa eh ceea-ce le revine de la Dan Albahary
este prea putin, prevenitii Behar i Bally sä decid sä
faca o lovitur& mare ; in aeest scop el adreseaza easel Disconto
Gesellschaft din Berlin, cea mai interesata in chestia
imprumutului cu renta, o scrisoare anonima prin care 'I
aratati cä stint in. posesiunea unui mare secret care o intereseaza
in eel ma i malt grad si se ofera s& destainuiasea
adel secret in schimbul unei recompense, dar nu prirnesc
un raspuns. Peste 3 Juni expediaza a doua scrisoare,
avend aproape aeelasi continut si semnata de data aceasta
de Behar, dar si aceasta rhtiaane färä rhspuns ca i cea dintai
Dupa asteptare de un an aproape, prevenitil se gandesc
ea e mutt me bine sá incredinteze afacerea in mainele
unei persoane imfluente la Berlin. In acest scop Bally se st duce
la Berlin in Mait1 1902 unde se intalnesto cu o ruda a sa
Covo si prin acesta face cunostinta lui Liebling advocat cu
va ieumnat cu Covo, caruia conflaza afitcerea. Acesta tar&
A pierde timp s i presinta la Disconto, destainueste directorului
manipulatiunile frauduroase ce se ipetreceau la Minist.
de finante cu tragerea la sort' a titlurilor de renta, jar pentru
a'r forma convingerea Behar este chernat la Berlin si dovedeste
cu borderouri in regula c& toate titlurile de renta ce Dan
Albahary cumparase de la Berlin prin casa Chrisoveloni erad
esite la sorti, jar pentru serviciul ce i se aducea facandu -i
aceasta destainuire aU pretins sä Ii se dea ca recompensa suma
de 500000 marci. Casa de band Disconto, cere timp ea sa
cereeteze faptele denuntate, jar pan& atunci Liebling, Covo
si Behar convinsi cä Disconto nu va putea ref uza suma pretinsa,
fac chiar o conventiune semnata de cate trei, th care
Behar Iucreaz i ca procurator al lui Bally, si .prin care 'si
Impart suma de 500000 marcl luand Behar sr Bally 6Q 0 / 0
jar Covo si Liebling 40°15, Cum insa Disconto refuza a le da
reconapensa ceruta, Liebling si Covo schimbh atitudinea si
starue pe law& aceasta casi si verbal si inscris ea sä intervina
ea pe langa Ministerul de, finante roman; ca s& se
plateasca de Stahll roman suma pretinsa, a,menintand c&
vor desvalui in public faptele comise i vor convoca pe detenforil
de renta spre pune in curent de cele ce se petrec.
In acelasi timp Behar si Bally sunt indemnati sa fad demersuri
identice pe lang& d-1 Costinescu ministru de fimute,
si Behar sä si presinta in Decembrie si are in
acest sens o convorbire cu Sterling, Directorul Bancei
Generale, cunoscut cu d-1 Costinescu. Cand ins& i se comunica
cä surna eel s'ar putea da este 30000 lei, Behar o
gaseste derisorie si spune ca va IäaasociatuIu1 WI din Berlin
sarcina de a face demersurile necesare pentru obtinerea integral&
a sumei pretinse. Imediat dupa aceia, si anume la 12
Ianuarie st.' n. 1903, Liebling iadreseazà o scrisoare easel
Disconto in care esprima mirarea de suma minima °feria' de
Ministrul de finante roman lui Behar si amenita, c& e
hotarat a face o lovitura de bursa, pentru a produce o
scidere insemnatti a titlurilor de rent& roman& si se eonvoace
in acelas timp o adunare a detentorilor german! de rent&
carora le va expune cele ce se petrec i sä 'I botarasca

580 CURIERUL JUDICIAR' No 67.—Dumineca 19 Octombrie 1903 _ ---
6.,acfiune in daune contra Ministeruluf de finante roman forrnalitag formeaza un singur tot, ele se, complecteaza una
-Fata aeedstfi arnenintare ,adus5 la etinoseinta Ainistruld pe alta, si toate intrunite constitue falsd in ate publice.
de'finanle roman, la 7A0 Ianuaii a C., Behar este' arestat Inteadever scoaterea ruletelor din urne intra in atribu-
diipa interventia guvernului roman, stint arestati la Berlin si tiunile funetiunei lui Dumitreseu si fad el Parisianu, nu
Covo cu Liebling si ast-fel se ineep urmaririle ; ar fi putut comite falsul. cum nici el- nu ar fi putut face
simulacru de tragere fara stirea i coneursul 1w Parisianu.
Cand dar el faeea sã se inserie pe liste i BA se eonstate
Mend In vedere cá sã imputkprevenitului Vasile'D-trescu prin proeesele-verbale ca esite la sorti rulete alese mai
ca in calitatea sa de' sef at birouluf datoriei publice, find dinainte din urna, nu facea alt de eat seversea un fats, in
insarcirtat cu tragerea la sorti a titlurilor de renta, a fanut sensul art 124 Cod penal, adica facea sã se altereze Adenumai
un simulaeru de tragere, find-ca in realitate facea verul intr'un act public. De altmintrelea rolul seti nu s'a
O. se, treacà pe liste si in procesul-verbal eonstatator de marginit numal la simularea tragerei ruletelor, ei de multe
efeetuarea operatiunei tragerei ca esite la solti titluri pen- on da el la funetionari lista cu numerile titlurilor ee trebuea
tru care ruletele cu numerile conraspunzAtoare, erad scoase scoase si punea sa stampileze ruletele, fapt afirmat de marde
el mai din nainte din urna ; Cfi cu modul acesta a torui Ion Referendaru inaintea Tribunalului (fila 47) si reparticipat
la falsificarea listelor si proceselor-verbale in eunoseut si de prevenit la interogatoriul ce i s'a luat de junumar
de 23, di datele 2 Deeembrie 1899; 20 Ianuarie, 18 dele instructor, in 4iva de 8 lanuarie a. e. (fila 158 verso),
Martie, 1 si 2 Iunie, 12 lulie, 18 Septembrie,- 1 si 2 D- brie ca, in urma, .ea sä nu fie descoperiti, a cautat n urne ru-
1900, 18 si 19 Iinuarie, I Martie, 1 si 2 Iunie,19 Iulie 18 , letele corespuncletoare, a scos din sir pe cele fats stampilate,
Septembrie, 1 si 2 Decernbrie 1901, 19 Ianuarie, 18, 19 Mar- earl' si gasit acasa la el, si a 'pus in loeul lor pe eele
tie, 1 Iunie si 19 Iulie 19'62 ; adeverate ee fusese. scoase din urna dupa tragere (a se ye-
Avend in vedere eà prevenitul a recunoscuLla instructiune, dea interogatorul sett fila 159 verso). CA martorii Ion C.
trib si Curte, efi a sects la so* in mod fraudulos ruleta cu Constantineseu, A tanasie Paneu si Pavel Popescu, ascultati
numerile titlurilor, de renta apartinand lui Al. Parisianu, la instruetie (fila 245, 315 si 316) afirma ehiar ea une-ori
Eustatiu Macareseu, Dan A lbahary si Aron Behar, si ta a V. Dumitreseu destleea si le dicta ruletele scoase de el din
primit in schimb bani de la Dan Albahary ; urna, jar alt data le aducea numai ruletele si se desfaceatt,
A vend in vedere efi osebit de recunoscerea sa contra Id se citeati si trecead pe liste de el,- ceea-ce e acelas1 lucru ca
ma i vine : a) ail tarea lui Al. Parisian it, care afirma efi i-a i cum prevenitul insusi ar fiseris aeele liste. Ca eel putin pridat
ordine ea 86 swatà la sorti titlurile de rent a a luT mete trei titluri cu No 23814, 23815 si 24017, seoase in pro-
Maareseu, b) gasirea acasS la el a notitelor ce i se fitul lui Dan Albahary la tragerea de la 2 Decembrie 1899,
dedese cu numerile titluritor acestuia, eurn 'si a 8 rulete i eele 15 titluri seoase in profitul lui Aron Behar la ti age-
starnpilate si snuruite (Dos. Instr. flu. 409), — e) artarea rea de la 19 Lillie 1900, e opera eselusiva a lui V. Dumilui
Dan Al bahary si Aron Behar, efi a seos si pentru el la treseu, pentru ca niel el nu afirma ea Parisianu a stiut . de
sorti titluri tle rent fi pentru care ii dedese numerile de mai ele ; prin urmare treeerea pe liste a aeestor titlur i proceinainte,--d)
scrisorilesesisate la Dan Albahary (Dos. instr fil sele-verbale care eonstata operatiunea tragerei, nu a putut
438 si 439), prin' care Dumitreseu if cerea contindi bani,— fi acute de cat de el, si tot el este care a indus aci in ee)
registrele Id Dan Albahary 'Si actul expertuld eare-nonstatrA roare chiar pe Parisianu surprinzendu-i iscalitura ; ca dar
efi s'a bonificat ceinr ee iatr dat eoneursul suma de 22a195 nu se poate sustine ca aei nu exista eea mai caracterisati
lei,—f) in fine gasirea in posesiunea sa a unei sume de peste alterare a adeverului un act public comisa de el ;
40600 de lei iri bani si efecte, sum a care nu e de cat pro- Ca tinend seam& de toate imprejurarile ee inconjura a-
dusul operapunilor ineorente la care se dedea ; ceasta afaeere, Curtea &este ca pedeapsa de 4 ani inchi-
Avend in vedere eh, din punetul de vedere legal, faptele- soare data de Tribunal aeestul prevenit este bine chibzuita,
seversite de firevenit intra in prevederile art. 124 C. pe- ea find vorba de o reiteratiune de fapte identiee, art. 124,
nal, text a plicat de trib. si care prevede fa lsul inteleetual. 40, 60 Cod penal sunt blue aplieate, si 'ea nu e eazul niei a
Inteadever ' elementele eerute de aeest articol sunt : 1) i se spori nici reduce aceasta pedeapsa ; ea dar apelul Pri-
Calitatea de functional-, --- 2) alterarea adeverului inteun mului Proeuror at Tribunalutui cat st al prevenitului tread
public, — 3) si intre in atributiunile funetiunei sale, — buese respinse ;
4) sä cauzese un prejudicid, sati posibilitate de prejudiciu
5) O. fie fattrt cu intentiune frauduloasa ; A vend in vedere ea s imputa prevenitului Dan Alba-
Considerand, - efi in specie, toate aeeste elemente se gasese hary ea -a procurat lui Parisianu si-Dumitreseu Mijloacele
intrunite, -efici nu se poate eontesta ca prevenitul V. D-trescu can servit la eomiterea falsurilor de care acestia ea faera
funetionar public, seful de biroil - al datoriel publice, c5, cut culpabili. stitnd ca au sa serveasca la aceasta coin
aceasta' calitate intra in atributiunile functiunel lui, de mitere,— cu alte cuvinte, ca el a jueat rolul de complice al ,
a efeetua tragerea la sorti a titlui ilor de renta destinate a fi lot ; ca aceasta eooperare a sa consta in aeeea ea el cumamortisate
; efi, facand ti-agerile a alterat adeverul in aete Ora titlurile de renta, comunica din titnp prevenitului V. Dupublice,
cad a fficut sfi se constate in liste si procesele- mitreseu numerile aeestor titluri, aeesta eauta in urne ruverbale
constatatoare de efeetuarea acestei operatiuni ea letele corespunzetoare acestor numere, le punea la o parte,
. esite la sorti titluff' earl' nu esise in realitate, dar care fusese si la ziva fixata facea n umal un simulaeru de tragere, facend
alese mai din nainte din urne, asa cá se facea numai un sá se constate prin liste si procesele-verbale ce se incheia si care
simulaeru de tragere ; ca prin tragerile faeute in acest mod, se eontrasemna de Paristanu, ea esite la sorti aceste titluri, cand
e incontestabil ca detentorii de titluri' au fost- privati de realitatea DU era ast- fel ;
sansa de a esi la sorti titIurie lor si prin urrnare a incereat Avend in vedere ca faptul a fost recunoscut de prevenit in
un prejudiciti ea la toate aeeste operatiuni numai inten- tot etirsul instructiunei, la Tribunal si chiar inaintea Glutei
tiunea frauduloasa — nu se poate sustine ea a eu ocazia interogatoriuld -ce i s'a luat ; ca o-;ebit de recu-
lipsit ; noasterea sa, contra lui mat vine : a) aratarea lui V. Dumi-
Considerand ea apararea "recunoasce ea prevenitul V. trescu cu care el trata b) aratarea prevenitilor Aron Behar
Dumitrescu a simulat operatiunea seoaterei ruletelor din si Rafael Bally, care -Mind de aceste operafiuni, l'a fort.at si
dar sustine ea el nu a partieipat la nici 1111 act seris le dea Di% din beneficiul ee va realisa ; a) Scrisorile lui V.
si ca falsul nu se comitea de eat prin facerea listelor de Dumitrescu sesisate in comptuarul sett, prin care ii cerea
tragere si a proceselor-verbale care constata operatiunea, acte continuit bail ; d) lis tele en indiearea titlurilor cum
care nu sunt 'semnate de el ; Orate si esite la sorti date de easele de banca Marmorosch Blank
Avend in vedere cä in zadar se cearca a se sepa- et Co., EilliS, Halfon, leschek, Chrisoveleni si Banea Romania,
ra operatiunea tragerei la sorti a ruletelor din urne de prin intermediul carora s'a facut cumparatoarea acestor
formalitatea inserierilor pe liste si redaetarea procesului- titluri ; e) registrele sale si actul expertului care constata ca din
verbal constatator ca tragerea a avut loc, &del toate aeeste 1364 titluri, ate s'ati amortisat de la 2 Decembrie 1899-19

4111■=1.11.011.11111~01111011010,
CtIMERUL JUDICIAR, NO. 67.—Duminecti 19 Octombrie 1903
futile 1902, cea ma1 mare parte si anume 822 titluri 4% a
eAte 5000 'lel, apartineaU. prevenitului Dan Albahary, care a
realisat cu mod.ul acesta un benefichi de 811 384 lel 10 bani;
0 in fine inportanta sutra de bani si valori sesizate la el e
cea mai elocinte dovad§ a &andel, dat Iliad ca la 1899 nu
dispunea nici de 90000 lei;
Avend in vedere ca de si nu a tratat direct cu Parisianu,
prevenitul Dan Albahary stia insa ca concursul acestrila '1
este 4sigurat, cad dupa cum recunoasce- .singur la interogatoriul
luat de Judele instructor, in zitta de 17 Februarie 1903
(fila 215— 218) Dumitrescu 'I spusese cä nu putea opera lava
el t apoi se convinsese si densul ca Parisianu lua o parte din
beneficiii, pentru ea i se cense in doue randuri aur cand
acesta s'a dus in strainatate, '1 vedea ducand o viak larga,
facencl chefuri, si in- fine ceia-ce Pa edificat pe deplin, este
cumpararea easel pe care nu ar if puttit'o face din leafa ;
Ca atuncl cand comunica lid V. Dumitrescu numerile titlerilor,
Dan Albahary stia Ca la mijloc sa petvece o afacere necoreetA
Ca nu era o tragere la sort, "ci.numal un simulacru
de tragere, pe langa Ca o recunoasce el singur, dar osebit de
asta spusese V. Dumitrescu inca de la inceput de cand
'1-a facut propunerea; ca dar e temerar a se mai sustine, cum
cearca apararea s§ o faca, Ca el ar strain de falsurile ce se
corniteail Ca 'I ar lipsi inten,tiunea culpabila in ce priveste prejudiciul
comis, i Ca el credea ca castigand in felul acesta nu
vatania pe nimeni, Cu alte cuvinte ea era de buna credinta;
Avend in vedere ca faptul lui Dan Albahary, date find
imprejurarile, constitue o complicitate la falsurile comise de
AL Parisianu si V. Dumitrescu, in acte publice, in profitul luI;
Ca participand la o serie intreaga de aceste falsuri; bine s'a
facut fati de el aplicatiunea art. 50, al. I comb. cu 124 si
40 Cod penal ; ea pedeapsa find preveduta de ult. al . de sub
art. 49 trebueste a se face aplieatiunea si acestuI text de
lege ; Ca tribunalui Wend aplieatiunea si a art. 60 Cod penal
fi coridamnand pe prevenit la tre an nchisoare eorectionala
fi 2000 lel amenda, a dat o pedeapsa proportionala cu faptul
comis ; cã dar, nu e casul a i se spori sail reduce din aceastik
pecleapsa, ca prin urmare, atat apehl Primului Procuror cat
VI at prevenitului trebuesc respinse ;
A vend in vedere ca se imputa inculpatuldi Moreno Albahary,
ea in lipsa din tara a prevenitului Dan Albahary, care
'I e frate i la care se gasea ea amploiat in comptuar. el este
care procure Iu V Dumitrescu numerile titlurilor de -renta
ce urmati a fi amortisate ; Cu alte cuvinte ca a procurat i el
mijloacele can au servit la comiterea falsurilor stabilite in
guerilla lul Parisianu i Dumitrescu, sciind cã ail sa. serveasca
la aceasta comitere, cea-ce constitue o complicitate ;
Avend in vedere ca inculpatul nu eontesta la interogatorile
Ce i s'a luat a §tia de operatiunile ce se petreceati intre
fratele WI Dan si V. Dumitrescu, sustine insa ca el n'a pro-.
curat nici o data acestuia liste cu numere de titluri de rent§
destinate a Ii scoase la sorti, i ca rolul sëiI s'a margipit numai
a libera lid V. Dumitrescu bani, cand '1 se cerea pc care
trecea la comptul seil, conform instruetiunilor ce avea de
la fratele sea
Avend in vedere ' c imprejurarile de fapt yin sã demonstreze
cä rein! sea nu a fost asa de limitat cum se pretinde.
Inteadever, cand Aron Behar afla ca V. Dumitrescu scotea la
sorti in mod fraudulos titluri de rent§ pentru Dan Albahary,
sa presint§ la acesta atat el cat si Bally ca sä 'I ceara
bani, ameuintand ca alt-fel ii va denunta, cel tare este
trimis de Dan ca sá trateze Cu ei si care le cumpara tacerea
cu 200 I 0 din beneficiir este inculpatul Moreno Albahary, fapt
recunoscut si de el ;
Este adeverat insa, ca atat Dan cat si V. Dumitrescu, astazi
spun Ca el n'ar fi procurat mei odata numere de titluri de
rent& spre a II declarate scoase la sort, la tribunal insa Durnitrescu
arata (fila 21 verso) ca, Moreno a venit cu liste
In numele frateluisü. si la dosarul instructiunei exista mai
multe scrisori sesisate in comptuarul lui Dan Albahary ((ila
438, 440), printre care unele sunt adresate chiar lui Moreno,
si prin care V. Dumitrescu cerea diferite sume de bani ; ca
in deosebi pun scrisoarea din 22 lunie 1901 (fila 44(;) 't cere
numerile marfeisosite, prin cea din 9 Februarie 1902 (fila 438
verso) 1- spune ca a doua zi incepe a opera 4°/, 94, jar prin cea
din 20 Februarie 1902 (tot fila 435 verso) 'I cere ca daca pana
Sambata soseste marta la Chrisoveloni, instiinteze find
ca Dumineca incepe operatia, si e cert ca la aceasta data Dan
lipsea din tali find cá chiar Dumitrescu prin scrisoare arata
luI Moreno ca a primit o scrisoare de la el din Meran (Tirol);
ca dar feta de aceste scrisori si aratarea lui Dumitrescu facuta
la tribunal, dubiti numal poate fi c i Moreno a procurat lui
V. Dumitrescu numere de titluri de renta spre a le declara
esite la sorti. Ca a se pretinde cum sustine apararea, sá se
dovedeasca ca Moreno a si dal curs cererilor din aceste scrisod',
adica a a comunicat lui V. Durnitrescu nurnerile titlurilor
de renta si ca ele ai si e,sit la sorp, este de prisos,
dat fiind rolut activ jucat de el in aceasta afacere ; Ca de
aceia este inutila si hemarea ca martor a lui Chrisoveloni,
de oare ce toate aceste operatiuni se urmail cu Bally procuristul
së general, i Chrisoveloni e strain de afacerl. Ca
cea ma eloeinte dovada ca Moreno a dat concursul sea in
aceste fraude, este bonificatia de cate 32000 lei ce sla fratele
sea Dan pe anii 1900-1901 si 1901-1902, cum resulta din
registrele acestuia si constatarea expertului, si cum o reeunoaste
si el ;
Ca dar complicitatea lui Moreno Albahary find pe deplin
dovedita si cooperatiunea sa fiind reiterata, faptele cornise
de el cad tot sub previziunile art. 50 al I comb. cu 124,
49, 40 si 60 C. penal ;
Considerand insa ca el nu opera pe comptul lui propriti
ci pentru fratele seri Dan Albahary ; ca tinend seama de
situatia lui vis-a-vis de acesta, Curtea gAseste cä eulpa,
prin urmare respunderea lui, e mutt mai mica ; cä dar e
casul a 'I se admite in parte apelul, a se respinge apelul
Primului Procuror si a i se reduce pedeapsa.
Avend in vedere cä prevenitului Aron Behar, i se imput§
urmatoarele trel fapte : 1) CA a procurat lui V. Dumitrescu
mijloace de a comite falsuri in acte publice, stiind cä ail sä
serveasca la aceasta corniteref, 2) CA prin amenintare verbala
de a face revelatruni a stors de la Dan Albahary bani ; si
3) CA usand de aceleasi mijloace de asta data i inscris, a
cercat sä stoarca ban! de la Statul roman, representat prin
Ministrul de finante ;
Avend iii vedere a in ce priveste primul fapt, exist5
marturisirea prevenitului si aratarea lui V. Dumitrescu, ca
la tragerea de la 19 Iulie 1900, a fault sä ias i pentru el
la sorti 15 titluri de renta 4°/ 0 a cate 5000 lei. Este adeverat
cä aceste titlini a fost cumparate pe numele firmei Fr. Aftalion,
pe care prevenitul o representa ca procurist; daca ins se tine
in seam § ca afacerea a fost tratata de el direct, cä el este
care a exercitat presiunea asupra lui Durnitrescu,amenintandu-1
cä alt-fel '1 denunt5 pentru tragerite neregulate ce facea
in profitul lui Dan Albahary i cä firma Aftalion n'a tras
nici un profit pentru ca chiar atunci a si cAzut in faliment,
dubiii nu poate fi c§ respunderea intreaga revine prevenitului
Aron Behar;
Avend in vedere c§ modul cum s'a i condus, pune in evident§
sciinta sa ca se comitea un fats in acte publice ; cA
dar, faptul sü fiind identic cu al lui Dan Albahary. cade
sub previziunile art. 50 al. I jar nu 50 al 11 cum s'a hotarit
de trib , comb cu 124 si 49 G. penal ;
Avend in vedere cä pentru eel de at doilea fapt exist :
a) martdrisirea sa b) aratarea lui Dan Albahary cã ia cerut
si a dat bani sub amenintarea de a denunta tragerile
frauduloase ce sa faceaii in profitut sell de V. Dumitrescu
in unire cu Parisianu, c) aratarea lui Moreno Albahary,
prin intermediul chruia s'a fixat a i se da lui silui Bally 20°, 0 din beneficii,
d) registrele lui Dan Afbahary i actul
expertului, care constat cá 11 s'a dat suma de 18255 lei,
registre in care Behar e trecut sub numele de Piscu,
recunoscut si de el; cri dar bine s'a apticat de tribunal pentru
acest fapt art. 334 ult. al . C. penal ;
Avend in veclere &A in ce prive.ste at treilea fapt, prevenitul
recunoasce ca a cerut o recompensa pentru destainuirele
ce a facat relativ la operatiunile frauduloase ce se cornitead
cu ocazia tragerei la sorti a titlurilor de ren CA, dar sustine
ca nu a usat de nicl-o amenintare

582 curtiEnuL JUDICIAR , 67.--Dumineca 19 Octombrie 1903
- -
Avend in vedere ca daca la inceput Gaud s'a adresat la spline cd.Bally stia de tratativeie cu Disconto, Ca facead, cores-
Disconto Gesellschaft, cererea avea caracterul unel re- p'ondenta inapreuna, si ca riu facea' nici un deniers pan nu
compense, prevenitul a schimbat atitudinea indata , ce a se consulta Cu el; ca de alt-fel chiar Bally rccunoste: ca a fost
vezut ca de la aceasta casa de bane nu s , poate obtine la Berlin, unde s'a intalnit cu Covo ruda sa i cu Liebling,
nimic; C atunci prin asociatii sei Covo si Liebling la Berlin, cumnatul acestuia, de si neaga a Ii vorbit ceva Cu er de a .-
iar el direct la 13ucuresci prin intermediul Jul Max Sterling, facere, ea' s'a intamplat sä fie in gara de Nord, Gana Behar
Directortil Bancei Generale, lucrand mane in mama, fac s'a intors de la Berlin si ca a plecat Cu el in birje, Ca stia
presiuni asupra Guvernului roman, cerand de la acesta in fine de conventianea ce se incheease intre ei si prin care
suma de 500000 marci. sub amnintarea de a desvalui deenLo ii revenea i lui o parte din suma de 50001'0 marci ce se cerilor
de titluri, cele ce se petrec la Ministerul de finante ; ruse Guvernului roman ; ceva mai mult, 13.-har afirma (fila
ca apoi carrd i se comunica ca suma ce i se ofera este 186) ca un exemplar de conventie a foss semnat si de Bally
numai de 30000 lei, el nu se sfieste de a declara ca surna 1 restituita.- lui Covo, fapt recunoscut si de acesta la interoe
derisorie, eft nu mu continua tratativele si ce va scrie gatoriul ce i s'a luat de judele instructor, in ziva de 30 laavocatului
ski la Berlin ea sä faca alte demersuri ; nuarie a. c. (fila 202 verso), desi asta-e tagadueste Ca intre-
Avend in vedere ca toate acestea sunt confirmate de barea ce se naste este : pentru ce se atribuiaelui Bally o parte
martorul Max Sterling, ascultat de trib sub prestare de din aceasta surna, dacà el era strain de afacere ? Ca ceea ce
jurament, si resulta din coresponden-ta ce a fost sesisata la vine sa confirme ca el mergea mana in mane cu Behar, este
el, corespondent urmata Cu Covo si Liebling din Berlin si cd nu toate scrisorile Sesisate la acesta if erail lui adresate, ci
aflatd in original si traductiune in dosarul instructiunei; unele, cum sunt cele Cu date de 6 si 12 lanuarie 1903' (fila
la fila 325 -- 408 ; ' 374 si 376), sunt adresate unei a treia persoane, careia cei din
Avend in vedere ca irnediat dupa ruperea tratativelor, Berlin ii spune ce a scris lui Behar saü o insercideaza sä co-
Disconto a si prima de la d -1 Liebling scrisoarea de la 12 munice ceva acestuta Si aceasta persoand nu era alta Ie cat
lanuarie st n. a. c , prin care's)" exprinaa mirarea de surna Bally Cd flind dar pe deplin stabilt ca tot ce s'a recut de
minima oferita de Ministrul de finante roman lui Behar si
Behar, Covo si Liebling in scop de a stoarce Statului roman
amnjnt c va face 0 loviturd de bursa pentru a produce o suma de 500000 marci, a fost pus la cale irnpreuna Cu Bally,
scadere insemnata a MI urilor de renta romand. si ca va con- imprejurarea ce acesta si-ai flat toate precautiunile si nu s'a pus
voca in acelasi timp o adunare a tuturor detentorilor ger- in evident a.nti schimba nimic situatiunea: el remane de o
mani de renta, crorà1e va expune cele ce se petrec si '1 potriva culpabil Cu cei-Palti, Ca si cum ameninprile ar ft
va hotari la o actiune in daune contra Ministerului de fi- venit direct din partea sa Ca dar apelul Primului Procuror,
nante roman ; urmeaza sa fie admis si pedeapsa. ' marita ; ,
A.vend in vedere ca prevrnitul si cu at sei asociati atilt
Ca in sarcina sa flind doue delicte de aceiasi natura,
erad de siguri ca vor reusi in intreprinderea lor, in cat supuse la aceiasi pedeapse. cata a se face aplicatiunea art. -
fac SI 0 conventie prin care impart suma cerute. conventie 40 C. pen. ; ca tinand seame si de imprejurari, Curtea ,gaseste
semnata de Covo, Liebling si Behar, lucrand si ca procurator ca e locul de a se adrnite in favoarea prevenitalui si. .ciral
hi Bally si aflata la dosarul instructiunei in original cumstante usuratoare ;
(fila 720 si in traductie fila 401);
Avend in vedere ca textele de lege care ad dar a fi aplicate
Avend in vedere ca .si aces t fapt find pe deplin stabilit in prevenitilor si inculpatului, Care in parte sunt visate Si de
sarcina prevenituliii Aron Behar, el cade tot sub prevederile hoterirea trib , dar care nu ad fost reproduse sunt: art. 124,
art. 334 ult. alin Cod penal ;
50 al. I, 49 ult. al , 331 ult. al , 40 si 60 Cod penal, articole
A vend in vedere ca fund recunoscut culpabil de trei care s'aii, citit in sedinta publica de d-1 Prim-Presedinte, si
delicte deosebite, Cu drept cuvont '1 s'a aplicat de tribunal care au urmatoarea coprindere : , . (urmeaza textul artisi
art 40 C. p; c faptele nefiind de aceiasi natura st colelor).
supuse la aceiasi pedeapsa, urma a 'i se aplica pedeapsa
cea mai grea, adica a complicitatei la falsuri; ca intro cat Afend in vedere. cd" in ceprive0e despagabirile eivile, pre-
Tribunalul i-a acordat si circumstante atenuante, Curtea tinse de Seat, este netagaduit ca.' ele nu pot fl acordate cu titlu de
gaseste cä pedeapsa de trei ani inchisoare corectionala daune morale, curn a hotarit tribunalul.. Inteadever, demnieste
bine chibzuita si ast-fel fund urmeazd a respinge atat tatea s,i reputatiunea Statului roman, sunt mat presus de on
apelul prevenitului cat si pe al Primului Procuror. ce atingere, si actele comise de preveniri nu pot sa'i aduca
nici cea mai mica stirbire. In specie adeverati lesati sunt
detentorii titlurilor de renta. 4°10a 5000 lei, pe care Statul
Avend in vedere ca doue sunt delictele imputate prevenitu- se crede morahnente obligat a'i despagubi de prejudiciul
lui Rafael Bally, si anume: 1) Santajul asupra lai Dan Alba- incercat print fraudele comise de preveniff ; ca osebit de
hary, si 2) santajul cercat asupra Statului roman, asociat la aceasta obligatiune morale., Statul respunde civilmente de
ambele fapte cu prevenitul Aron Behar ; c tribanalul '1-a faptele functionarTor sel necinstiti, el mai e inut apoi
recunoscut culpabil de primal fapt si a omis a se pronunta si de obligatiunea contractuald derivend din contractul inin
privinta celui d'al.doilea, cea ce a si determinat pe Pri- ,cheiat cu consortial de bancheri cart s'ad insarcinat Cu
rnul Procuror ca s declare apel si in privinta lui; plisarea deferitelor imprumuturi, de oare-ce ernisiunea de
Avend in vedere cä pentru primul fapt, exista aceleas1 renta s'a fdcut sub conditiunea t-a amortisarea eY sã se opereze
probe ca si pentru Behar si anume marturisirea sa, aratarea in mod cinstit, la anutne epocl; ca dar, prejudiciul pentru
110 Dan Albahary cã i-a cerut si dat bani sub amenintare de Stat este eVident si nascut inca de la primele trageri neregua
denunta tragerile frauduloase cc V. Dumitrescu cu Pali- late cc ari avut lac; ca daca panã asta-zi detentorii de renta
sianu facead in profitul sët, aratarea lui Moreno Albahary n'ail reclamat Inca in mod individual dospagubiri de la Stat,
pun intermediul caruia s'a fixat bonificatia de 20 0 1 0 din be- causa este ca. Ministerul de finante a oferit benevol prin
neficid ; ca pentru M putea controla se pusese oblig-atie lui consortial de bancberi Cu .cari este legal, prin contract de a'i
Dan ca toate efectele sa fie cumparate prin casa Ilrisovoloni. despagubi i e chostia nurnri de a se stabili modalitatea platel ;
pe care o conducea prevenitul ; in fine registrele lui Dan Consicierand ca o data stabilit ca Statul este prejudiciat,
Albaliary si actul expertului, constata ca s'a dat lul I3ally i ceea ce armeaza a se sti este din ce se compune acest pre-
Behar surna de 18255 lei ; a dar bine i s'a aplicat de Trib. judiciu i are este quantumut tui ?
pentruacest fapt art. 334 ult. al C. pen ; A-Ond in vedere ca pe cand so' corniteati fraudele Statul
A vend in vedere ca in ce pi iveste cel de al doilea fapt, era si el detentorul a 13 milioane titluri de renta din care
Bally pretinde cä n'ar fi in nimic amestecat ca din par tea 9 milioane 4°/,„ care sa gaseaii depuse in gaj la Disconte Gesa
nu ar exista amenintari nici verbale nici scrise pentru a sollschaft; pun faptul tragerilor la scull Ia1ificate, Statul .ca
sili pe Guvermil roman sa-1 dea bard"; ori care detentor a lost lipsit de sansa de a: vedea amorti-
Avend insa in vedere ca in contra sa vine aratarea lig Aron sate in tot sad in pare acea renta si n'ar fi fost suit sa
Behar, care in tot ennui instructiunei ca si la Trib. si Curte, pia:teased lui Dan Albahary si celor-ralti partasi la frauda

_
jtrtliCiAll, No. 61.—
surne de .bani pentru renta care in realitate nu esise Ia sorti
Iata dar un prim element pentru aprecierea pagubei ;
Avend iii vedere cá o altä paguba evidenta pentrii Stat
resulta din conversinnea imprumutului de 175000000. Inteadever,
daca Statul n'ar fi fost suit de amenintarea de a
se divulga fraudele si a'si vedea creditul compromis, ar fi
teptat momentul poprice cand cursul titlurilor de renta ar fl
fost urcat, de oare-ce avea inaintea sa inch' cloi ani si ar- fi facut
conversiunea in conditiuni mult mai avantajoase, date find
Irma imprejurdrile era trebuit sä precipite conversiunea si
sa primeascal conditami mai grele de cat acelea ce ar fi putut
obtine asta-zi, de ex.: arid cursul rentei e mult mai urcat.
Este adevorat ea Guvernul a cleclarat, in Camera cä conversiunea
s'a - facut in c-onditiuni escelente, dar aceasta declaratiune
nu inseatnna alt ceva de cat ca in situatiunea in
care se gasea atunci, conditiunile obtinute erafl cele ma i bune
ce se putea spera ;
Avend in vedere ca Statul find dator a despaglibi pe detentorii
de titluri de renta de toate pagubele iiftrcate prin
tragerile frauduloase, prejudiciul pentru el este deja nascut.
lata dar o alta paguba. pentru Stat ;
Considerand ca., in ce priveste quantumul prejudiciului, elementul
eel mai sigur de apreciere este beneficiul realisat
de preveniti din tragerile frauduloase si earl numal pentru
Dan Albahary trece de 80001.0 lei ; cd daca la aceasta cifra
se adaogá titlurile de renta ce Parisianu a facut sä se scoata
la sorri pentru el, titlurile lui Macarescu Si cele 15 titluri
scoase de V. Dumitrescu lui Behar, despagubirea de acordat
Statului se poate fixa far§ exageratie la cifra de 900000 lei;
Avend in vedere cá putin importa daca beneficiul realisat
de Dan Albahary este de 811.384 lei 10 bani, cum result&
din registrele sale si constatarea expertului, sail mult nnai
mica, cum se pretinde de aparare prin inemoriul ce a pre-,
sintat Curtei, ca cea ce trebue a se avea in vedere, este dauna
Incercata, jar nu profiti.1 net revenit deliquentului;
Considerand cã in casul de fara nu se poate iarasi stabili
gradul de responsabilitate baneasca si fixa pentru fie-care
prevenit quantumul sumei, Onã la care el poate fi solidar
cu cei-alri; ed ceia-ce trebue sa se aiba in vedere, si de care
urineaza a se fine seama, este cif V. Dumitrescu, Dan Albahary,
Moreno Albahary si Aron Behar y aü dat cu totii alarm
ca sa traga profit din tragerile frauduloase a titlurilor de
yenta.; ca, in acest cas, art. 101 ,3 C. civ o spune in mod clar
cand delietul este imputabil mai multor persoane, ele
stint tinute solidar pentru Jespagubire ;
Avend in vedere ca de si prin conclusiunile scrise ce aü
depus advocatii Statului cer ca sá se condamne la despagubiri
solidar top partasii la tragerile false si la santaj, si
prin urmare si Rafael Bally ;
Considerand ca de si este adeverat ca amenintarea de a
divulga fraudele a causat un prejuditiii Statului, cad a precipitat
conversiunea ;
Considerand 1.1)&6. cä , Ministerul de finance, nu s'a constituit
prte civila si in contra lui Bally ca.' Biel la tribunal, nici
Curte nu s'a pus vre o conclusiune maid in contra lui
lirelativ la despagubiri; cã dar cererea ce se face pentru prima
prin conclusiuni scrise si fara ca prevenitul sã fi avut
lutinta a se apara este venita tarzit si nu poate fi inuta
Ia searna ;
Avend in vedere in fine cererea facuta de preVenitul Dan
'Albahary printr'unul din aparatorii sei de a se ordona de
Carte restituirea valorilor ce i ridicat de judele instruclor
si care se gasesc depuse ;
Avend in vedere cà potritit 86 comb. cu 34 Pr. pen., jue
instructor e in drept a plane mama, nu numai pe ce a
it la comiterea crime sail dclictului, ci si pe on ce va
tea urr product al acestui fapt si cafe ar putea set vi spre
coperirea adeverului ;
Consideland ca in specie, dubia nu mai poate fie cã vale
sesizate prdvin din tragere la sorti in mod fraudulos
titlurilor de renta; ca dar hive a facia judecatorul de insclinne
ea a pus rnana pe ele; cà 'cum e reeunoseuf cull!
itintit a respunde de despagubiri civile, restituirea
sã cere devine imposbila, Statul avend dreptul a se aco-
de despagubirfle Jul acordate din acele valori ;
Pentru aceste motive,. Curtea, respinge apelul deciarat de
nip" Vasile Durnitreseu, Dan Albahary, Aron I3ehar
-bumineca 10 tictombrie NM Sgl
lb■ ■ ■■ ■■11
I Rafael Bally contra sentintel corectionale a Tribunalului Ilfov.
s. I cu No 997191)3.
' Respinge asemenea apelul declarat de d-1 Priln-Procuror
al Trihunarului llfov contra aceleasi sentinte in ce priveste pe
preVenitii V. Durnitrescu, Dan Albahary, Aron Behar si pe inculpatul
Moreno Albahary.
Mmite in parte apelul declarat de inculpatul Moreno Albahary,
apelul declarat de d-I prim- Procuror contra sentinteI
de ma i' sus in cc priveste pe Rafael Bally, cum si apelul
declarat de Ministerul de finance, in ce priveste despagubirile
eivile.
Condamna pe Moreno Albahary la un an s pe Rafael Bally
la un an si zece luni inchisoare corectionala.
Mentine pedepsele aplicate de tribunal in ce prive.ste pe
Vasile Dumitrescu, Dan Albahary si Aron Behar,
Condamna pe Vasile Durnitrescu, Dan Albahary Moreno
Albahary si Aron Behar ca in mod solidar sä plAteasca Statului
roman, representat prin Ministerul de finance suma de
900.000 lei ca despaguldri civile.
(ss) Sc. Popescu, Em. Anastasiu, Gr. tefanes.lu, V. Pretorian,
Oscar Niculescu.
p. Grefier (s) G. Demetrescu
....
JURAMENTUL MOREADAICO
Chestiunea formel de prestare a juramentului
deferit evreilor, este una din cestiunile call s'ail
discutat §i se discut Inca, atat de doctrind cat .si
de instantele noastre judecatore§t1. ,.i doctrina §i
jurisprudenta variaza in solutiunile lor, aducendu-se
§i de o parte i de alta, nenumerate argumente,
basate, fie pe caracterul civil sail religios-civil
al juramentului, fie pe consideratiuni
de echitate sail de ordine sociala, fie chiar pe
dispositiuni ale legilor positive.
Interesante monografii, ail foSt publicate in
aceasta privinta, chiar la mil in tard, fie de speciali
.sti si savanti in sciinta dreptului, fie de alti
cunoscatori al acestei cliestiuni. E inutil cred, de
a mai reaminti, cunoscutele monografii ale eruditului
nostru profesor D. Alexandresco, publicate
atat in coloanele «Curierului» cat §i in a DreptulD
cum .si in apreciatul seil Tratat de Drept civil,
unde sa, gaseste, in mod magistral tratata i chestiunea
jurarnentului more-judaico ( 1). De asemenea
cred cä sant cunoscute ,,i cele-alte monografii,
cum ar fi de pilda scrierea d-lui C. Gabrielescu
relativa la Natura jurtimentuldi 0 jureimentul
more-judaico, §i. a d-lui C. Cerulianu, Marturisirea
.i jureimentul.
Chiar acum de curand, invetatul rabin al israelitilor
din Bucure.51,i, d-1 A. Taubes, intr'o interesanta
brosura, in titulata : Despre jurcimentul la evrel f i
jurcimentul more-judaico, studiaza amanuntit chestia
juramentului, expunand in mod savant, in mai
multe capitole : origina, forma cat .si caracterul
juramentului ,si terminand cu formula cea mai
agreabild, sub imperial legiuirei noastre, pentru
juramentul evreilor.
Dar nu am sä insist mai malt, asupra lucrarilor pu-
(I) Vezi Curierul Judiciar, No. 43» din 19r0 . i No. 85 din
1901; Dreptul, No. 64 din 1901; si D. Alexandresco. Dr. civil,
vol. VII, pag. 396 i urm,

44 etlittitt iUblciAli, Td 67.--burairiecA 10 Ocioinimie
blicatein aceasta, materie i nici asupra argumentelor
§i a probelor, pe cari partisanii unui sistem
saa altul le aduc in sprijinul parerei lor, ci me
voi margini la scopul ce mi-am propus, scriind
acest articol : de a dovedi prin ajutorul legei de
procedura, ca sub actualul cod, cestiunea propusa
prin primele renduri ale articolului de iata,
ar fi, pare-se, in mod definitiv, traripta, excluzandu-se
posibilitatea ivirei vechilor discutiuni.
Articoiul 239 din vechiul Cod de procedura
civila, avea urmatorul cuprins : ejurelmMtul se
va face in audienla urmotoare, afard numui dacel
imprejurdrile cer ca sä se facet indatei » ; jar
noul articol 239, se exprima astLfel : «Jurcim
tul se va face in audienla in care a fost admis».
Din comparatiunea acestor doue texte ale legel
de procedura, vedem numal de cat deosebirea
dintre ele : sub noul Cod juramentul deferit
uneia din parV, trebue sä fie prestat in chiar
audienta in care a fost admis, lucru ce nu era sub
vechiul Cod. De aci, urmatoarea consecinta : impricinatul,
chernat inaintea unel instante judecatoregi,
este obligat, ca atunci cand i se defera
un jurament, sa'l presteze indata.
Expunerea de motive, care insote§te noul Cod
de procedura, arata motivele de care a fost ehlauzit
legiuitorul, cand a modificat acest articol
239. Din aceasta expunere vedem ca numai grija
legiuitorului de a irnpedica neajunsurile i straganirile
earl puteati sä se iveasca prin amanarea
prestarel juramentului deferit, facut de a aduce
modificarea aratata articolului sus citat. Vol
arata, mal la vale, ce importanta colosala, pare
a avea modificarea acestui articol, §i cum fara
a se voi, s'a curmat discuttunile call se faceau
interpretandu-se articolele referitoare la forma
prestarel juramentului decisoriti.
Cum se va presta juramentul deferit unui ?
Ce formula i se va supune constiintei lui ? Ce
formalitati vor trebui indeplinite ?
Tata chestiuni, pe care actualul legiuitor pare
a le fi tran§at, o data cu modificarea adusa vechiului
cod. In expunerea de motive, la articolul
196, gasim eh legiuitorul voind sä previe dificultatile
la care ar putea da nagere, prescrierea unor
formule pentru prestarea juramentului, de catre
persoanele de alt rit, de cat cel cretin, a lasat
pe judecator, deplin suveran asupra acestui
Iata in adever cum glasuqte aceasta expunere :
(In lipsa unei reguli de drept, cestiunea se va
resolvi hi fapt. In fie care speta, judecatorul remane
liber de a aprecia sincerilatea marlortilitt
sail Mild care are sei jure, modificdnd el (ladecdtorul)
formula juram8ntulu1 dupa cum prescrie
religiunea-constiinta celut ce va jura. (2)
Tipagralis Ziarului CUR1FAUL JUDIPAR,
A§a, find, me Intreb : formalitatile juramentuluI
more-judaico, mai sunt ele posibile, fata cu redactiunea
data articolului 239 din actualul Cod
de procedura civila ? Se ma i poate oare admite
prestarea unui asemenea jurament, cu aceste pretinse
forme ?
Daca vorn avea in vedere, cele aratate mai sus
din expunerea de motive a legiuitorului din 1900,
cum i modificarea adusa vechiultil articol 239,
de sigur ca respunsul dat, nu va putea fl de cat
negativ.
In adever, In primul rand, nici un text de lege
nu prescrie vre-o formalitate deosebita pen tru cel
de alt rit, afard de modificarea lasata in suve-
rana apreciere a judecatorului a formulei de
jurament ; jar pe de alt a parte, legiuitorul prescriind
prestarea de indata, In audienta cand s'a
admis, a juramentula pi in aceasta prescriptiune
se exclude posibilitatea executarel pretinselOr solemnitati
ale juramentuldi more-judaico. Cum am
putea concilia zisele articolului 239, cand am
obliga pe impricinatul-evrea, sa, presteze un jurament
deferit, cu a.a zisele forme exterioare ale
acestui jurament ? Cum are sä se poata aduce la
Indeplinire cerintele acestui articol 239, cand se
§tie ca juramentul acesta, more- j udaico, nu se
poate esecuta de cat in anumite zile, §i cu ni§te
forme exterioare, care trebuesc aduse la indeplinire,
cu o zi lnainte chiar ? Cac- I din doue una :
on executl In totul articolul 239, pentru a corespunde
cerintelor acestul articol, a evita spaganirele
de care s'a temut legiuitorul, prescriindu-1,
on executi pretinsele forme ale juramentului
more-judalco, §i atund calci legea, cafe te obliga
la luarea de indata a juramentulul deferit.
lath' ded, dupd parerea mea, ca sub noul Cod
de procedura, juramentul more-judalco, cu pretinsele
lui forme nu ma l poa,te sta In picioare
find repudiat de acest Cod.
Cat prive§te formula juramentului evreilor, cred
ca cu mid modificari, aceia propusa de rabinul
A. Taubes, in bro§ura sus amintita, este admisibila
§i concordand In totul, atat cu cerintele
giuirei noastre, cat §i cu acelea ale religiunel.
15 funie, 1903
1........NINIIIMI4114.111111111 ■ ■
Mc. M. PArvulescu
Jude-ajutor, ocol I P1ogt1
INF'ORMATIUNI
Anunicim cu placere ca' in numeral viitor voni
publica tin articol : elspasolu I nolle tem% penaleo,
datorit penei lulian Teodorescu, membru
de fedinici la tribunalul Illov, ca respizns articolu-
«Casul soldatului Ispapiti», datorit penei disiin
sului nostru colaboraior d-1 Vespasian Erbiceanu, ce
a lost publicat in Curierul Judiciar No 59 din 21
Septembrie a, c,
19, Bricers#11. Proprietir Ion & Codteanm—o. 4200

AMU'. III, No. On eireitiniar 50 basil \ Jai 2g Octombrie 1903-
Un numer vechl 1 led
DOCTRINA JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DMECTOR D. ALEXANDRESCO
I I
PRIM-REDACTOR I. N. CESARESCU
IBONA.MENTUL I A PARE REDIcTIA ADmiNisTRATIA
pe an 30 lel; 6 lunl 16 lel; 3 lunI 8
ieI dC doue on 8tudenfli pltitese pe Jumetate
pc septUng sub redaclianca until comitet
6, lak1 BBUrto,CnUcoRvEeaSnCui Voer (1, 0
StrAlnitatea : 40 lei pe an, 20 Pe 6 Abonamentele se elites() tot-d'a-nna inainte 1:is.a.vi s de Palatul lush tiei
SUNIA :
Ispapiu si noile teorii penale, de d-1 Julian Teodorescu.
JURISPRUDENTA ROMANA :
Curtea de Casatie, s. : Camelia Lempika cu Anton
Rohr f. a. ;
Curtea de ape! Bucuresti, s. LII : G. Popovici cu Nona
Societ. de Tramwai, CU 0 Observatie de d - 1 D. Alexandresco
;
Inforroatii.
— --_
Ispa§oiu qi noile teorii penal°
--- —
In Curierul JudiciarNo. 59, din 21 Sept. a. c., a
aparut un articol intitulat: oCazul soldatului 'spasoiu»,
si in care autorul cata s pue in evidenta
coutradictia care ar exista sentinta Consiliului
de resboin din Craiova si stiinta penala, ast-fel cum
e, inteleasa de scoala Lombrosiana, sat dupa cum
este cunoscuta in lumea juridica penala: scoala antropologicd
italiana.
Nu vom face aid istoricul acestei scoale, safi
mai bine zis nu vom arata elernentele care-i servesc
de basa, pentru-ca aproape mai toti ace i earl
se ocupa cu dreptul afi avut ocasiunea sã o
noasca, daca nu in totul cel putin in parte. Cea-ce
putem adaoga este ci s'a fdcut mult has la un .
congres de antropologie—claca nu me insel eel de
la Bruxelles —unde seful scoalei a fost pus
In greaua situatiune de a recunoaste cat erail de
putin intemeiate semnele exterioare care determipe
criminal, precum i genul criminalitatei.
In adever, find lasat sà studieze pe detinutil din-
&fel inchisoare mai Multa vreme, n'a putut determine
nici chiar 15 0 / a de si. datele teoriei sale pareati
oat de precise in cat ar fi trebuit sã nu lase,
de cat un foarte neinsemnat alea. Prin aceasta nu
yohn s dicem ca scoala luilLombroso ar fi cu totul
Inuti1si basa el foarte putin stiintifica; din contra,
spuneam in alta parte (t) ca gratie studielor !titreprinse
in Italia s'afi nascut tendinte noi in *Uinta
dreptului penal. Un lucru insa care nu e nal in
nki una din scolile moderne, e punerea la index
liberului arbitru. Acurn, ca acest liber arbitru ar fi
inlaturat de elernentul phisic al d-rului Gall (g) pre-
(1) vecti studiul nostru asupra sentintelor fard. durata determinatg,
publicat in Monit. Oficial din 12 Oct. 1900 §i reprodus
de cAtre onor. Minister de justitie in brosurl.
(1) Philosophie du droit penal de Ad. Franck, p, 4 i urm.
cursorul scoalei italiene, sail de elementul p,sichophisic
al acestei din tirm coale (hereditate, alcoholism,
maladii nervoase, etc. etc.), preaum
al tertiei cdale, represintata de Alimena i Calojani;
or, de s'ar -,atribui comiterea faptului tinui
determinism economic, clupa cum ne demonstra
G. Ferri, sail unui determinism nascut din trebuinta
de a exista in acest bulion de cultura numit
societatea i o cantitate mai mult sail mai
putin mare, de microbi de o natura speciaId—criminalitatea,
dupa cum sustine scoala lionesa a d-lui
Lacassagne; infine, toate aceste scoale cu subdivisiunile
lor Wad de cat un singur element ,comun:
inlaturarea liberului arbitru, care formeaza basa
scoalei 1u Rossi si a tutulor.clasicilor.
Examinfind fapta Jul Ispasoiu, independent de
faptuitor, gasim ca intr'una din zile, acest din
urma find arestat de catre seful sea, sail dupa
interventia sefului se'il, pentru a se resbuna de pedeapsa
care i se daduse, ininusca a tat pe capitanul
Georgescu si acljutantul Teculescu i ar fi
pu§eat de sigur i pe alI grad ati, daca s'ar fi
gasit acolo, clupä cum singur o declara.
Acesta este faptul in toata goliciunea lui.
Acum sà examinam i starea sufleteasca a faptuitorului.
Ispasoiu pentru o foarte grava'
e mutat din regitnentul sett' in batalionul I
de venatori, Indisciplina sa era extra-ordinar de
mare, ma cu seam i ca . nici- °data un inferior nu'S1
pertnisese o cutezanta asa de mare, A reclame pe
un superior, sefului suprem al artnatei.
De aci incolo tin abis se deichidea intre Ispasoiu
itoti cari'l incunjuraü, si mai cu seatna 'I
comandati ; oni-ce se'veritate era de sigur permisa
fata de un asemenea indrasnet si atmosfera
creata in jurul persoanei lui Ispasoiu era foarte
departe de a fi parinteasca.
-Departe de tioi ideia de a justifica fapta reprobabila
a celui mai putin simpatic dintre crirninali;
dar, ceia-ce vroim sa dernonstram e ca' un exam
men foarte pupil superficial he face sa intrevedem
ceia -ce se petrecea in jurul lui Ispasoiu si repercusia
pe care a aVea sail pntea s'o aiba tn sufletul sett.
lntre el si superiorii sel de ori-ce grad, era tiil
resboiil continuil,, un resboiti surd, care daca nu
avea efecte eclatante e ca unul d'intre adversari
era prea putin armat pentru sustine mai pe feta.
Pentru Ispasoiu dar, or care graclat era un ma- .
mic, ari cand ocasia i s'ar 11 presintat ca eh-
minecle un asementa inainici el s46ea o satisfaelle

58.6 CURIEROL JUDICIAll, No. 6g.— Joi 23 Octombrie 1903
a sentimentului seii de ura, a sentimentului sefi 1
1 de resbunare.
0 data pipaite toate aceste Orli ascunse ale faptei
lui Ispasoiu, vedem de' indata eroarea care se face
cand se cornpara crinaa lui cu acea a soldatului
Misdea, care dintr'o ceartade nimic cu tovardsii
sei de arme, reuseste s. 7 si sä raneasca
Inca 13. In acesl din urma cas, care a facut obiectul
unui studifi special al lui Lonabroso, fapta lui,
Misdea ar pared inesplicabild, ne find un motiv
puternic, dar pe care se incearca sä o explice autorul
in chestitmeca fiind resultatul unui acces de
epilepsie latent (larvata).
Acelas este., casul cu Ispasoiu ? De sigur ca nu.
Pentru-ca d&Ca inteadever ar fi lost vorba de o
odescarcare cerebral & a instinctului sefi criminal))
aceasta putea sa aiba loc mull mai lesne fata de
until din semenii se, solclati ca si el, de cat fata
de aceia contra carora credea el ca are un resentiment
oare-care.
Nurnal inprimul cas nu s'ar fi putut explica crima
lui Ispasoiu, si atunci ori-cine at fi tvut dreptul sa
se indoiasca de starea sa rnintala. Dar, cand fiorosul
criminal isi procura din vreme cartusele, cand
pretexteaza tin motiv pentru a parasi inchisoarea,
si cdo,d smulge din mainile camaradului lui arma
si urea scarile ca sa traga in eine ? Nu in on care
din superiorii , sel, pe care de sigur 'i-ar ,fl putut
gasi mult ma i lesne in curtea casarmel sat in anticamera
comandantului de batation ; ci in Georgescu
comanclantulcompaniei care stia ca se gaseste
la densul in cancelarie ' la ora aceia. ''apoi,
cAnd dupa ce 'si indeplineste opera nefasta, in loc
sä remaie aiurit in fata crirnel sale, cauta sã fuga
si face pe rnortul cate-va dile, in scopul de a mistifica
poate pe cei din jurul set'', cu gandul, de
sigur, de a profita de cel ma i Inic moment de neatentiune
pentru a se face nevedut 11
Ne mai gasim noi in fata until iresponsabil? Cand
criminalul intrevecle totul, cand cantareste toate
sansele unei evaddri, cand mai cu searna pregateste
din vrerne crima sa, ni se pare ca a'! considera
iresponsabil ar insernna sä se inlature evidenta
insa-si. Acest bolnav fisiceste sail moralniente, fie
el chiar de epileppia larvata , desfasura o prea mare
perversitate in actiunea ltii,, pentru a se putea inlatura
responsabilitatea.
Noi credem dar ca bine a facut Consiliul de resboin
de a respins cererea ,avocatilor aparatori al
criminalulului, pentru ca e o observatie pe care
am facut'o in tot d'auna in catiera mea de ma -
b ais trat 9 cal de cate oil faptele sun t imposibile de
negat, st cand prin urrnare apararea nu poate spera
intr'o diversiune in convingerea judecatorilor, de
indata se scoate la iveald iresponsabilitatea, basandu-se
pe noile teorii emise aiurea si neaplicate niciunde.
Din punctul de vedere teoretic poate tindem
cu tofii catre opiniunile ernise fie de L.ombroso, fie
de cel-ralti ; dar, cand e vorba de-a le pune in
practicd, le inlaturam in tot-dauna, intru cat ele
sunt ell totul embrionare. -
Nirneni nu poate nega influenta pe care aceste
teorii o vor aVea asupra institutiunilor penale vii-
7
_-_-= -- \---- si Italia pe langa alte -glorii, va avea si pe
-- a fi inceput cea d'intaiii lupta contra cla-
-=7---,\, u1 penal i lueru pe care '1 coustatam nu
,
numal noi dar se constata in mai toate Sta-
tele Europei, pentru ca intr'o ancheta pe care am
intreprins'o anul trecut pe langa juristii straini,
am putut sã capatam aceasta convingere. lateadeyen,
din corespondenta urmata cu acestia, intre cari:
d-nii Midosi, profesor universitar la Lisabona
Alfredo Ansur membru al Societatei de legislatie
comparata i avocat in acelas orasi ni se confirma
influenta teoriilor subjectiviste asupra penalogilor
din Portugalia. Acelas lucru se sustine de
catre distinsul jurist scandinav Wilhelm UppstrOm
pentru Suedia i Norvegia, precum si de catre d.
Frederik klOst avocatul legatiei franceze din Copenhaga
atat de mult cunoscut in lumea , savanta
din Danemarca. In fine, pentru a nu ma i cita de
cat pe d. G. N. Philaretos, fost ministru de justitie
in Grecia, aceiasi afirmatiune ni se face pentru
Statul elen. lath dar ca pretutindeni se resimt
ideile noi penale, care pot fi cuprinse intr'un
singur cuvent, in calificativul de teorii subieciiviste,
In sensul c ail in vedere studiul subiectului --criminalului--iar
nu numai fapta acestuia- obiectulcum
e in dreptul clasic penal.
Cu toate acestea credem ca nimanui nu 'i-a venit
Inca in minte sä aplice de piano o teorie fara a o
fi verificat in de ajuns. Spiritul cel mai positivist nu
poate sã se hasardeze intru atat in cat sa uite ca
alaturi de frumuse tea unei teorii, se gaseste utilitatea
practica, care cere sa fie mai inteifi satisfacuta.
in aceasta ordine de idei, credem, impreuna
cu distinsul profesor de drept penal d. Tanoviceanu,
ea' se face u,n mare abus i un refi servicifi
stiintei dreptului penal, cand se recurge atat de
des la literatura medicaid, pentru a interpreta crima
pe criminall. Intr'adever, medicina oil cate progrese
ar fi facut in domeniul maladfilor' nervoase,
e Inca la inceput, i nici ca poate fi alt-fel, cand
abia sunt cate-va decenii de and s'at putut localisa
sediul nervilor ; pe d'alta parte, lucrarile incercate
In directia sludiului celulei, in mod comparativ
la diversii indivizi, inch nu at dat resultate apreciabile.
Prin urmare, dar, cand ne gasim Inca in
domeniul empirismului, e oare posibil sã se inlalure
basa dreptului penal clasic de catre un spirit
critic, de catre un adeverat positivist ? Cad ce este
positivismul de cat relativitatea in oni-ce i negarea
absolutului. Cu toti Lirn ca ,baza dreptului
penal clasic nu e absoluta, ca ea va fl supusa influentebon
progreselor realisate in cele-ralte stiinte
si in Special biologice i sociologice; dar a merge
Oita acolo in cat sä admitem ca absolut exacte,
ca perfect verificate parerile unora i altora mi se
se pare a nu cadreaza de.loc cu un spirit cercetator.
«S'il ne s'agissait que de discussions academiques
et abstraites, le mal serait moindre, mais on
pretend echafauder la dessus tout un systeme repressif
dont l'objet supreme serail tout simplewent
la odefense sociale» dice tot un Italian
Luigi Lucchini, profesor de drept criminal la Universitatea
din Bolonia ( 3). Cu drept cuvent, stiinta
dreptului penal, are rada'cini prea adenci i on
care an fi lost , basa ei, ea este de sine statatoare;
cand o alta stiinta vine nu s'o ajute ci s'o supleeze,
sunt necesare date mult mai precise de cat
(3) Le dr. penal et les nouvelles theories editia fr, a 1u H. Pru.
citiomnr, pag, 218.

CURIERUL JUDICIAR, No. 68.—Jot 23 Oetombrie 1903 587
_ —
cele care se daft. Pentru-ca facend constatarea ea «In chestiunile pur 5ffintifiee e permis sá se inoamenii
se impart in normal i anormall, divisiune lature numai 'eroarea, chiar cand nu am fi fa rnesura
pe care o acceptarn Cu toll, rnai remane Inca de sa punem in 1ocu-1 adeverul positiv ; dar in ehesdovedit
causele care determina aceasta anorrnalitate, tiunile practice, in care e sigur ca ceva e de facut,
* si in care nu-i vorba de cat de a sti ce e de, facut,
* ' nu-I de ajuns a inlatura ca find false indleatiunea
Ziceam ma i sus ea unul din elementele importante positiva data de un altul ; trebue ca sa se inlocuale
unei teorii este utilitatea ei practic5. Or, in iasch cu alt ceva».
casul luI Isprisoiu, chiar de s'ar admite premisele Julian Teodorescu
teoriel lui -Lombroso, expusa cu atata bogatie de
Doctor in drept din Paris, judec de ledintg.
. Trib. ilfoy
argumente in articolul de care ne ocupam, totusi
de un Meru nu s'a tinut in de ajuns seama, si a- l,
nume ca, Ispasoiu este un criminal dintre eel rnai JUIIISPRUDENTA „L. RONANA
periculosi pentru societate. Normal sail anormal,
responsabil sail nu, el nu ma i merita un be printre
oamenii liberi, el trebue inlaturat. Si iata de ce 1NALTA CUETE PE CASATIE N JUSTIT1E, Seetla II
.
impartasim in totul opiniunea savantilor care corn Audtenta de la 10 Septembrie 1903
- -
pun « Unt. unea 1 'n ternationala ' ” pent r u dre p t penal». Presedentla D-lui N. MANDREA, Presedinte
Intr'adever, prornotorii acestei societati stiintifice , Camelia de Lempicka f i a cu Anton Rohr
ail observat, si cu drept 'curvint adaogam no, Ca Urmarire imobiliarg.— Imobilul apartinand minorilor.
— Ordonanta de adjudecare. — Depunerea pre.
sunt sterile toate discutiunile . asupra responsabifita-
. 010.--. Daca .- Ministerat public este Omit a asista §i
tei sail iresponsabilitatei. fie aceasta din 'Irma inascuta a lua conclusiunt pentru minoti, in Camera de concu
individul, fie capatata ulterior; cu alte cuvinte, snit'', cand se discuta modu1 depunerei prep:dui 41 se
toate aceste teorii care in realitate se resurna la dispune fornaarea ordonantei de adjudecare. — (art. 81
admiterea sail inlaturarea liberului arbitru in .. ac- „ din Procedura . civila).
tiunile omenesti, pot fi foarte frumoase ca discuttunt Articolut 81 din Procedura dyad ast-fel cum
academice, Ins a ele nu ne avanseaza de lc, pentru -
criminam, ,§i a fost m,odificat prin legea din 1900, ne fcicend
ca. pe cand unii discuta, eel-raki,
exercita miserabila lor opera.
M . ...
ei o distinc
,
tine u
A
cu privire
v
la anume actele ce
Lo A
De ad i ideia de a nu se mai preocupa de partea rnlereseacia pe nevarstrucz, rerndne znvederat caz
teoretica 5i de a da toata atentiunea pe viitor parei disposiliumle acestut articol surzt generale, avdnd
practice, adica institutiunilor penitenciare. a fi aplicate alai la actele ce se resolver ' in.Fe-
Si . continuand aceasta ordine de idei, n'avem de dinta publica , cal i la cete ce se resolga- pe cale
cat sa presupunem ca se facea dovada in fata con - . ., , . ., „ ,,
siliului de resboi ca intr'adever Ispa5oiu comisese
gratioasa in Camera de conszlzu, in can sunt in
faptul intr'un moment de epilepsie larvata, care discutiane interesele neveirstnicilor.
era solutia pe care ar fi trebuit sa o dea ?Sal achite? Decisiunea No, 371/903. -- ( 4asata, in urma
Far a ne preocupa de exemplaritate 5i alte ele - reoursului fa,' cut de Camelia de Lempicka si altii,
mettle pe care le are in vedere pedeapsa dip co - ,,
dicele 'noastre actuale, si de care trehue sa se tind
in urrna une i divergine, t or onana t_ e aidjudecare
seama atat cat exist, e necesar ma i intal de toate Cu No. 325/9 92 a Trib. Ia0) sectia if, data in
sá ne preocup5m de interesul practic si anume de proces cu Anton Rohr.
punerea la index a crirninalului, pentru a nu mai Curtea,
reincepe. Ori, exi§ta in legea noastra' rnijlocul pen- Ascultand citirea raportului facut in causA de d - 1
tru judecator de a feri societa tea de un inamic consitier I. Duca 4, '
al el, chiar atunc'i cand el e indoelnic asupra Pe d-1 advocat 1. G. Ghika, In desvoltarea tnotivulul
rPsponsabilitatel acestuia, dar cand e foarte sigur al V-a de casare ;
‘
de nocuitatea lui sociala si deci de ternibilitatea Pe d-1 advocat P. Bors in combateri, s i
Pe d -1 procuror de sectie
pe care o produce in jurul ski?
St. Statescu in conclusiuni '
find minor i in caus§;
In speta, to medicii cu care am avut onoarea
sa discut nu mi-ail putut afirma nici until ca ar Deliber .And, . ., ,,
Asupra milloculut V de recurs, rernas th diverge*:
cunoaste ce este epilepsia larvata, si care sunt casCalcarea
rantlueli lor leoll b In ce priveste constit u i r e a Tri ' bu.
racterele acestel maladii, necunoscuta inch' de cat
n4lului.
pentru d-1 I,ornbroso 5i alti cãti-va ; prin urmare (Din ordonanta de adjudecare precum si din jurnalul No.
dar, Consiliul de resboi din Craiova, admitand 2386/902, se constata ca tribunalul a hotarit fara a asculta, poincidentul
apararei, ar fi trebuit sá cheme specia- trivit art. 81 Pt. civ., pe representantul Ministeruhil Public,
atat la admiterea creantelor drept pre t cat si la eliberarea orli§li
din strainatate,
,
5 i mai ales din Italia, pentru donantei.
a explica fapta lui Ispasoiu! ! Si chiar in acest cas, iticelas lucru la jurnalul No. 1263 din Martie 1902, pentru re. .
pentru a'l inla tura din societate, n'ai alt rnijloc de descbidere, dupti ce urmarirea , in ziva de 26 Martie 1902 fusese
eat tot pedeapsa prevezuta de lege si ptIna ce nu inchisa.
s'o face un articol, prin care judecatorul sa poata vesit Ceal:oanrsetaitudiraPeasittriabaunaruldul7rcea §nid dseunatrdinaienO)ralbilnictuinsa ce Pritrimi
te la inehisoare-ospieid pe iresponsabilr, sail .Din rostirea art. 81 Pr. civila, asa cum a fost modifieat prin
acel consideratl ca atare, legea nu poate fi aplieata legea de la 1900, result neindoelnic a legiuitorul, tinend seama
alt-fel de cat ast-fel cum 'exista% _ si in directiunea data' de onor. Malta ' Curte, prin constanta el
jurisprudent, a imptts concl.usiunile Ministerului Public pentru
Credem ca n'ant putea tertnina mai bine acest oarantarea intereselor minonlor, la toate tacheerde mstantel de
articol de cat spunerld cu. de lbering in ma malt cu- '.'. u ritarire, fie de sedinta publiea, tie de Camera de chibzuire, cand
noscuta sa opera' «Lupta pentru drept». se sine la Micsarsrea patritnoniulul minorulul, 1

,
588 . CURIERUL JUDICIAR, No. 68.—Jot 23 Octombrie -1903
___ ......_
(Or la incbeerea din' 29 Tulle 1901, prin care Tribunalul dis- Conductor.—Faptele (sari constituese o culpA din partea Jul.
pune punerea in venzare a irnobilulul r6rnas pe urtna def. Cor- Imprudenta comisa de cal6tor.---Daca distruge responsabilitatea
nelia Evelina Muller, Trib. a omis a se conforma art. 81 Pr. Directiel.—Fixarea quantumulul despagubiret
civila.
gik.ceiao lucru si la recieschiderea urrnarirei en Inclieerea din
1. In materie de transport (ccireiusie), culpa poate fl contra°.
26 Martie 1902i.
tualci, sail extra-contractualei or: aquilianci, si o atare deosebire
a culpelor are ra(ittne de a ft in aceastei privintei din causa
Avend in vedere ordonanta da adjudecare supusa re sarcin- er prober; aid' culpa don't; actualci find presti p'usei, debito-
CUrSUitil ; rul trebue sci dovedeascci cei a fost impedicat de a'fi, exercita
Vezand art. 81 din Pr. civi15 ; obligaira printr'un caz fprtuit sail dc .for majorci; pe cand
COnsiderand c5 result5 din dispositiunile acestut ar- culpa comisci de 0 persoanci n,logatei prin o obligaCie (calm
ticol, ast-fel cum a fost rnodificat prin legea din 1900 extra-contractualci sa4, aquilianei) trebur$te doveditei de acel care
c5, Ministerul 'Public, va lua conclusiuni ca parte eta- a invaacci. .
turata naintea i5 deosebitelor instante, fie in sedint pu- Alt-fel, in prim?* transportului de lucrurr, meirfarca t, sr
animate, ecireinva find debitorul unui corp cert f i determinat,
blic5, fie in Camera de cbibzuire, , on de cate-ort sunt porte invoca liberatiunea sa de cat stabilind casul fortit
interesall in caus5 : nevarstnici, interzisi sail reel' pust sau fora malora ; pe cand in prIvInta transportulut de per-
. sub cousin& jadleiar ; , - soane, art. 145 C. civ. ne mai fiind aplicabil, de oare-ce cci-
Considerand c5, intru-cat, acest text de lege nu face reiusul nu poate fi, considerat ca depositarul persoanelor ce este
nicl o distinctiune Cu privire la .anume aclele ce inte- .chemat a transporta dinlr'an toe in altul, culpa sa trebue sá Be
resectza pe nevarstnici, remane invederat cä dispositiu- govedeascel de acel care o invoacei ; in cazul de Mei fiind vorba,
aqailianci lar nu de o eutpci contractualci.
'Idle acestui articol sunt generale, avend a ,fi aplicale de o culPei
atat la actele ce se resolva in Sedinta public, cat si
2. Sigaranta ccileitorului, de cage or el se sue intr'un gramw1,
este incredintalci conductoralui, care es te obligat, pe cat ti
cele ce se reso1v5 pe cale gratioasa in camera de con- tei ca n utin(ci a inlcitura ori-ce pericol indeplinind toate mesilm,
in care sunt in discutiune interesele nevarst- surile ii rev-Mute de regularnent. - ' -
nicifOr . ; ,,
' . 3. C.)ncluctorul unur tramwzr fund prepusul Companier, 0-
Consideiaud ca, in specie, ' se constata c It , — in urma bliga ' pe aceasta ' din urma ' prim, ' grwlele sale, f i Cornpania, in
adjudectirei definitive a itnobilultit din lasi, proprietate asemenea cat, este responsabilei nu numar ca'nd culpa ei a fost
ce apaitinea si minprulut Sigmund de Lempicka, adju- causa unicei si imedialci a uccidentului, dar si atunci mind
decatarul depunend prep)1 in- modal ar5tat prin or- culpa er a fost causa aecidentulci a prejudicrutul causa/.
dortanta, Tribunalul -a admis rnodul depunerei pretulut
i a dispus liberarea ordonantei printr'un jurnal incheiat
4. Faptul conductorulur de a nu sta pe platforma- sat de a
lciga sei se sue pr&e,t multei tume in tramwur, cortstitue o culpci.
. . .. , are face, la cc z de'acciclent, pe Companie responsabilci.
In Camera de consilit, f5r5 aststenta si c0 nciustuntie 5. Este scusabilei imprudenta calcitorului care sare din tram-
Ministerulul Public I
,
war, atunci cand s'a rupt frei not f i *An pericol este iminent.
Considerand cä ordonarea 1iber5rel ordonantei ton- 6. 0 impradentcr , comisei de un ccileitor, prin seirirea din tram-
, stituia un act substantial al venz5ret, c5 acest act wai, rot poate scusa culpt Companier, care a comis impruden‘a
interesa pe nevarstnic, , fiind-cä Tribunalul avea sä de a intrebainia materialuri vechr f i usate qj de a avea conconState
,Si sä declare dna' pretul e depus, ast-fel c5 e cluetori cart' nu'sr indeplinesc datoria.
invederat e5 acest act find de natura a compromite 7. In ori-ce ca, imprudenia sari culpa ccilatorulur nu poate
distruge responsabilitatea Cornpanier atunci cdndt se constatel
interosele minorului, nu se putea face fara asistenta in (apt ca ea este in culpci prin faptul 'prepusulur sai ; o asp-
§i conchisiunile Ministerulut Public ;, menea insprudentei looate eel mult fi Weld in considercqie peri-
C5 nu se poate zice cä liberarea ordonantel de ad- tric fixarea gaanturnalui daunetor-interese.
judecare n'ar fi , un act Substantial si de 1nsemn5tate
Pentru minor', intru-cat Tribunalul ar trebui s5 or done Curtea,
liberarea ordonantei daca o contestatie pentru nedepu- Avend in vedere actiunea intentata de G. Popovici
nerea prelulul nu s'a urmat; fiind-ca, independent de inaintea trihunalulul Ilfov s. IV,\,prin petitiunea de la
' asemenea contestatie totusi Trib are a constata nu 3 Meal 1902, inregistrat5 sub No. 22869, prin care
numal dac5 'Pretul s'a depus 1 dac5 integral s'a depus, chiama in judecata pe Societatea nou5 de tramwal spre
st in cas de constatare a . nedepunerel integral a pretului, a fi obligata a'i p15ti suma de 20000 let din caus5 cä
a se ordona punerea dm nob' in venzare a imobilului ; visitiul tramwaiulul care venea de la Belu spre Ser-
- CA ast-fel find, in spet5; ordonandu-se liberarea or- ban-Vod5, strangend prea tare frana, ea s'a rupt si
donantet de acljudecare far asistenta si couclusiunile vagonul pornind cu mare vites5, spre panta, reclamanprocurorului,
aceasta este o causa de anulare a ordo- tul a fost aruncat jos suferind o grava lesiune si connettle.
tusiune la bratul drept ;
CA . asa find, motivul este intemeiat ; Avend in vedere hol5rirea tribunalului din 1 Oc-
Pentru aceste motive, Curtea, de acord cu conclu- tombrie 1902 cu No. 380, prin care tsi declina compesiunile
d-lui procaror, caseaz5 etc Uinta de a judeca acest ptoces, trimetend afacerea inain-
.
tea judectitorului de ocol ;
Avend in vedere cä G. Popovicl face apel in contra
CURTEA DE APEL DIN 'BUCURESTI, Sectia III acestel hot5riri si Curtea. prin decisia No. 278 din 23
lanuarie 1903, admite apelul luI G. Popovici, respinge
Audienta de la 23 Septembrie,1903
exceptiunea declinatorulut de cornpetint5, repnend a-
Presedentia D-lui N. BUDITEANU, Presedinte facerea a o judeca in fond ;
,
Gh. Popovicr cu Noua Societate de tramwdi Avend in vedere pledoariile p5rtilor in fond, con-
. , Decisla No. 187 ' clusiunile scrise, actele presentate de p5rt1, precum si
Contract de transport sad carausle.--TranSport de lucruri' sau .. depunerile rnartorilor ascultati inaintea Curtei ;
marfuri.—Transport de persoane.—Culpa contractuala. -- Culpa ConsiderAnd c5 G. Popovici, spre a putea reusi in
extra-eontractuala sail aquiliana.--Cul incurnba sarcina probel.— actiunea tn daune ce a facut SocietAtei de tramwal
Art. 1475 C. civ.—Aplicarea acestui text numal la transportul trebue s5 dovedeac5 ca a suferit un piejudiciii si ca
de lucruri sad roarfuri,--Aplicarea art. 998, 999 C. civ. la Iran- faptul este imputabil Directiunei ( hemata in judecata ;
sportut de persoane. — Cul incumbi, sarcina probel in acest din Culpa trebue stabilita de eel ce o invoac5;
urma c
az'
Considerand cä, in materie de transport. poate fi
Conductor . d e tramwai. — Este, obligat a Mlatura accidentele vorba de o culp5 sail contractual5, sail aquilian5
prin aplicarea regulamentelor. - . .
,
Constderand 0 aceasta distmcpune are hnportanta
Conductor.--Prepus al Companiel.-- Dael derisa respunde de
faptele conductorulut—Art. 1000 C. civ..
sa In ceea-ce priveste sarcina probei ;
Causa ocasiona.la a prejudicin1u1.--R6spunderea Coinpaniel sad CACI, in culpa contractuala, cel ce este oblige! tre-
Directiet. . . hue sä dovedeasca casul fortnit safvforta majora ;

CtIRIERUL SUDICIAR, No. 68.—.1o1 23 ctombrie 1903 580
Pe cand culpa unei persoane nelegat§ prin nici o obligatiune
anterioarA, trebue doveditA de cel ce o invoaca
;
Considerand ca legiuitorul face aplicatiunea acestui
principiti in art. 1475 Cod civil, cand este vorba de
transporturi de lucruri inanimate sait de animale Incredintate
carAnsului:
In casul acesta carausul find debitor de tin corp
cert si determinat, nu poate invoca liberatiunea sa de
cat invocand tin eas fortuit sou de fort majora ; este
evident ca, In asemenea imprejurari, sarcina probei incunibA
carausului ;
Cand insa este vorba de transporturi de persoane,
pentru cä ele nu se pot considera ca incredintate sau
depositate cArausului ea un lucru neanimat ; in easul
acesta art. 1475 C. civ. nu mai este aplicabil, prin urmare,
sarcina probei nu ma i incumba Directiunel de
_tramway ; in casul acesta este vorba de o culp§ necontractuala,
de o culpa aquilianA si atunci se aplic§ art.
999 C. civ., si prin urmare, cel ce invoacA culpa Direc-
'fund trebue sä o probeze
Considerand ca aceasta teorie, admisa de jurisprudentA,
a 'fost admis§ si de aceasta Curte prin decisiunea
No. 278 din 1903, pentru a a obligat pe G. Popovicl
ca sA dovedeascA prin martori culpa Directiunei
tramwaiului ;
Considerand cá din depunerile martorilor ascultati
inaintea Curtei resulta ca tramwaiurile intorcendu-se
de la cimitirul Bellu, erati incarcate cu mai multa
lume de cat permiteau locurile ; c§ In dreptul pantei
care scobora la Serban-Voda, conductorul, care trebuia
sä stranga franele de la spate, nu era la locul sefi, ci
pe platforma dinainte ; tramwaiul find : prea mult Incarcat,
niergea cu mare repeziciune spre pant; c vizitiul
voind sA opreasca tramwaiul, strange repede
frana, care thud veche, s'a rupt manivela; c§ lumea,
spahnantat§, a s§rit jos ; a din aceastA s§riturA mai
multe femel au fost ranite, jar G. Popovici s'a ales cu
o luxatiune a umerului drept, cu contusiunea
tratiunea vaselor sanguine ;
Considerand cä declaratiunea lui lancu Teodorescu,
martorul si prepusul Directiunei, confirm a in parte sus
mentionatele declaratiuni, inlAturand numai culpa sa
proprie, ca adicA ; nu s'ar fl aflat pe platforma dinainte
si ca el a strain frana dinapol, oprind vagonul pe
panta ; aceasta variatiune find dictatA de interesul seti
personal, nu poate infirtra cele-l'alte declaratiuni
Considerand c prejudiciul de care a suferit Popovici
e stabilit atat din declaratiunile martorilor cat Si
din certificatele medicate presentate Cutlet, din care resulta
cä reclamantul a suferit o incapacitate de mai
multe luni, confirmatA si prin certificatul Directiunei
generale a Regiei monopolurilor Statului ;
„ Considerand c§ siguranta calAtorilor in tramwaiuri
este incredintat§ conductorilor sei;
Ca acestia trebue sa evite tot ce ar putea compromite
siguranta ealatorilor ;
CA, mai mult, el trebue sä iea toate precautiunile
fata de calatori, ca sä se indeplineasc§ toate mesurile
prevedute de reglementele lor ;
Considerand ca prima culpl a Directiunei este a
conductorul nu se afla la platforma din urm§, Si in al
doilea rend, este cA conductorul a permis ca s§ intre
prea mutt§ lume in vagon ;
Considerand cä aceasta neglijent§, imputabil§ conductorului
(art. 939 Cod civ ). face responsabila si pe
Directiunea de tramwai de faptele prepusului sea. (art.
1000 C. civ ) ;
Considerand cä dac§ victima a comis o impru-
dentA sarind din vagon, ea a fost insa justificata prin
ruperea manivelei franel 4 prin spaima insuflat§ tu-
turor celor-Palli cal§tori, provocand o mare panics;
Considerand cä imprudenta victimei de a OH din
va4on nu poate seuza imprudenta Directiunel tramwalulul,
care a avut gresala de a intrebuinta.materiale
vechl Rerana frane si conductor i ce nu' sT indeplinesc
obligatiunile lor ;
CA asa dar, culpa Directiunel a precedat imprudenta
ba ma mult, a fost causa e determinanta ;
Considerand cä imprudenta victimei poate fl luatA
In consideratiune numal pentru fixarea daunelor provenite,
facend pe pacient sá suporte el insu-si o parte
a acelor daune ;
Considerand t§ imprudenta victimel nu poate sä
scuteascA de or-ce respundere pe Directiunea tramwaiului
a caret culpa a precedat si a contribuit bite°
mesurA oare-care a determina si a agrava accidentul ;
Considerand ca art. 999 Cod civil nu litniteaza respunderea
Directiunei numai in cast! cand culpa ei a
fost causa unica i imediata a accidentului ; Prin urmare,
respunderea se aplica 9i cand culpa Directiunel
a fost causa ocasionalA a prejudiciului suferit ;
Considerand ca, in ce prrveste evaluarea daunelor
cuvenite lui G. Popovici, Curtea are elemente suficiente
spre a le aprecia, elemente basate pe certificatele medicale,
pe incapacitatea de lucru, pe suferintele pacientului,
cheltuelile la care el a fost expus si pe pericolul
unor viitoare luxatiunl care se pot In tot-d'a-una
presenta la cea ma i mica miscare a bratului, inconveniente
la care este expus din causa naturei profesiunel
victimei — el este chimist al Regiel monopolurilor tutunurilor
prin urmare, la ori-ce moment are trebuinta
de usul mane drepte pentru a ridica preparate
sail flacoane in operatiunile sale chimice ;
Avend In vedere c§ G. Popovici a avut diferite cheltuell
cu plata de tax § de timhru, citatiuni side avocat,
pe care Curtea le apreciaz§ la suma de 3000 'lei;
Pentru aceste motive redactate de d. presedinte N.
Budisteanu, Cul tea, admite apelul, etc.
(ss) N. Budisteanu, Al Dobriceanu, Sp. Statesou, G. Flaislen,
D. Giuvaru.
Grefier (s) C. Aluteanu
Observatte. Legea recunoqte doue soiuri
de culpe : culpa contractuala, i acea extra-contractuala
sat a.quilianä.
Dupa teoria generalmente admisa, in materie
de contracte, culpa este presupusa ; creditorul
nu'are de dovedit de cat contractul din , care se
na§te creanta sa ; aceasta dovada °data' facuta,
debitorul este presupus in cu'pa,', de cate on obligatia
n'a fost executata, sail a fost executata,
numai in parte. Prin urmare, debitorul va fi condamnat
la daune de cate or el nu va, stabili cà
inexecutarea Obligatiet sale se datore,ste until caz
fortuit sa unei forte majore. Presumptia culpei
contractuale resulta, intre allele, din art. 1082,
1156, § 3 §i 1169. Art. 1475 din Codul civil §i
425 din Codul comercial cuprind o a,plicare a
acestui principal la contractul de carau0e.
In materie de delicte sail quasi delicte, culpa
nu ma i este insa, presupusa,. Persoana care a suferit
o dauna, din delictul saii quasi-delictul altuia
nu va putea dobindi o despagubire de cat
stabilind existenta unei culpe ; ori-ce proba find
admisibila in aceasta privinja, prin urmare, atilt
presum0de cat i tnarturil
(1) Cpr. Gas. rom. Dreptui din 1881, No. 34 i Bulet, Gas. s. I
anal 1881, p. 12.

590 CURIERUL JUDICIAL No 68.-- Joi 23 OCtombrie 1903
Aceastd teorie este centestatd de unii ( 2), ins. '
ea este generalmente a.dmisa atat in doctrind cat
si in jurisprudenta ( 3).
Aceste principil °data' expuse, venim acum la
aplicarea lor, pe care a facu,t'o Curtea din Bucuresti,
prin decisia ce publicdm astd-di. Era
vorba, in specie, de responsabilitatea unel Companil
de tramwal prin urmare, a unui caraus ( 4),
pentru accidentul intimplat unui caldtor, i chestiunea
pe care Curtea o resol+d in principid, este
aceea de a se sti daca art. 1475 din Codul civil
si art. 425 C. corn. se aplica numai la lucruri,
sag si la persoane.
Textele mentionate dispun cä, in privinta lucrurilor,
cdrdusul este responsabil de perderea
stricaciunea1or, de cate on el nu probeaza casul
fortuit sag forta majord (aceste doue expresiun7.
find sinonime). viciul proprig al lucrului, faptul
expeditorului, etc., solutie care era adeveratd
la Romani ( 5).
Curtea decide ca aceasta dispositie, care se a
plied MTh' nici o indoiala si la bagajele calatorilor
( 6), si care nu este de cat o consacratiune a
principiilor generale in materie de contracte (art.
1080, 1082, '1083, 1156 C. civ.), nu se aplicd
la transportul de persoane, la caz de accident
intimplat unui caldtor, i ca in asemenea caz,
reclamantul.trebue sà stabileasca culpa carausula
Se sustine, in adever, ca, in privinta transportulul
de persoane, regulele responsabilitatei
sunt carmuite numai de art. 998 urm. C. civ.
si ca. art. 1475 C. civ. si 425 C. corn. se aplicã
exclusiv la transportul lucrurilor sag marfuri'or.
Pentru a se ajunge la acest resultat cu totul
stranig, care pune mai presus conservarea obiectelor
neinsufletite de cat siguranta calatorilor, se
dice cd marfa incredintatd cdrausului, find un
lucru cert i determinat, depositarul el nu poate
fi scutit de obligatia de restituire de cat dovedind
casul fortuit sag forta majord (art. '1'156);
(2) Cpr. Planiol, It, 888, urm. si npta in D. P. 96. 2. 459, coloana
I. T. Hue, VIII, 424, p. 562. Saleilles, Etude sur a th. generale
de l'oblig. d'apres le premier projet de C. civ. pour l'Empit
e allemand, No. 333, p. 436 urrn. (ed. a.2-a, Pichon, '1901).
(4) Ved1 Marc Gerard, Revue critique de legia. anul 1888, p.
427. Vedi t. V a Coment. noastre, p. 397, t si n. 4; 496, t.
n. 1.; p. 504, text si nota 3. Vecli i t. VI, p. 357, nota '1.
(4) Prin callus (voiturier) se intelege orl-ce agent de transport,
individ ai companie, or.-care sr fi modul prin care transportul
omului sail a marfurilor s'ar opera, pe apit, pe uscat, prin
calea ferata i prin orr-care alte mijloace ce le-ar descoperi geniul
omulul, fie chiar i balonul. Cpr. Trib, Ilfov, Curie,rul judiciar
din 1897, No. .'O. Lyon-Caen et Renault, Tr. de dr. comm.,
III, 553. Sourdat, Tr. general de la responsabilite, U, 974, p. 221
(ed. a 5-a, 1902). ,Curtea de casatie a decis cd iutreprindloril de.
transporturi sunt adev6rat1 cArausi in puterea cuvntutuI (decisie
la care am luat si n.)1 parte), Curierul Tudiciar din 1901,
No. 1 si Bulet. 1900, p. 1406.
(5) L. 3, § 1, in fine, Dig., Nautae, Caupones, Stccbularii,
etc., 4. 9.
(6) Gr. Lyon-Caen et Renault, op. cit., Iii, 709. Baudry et
Wahl, Louage, II, 2518, p. 53 (ed. a
pe dad caldtorul (omul) nu este un corp cert,
aceasta calitate presupunend neaparat un lucru
neinsufletit ( 7).
Ast-fel, in aceasta teorie, dacd m'am suit in
tren spre a merge la Bucurestl, inregistrand
un cufdr de bagaje, la caz de un accident care
an aduce atat rnoartea rnea cat si perderea cufarului
; mostenitorii mei nu von avea nici o proba
de facut, pentru a fi despagul3iti de perderea cufarului,
pe cand el von trebui sà dovedeasch o
culpa sag cel putin o negligenta din partea administratiei
cailor ferate, pentru a dobindi daunele
materiale si morale causate prin moartea
urea. Or, tocmai aceasta ni se pare cu desavirsire
inadmisibil, sigaranta calatorilor meritand
dacd nu mai multa, cel putin atata ingrijire ca
Si marfurile incredintate carausului. Nu este exact
de a se dice, asa precum pe nedrept afirma
atat Curtea din Bucuresti cat Si Curtea de casa c.
tie din Franta, responsabilitatea cdrausuluI
este carmuita de art. 998 si 999 C, civ.; cad,
atat in privinta transportului marfurilor cat si a
persoanelor, responsabilitatea caransului resulta'
din contract, iar nu din delict sad quasi della.
De cate on m'am suit deci in trarnwai, dand 10
ban i conductorului, Compania s'a obligat prin
contract (contractul de transport) a me transporta
la un loc anume determinat, si de cate on este
vorba de o responsabilitate contractuald, casul
fortuit este in sarcina debitoruluf care-1 aleagd
(art. 1156, '1'169). Cald.toral trebuind sä ajungd
teafa'r la destinatie, sain et sauf, de cate on se
intirnpla un accident, cardusul nu 'I-a indeplinit
obligatia, si ca atare, el poate fi tras la lespundere,
dacd nu stabileste cã accideritul se datoreste
unul fapt ce nu' i poate fi imputat (art.
1082). Art. 1475 C. civ. Si 425 C. corn. nu fac
de cat a aplica dreptul comun la transportul lucrurilor,
i solatia ar fi aceeasi chiar dacd. aceste
texte n'ar avea fiintd. Textele sus citate sunt,-
deci afard din causa, si responsabilitatea carausului,
atat in privinta transportului lucrurilor,
cat si a persoanelor, resulta din principiile generale
ale dreptului ( 8).
0 decisie care, la caz de accident, nici n'ar
pomeni de art. 1475, ci ar face pe caraus responsabil
nurnai hi baza principiilor generale, di -
(7) Very in acest sons : Guillouard, Contrat de louage, H, 765.
Zens, Responsab. du voiturier, p 161. Feraud-Ciraud, Code des
transports, Ill, 426, p. 348 (ed. a 2-a). Guillernain, Transports
successifs, p. 123 um). Mesdack de ter Kiel (proctfror general
la Curtea de caaatie din Belgia), conclush sub Gas. belg. Sirey,
94. 4. 5 Ve(11 si nurneroasele decisiT citate in t. V a Goment:
noastre, p. 496, nota 2, la care trebue sa. artiogm : C. din Mom
(Strey, 1900. 2. 60). Trib. Beattvais si C. Amiens (Sirey, 97. 2.
274). VedI si clecisitle italiene citate de Vidari, Cor,s3 di diritto
commerciale, IV, p. 165, not 3 (ed. a...1.a, 1895)
- (8) cpr, T. Huc, VIII, 425, p. 563. Baudry .et Wahl, Lmage, II.
2521 (ed. a 2-a). Ve.di si nob in Pand. Citron., ATI, 1, p.299, 300,

cuidnet JobiciAR, No. 6g.—.1oT Octomtrie 501
-
cend, de exemplu : ca din causa accidentului lor, sä aplicam aceeasi regula si la transportul
survenit, cardusul nu 'si-a indeplinit obligatia sa, de persoane.
ca, in baza art. 1082, el trebne sä repare Cate-vä legislatiuni straineadmis in mod
dauna adusa prin aceasta, inexecutare, daca nu expres aceasta solutie, care, din toate punctele
dovedeste ca accidentul se datoreste unui caz for- de vedere se impune :
tuit, ar fi destul de rnotivata si ar remanea in . «Carausul (:lice art. 4 din legea belgiana de
picioare. Aceasta dovedeste 'Ana la evidenta cã la 25 August 1891, asupra contractului de transresponsabilitatea
carausului este contractuala, si port, care abroga si inlocueste in mod fericit
ca art. 998, 999 nu aii ce cauta in specie. art. 96-108 din Codul de comert, respunde de
A.cestea sunt adeveratele principii, jar nu acele stricaciunea sail perderea lucrurilor, precum
admise de Curtea din Bucuresti, i ele ail fost de accidentele intimPlate cdláiorilor, daca nu proconsacrate
prin mai multe hotariri judecatoresti ( 9). beaza ca stricaciunea, perderea sari accidentele
IJnii autori recunosc ea responsabilitatea ca- provin din o causa straina ce 'nu'I poate fi imrausula
resulta in specie din contract, insa sus- putata». Legea germana din 7 Iunie 187'1 ( 2) si
tin, cu-toate-acestea, ca calatorul trebue sa dove- legea ungureasca din 7 Julie 1874 C 3) contin disdeasca
culpa carausului, interneindu-se pe alte posiL1 redactate in acelasi sens. , Codul civil itaconsideratiuni.
lian reproduce fara nici o sehimbare, in art. 1631,
«Lorsqu'il s'agit d'un transport, dice Thal- art. 4784
.
din Codul frances, reprodus si de leher
( 10), la responsabilite trouve sa source dans giurtorul nostru, ceea-ce face ca chestia e conune
convention. La rattacher aux Mils, consti- troversata si in Italia ( 14). Acest text se vede retire
une meprise; le voiturier s'est engage a trans- produs si de Laurent, fail nici un comentar, in
porter le voyageur sain et sauf et a le faire Ante-proiectul de revisurie (ar.t. 1848).
parvenir a sa destination dans he delai stipule. Chestiunea ce am discutat mai sus presinta o
«Les arrets ont cependant raison d'ecarter la mare analogie cu alta chestiune nu mai putin
presomption de faute du voiturier. Sur le
colis controversata, anurne cu aceea de a se sti
matiere passive et sans resistance, le transpordaca
lucratorul care a fost victirna unui accident
teur exerce une maitrise; s'il peril, il est a prei
ndustrial, trebue, spre a putea cere daune de la
sumer que c'est pour avoir ete l'objet d'une ab- patronul seri, sa dovedeAsca o culpa din partea
acestuia, daca patronul trebue sa dovedeasca
sence de garde ou d'une manutention defectueuse.
easul fortuit. Solutia mai sus expusa, este apli-
Le voyageur, au contraire, en sa qualite d'kre
responsable, a pu contrarier l'action du voitucabila
si la casul , de fata, in cat, dupa parerea
rier par sa propre imprudence ou par sa propre
noastra, patronul la caz de accident intamplat
volonte. Dans he doute, n'y a plus de raison
lucratorului seri, nu poate scutit de obligatia
de reputer en faute celui-ci plutert que celui-la; de a plati daurre, de cat dovedind ca accidentul
en consequence, la condamriation est subordonee
s a intamplat din culpa lucratorului, sail din I caz
la preuve d'un fait précis de responsabilile,
fortuit on fortA, majora ( 15). Aceasta solutie, inque
doll administrer le voyageur ou son ayant- contestabila dupa no, a fost admisa de Curtea
droit ».
din Galati: «Considerand, dice Curtea, ca, in
drept, intre patron si lucrator se inchee un con-
Respingem si acest rationament, pentru ea, in
tract nrin care lucratorul inchiriaza serviciile
transportul porsoanelor este supus a-
sale patronului ; din natura acestui contract re-
'ttelor regule la care este supus si transportul lusulta
pentru patron cloue obligatii : 1) de a plati
crurilor (la). Or, art. 1475 C. civ. si 425 C. com . pretul convernt ; 2) de a garanta lucratorului si-
,
presupun, in privinta lucrurilor, cä carausul este
in culpa. Trebue, deci dupa rigoarea principiigurantd
vietei sale, luand toate mesurile necesare
pentru a preintimpina oni-ce pericol inerent
lucrdrei ce i se incredintRaza. In acelasi timp si
(9) Veth nurneroasele decisil citate Ir t. V a Coment noastre, lucratorul, la rindul Au, este dator a nu face
p. 497, nota 1, la care trebue al addogam: Gas. Na -poli, D. P. 97.
2. 233. Cpr. in acela§ sens : T. Hue, V111, 425 §i X, 404. Baudry, 11,
891, in fine. 5ourdat, op. cit., 0, 1058, p. 305 urrn. (ed. a 5-a). ( 12) Vedi Ann. de legisl. etrangere, anul 1872, p. 264. Cpr.
Baudry et Wahl, Louage, 11, 2251 si 2253 urrn. (ed. a 2-a). Lyon- supra acestel legi, Endernann, Das Recht der Eisenbahnen, § 135.
Caen et Renault, op. cit , Ill, 709, 709 his. Lyon-Caen, nota In ( 13) Vedi Ann. de legisl. dtrangere, anul 1875 p. 309. Ved1 §i
Sirey, 85. 1. 129. Labbe, notele in Sirey, 85. 4. 25; in Sirey, 86. alte straine citate in nota lui Chavegh n Sirey, 96. 2.
4. 23, in Sirey, 94 2. 57. Sarrut, nota in D. P. 85. 1. 431. Be- p. 227, col. 1 0 in Vidari, Corso di diritto comm ' IV, p. 132,
darride, Transport par chemins de fer, 439 urm. Chauveau, nota nota 2.
in Pand. Period. 99. 2. 129. Chavegrin, nota 1 Sirey, 96. 2. 225
( 14) Veal Chironi, Colpa contrattuale e colpa eXtracontrattuale,
urru. Ruben de Couder, nota in Pand. Chron., vi, p. 299. 1, 818 si 'II, 552. Cpr. 0 Giorgio Giorgi, Teoria delle obbliga-
Sainctelette, Responsabilite et garantie, p.87 si urm. Duval, Res- tioni, V, 300 lam., 308 urm., care se ocupa in mod special de
ponsab. du voiturier (theza p. doctorat), p. 269, etc. responsabilitatea companillor de traumal.
el nailer, Tr. element. de dr. commercial, No. 994, ( 16) Veql .asupra acestel chestiuni, t. V, a Comenti noastra
ln) Vedt nota Jul Esmeiu. iu Sire. 1900. 2. N. D. 498 urn;.

50/ ettfattt ittidaft, 1o.6g.—foi /J Octombrie t903
ilusorit precautiunile i m6surile de ordine luate
In acest scop de patron,; cä , ast-fel find, obligatia
patronuluI de a clespagubi pe lucrator, pentru
accidentele intamplate in serviciul seil, isvorase
din contract ; cä , pe baza acestul contract,
patronul este presupus in culpa, de cate on nu
va dovedi cä el 'st-a indeplinit obligatia ce avea
fatal de lucrator, de a lua toate mesurile necesare
pentru a preintimpina pericolele, i ca accidentul
s'a intimplat din grepla, imprudenta
lucratorului, saü caz fortuit, etc. ( 16).
Este adeverat cä aceasta decisie a fost casata.,
in sectiuni unite ( 16); insa Inalta Curte nu discuta
chestia de a se sti dad, resporisabilitatea patronului
resulta in specie din contract sail din delict,
punend numai in principiri cä faptul unlit patron
de a intrebuinta copil mid la main i sari aparate
perieoloase II face responsabil de accidentele in -
tainplate acestor copil ( 17), Curtea deplaseaza decI
chestiunea, judecand-o mai mult in fapt.
In resumat, principiul pus de Curtea din Bucuresti
este, dupd parerea noastra, inadmisibil,
cad' Curtea admite Ca responsibilitatea carausului,
prin urmare, si a patronulul resulta din delict ;
pe cand, dupd sistenaul ce am expus, ea resulta
din contract.
In privinta celor-lalte puncte decise de Curte,
nu . avem nimic de obiectat, solutiile admise find
perfectjuridice. Ast-fel, Curtea decide, :intre altele,
cd culpa comund nu distruge responsabilitatea.
Este, in adever, de principiii Ca eUlpa parel le -
sate nu autorisa pe judecatorl a pune repararea
daunei numal in sarcina aceluia prin a carul gre-
.sala faptul s'a intamplat, nicl a-1 scuti cu deseverOre
de responsabilitate, ci numaI a reduce suma
daunelor la care el urmeaz`a a fi condamnat. Fie
care parte find, in asemenea caz, in cull* trebue-
sä sufere consecintele culpel sale ( 18). Art.
1304 din Codul austriac (dispositie nereprodusa In
Codul Calimach) este formal in aceasta privinta.
«De cate-ori, la caz de daund, partea lesata este
In culpa, lice acest text, de atatea on ea trebue
sa sufere dauna impreund si in proportie cu acel
care a causat-o, sail pe jumetate, cand nu se
poate stabili aceasta proportieD : «So frog! er mit
(18) Vedi Gurierul Judiciar din 1900, No. 40 si Dreptul din
1899, No. 65. Ved i autoritatile citate In t. V a Coment. noastre,
p. 500, not 1. Cpr. i Ionescu-Dolj, Curierul Judiciar din 1900,
No. 64. In Franta, aceasta chestiune a provecat legile din 9 April
1898 si din 30 lunie 1899, asupra cArora ve41 Sourdat, op. cit.,
II, 1487 urm., p. 736 urm. (ed. a 5-a).
(IA) VedI Gurierul Judiciar din 1900, No. 40 si Bulet. Gas. 1900,
p. 623. La judecarea acestul recurs n'arn luat paste, insil am pus
conclusil, ca procuror general, la prima infatisare, cand Gurtea
a Mout divergentl.
(17) Chestiunea este ast-fel decisl si de jurisprudenta franceza,
Insá aceasta este trea,ba instantelor de fond. Ved1 decisiile citate
t. V a Goment. noastre, p. 600, ad notam.
(1s) Opr. C. BucureslI, Dreptul din 1896, No. 61. Vedl si autoritAtile
citate 1tt t. V a Coment. noastre, p. 422, nota
dent Bescheidiger den Schaden verheittnissmeissig ;
und, wenn sich das verhaltniss nicht bestimmen
zu gleichen Theilen».
Sunt chiar casuri in care culpa comund aduce,
dupd jurisprudenta, compensarea daunelor. Ast-fel,
o actiune In daune introdusa in basa unel concureng
neleale, ce se pretindea a fi fost facuta de un
comerciant, altuia, s'a respins de Curtea din Riom,
find cá se constpla in fapt cä ambit comercianti
I1 fame reciproc o concurenth ilicita ( 19).
De asemenea, se decide in genere, in materie
de seductiune, cä culpa fenbeeI face din partea
el actiunea in daune inadmisibilà ( 20).
-Toate acestea sunt insa exceptiuni, care pot fi
contestate, principiul find ast-fel cum-1 apaza
Curtea din Bueuretl.
Pun urmare, recundastem temeinicia unora din
punctele preveclute in decisia Cure, i n'o credem
vulnerabila de cat asupra chestiunel de a se
sti daca responsabilitatea isvore .ste, in specie, din
contract sail din delict. Responsabilitatea delictuala
n'o putem admite sub nicl-un cuvint, de
o parte din doctrina i din jurisprudenta imbrati
.seaza in Francia aceasta idee, gre .sita dupd noi.
0. Alexandresco.
INFORMATIUN I
Atrageny atentiunea cititorilor nostri cá, in nrirnerul
viitor, vom publica un important articol :
logistr,tura noastra datorit penei apreciate a membrulul
nostru de redactie d-I N. D. Chirculescu,
avocat din Focsani.
Acest articol ,care se ocupa de imbunatatirea starei
materiale a magistratilor nostri, ne-a fost dat
spre publicare Inca de 20 Septembrie a. c., dar,
din causa aglomeraret materiilor cart nu puteati
suferi intarziere, nu i s'a putut face loc pana
acum, trebuind a da preferinta articolelor venite in
afara de redactia ziarului.
_ x—
A aparut: Suplimentul al 3.1ea la CODICELE DE OEDINTA al d-lul
I. Ph. Ghetu. Acest volum are peste 1400 pagine i cuprinde toate
legile, regulamentele, decretele i chiar unele decisiun1 ministeriale
maI importante, promulgate si publicate in eMotatorul Oficial.
de la 1 lunie 1900 si 'Ana la 1 Octombrie 1903. Pretul vol. lei
10 bropt, fi lei 12 pentru cele legate in piele flevibüL Coman.
dele se primes° la Itedaelia acestuT ziar.
DREPTUL CIVIL ROMAN Vo/./,//fi HI, de d-1
Profesor C. MIMI, se aft' de venzare la Redactia
tipografia acestui ziar, de unde se expediaza
contra: niandat postal sail timbre.
Comandele se vor expedia pe adresa d-lur Codreanu,
Pretul fie-caruli vol. este de lel 12.
Pentru provincie se bleared portul postal.
(19) Ved1 D. P. 53, 2, 137. VedI t. V a Goment. noastre, p. 468,
ad natant.
(20) Vedi Laurent, IV, 90. Demolombe, XXI, 514, Sourdat, op.
cit., 1, 662 quinguies. Cpr. Trib. BrAila si G. Dijon, Dreptul din
1882, No. 11 si D. P. 93. 2. 183. Ve41 fi ti V a Coment. noestref
466, rota
Tipogratia JUDIGIAll, Str, Carol 19, Hoeuregti Proprietar Ion S. Codreann.-4,

AM. XII, No. 60 tin eitOinplar 80 bent umined 26 Octombrie Sag
-Un sumer venial 1 led
CURIERUL .JUDICIAR
DOCTRINA JURISPRUDENTA LEGISLAT1UNE ECONOMIE POLITICA — FINANTE '
DIRECTOR 1 D. ALEXANDRESCO PRIM-REDACTOR: I. N. CESAtcESCU
ABONAMENTUL
APARE
pe an 30 lei; 6 luni 16 lel; 3 lunl 8 let
8tudent11 plates° pa jumatato 'Ide daub on pc septaruhR sub redactiuma until c
Strilnatatea 40 lel pe an, 20 pe 6 Iunl Abonamentele Be platen tot-d'a-nna Insinte
Acef dintre domnif abonalf car' '0 schlmba
domicillul cu ocasla sf. Duonitru, sunt rugati a
no avisa de noua d-lor adresa printeo carte
postala, entre Administralia ziaruluf, pentru a
putea prioni regulat ziarul.
SUIVI A :
Nagistratara nonstrfi, de d-1 N. D. Chirculescu.
JIIRISPRUDENTA. ROMANI :
Curtea de apel din Bucuresci, sectia I: Al. Parisianu, ca apetaut
in °posit a ce i s'a respins la Tribunal, in afacerea tragerilor
false de Ict Minisoerul de finance ;
Tribunalul Mehedinti s. II: M. B. Catalan ea Social. Algeineine
Elektricitats-Gesellschaft din Berlin ;
Tribunaiul Prahova, sectia 1: N. B. Ene cu D. N. Dragoatir;
Juclecat. ocol. : Stan Grigore cu Ion Const. Lisi(ci;
Judecat. °col. Bolintin (Dam bovita) : George D. Ccireimidara
cu Anolrei Mihai, cu o Adnotatte de d. S. Scriban.
MAGISTRATURA NOASTRA
aeonditiile de numire sunt
apartea cea mai esentiald, chci
aori-cum, o institutie va 11 duph
felut corn sunt ace) care aunt
arhemati a indeplini functiuquite
&i dupil modul corn nu-
- amirile se fax».
(N. Mandrea, discurs. V. Curierul
Judieler No. 541203, p 472).
Discursul d-lui N. Mandrea, presedintele atat de
apreeiat al Curie! de easatie, tinut cu ocasiunea
deschiderei noului an judecatoresc, iese, ca i ace!
al d-lui Proeuror Stateseu, din eadrul banalitatilor
ee ni se servesc de °Wee in asemeni ocaziuni.
Tocmai aceste discursuri ered cd pledeaza contra
temei d-lui StAtescu care sustine inutilikatea
lor in genere, c5ci ele, ca i discursurile d-lor Leonescu
de la 1asi i Zamfirescu de la Bucuresti, dovedesc
din contra c5 sunt utile prin aceea ci at!
un subject interesant bine studiat si bine presentat.
In ce ocaziune mai solemn5 si eine, mai mult
de cat magistratul care e dator sa urmdreased mersul
justitiel, e mai in mesurd s5 se patrund5 de
lipsu rile legei 51 sa indice care e reforma juridica
necesar5, pe care experienta de pand atunei o
juristului inteligent ?
In legislatiunea noastra sunt lacune i erori, organisatia
noastri judiciar5 are defeete capitale ;
cum ar putea fi ast-fel inutile euventArile menite
a le releva si a aduee indreptdri salutarii ?
. Nu in faptul c5 dese-ori se tin discursuri de datoile
si fdra utilitate sta reul cel mare ; ee e reit
e c5, ehiar atunei and se vorbeste despre lueruri
serioase l despre necesitatea indreptarel unor rele
iitet
gEDIcTu 1 ADMINISTBATIA
BUCURESCI
---- 6, Splaial Brincoveara Voevod,
Vis-i-vis de Palatul Justitiei
existente, ministrul justiiei , oil-care an fi, prea
absorbit cu politica, nici gaud n'are sti se ocupe
de cele ce se spun 51 se propun i sä se patrund5
de gravitatea !or.
Pentru ministrii nostri de justitie, Codul civil e
legea cea ma! armonioasa, Codul penal e oglinda
cea mai perfecta a tirnpurilor moderne, justitia la
noi e cea mai deseversita si situatiunea magistratilor
e cea mai de invidiat Perfeetiunea trebue
sä fie in totul din moment cc logofetii dreptatei
tree pe lama' aeeste monumente cu srnerenia cu
care evlaviosul trece pe langa icoanele sfintilor
Nu me ()cup de o cam data' de eke ar fi de indreptat.
E lush o eestiune foarte importanta care
le primeaza pe toate, e eestiunea, in treacat dar
cu mult5 autoritate atinsa in discursul d-lui Mandrea,
cestiunea numirilor in magistratura de care
trebue sa vorbirn.
«Conclinile de munire sunt, zice d-1 Mandrea, partea
ce mat esennalci, cad ori-cuni, o instituije va fi
dupd fetid cum stint acet cart sunt cheman a indeplini
ftincnunile §i dupe modul cum numirite se
lac» ; jar mai departe ziee, cu rezerva ee t se impunea:
«se poate tnicimpla cd, crezdndu-se cd i
magistratura ca §i administralia avend a servi $1
pentru interesele partidelor polittce, ca numirite si
in magistraturci sci se face( in sen.s ca cel pulin ele
sci fie simpatice oare-cdrui curentD.
Dacd eitim i printre rinduri diseursul d-lui Mandrea
i daca reflect5m asupra acestor cuvinte, ajungem
la eoncluziunea ca e ceva de seama care
indeamna pe d-1 Mandrea sit vorbeasca ast-fel de
la inaltimea loculul pe care 11 ilustreaza cu meritele
sale personale.
Ce e ins5 acel ceva? Oare modul de numire in magistratur5
nu satisfaee interesul suprem al justitiei ?
Cel mai slab cunoscdtor in materie an respunde:
magistratii nostri, in mare majoritate, stint departe
de a putea da aceea ce e drept sit Ii se ceara ; de
cc? foarte simplu : pentru cit la numirile in ma-
.gistratura, nu ea «se poate intimpla», cum ziee
d-1 Mandrea, dar se intimpl5 mai tot-d'a-una s5
prezideze politica si nepotismul, jar in al doilea
rind pentru cit magistratului care are eea mai frumoasd
i mai grea misiune, c5ruia i se eere inte-
1igent5, culturti si prestigia, deci independent5, i
se ofera niste conditiuni de traiii foarte umile, mai
umile de cal unui politist sat! altora earora nu li
se cer de cat patru clase de Beet,

504 CE111/tEUL JUDICIAR, No. 69.—huminee5 26 Octombrie 1905
Oita deosebire intre cultura unora si celor-l'alti,
aid intre menirea si conditiunea socialh a fie-arora!
it 4(
Se numese magistrati in judee5torii1e de pace,
uncle judee5 until singur, Linen i rar5 nici o priepere,
c5ci majoritatea profesorilor de la facultate
daft drumul studentilor cu o usurint5 foarte vathm5toare
societ te Si studentilor insi§i.
Isi poate da ori-cine searnh ce inseamn5 asemenea
numiri pentru populatiunea s5teasca: un dezastru
; doue—trei pogoane de pament, 3--400 lei,
sunt pentru 15ran o avere intreag5,—le pierde din
cauza nepriceperei celui ce-1 judedi, pierdute reman
in majoritatea cazurilor.
E oare in putinta Oranului iea in apel un
avocat serios care sä lupte cu plictiseala judechtorilor
pentru suctinerea neinsemnatei . pricini de
la judee5torul de ocol ? sapa-va el in tirnpul acesta
de a c5dea victima samsarilor de advocati ?
nu e oare pentru Oran, in timpul rnunce saü pe
vrernuri rele, lipsit de mijloace, aproape imposibil
de a pleca de la un caprit al judetului liana' la
capitala din eel alt capat, pentru a suspenda o executie
provizorie abuziv ineuvihrtara de judecator
In contra lui ?
lath cum pentru Oran dese-ori cele done' grade
de judecat5 sunt scrise numai pe hArtie, iat5 de
ce prin urmare se cade pentru cele patru milioane
, de locuitor al l5rei sa se numeasc5 judecatori dintre
cei mai merito i corecti, in Joe de a li se
trimete niste imberbi cari sunt si nepriceputi si
, fanfaroni si lenesi si mare pane corupti.
Dar tribunalele, nu sunt oare pline cu asemenea
oameni de drept ? Cali din judechtorii nostri n'an
in casa lor nici mhear un Cod in care eel putin
s5 stie s5 caute Cali care n'a ü posibilitatea de a
pricepe ce Ii se vorbeste sail de a discerne logica
unei argumentliri Acel care ar putea urmhri activitatea
judecatorilor nostri s'ar inspaimanta de
ceea ce ar constata, ca'cl ar gasi in arhivele tribunalelor
adeverate minuni cu care ar putea compune
cea ma i volumincash si mai hazlie colectie
juridic5.
*
De unde Ins 5 s5 se recruteze magistrati buni,
and nu Ii se dã nici strictul necesar pentru tray
si nici vr'o perspectiv5 care care
A plAti pe substitut cu 232 lei pe hula", and
subalternul 1W, politaiul, e plata ma i bine ca insu-si
procurortil, a plAti cu 400 lei pe lunh pe un
prezident c5ruia trebuit 15 — 20 de ani de
munch einstit5 si reputatiune distins5, 0115 sh ajung5
aci, sail a plhti pe membrul de Curie cu
600 lei este a goni din magistraturh toate elementele
bune.
Dac5 azi avem inch judecatori buni la Curti si
ate un ray presedinte de tribunal, se datoreste
faptului c5 inainte magistratii erail plaliti mai bine
si avanskile erail mai lesnicioase ; in asemeni
conditiuni se esplic5 de ce elernentele de valoare
i-a ti devotatat viata magistrature.
Din facultate ies azi: 50 0 1 0 earl nu stift nimic, 40°Io
care inteleg dreptul alandala i d'abia 10 0 1 0 buni
si aceqtia incep prin a fi magistrati pentru a face
experrent5 (citeste: justitie) pe comptul impricinatilor
§i a se pregati pentru avocatura,
Ce ar putea retine in magistraturh pe tinhrul
distins ? salariul de 232 lei pe lunh i perspectiva
ca dup5 10-15 ani de surrnenare s ai1i5 400 lei,
dac5 va avea norocul (? !) s5 fie avansat ? Evident
a nu.
lath' de ce in scurta vreme vom sta foarte rëü
cu distribuirea justitiei, cad aceasta va remane
celor mai slabe elemente care vor trebui sä furnizeze
si pe consilierii viitori ai Curtilor. Frumoasa
perspectiva! pentru moment putem zice: frumoasa
stare de inert -1,d ca tinarul iesit azi din scoal5
prefere politia magistrature
Ce e de f5cut ? Aceea ce e destul de bine indi-
cat prin glasul autorizat al d-lui Mandrea: mult5
scrupulozitate and se face o numire.
Trebue ins in acelas limp legiferat tin sistem
ingr5ditor latitudinei de apreciere a ministrului.
Sistemul eel mai bun imi pare urm5toru1:
1. Pentrn vu/or, sh se infiinteze noviciatul in
magistratura si avocatura ; magistrali incepatori sit
se numeasch dintre cei ce au i terminal cu succes
noviciatul, jar pentru functiunite superioare, intre
care se socotesc si judecatorul de pace (a c5rui
competinta sä se mareasc5), s5 se numeasc5 din-
Ire magistratif inferiori sail din avocatii pledantt,
cari vor II alesi dup5 pledoariile Ion, concluzii scrise,
hotariri redactate, scrieri juridice etc.
S5 se remunereze: substitutul, supleantul 500 lei,
judecatorii, procurorii 650, presedinte si prim-procuror
800, prim-presedinte 900, membrul de curte,
prezidentul, prim-prezidentul cu 1200, 1350, 1500,
iar pentrucasatie 1600, 1800, 2000 lei pe
Pentru avansarile de fAcut se vor tine la Minister
Este de inaintare, in care se vor trece numai acei
dernni de aceasta.
Pentru a-i selectiona, se va da odat5 pe an delegatiune
celui mai capabil membru de Curte de
a inspecta Tribunalele si Judeatoriile din eircumscriptia
lui, care delegat, limp de o lun5 saü
doue,—va azista la cate o sedinta, done, la Tribunal,
cate o sedint5 la judeatorie, va lua condicele
de hothriri si va urmüri pe cele ma i importante
de unde isi va putea forma o idee de priceperea
celui ce o redacteazh,—va urm5ri cu 15-
gare de seam5 conduita privat5 a magistratului,
si din toate acestea isi va forma convingerea pentru
propunerea de inaintare, pentru care de asemenea
trebue s5 fie foarte scrupulos, propunand numai
pe cei a caror capacitate e mai presus de discutie
si dand not Nana celor buni, Ihsand ca acestia
sa mai fie cereetati pin h sit-i propunh.
Din listele acestea va avansa Ministrul in judeatorii
j tribunale; din listele acestea Curtile cte
apel isi vor numi pe membrii lor,si dintre mernbrii
lor Curtile Ii von numi prezidentu! si primul-prezident.
Curtea de casatie isl va alege pe membrii sei de
la Curtile de apel, iar pe prezidentii sei tot singura"
ii va alege. '
Azi e incontestabil c5, in majoritate, politica lo
Cala sail rubedenia decide avanshrile, ceea ce e
foarte dureros de constatat.
2. Pentru moment, pentru a purilica magistratura,
se vor stabili remuneratiile de mai sus si se vor
numi in tribunale si judeeatorii din actualii ma-

CURIERUL JUDICIAR, No. 69.—Duminecd 26 Octombrie 1903
11.1111.1■111IM
gistrati cari se disting, facendu-se apel si la avocatii
de seamd ; atunci sa se intindri inamovibilitatea
peste tot.
Sa se creadd cd un avocat bun renunta la cite
va sute de lei pe lung, cat incaseazd mai mult din
avocaturd, pentru a accepta un loc de judecator
sad prezident cu mai putin, cad Ii atrage inamovibilitatea
si prestigiul locului.
Mi se poate obiecta cd sunt àrI uncle magistratii
sunt slab remunerati si totusi existd o bund juslitie;
comparatia nu trebue marginitd din punct de vedere
al remuneratiilor, trelme sä vedem dacd compara-tiv
nu sunt mai putine in alte tdri exigentele
sociale si dacri la no e train] mai anevoios ca
in able
Trebue sä ne mai gandim cä s in alte tari sunt
multi oameni de drept cari pot tr5i din renta lor,
pe cand la no capitalurile sunt foarte rare, 90°,'0
dintre studentii in drept stint s5raci, iar dintre
magistrati d'abia 5 0 , 0 pot avea mijloace proprii de
existent.
Cd sunt de pdrere ca reinuneratiile s5 inceapd de
la 500 lei nu trebue sd fie surprinzator: judecritorul
de pace ca iceI de la casatie, indiferent de
cuantumul procesului, judecd tot aceleasi delicate
importante cestiuni juridice i dacd e vorba
de o blind justitie, avind si tdranul drept la ea, judeedtorul
de pace trebue sd, fie tot alai de competinte
in materie ea si cel de la casatie.
Aceasta ar fi o adeverata justitie. cdci nu e permis5
practica in distribuirea efeetivd a justitiei,
cum de reguld se impune in administratia in genere,
uncle practica nu poate pune in pericol mei
averea nici cinstea celdtenilor.
Termin afirmand fried o data nestramutata tried
convingere cä, fdra o ameliorare simtitoare a pozitiunei
judeditorilor, nu vom avea judectitori buni,
nu vom avea o justitie bun5.
N. D. Chirculescu
20 Septembrie 1E03. Focsuit
JURISPRUDENTA ROMANA
CURTEA DE APEL DIN BUCURESTI, Sectia
Audienta de la 20 Ocloinbrie 1903
Pre$edentfa D-Iui SC. POPESCU, Prim-Pre$edinte
Al. Parisianu ea apelant in opositia respinsa la Tribunal in
eestiunea tragerilor false de la Ministerul de finance
Dects'anea corectionalli No. 1461
Opositiune. — Inculpat present in instanta ins care
nu se ap'dra in fond.—Daca are dreptul de opositiune.—
(Art. 182 din Pr penal).
Asemenat art. 182 din Pr. penala, dacci prevenitul
nu se infatisaza, este judecat in lipsei,
sensul cuventillut «infatisat» este nu presenta inculptultil
in instan(a ci ca el sa se fi apa rat in fond.
As!-fel cand un inctilpat s'a presentat in instan(a
si a Inca parte la oare earl incidente si
in urma s'a retras din instan(a neaporC3ndu-se
in fond, denstil nil poate fi jiulecat Cle cat in
lipsa cu drepttil de oposifinne.
595
Pentru astd-zi find a se judeca : apelurile declarate
de inculpatul Al. Parisianu contra sentintelor Tribunalului
Ilfov s. I No 997 $i 11531903, apelul declarat
de d-1 Prim-procuror at Tribunalulul $i cel declarat
de Ministerul de finance contra sentinel cu No. 997/903,
la apelul nominal a respuns numaI d-I advocat G.
Panu din partea Ministerulul de finante, lipsind inculpatul
Al. Parisianu, in privinta caruia s'a constatat cà
procedura era Indeplinita.
Dupa ce s'a verificat ca toate apelurile erati declarate
in termenul prescris de art. 198 Pr. penala, ele at
fost declarate conexe i s'a decis judecarea lor impreuna.
S'a citit apol raportul facut In causa, sentintele apelate
$i cele-l'alte acte aflate In dosarul cauzei.
D-1 Procuror N. I. Zamfirescu a cerut a se respinge
ca fara interes apelul declarat de inculpatul Al. Parizianu
contra sentintel cu No. 997, intru cat el a uzat
contra el Si de calea opositiund asupra careia s'a dat
de Tribunal sentinta cu No. 1153, i-ar in ce prive$te
apelul declarat contra acestel din urmd sentinte d-sa
ligdseste admisibil in principiii, de oare-ce Tribunalul
nu putea sal respinga opositia ca inadtnisibild, intru
cat din dosar se constata cä el s'a presentat numai
pentru a propune un incident de amanare, i apol s'a
retras din sedintd, fara a se apara in fond.
Curtea,
Avend in vedere cä, dupa cum tribunalul constatfi
prin sentinta cu No 997 (*) inculpatul Al. Parisianu s'a
presentat In ziva de 19 lunie a. c. si a luat parte la
doud incidente, avocatul setl, Ion Th. Florescu, a facut
cunoscut tribunalului ca clientul seri se retrage din
instanta $1 s'a $i retras ; cä afacerea a fost apol amanata
In continuare pentru ziva de 23 lunie i s a urmat
färä intrerupere in zilele de 21, 26 $i 27 lunie, frã ca
Al. Parisianu sä se mai fi presentat la verl-una din
aceste infatiseri, iar in ziva de 28 Iunie s'a pronuntat
hotarirea ;
Avend in vedere cä legea prin art. 182 Pr. penala
prevede cá dacd prevenitul nu se va infati$a, el va fi
judecat In lipsa ; ca sensul cuventuluT «infati$at» este
nu presenta inculpatului in instanta, ci ca el sä se fi aprat
in fond ; ca intru-cat e cert cä AL Parisianu nu
s a apgrat asupra faptelor imputate lui, tribunalul nu
putea. Intemeindu-se pe art. 149 Pr. civila —care n'are
ce cauta In penal—, sag considere ca presinte i sa'i
refuse dreptul de opositie ;—ch dar apelul facut de inculpat
contra sentinel cu No. 1153 (**) este admisibil
aceastd sentinta urmeazd a fi reformata ;—cd din moment
ce acest apel e admis, apelul facut de inculpat
contra primei sentinte cu No. 997 rdmane lard interns.
Pentru aceste motive redactate de d-1 Prim Presedinte
Sc. Popescu, Curtea, admite concluslunile d-lut Procuror
$i '1 dä cuventul in fond.
(ss) Sc. Popescu, Em. Anastasiu, Gr. Stefinesou, V. Pretorian,
Oscar Nieulesou.
p. Grefier (s) G. M. Demetrescu.
(*) A se vedea publicata in Curierul Judiciar No. 57 din 14
Septembrie a. c. (N. It)
(**) A se vedea publicata in Citrierul Judiciar No. 65 din 12
Octornbrie a. c. (N. R)
(***) lstoricul faptelor si motivele Cartel in' fond, tlind aceleasi
din decisia Curti; No. 1290, data in afacerea apeldrilor celor Patti
preveniti : V. Dumitrescu, Dan Albahari etc., decisie ce am publicat
In Curierul Judiciar No. 67 din 19 Octombrie a. c., ai gasit
inutil a le alai reproduce din no aci. (N. R.).

596 CURIERUL JUDICIAR, No. 69.—Dumfoeca 26 Octombrie 1903
TRIBUNALUL MEHEDINTI, Sectia II
Audienta de la 4 Male 1903
Presedeutia AL.,ANASTASIU, Membiu
M. B. Catalan cu Societ. rAllgerneine Etektricitats-Gesellechaft,
din Berlin
Jurnalul No. 2028
Competinta. Actiuni comerciale. — Acliuni isvorite
din afacerile facute de un prepus in numele unei so.
clettli, in afarft de sediul sell social. — Tribunalul la
care trebuesc intentate. — (Art. 897 si 898 din Codul
comercial).
Acliunele mobiliare si personale, isvorite din
afacerile facute de un prepus In numele unei societafi,
in afara de sediul sea social, se pot in-
tenta : La triburzalul domiciliului saü resedintei
uncle pirita societate are stabilimentul comer-
cial sail industrial ; Ill La tribunalul locului unde
obligatia s'a nascut saü esecutat ; La tribunalul
loculul unde se face plata ; IV) La domiciliul
de alegere;V) La tribunalul uncle representantul
societd(ei 'si esercild comerciul ; si in fine, al VI)
La tribunalul uncle acest representant '$1 are reedinf
a.
Asta-di la apelul nominal, presentat Is audienta apelantul
N. R. datalan, in persoana, asistat de d-1 avocat Iosef lgirosanu,
cu iniiinatul 1. Gruber Inginer, representantul general al Societatel
gAllgerneine Elektricitats-Gesellschaft. din Berlin, prin procurator
d-1 avocat I. G. Dumitriadi, din Bicarestl, autorisat cu
procura legalisatl de corn'sariatul tie sectia 7 din Bucu-
rest! is No. 35/9o3, substituit prin d-1 avocat N. Gernatescu, in
basa procure! legalisata de comisariatul sectiel 6 din Bucurestl
la No. 32/9O3;
Apelul constatanduIse facut in termcn, 8'a procedat la cereetarea
cause, prin citirea petitiunel de apel si a cartel de judecata
apelata ;
DI Igirosanu, avocatul apelantulul, luand cuvOntul, a sustinut
ca afacerca pentru care clientul d-sale reclatua comision, a avut
loc in Severin, uncle s'a facut Si toctneala cu apelantul, prin
urrnare intimatul bine a lost reclamat aid ncle a bat nastere
obligatia, conform art. 897 Cod corn., cti din att. 8./8 Cod corn.
resulta ca,,in cas daca se trateaza direct cu o Societate In std.-
inatate i aceasta are prepusi in tara sä recta' , a acesti pram!' Is
domiciliul lor, — insa daca se trateaza direct cu prepusu, atuncY
actiunea sa adresoaza conf. art. 897 dupa alegerea reclamantulul,—
probandu-se cä afacerea pentru care se reclatna ccmisionu s'a
facut in Severin, actiunea blue s'a intentat aid si decl cere adnaiterea
apelulul si a se procede la judecarea procesului ;
D-1 Gernatescu, procuratorul intimatului, a rdspuns ca, in adevdr,
oil-ce actiune personala mobiliara cornerciala sit adreseaza
dupa alegerea reclamaniuluf la tribunalul unde cel ce s'a obligat
are resedinta or domiciliul, orl la tribunalul loculut uncle obligatiunea
a boat nastere san undo va trebui executala, — aceasta
conform art. 897, Cod comercial, — insa prin urmatorul articol
898, care vorbeste ciespre Societal se sehimba principiul si resulta
din acest articol; ca Societatile sit reclaina on la sediul lor
principal sati acolo unde aü representantl, dopl cum aceasta mai
resulta si din dispositiunile art. 62 si 75 din Procedura civild, —
si a conchis d-1 Gernatescu, cerand respingerea apelulul i spase.
Tribunalul deliberand, si
Intre noi judecatorii, care compunem sedinta s'a ivit diverginta
de opiniuni, in modul urrnetor
No! suplinintele Aristide Marinescu :
Avend in vedere incidentul de incompetinta ridicat de d-I
avocat N. Cernatescu, procuratorul representantului Societate!
intimata, I. Gruber ;
Avend in vedere sustinerile partilor ;
Considerand ca exercitiul actiunilor comerciale, -- conform
art. 889 Cod corn,— sä reguleaza de dispositiunile Codiceldi de
procedura civila, afara de dispositiunile Coduldi de conterciu ;
Considerand cä Codul de cornercin in art. 887, 889, 890 si
891, coprinde dispositiunl spectate competenteI cornerciale
«ratione personae vel loci». Ast-fel art. 887 Cod comercial,
reglementand competinta actiunilor comerciate personale si
Mobiliare, arid obligatiunea are loc intre persoane fisice ;. art.
889 Cod comercial, reglementand competinta tribunalului in
materie de Societali pamentene sail straine; art. 890 Cod corn.
reglementabd 'cornpetinta tribunalului in materia contractuldi
de transport ; jar art. 891 reglementand competinta
t'rilmnalului in materie de abordagiti ;
Considerand ca in specie apelantul M. R. Catalan, reclamant
la prima instanta, a incheiat contract de comision cu
4-1 1. Gruber representantul Societatei «Allgemaine Elektricitats
Gesellschaft» din Berlin, pe comptul Societalel ;
Considerand cä dupd dispositiunile art 889 Cod corn actiunile
personale si artiunile reale mobiliare resultand din operatiunile
intreprinse pe comptul unei Societal! pa'rnentene saG
straine de catre prepusul sail representantill acestora, in afara
de sediul social, se :vor putea intenta de catre eel' de at treilea
inaintea autoritatei judecatorestl a locului unde prepusul qrl representantul
Societatei exercita comerciul, sag 'si are resedinta ;
Considerand cä obligatitinet intervenita intre apelantul M.
R. Catalan, cu d-1 1.: Gruber, representantul unei Socitati
straine cu sediul la Berlin incheiindu se pe comptul nuei So-
urmeaza ca obligatiunea intorvenita intre partite din
procesul de fata sä fie reglernentata de dispositiile art. 889,
Cod comercial jar nu de dispositiile art. 887;
In adever, legiuitorul comercial prin art 887, cla parte!
reclamante facultatea alegerei a patru feluri de jurisdictiune,
atunci insa cand obligatiunea are loc cu persaane fisice; si cum
in specie apelantul M. R Catalan, a incheiat contractul de
comision cu d-1 I. Gruber, in calitate de representant al Societatei
«Allgemaine Eiektricitats Gese!lschaft», jar nu cu dansul
personal pe comptul son, dispositiunile art. 887 Cod corn.,
nu 'si pot avea be;
Considerand eh dispositiunile Codului comercial find speciale
sunt de strictai interpretare ; c representantul Societater,
Gruber, dup. insusi declaratia parlibor, ne avend resedinta in
cironscriptia acestui tribunal. si nicr nu exercita aci comerciul
urmeaza a se admite incidentul ridicat de d-I avocat N.
Cernatescu, i1 ca atare, a se respinge apelul ca no fondat;
Pentru aceste motive, sent de Were a se respinge apelul
lui M. R Catalan; jar
Noi Al. Anastasia, judecator de sedinfci:
Avend in vedere apelul facia de M. R. Catalan, comerciant
din Severin, contra cartel Ic ju locata No. 50003, a judocatoriei
ocAlului Severin, prin care Judecatoria a admis opo-
Cilia o facusa I. Gruber. inginer din Bucuresti, representantul
Societatei «Allgemaine EllektriciIats Gesellschaft» din Berlin,
contra carter de judecata No 2229,9t2 prin care 1. Gruber,
in qualitate de representant al ziser Societali fusese obligat
sá plateasca ape'antului Catalan suma de 1500 lei comision,
pentru afacerea facuta de Societate prin .interniediul reclamantului,
la hotelul d-lui P. Polihronie din Severin, si 'si-a
declinat compete* de a judeca afacerea, dispunend ca do-
sarul sa fie inaintat jedecatorici Ocolului al 11 -lea Bucuresti;
Avend in vedere cã obiectul acestui proces este o suma de
ban!, comision, provenila dintr'o afacere comerciala: ca aceasta
afacere, instalarea luminel electrice in hotelul aFratii Polichronie»,
s'a incheiat si executat in Severin -
Avend in vedere ea cestiunea dedusti in ju'decata tribunalulul
este unde trebne intentata aceasta actiune
Avend in vedere sustinerile partilor ;
Avend in vedere art. 897 Cod corn. care arata tribunalcle
competinti unde reclarnantul are facultatea a se adresa pentru
transarea unur diferend comercial ; (At dcest articol este
limitativ, de oare-ce arata ea 4 sunt Iribunalele unde se poate
ailresa si anume
I. La tribunalul doiniciliului saG resedintei i undo paratul
'si are ,stabilimentul comercial ;
IL La tribunalul undo obligatia s'a nascut sail execu tat ;
111. La tribunalul tomtitl undo se face plata ;
IV. La domiciliul de alegere ;
Ca acest art. contine principiul general in aceastil materie
in tocrnai ca art. 420 Pr. cod fr. ;
Ca rnotivul care a determinat pe legiuitor d'a lasa la facul-

CURIERUL JUDICIAll No 69 —Omitted 26 Octombrie 1903 597
MMININIIIMMOMMIN■IIIIMMOINM ■■ ■IMIIIMMINNIIMMION■INIMMINIMMIMMIIMNIMOOMISMOIMPIPP/McW~ISORPO
tatea reelamantului alegerea tribunalului de judecata, dero.
gand de la principiul pus in Procedura civild, este usurinta si
celeritatea cu care trebue sä se transeze afaeerile comerciale ;
Avend In vedere ca in specie parata este o Societate comerciala
straind, care probabil s'a conformat dispositiunilor
art. 237 si 246 Cod corn. ; c Societatile comerciale sunt
considerate ca persoane morale ; cä persoanele morale sunt
in fata lege ea si persoanele fisice;
Avend n vAdere art 898 Cod coin, care prevede Ca actiunile
mobiliare si personale, isvorate din afacerile facute de
un prepus in numele unei SocietatI, in afara de sediul see
social, se pot intenta la tribunalul unde representantul
exercita comerciul, saü unde 'si are resedinta ;
Avend in vedere cá este nefonctata asertiunea intimatuluI
a art. 898 este special, limitativ, ,si hotareste tribunalele unde
trebuesc intentate actiunile mobiliare relative la afacerile fácute
cu Societati comerciale ;
In adever, art. 898 coprinde numai un singur aliniat din
art. 897, care confine principiile generale puse de legiuitor
in aceasta materie. Ca daca numal la tribunalele aratate de
acest art. trebue sã ne adresam pentru transarea diferendelor
avute cu Societatile comerciale; atunci s'ar recunoaste inplicit,
prin aceasta restrangere, Ca usurinta i celeritatea cu
care trebue sá e transeze afacerile comerciale, nu e nece-
Bard pentru afacerile incheiate de tertif cu Societal -I comerciale
pdmentene saU straine
Ca, cu aceasta interpretare, am ajunge si la consecinta ca :
pentru diferendele ivite din afacerile incheiate i executate in
tar& de romani cu Societati straine, care n'atl representantI in
/Romania, ar trebui sa se adreseze la ,tribunalele straine, ceace
este inadmisibil ca legiuitorul sä renunte la justitia roman&
si ad consficteascá o dipositie contrara principfilor de
drept international privat, formulate prin adagiul «locus regit
actus i principiilor ordinare de competentd corrtinute in
formulele d forum contractusi «forum destinatae solutionis»;
In acest sens si jurisprudenta fr. (Vezi Studio sur la competence
civile, P. de Paepe, vol. 1, pag. 159);
Ca admitand aceasta parere am creea avantagiI Societdtilor
comerciale straine si chiar pamentene, in detrimentul eelor-
Patti comercianti. si SocietAtile, persoane morale, trebue sa fie
considerate in fata legei ca i persoanele fisice ;
CA in fine, din termenfi redactdrei acestui art. «se vor putea
intenta etc.), resulta cá aceastd dispositie este facultativa, jar
nu obligatorie ,
Avend in vedere ca interpretarea pe care trebue sà o dam
art. 898 Cod comereial, este ca el, pe langa tribunalele
tale in art. precedent. mai arata Inca done, unde se poate
cine-va adresa pentru afacerile facute cu Societatile comerciale,
ca aceasta interpretare este conforma cu principiile COprinse
in art 817 si cu toate principiile de drept ;
Ca ast-fel find, stint de parere ca bine este angagiatd instanta
in T.-Severin ; si
Pentru rnotiv ca tribunalul nu s'a pultit complecta astd-ç1
cu un al treilea d-n Judecator, procesul Se amand la 18
1,= lunie curent, cand trib. complectandu-se cu d-I presedinte
M. Paraschivescu si deliberAnd, d presedinte Paraschivescu
s'a unit, prin jurnalul No. 2258, cu parerea d-lui judecator
, de sedintd M. Anastasiu, pentru motivele din opinia
d-sale din jurnalul No 2028 din 4 Iunie a. c., si ast-fel, in
majoritate, aii hotarat admiterea apelului, respingerea declinatorului
de compete* admis de prima instant& dupd cererea
intimatului, si a se jnleca afacerea in Severin, jar c1-1
suplininte Marineseu,- a mentinut opinia d-sale pentru respingerea
apeluluI i admiterea declinatorului de competinta;
Dupä ce s'a comunicat aceasta partilor, Ii s'a acordat cuventul
in fond, si
Apelantul a declatat cá are acte de care se serveste ;
D-1 Cernatescu, a cerut comunicarea acelor acte;
Tribunalul,
In faia cererel de comunicare de acte, amand procesul pentru
3 Septembrle 1903 ;
(5s) M. Paraschivesm; Al. Anastasiu ; Ar. Marinesou
Grefier (s) I. M, Jiroveanu
TRIBUNALUL JUDETULU1 PRAHOVA, S.
Audienta de la 11 futile 1903
Preqsdentia D lui CESAR VARGOLICI, Judecator de sedinta
D. N. Ene en D. N. Dragomir
Senthita No. 795
Fals In acte comerciale. — Art. 128 Cod penal.—Distinctiune
intre falsul in s'ne i usagiul de fals.
In casul preve'clut de art. 128 Cod penal nu e suticient
ca cine-va sá umple inscrisul in contra voincei
persoanei care l'a semnat, ci mai trebue ca
plasinuitorul sá fl feicut us de acel inscris, pentru
ca faptul sea sei constitue delictul de fals.
In aceasta ipotesd prin urmare, nu se mai face
distinctiune mire falsul in sine si usagiul de fals
asa Ca, dupei art. 128 Cod penal, pentru ca falsificatorul
sä poatei fi pedepsit, trebue sá se fi
servit de inscrisul falsificat.
S'au presentat reclamantul D. M. Erie, asistat de c1.1
advocat N. Iiristodorescu si inculpatul D. Nicolae Dragomir,
asistat de d-nii advocati Sc. Moisescu si G. Dobrescu;
Ministerul Public representat prin d-1 Precuror
de sectiune N. Iconomu,
Tribunalul,
Avend in vedere actiunea public deschisa in contra
lui D N. Dragomir pentru faptul prevelut i pedepsit
de art. 125 Cod penal ;
Avend in vedere ordonanta deflnitiva a (Hui Jude-
Instructor, rechisitorul d-lui Procuror, apararea iricui.
patu1u i actele de la dosar ;
Avend in vedere ca. in fapt. se constata urmatoarele :
Reclamantul D. M. Ene find dator inculpatului D. N.
Dragornir o sum de bani pentru mai multe cumperaturi
din pravalia acestui din urma, la 10 Noembrie
1902 are loc intre el o rafuiala i cu aceasta ocasiune,
reclannaltul Mai remanend dator inculpatului un reside
44 lei, il da o cambie semnata in alb ca s'o complecteze
(V. procesul-verbal incheiat de jandarmul I. G. Dumitrache
la 4 Decembrie 1902, fila 11 a dosarului); inculpatul
1E10 in loc sh treaca in cambie suma de 44 lei,
dupa cum convenise cu reclamantul trece suma de 144
lei si, dand cambiei data de 10 Noembrie 1902, II fixeaza
scadenta peste noua luni de la aceasta data. Afland de
la G. I. Apostot si I. Mihai ca inculpatul a trecut in
cambie suma de 144 lei in loc de 44 cat trebuia sä treaca
in urma invoelii dintre dêni1, reclamantul D. Ene face
plangere parchetului in qiva de 4 Decembrie 1902 si se
incepe o cercelare. Cu ocasiunea acestei cercetali inculpatul
nu voeste, la inceput, sa presinte cambia incriminata,
pretextand ca a perdut-o i declarand ca se
multumeste ca reclamantul sä-1 plateasca suma de 44
lei cat se recunoaste dator, ne mai avend nici-o pretentiune
pentru test. Mai tar4iti ins, in urma insistentelor
primarului de a presenta cambia si a asigurarii
ce-i-a dat ca o va distruge in primarie i ca va face
alta pe suma de 44 lei la care inculpatul consimte
reduce creanta sa, acesta a adus de acasa cambia si
atunci s'a vequt ea in corpul el era, in adever, trecula
suma de 144 id. 0 data in posesiunea corpului delictului,
primarul a alaturat cambia la dosar. Vedend
aceasta, inculpatul s'a incercat s'o smulga din mana
jandarmuluicare Ikea cercetarea impreuna cu primarul,
fara' a reusi ; atunci simtindu-se prins, a revenit la prima
sa declaratiune, suslinend Ca reclarnantul ii datoreste
suma de 114 lei, cat se pievede in cambie (v. procesulverbal
mentionat mai sus);
Considerand ca, petrecut in aceste conditiuni, faptul
ce se imputa inculpatului nu mai intruneste elenaentele

598 CURIERUL JUDICIAR, No. 69.—Dumineca 26 Octombrie 1903
delictului prevelut si pedepsit de art. 125 Cod penal,
ci pe acelea ale delictului preve'ljot si pedepsit de art.
128 Cod penal '
Ca afacerea find de natur§ comerciala, de oare-ce
incepatul este comerciant, proba conventiunii intervenite
Intre parli, Cu ocasiunea incredintarii cambia
iscalite in alb de oatre reclamant inculpatului, se poate
face, conform art. 46 Cod corn., prin rnartor i, deci,
prin presumptiuni, cu toate ca suma care formeaza
obiectul acestei conventiuni este mai mare de 150 lei
vechi (s) ;
Considerand insa ca pentru a fi loc la aplicatiunea
art. 128 C. p in contra inculpatului, pe Janga elemental
material al trecerii in corpul cambia a unei elle
sume de bani de cat aceea convenita intre part, se
ma i cere existenta altor done elemente constitutive :
intentiunea culpabila a agentului si prejudicial sail
posibilitatea lui ; ca intentiunea culpabila a faptuitorului
nu se descopere i prejudiciul sü posibilitatea
lut nu se realiseaza de cat atunci cand autorul plasmuirii
se serveste de inscrisul umplut de densul in
contra vointei aceluia care l'a semnat in alb ; c§, pe
cat timp nu se serveste de acest inscris, fapta sa find
un delict incomplect, nu'l poate face respunzator inaintea
legei penale ; ca, in adever, fabricatiunea until
inscris fals nu conslitue, considerata In ea insasi, de
cat un act pregatitor al delictului de fals, care nu se
consuma de cat prin usagiul cc se face cu inscrisul falsificat
; ca, dad]. legiuitorul, din causa usurintei cu care
se poate face us de un inscris °data fabricaliunea
lui efectuata, a gasit de cavil* a separa aceste done
elemente ale aceluias delict si a pedepst deosebit fabricatiunea
inscrisuluf fals si usagiul lui (F. Belie, Th. du
C. P., II, 726), aceasta separatiune, formal preveluta
pentru delictele de fats in acte publice, autentice, de
cornerciil, de bane§ si private (art. 126 si 127 Cod penal),
nu este reprodusa si in ipotesa art. 128 Cod penal,
cand cine-va ample o hartie semnata in alb de o persoana
in cont& vointei acesteia ' ca, din potriva, in
aceasta ipotesa, dupa cum resulta din partea final§ a
art. 128, se cere in mod formal ca plasmuitorul sa intrebuinteze
inscrisul ast-fel plasmuit, ca un titlu, in
contra acelui care Pa semnat ; cä, deci, in ipotesa de
care ne ocupam, legiuitorul, revenind la aplicaliunea
principiilor generale, consider§ usagiul inscrisului urnplat
in contra vointel aceluia care l'a semnat in alb,
ca un element constitutiv at delictului, jar nu ca un
delict principal si distinct ; ca, asa find, intru cat in
specie inculpatul nu Meuse inch' nici-un us de cambia
complectata de densul, de oare-ce scadenta el era fixata
la 10 August 1903, tar reclamantul s'a plans parchetului
In ziva de 4 Decembrie 1902, adica cu mutt inainte de
aceasta data, fapta seversita de inculpat nu intruneste
elementele delictului prevetjut i pedepsit de art. 128
Cod penal i , deci, inculpatul urtneaza a II achitat ;
Pentru aceste motive, achita etc., etc.
(ss) Cesar Val golici, I. A. Slatinewm.
so.p ars 6\os
JUDECATORIA OCOLULUI SLATINA (Olt)
Audienta de la 5 Julie 1903
Stan Grigore cu Ion Constantin Ligt4
Cartea, tie judeeatil No.648
Pament rural.—Instrainare.--Interdictiune complecta
de instrainare.—Instrainare deghisatd prin contract de
arendare pe limp indelung. — Judecatorul de fond e
suveran s aprecieze dad o asemenea arendare constilue
o instrainare deghisata.—(Art 7 legea rurald din 1864,
si art. 1 si 2, din legea interpretiva din 1879).
(*) Mel urrneaz1 un considerant fara utilitate pentru jurispruaenta,
din 01.0 cu 0 l'aru ornis. (N. KO
Pame'nturile date locuitorilor sateni prin legea
din 1864, nu pot Ii instrdinate, nici direct, nici
indirect si or ce instrainare deghisata trebue
considerata ca inexistentd, fiind atinsd ordinea
publicd, si instrdinare deghisatd se poate considera
si un contract de arendare a pdmentului
pe un . mdelungat, si, in aceasta privinfd,
legiuitorul a ldsat la infelepcinnea si suverana
apreciere a judecatorului fondului ca sá cerceteze
si sá vapid dacd tin contract, fact it sub oni-ce
forma, poate san nu constilui o instrainare
deghisatd.
Judecata,
Avend In vedere opostiunea Merit§ de Stan Grigore
contra dr tel de judecata No. 2341903, pun care este
condamnat sä lase in proprietatea reclamantului Ion
Constantin Lisita 3 1 / 2 pogoane pament rural, situat in
com. Cucuetl, cuvenit acestuia ca mostenire de la fratele
sell tefan Constantin Lisita ;
Avend in vedere cä din estractul liherat de Primaria
comund Cucueti cu No. 7/902, afiat la dosar, se constata
cd tefan Constantin Lisild, a cdrui succesiune se reclama,
este incetat din vial, si prin urmare succesiunea
este deschisd conform art. 650 Cod civil;
Avend in vedere cä calitatea reclamantulul Ion Constantin
Lisild, de mostenitor al fratelui sefi tefan
Constantin Lisita, pardtul nu o contesta;
Avend in vedere ca in cc priveste averea - (cele trei
pogoane i jumetate pament), oponentul recunoaste ca
le deline, dar obiecteaza ca i sant inchiriate de defunctul
Stefan Constantin Lisita, pe and traia, cu contractul
din 21 Octombrie 1893, pe termen de don ani ;
Avend in vedere ca reclamantul .sustine Ca, acest
contract continand inteinsul o instreinare deghisata de
pament rural, dupa Iwo din 1879 interpretativa a art.
7 L. R. este nul ;
Avend in vedere ca defendorul se opune aceslei cererY
pe motiv c In specie flind o inchiriere de bun§ voe,
a until' parnent rural, nu poate ft vorba de o instreinare
deghisata ;
Avend in vedere ca feta cu cele ce preced, cestiunea
dedusa In judecata acestei judecatorii, este a se sti
daca un contract de inchiriere format pe un timp mai
indelungat, poate sa fie considerat ca un act de instreinare
deghisata de pament rural, si dad atare acte
pot intra intre cele prevezute la art. 1 si 2 din legea
interpretativii din 1879 ;
Avend in vedere cä legea interpretativd prin articolele
sus ardtate, declara nule onl-ce acte, fie autentice
saü prin semndtura privata, directe saü indirecte,
deghisate sat] prin persoane interpuse, prin care, in
frauda si violarea !eget din 1864, un sateen va fi despropriethrit
de pamentul serr rural ;
Avend in vedere cä din termenil generall in care sunt
redaclate aceste articole, resulta cä legiuitorul a Idsat
la intelepciunea i suverana apreciere a iudecatorulul
de fond, prin cuventul «deghisat», a vedea daca un
contract, facut sub oli-ce forma, poate sail nu constitui
o instremare deghisata ; si spre a ajunge la aceasta urrneaza
a se avea in vedere scopul urmarit de legiuitor,
cu ocasia improprietarirei taranilor ;
Considerand cA scopul a fost, ca sdteanul impAmenlenit
sh" ',si munceascd singur pdmentul, ne derogandu-se
la acest principiü de cat nurnai in casurl de infirmitAti
Si minor, uncle utilisarea personald a panientului
din partea proprietarului ar Ii imposibila ;
Considerand c pdrasirea usufructulu unul piiment
rural prin arendarea pe un termed Indelungat, cum
este in specie, 20 ani, constitue o adeve'ratA instreinare,
prin urrnare, si aceste acte intrd Intro cele do 1nstrei.

600 CURIVM.11,Call, No —t)uminec 26 Octombrie 1068
Adnotatie. — Specia venita dinaintea ocolului
Bolintin e noire pentru jurisprudentA, de $i doetrina
s'a pronuntat asupra el. Ast-fel, d. Cornea
Botez, In lucrarea sa demna de lauda, Codicele
tle $edinta al judecalorului de pace ( 1), admite ca
veniturile par(iale ale imobilelor rurale se pot urmari,
pe cand cele generale nu, de oare-ce o urmärire
generala de veniturl implied sechestrarea imobilului,
ceea-ce art. 42 L. J. P. opreste categoric.
D-1 M. Raduleseu insa, e de Were ea veniturile
pamenturilor rurale se pot urmari, fie In total, fie
In parte ( 2). In acela$ sens se pronuntd $i d. I.
Costacopol, tn un articol publicat In Dreptul (3).
In ce prive$te urmarirea imobilulul insusi, ne
referim la circulara d-lui ministru de justitie, E.
Stateseu, la adno!atiunea acestei circulari facuta
de d-1 Alexandresco $i la articolul d.lui Ioneseu-
Dolj, care, in mod magistral, se ocupa de (lestiune
( 4), a$a ca toate acestea, impreuna cu jurisprudentele
indestul de cunoscute, ne dispenseaza
de a- mai reveni.
Ne oprim, dar, numai la specia venit"inaintea
ocolului Bolintin.
Dupa rigoarea principiilor, s'ar putea sustine
ca urrn4rirea veniturilor unui imobil rural e permisa,
Intru cat n'o opre$te nici un text de lege,
si find cä legile carl inlatura urmarir& Omenturilor
rurale - sunt exceptionale din care cansd
nu pot fl intinse prin analogie. Legea oprind prin
urmare, urmarirp pamenturilor rurale, implicit
recunoa$te ca. se pot sechestra veniturile unor
atari pamenturi, cael cum am putea crea o exceptiune
la art. 1718 C. civ., fara un anume text ?
Totu$1, socot ca aceasta solutiune ce resulta
numal din litera legii, nu Se poate sustine. In
adever, la ce ar folosi un 'Ancient rural al carui
venit e urmarit pe mai mult timp ? La ce ar folosi
sateanului un pament al carui venit nu'l
mai are ? In ambele casuri, fie ed se tirmare$te
parnentul, fie cd se urmare$te venitul, sateanul
remane fara mijloc de a putea trai, de a trai din
exploatarea parnentului, asa cum a voit legiuitorul.
(V. $i cartea de jud. a ocolului Slatina publicatd
tot in acest numer).
Cand suntem deposedati de un teren pe un
timp mai lung, e ca si cand nu l'am avea, de
oare-ce nu pamentul in sine, ci venitul, fructele
lui ne intereseaza $i, de sigur, scopul legiuitorultil
a fost ca sateanul sä perceapa fructele pamantului
cu care a fost improprietarit, fara posibilita,te
de a fi expropriat pentru datoriile ce
le-ar contracta.
' Ar 11 destul sä deschidem nurnai aceasta por-
tita, pentru ca toate instreinarile sä ia forma
unel urmariri generale sari partiale de veniturl.
Si, de alt-mintreiea, venitul pamenturilor rurale
e atat de mic, in cat el nu represinta de cat
strictul necesar al sateanului. Or, daca e a$a,
cea mai mica atingere acestui venit pe care
legiuiorul a voit sa't aiba numal sateanul, ar face
ea implicit Improprietaritul sä distragd parnentul
de la scopul cu care a fost dat.
Iata consideratiuni suficiente Pentru a ne pronunta
In contra admisibilitatil urmariril fie partiale,
fie generale a veniturilor unul pament rural.
In adever, de - ce am admite cä se poate popri
venitul unui pament rural $i am inlatura urma-
Area generala ? Daca atat poprirea cat $i urmarirea
se fac pentru aceea$1 suma, resultatul final ,
e acelasi : punerea In imposibilitate a sateanului
de a mai trai din parnentul cu care a fost im
proprietarit, si,-decl, implicit, calcarea vointel for- 1 1
male a legiuitorului. In ambele casuri, prin
mare, ne importa nu rnodalitatea, nu forma urmariril,
ci efectele el.
In parerea sustinutd de d. Botez, ar resulta,
deo', ca se poate face o poprire pentru o suma
de 1000 lei, dar nu se poate exercita o urmarire
generala pentru 100 lei, ,cad i aceasta ár
plica sechestrarea pamentului (art. 479 Pr. civ.).
Socot ed numai aratarea acestel curioase situatiuni
e suficienta pentrU a Inlatura, in mod cornplect,
posibilitatea fie a popririi, fie a urmariril
generale de veniturI ale unui parnent rural.
Pentru toate aceste motive, nu putem de cat
sä aprobarn solutiunea consacrata de judecatorul
ocolului Bolintin prin cartea de judecata ce adnotam.
*Wan Scriban
-.
. CATRE ABONATIL .
— ,
D-1 Riveanu, incasatorul nostru pentru provincie, aflandu-8_, Oli
in Moldova dupa incasarile ziarultii nostru, rugam cu toatri
imistenta a i se tia tot concursul pentru incasarea abona- I
mentelor datorate, care se pot achita si prin rnandat postal ,
direct, pe adresa d-ltil Codreanu, proprietarul ziarului Curierut
Judiciar, la Bucuresti. * l
Reaminlim din nod publicItia din Curierul Judiciar No.- 1
62 din 2 cor, , ca abonarnentele cu preturi reduse, an' fost
'desfiintate pentrtt toata lumea, absolut fail nici 0_ exceptie,
toti urrnand a plati pretul integral indicat pe coperta ziarrilui. 1
Acum, ma i mull ca on cand, aveni nevoe de concursul I
' obonalitor pen tru a ne ajuta, ca prin.pldtile ce ne vor face
sci ne putem achita de china localutui ce o datordm,, fi
'pentru care proprietara e neingciduitoare, find fi d-sa fortold
de nevoi. ,
— x —
A aparut : Sttplimental al 34ea la CODICES DE EDINTA al
d-luf I. Ph. Ghetu. Acest volum are peste 14t0 pagine §i ruprmde
toate legile, regulamentele, decreteie si chiar unele deciaiuni
(1) Pag. 97 so.
ministeriale mai importante; promulgate §i publicate In . Me nitorul
(2) L. p. Jud. de pace.
Ofictal , de la I lunie 1900 qi liana la 1 Octombrie 1903. Prep4
(8) No. 33/99.
- vol. lei 10 bropt, f i lei 12 pentru cele legate in piele Ilexibilci. ,
(4) V. Curierul Judiciar No. 6/903 si '34/903.
Comandele se primese la ltedactla eeestui ear. .
Tipegraile Ziorului CURIERUL JUD1ç14B, SU. Carol
19, BUdtzelin — Proprietar Ion S. Codreana.-4.420i

600 Ctffittralt, ItMICIAA, No.
Adnotatie. — Specia venita dinaintea ocolului
Bolintin e noire pentru jurisprudentA, de $i doctrina
s'a pronuntat asupra el. Ast-fel, d. Cornea
Botez, In lucrarea sa demna de lauda, Codicele
tle $edinta al judecalorului de pace ( 1), admite ca
veniturile par(iale ale imobilelor rurale se pot urmad.,
pe cand cele generale nu, de oare-ce o urmarire
generala de venituri implica sechestrarea imobilului,
ceea-ce art. 42 L. J. P. opreste categoric.
D-1 M. Radulescu insa, e de parere ea veniturile
pamenturilor rurale se pot urmari, fie In total, fie
In parte ( 2). In acela$ sens se pronunta $i d. I.
Costacopol, tn un articol publicat In Dreptul (3).
In ce prive$te urmarirea imobilulul insusi, ne
referim la circulara d-lui ministru de justitie, E.
Statescu, la adno!atiunea acestei circulari facuta
de d-1 Alexandresco $i la articolul d.lui Ionescu-
Dolj, care, in mod magistral, se ocupa de (lestiune
( 4), a$a ca toate acestea, impreuna cu jurisprudentele
indestul de cunoscute, ne dispenseaza
de a- mai reveni.
Ne oprim, dar, numai la specia venita dinaintea
ocolului Bolintin.
Dupa rigoarea principiilor, s'ar putea sustine
ea urmarirea veniturilor unui imobil rural e permisa,
Intru cat n'o opre$te nici un text de lege,
si find cä legile carl inlatura urmarir& Omenturilor
rurale - sunt exceptionale din care cansa
nu pot fl intinse prin analogie. Legea oprind prin
urmare, urmarirp pamenturilor rurale, implicit
recunoa$te ca. se pot sechestra veniturile unor
atari pamenturi, cacl cum am putea crea o exceptiune
la art. 1718 C. civ., fara un anume text ?
Totu$1, socot ca aceasta solutiune ce resulta
numai din litera legii, nu Se poate sustine. In
adever, la ce ar folosi un 'Ancient rural al carui
venit e urmarit pe mai mult timp ? La ce ar folosi
sateanului un pament al carui venit nu'l
mai are ? In ambele casuri, fie ca se urmare$te
parnentul, fie ca se urmare$te venitul, sateanul
rearane fara mijloc de a putea trai, de a trai din
exploatarea parnentului, a$a cum a voit legiuitorul.
(V. $i cartea de jud. a ocolului Slatina publicata
tot in acest numer).
Gaud suntem deposedati de un teren pe un
timp mai lung, e ca $i cand nu l'am avea, de
oare-ce nu pamentul in sine, ci venitul, fructele
lui ne intereseaza $i, de sigur, scopul legiuitorulul
a fost ca sateanul sä perceapa fructele pamantului
cu care a fost improprietarit, färä posibilita,te
de a fi expropriat pentru datoriile ce
le-ar contracta.
(1) Rig. 97 so.
(2) L. /3. Jud. de pace.
(8) No. 33/99.
(4) V. Curierul Judiciar No. 6/903 §i '34/903.
Tippet* Ziorulul CURIERUL JUDICIAR, SU. CoroJ
J —buminec 26 Octombrie OW
1 Ar 11 destul sä deschidem nurnai aceasta par-
tita, pentru ca toate instreinarile sä ia forma
unel urmariri generale sail partiale de veniturl.
Si, de alt-mintreiea, venitul pamenturilor rurale
e atat de mic, in cat el nu represinta de cat
strictul necesar al sateanulul. Or, daca e a$a,
cea mai mica atingere a' acestui venit pe care
legiuiorul a voit sa't aiba numal sateanul, ar face
ea implicit Improprietaritul sä distraga parnentul
de la scopul cu care a fost dat. /
Iata consideratiuni suficiente Pentru a ne pronunta
In contra admisibilitatil urmariril fie partiale,
fie generale a veniturilor unul pament rural.
In adever, de - ce am admite cä se poate popri
venitul unui pament rural $i am inlatura urma7
Area generala ? Daca atat poprirea cat $i urmarirea
se fac pentru aceea$1 suma, resultatul final ,
e acelasi : punerea In imposibilitate a sateanultri '
de a mai trai din parnentul cu care a fost im-1
proprietarit, si,-decl, implicit, calcarea vointel for T '
male a legiuitorului. In ambele casuri, prin ur
mare, ne importa nu rnodalitatea, nu forma urmariril,
ci efectele el.
In parerea sustinuta de d. Botez, ar resulta,
deo', ca se poate face o poprire pentru o suma
de 1000 lei, dar nu se poate exercita o urmarire
generala pentru 100 lei, ,cad i aceasta ár idplica
sechestrarea parnentului (art. 479 Pr. civ.).
Socot cä numai aratarea acestel curioase situatiuni
e suficienta pentrn a Inlatura, in mod cornplect,
posibilitatea fie a popririi, fie a urrnariril
generale de veniturI ale unui parnent rural.
Pentru toate aceste motive, nu putem de cat
sä aprobarn solutiunea consacrata de judecatorul
ocolului Bolintin prin cartea de judecata ce adnotam.
Velem Scriban
- -----..cmirca.-- -----
' CATRE ABON A T I
D-1 Riveanu, incasatorul nostru pentru provincie, aflandu-s_, 0111
in Moldova dupa incasarile ziarultii nostru, rugam cu toatri
inzistenta a i se tia tot concursul pentru incasarea abona- I
mentelor datorate, care se pot achita §i prin rnandat piltal ,
direct, pe adresa d-ltil Codreanu, proprietarul ziarullui Curierut i
Judiciar, la Bucure§ti. *1
Reaminlim din nod publicItia din Curierul Judiciar No. 1
62 din 2 cor, , ca abonarnentele cu preturi reduse, ati fost
'desfiintate pentrut toata lumea, absolut fail nici o exceptie,
top urrnand a plati pretul integral indicat pe coperta ziarCtlui. 1
Acum, ma i mull ca on cand, aveni nevoe de concursul ,
abonalitor pen tru a ne ajuta, ca prin.pliiiile ce ne vor face
sci ne putem achita de china localutui ce o datoram, fi
'pentru care proprietara e neingciduitoare, find fi d-sa fortold
de nevoi.
— x —
A aparut : Snplimental al 34ea la CODICELE DE EDINTA al
d-Iul I. Ph. Ghetu. Acest volum are peste 14t0 pagine §1 ruprmde
tuate legile, regulamentele, decretele §i chiar made decisiuni
ministeriale mai importante; promulgate §i publicate In . Me nitorul
O&M , de la I lunie 1900 qi liana la 1 Octombrie 1903. Pro4
vol. lei 10 bropt, fi lei 12 pentru eele legate in pide Ilexibilci. ,
Comandele se primese la Redaella aeetotui ear.
19, BUIcitzeiln ,— Proprietor Ion S. Codreanu.-4.420i

AfdJLAU, No. 10 Un exemplar SO kant Jo! 80 Octominie 1908
Un num& yeah! 1 led
CURIERUL JUDICIAR
DOCTRINA JURISFSUDENTA LEGISLATIUNE ECONOMIE POLITICA -- FINANTE
DIRECTOR: D. ALEXANDRESCO PRIM-REDACTOR: 1. N. CESARESCU
ABONIMENTUL
pe an 30 lel; 6 inn! 16 lel; 3 Mal 8
lituden(11 pliitese pe fumigate
StriOnatatea : 40 lei pe an, 20 pe 6 I
A PARE
0 don on be sOunaul sub redaction unul c
—
AbonamenteIe se plates° tot-d'a-nna inainte
Cu incepere de asta-41, birourile Redactiunei
si Administraliunei ziarutui nostru s'ati mutat
in sir. Artei No. 11, hi dosul Palatutui Justillia
SUMAR :
Altrulaninl ea prinelpiii obligator in dreptul positiv de d - 1
Vespasian Erbiceanu;
JURISPRUDENTA. ROMANI :
Curtea de casatie, sectia II, Curtea de apel BucureetI, sectia I
Tribunalul Prahova, sectia I: Al. Predinglzer cu Elena st G.
Ruban, cu o Observatie.
Altruismul ea principin obligator in dreptul
positiv
(Until din noile experimente ale Codului civil german)
Fenomenul cel ma i de searna din viata juridica
a Europel de la inceputul veacului al XIX a fost
flea indoiala elaborarea Codului civil francez, care,
cuprinzend in sine principiile unei noui intocmiri
juriclice i sociale, a avut o inriurire hotaritoare
asupra desvoltarei activitatei legislative a diferitelor
popoare fn tot decursul acestui secol, Cu modificari
ma i mutt sail mai putin insemnate, ideile
acestui Cod ail fost introduse in dreptul positiv al
multor
Sfarsitul veacului al XIX si inceputul celni present
este caracterisat printr'un fenomen analog.
Codul civil german, elaborat, dupa indelungate lucrafi
pregatitoare in decurs de aproape 30 any, de
o cornisiune compusa din cei mai eminent jurisconsulti,
formeaza de sigur cea mai remarcabila
opera legislativa moderna, find in unele privinti
superioara chiar Codului Jul Napoleon. Dupa ce a
trecut prin patru redactii, acest Cod a fost definitiv
admis de Reichstagul german si promulgat Inca din
anul 1896, pentru a fi pus in aplicare in toata Germania
abea de la 1 Ianuarie 1900.
Inainte de aceasta data imperiul german nu avea
o legiuire civil unica. Aci sistemele de drept civil
variati de la o provincie la alta, presentand o impestritare
din cele mai bizare. In cele mai multe
pärt erail in vigoare pandectele romane ; pe alte
locuri ins a se aplicati Codul luI Napoleon, legiuirea
saxon, la ndrechtul prusian, Codul danez i austriac,
etc.
Codul civil actual, realisand unitatea legislativa
a intregel Germanil, se. presinta printre cele-lalte
11,EDACTIA I IDMINLSTRATIA
BUCURESCI
11 — Strada Artei —11
In dosul Palatulul JustitiI
legiuiri moderne ale Europei ocomme l'expression
ideale de - la logique juridique, en harmonie avec
le principe superieur du respect absolu de la
liberte des conventions, zice eminentul profesor
Saleilles (').
El e scutit in mare parte de formalismul Codu-
Int francez, i alcatueste cea mai stralucita sintesa
a tuturor principiilor rationale i juridice ale dreptului
roman, simplificate, coordonate i puse In
concordant cu actualele cerinti ale vietei sociale
cu noile conceptii doctrinale ale timpului nostru.
Rolal social ce'l are acest Cod si intinrirea pe
care e chemat sà o exercite asupra vielei legislative
a celor-l'alte state, poate ft asemanata in totul
cu acea pe care a avut'o alta data Codul francez.
Imediat dupa punerea lui in vigoare in ,.Germania,
mai multe 0(.1 din Europa s'aii declarat
gata al adopta. In Elvetia, in Ungaria i In marele
imperiü rus, cotnisiuni speciale insarcinate de
stat afl redactat si publicat deja proecte de Codice
civile, clupd tipul i asemanarea legiuirei germane,
cari actualminte sunt pe cale de a fi aduse in desbaterile
corpurilor legiuitoare respective.
mire Codul francez i cel german se poate observa
o deosebire de vederi adinca rradicaM, analoaga
aproape deosebirei care exista intre ideile
juridico-sociale cari au framantat Europa in epoca
revolutiei franceze i acele cari domina i calauzesc
spiritele In ziva de asta-zi. Codul francez, consacrind
noile principii de intocmire sociala de la
inceputul veacului trecut, a fost Codul viitorultd.
Influinta i respandirea lui in Europa represinta
infiuinta §i respandirea ideilor revolutionare ale
filosofiel veacului al XVIIL—represinta triumful In
domeniul dreptului civil a principiilor intocmirei
sociale burgheze asupra vechei stari de lucruri consacrata
prin dreptul cutumar si feudal.
Noul Cod gerrnan represinta din contra tendinfa
de reactie, semnalata din ce in ce mai ' mult in
timpul din urma, in contra idealurilor juridicosociale
burgheze; el oglindeste in sine acea transitie
de la individualismul intransigent exclusivist
burghez catre noile conditii socialo-economice
de trai, catre principiile cooperative de a-sociatie
si de solidaritate sociald, catre formele de viata
colectiva. Dad Codul francez a rasarit din cunoscuta
formula «droits de l'hommeD, apoi Codul ger-
1) Raymond Saleilles, Etude sur la theorie generale de V Obli-
(ation d'apres le premier projet de code civil allemand, Paris, ed.
It, 1901, pag, 1.

602 CORMALIL SUMCIAR, No 70.—.1oi 80 Octombrie 008
man s'ar putea spune ca poarta scris pe frontespiciul
se' .(1 «droits d'associations».
In cele din urma evident ca fundamentul pur
juridic al Codului german nu poate diferi mutt de
acel al legiuirei franceze, intru cat se razarna tot
pe vechiul drept roman. Particularitatea caracteristica
a Codului german consta mai mult in o
desvoltare i formulare mai deseversita a oare caror
principii referitoare la rnateria obligatiilor, la
drepturile familiare, la dreptul de proprietate (organizarea
cartilot funduare etc), dar mai cu seama
In legiferarea cator -va conceptii noi juridice, reclamate
de conditiile economice ale vietei actuate
si de nona fasà sociologica a stiintel dreptului..
Cea mai originala si ma i bogata in consecinti
dintre aceste movatiuni ale Codului german este
introducerea in domeniul dreptului positiv a altruismultzi
obligator, sail Cu alte cuvinte, legiferarea
principiului etic de a veni in ajutorul altuia,
on cate on bunele moravuri i utilitatea sociala
reclama asemenea asistentd.
Acest principiil, necunoscut Codului francez, este
menit a combate curentul individualist antisocial
incuibat in doctrina i jurisprudenta actuala civila,
a stimula initiativa individuala la fapte desinteresate
si a redestepta mire membrii societatel spintut
de indatorire, de compatimire si de colaborare
reciproca. El schimbh cu deseversire conceptia delictului
i quasidelictului (de comisiune sail omisiune),
creaza din notiunea obunelor moravuri» o
sursa de obligatil civile, i cla o noud indrumare
raporturilor legate dintre oameni.
Inainte de a examina noua stare de lucruri, pe
care doctrina gerinand o consider a ca o fash inevitabila
cdtre care a trebuit sà evolueze problema
raporturilor individuate din causa conditiilor actuate
de trai, sà vedem mai intai care e solutiunea
data in aceasta privinta de legiuitorul francez
si de cel roman, si din ce pricina acestia aü
cautat s excludà din sfera sanctiunei legate faptele
altruiste.
Codul civil impune fie carui individ indatorirea
de a fi cu bagare de seama in toate miscarile
actiunite sale, pentru a nu jigni drepturile i interesele
altuia. Sanctiunea acestei obligatiuni o gasim
In art. 998 si 999 Cod civil, cari fac respunzator pe
acela din a carui eroare saü culpa s'a ocasionat
aItuia vre-o daund.
Exereitandu-me la tir, intr'un loc expus circulaliun.ei
publicului, ranesc saü omor din eroare pe
eine-va ;—trecand pe proprietatea vecinului
arunc din imprudenta tigara aprinsa intr'o clae de
fin, care apoi e mistuita de flacari. In aceste
altele asemenea casuri eft sunt obligat a repara
prejudiciul causat altuia din greseala i imprudenta
rnea (a).
■■■....M
(2) Dupti art. 998 si 999 notiunea delictuluf civil cuprinde hi
sine cloud elemente: unul obiectiv, material, care este faptul daunator
ocasionat in patrimonial altuia, altul subiectiv, care este
culpa. Culpa consist A In intentiunea de a comite un fapt ilicit,
In cunostinta caracterulul ddictuos al faptuluf Oversit, sad in fine
In negligenta de a da sama de caracterele i consecintele ftptuluT
in sine. Dupl o defluittune mai special, delictul civil cuprinde
in sine culpa sa gresala intenttonati, pa °And quasi delictul
o gresalA din imprudenta. Singura imprejurare ins & cA
un act este 44unittor attuut, nu e de ajuns ea noel act LI conditue
oil, dela au quaxi delioto Se decido in genera c cine-va
In exemplele aratate culpa mea deriva dinteun
fapt positiv sever§it de mine (culpa in comittendo),
care a pricinuit vdtamare bunurilor altuia. Daca
n'ar fi existat faptul men, evident cã nu s'ar fi intemplat
nici o daund §i lucrurile an fi remas in
starea lor de. mai 'nainte.
.S6 poate intampla insti ca vdtdmarea bunurilor
altuia sa fie pricinuita printr'un [apt negativ, printeo
inactiune a mea, adeca din causa _ca am omis
s indeplinesc un fapt, care an fi putut in-
15tura prejudiciul. Asa de pildd stapanul unei case
neglijaza a ilumina in timpul noptei o scara, din
care causa cine-va, venind la el cu o afacere, cade
§i I fractureaza piciorul. Primaria omite a acoperi
in timpul noptei o groapd, deschisd in stradd
prin prabusirea unui canal, din care causa calul
de la trdsura rnea, cazand in ea, moare. Aci dauna
resulta dintr'un fapt negativ, din omisiunea 4 a
ilumina scara sail de a acoperi groapa (culpa in
non faciendo sail in ornitendo).
Ne intrebam acum ce caracter juridic ail omisiunile
de acest gen, si daca autorul lor, in toate
casurile, este sail nu legalminte obligat a repara
dauna ocasionata ?
La noi, ca si in dreptul francez, sã decide fara
controversa cd dauna causatd bunurilor altel. persoane,
printr'o negligenta sail omisiune, nu este
supusa reparatiunei, de cat atunci and autorul
unei asemenea omisiuni an fi obligat in virtutea
unei leg, sad a unei clauze contractuale, de a veghea
la conservarea bunurilor prejudiciate. Din
acest punct de vedere omisinnea consista deci in
violarea legel sail in calcarea unei,clause contractuale,
ear . responsabilitatea din causa omisiunei
nu poate avea loc de cat numai in aeeste doue
cazuri. Asa ar fl de pilda omisiunea din partea
unei pàr contractante de a indeplini cutare conditie
din contract; oinisiunea din partea tutorului
de a executa cutare obligatiune ce-i este irnpusa
de lege, etc., etc. (9.
Pe langa aceasta, sunt unele legi speciale . cari
impun oare cari obligatiuni de a face ceva in fo-
rm e obligat a repara dauna causata printr'un fapt ce ar coustitui
exercitiul unuT drept al sell, fara insA ca exercitiul acestul
drept sä implice in sine un spirit caracteristic de reutate sail de
,sicana, sail el depaseasca marginile upei incornoditati tolerabile.
Dec i pentru ca exercitiul unuT drept sä nu atraga dupa sine responsabilitate
se cere ca eel eel exercita sä fie de buna credit*.
Asa de pilda ar constitui o adeverata culpa, in sensul art. 908
C. civ., faptul until individ care avend mai multe mijloace de
a's1 exercita dreptul së, alege intr'adins, 1Ara interes plausibil,
numai in vedit scup de sicana, pe acela care e ma i vatamator
altuia. Ar Ii de pilda ilicita conventiunea prin care venzatorul
one berarit, ar interzice cumperatoruluT de a se aprovisiona cu
bere de la cutare saü cutare fabricant, sa prin care ar interzice
servitorilor sel de a's1 furnisa cele necesare de la cutare
sa cutare stabiliment, cad i o asemenea conventiune ar fi facuta
fara interes pecuniar pentru venzator, ci -numal in vedere
de a ruirta industria until tertifi. VezT M. Planiol, Traite de droit
civil, vol. It, No. 856 si urru.; Bose, Essais stir les dternents
constitutifs du delit cii1, 1901, peg. 38; SourdAt, Traitd gdne.
ral de la responsabilild etc., vol.1, editia din LO, p. 553.
(a) Faptul ca un at nu a impedicat .pe copilul seti de a aprinde
foe in apropierea cladirilor vecinuluT, in scop intentionat
de a provoca un incendifi ' ar constitui tan adeverat delict de omisiune.
Fara a examine daca in cazul de fata tatal ar putea fl
urtnarit penaltceste, vom spune numal Ca el e respunzAtor de
daune catre vecin, pentru culpa ca a onus de a supravegbea de
aproape faptele fiului i de a impedica prejucliciul la care
ele a1 putut da loc. Veal Sourdat, opera citatd, vol. I, pag,b70 ;
T. Hue, vel, VJU p. 402.

CURIERUL JUDICIAR, No. 70.—J0i 30 Ootornbrie 1903 603
losul altuia ; asemenea ob1igaiun aü ins caracter
cu totul privat, politienesc saü administrativ.
_Ap de pilda unele regulamente comunale obliga
pe proprietaril de case ca s presoare nisip in timpul
ghetn5u1ui pe trotuarul din fata easel, pentru
a impedica lunecarea publicului Circulator; asemenea
5i art. 84, 85, 86 din legea poIitici rurale,
pe locuitorii satelor de a da ajntor la prinderea
McAtorilor de rele, la stingerea incendiilor
5i a denunta ,autorit5ti1or pc ddtAtorii de foe (4).
Afar5 de aceste dispositiuni de stricta interpretare
lirnitativ prevezute de legile 5i regulamentele administrative,
exista oare in dreptul positiv obligatii
de a face, in folosul altuia saü in interesul societatei,
fapte de acele, a cAror necesitate este atat de imperios
simtita, in cat neindeplinirea lor ar da loc
la consecinti deplorabile din toate punctele de vedere
? Neindeplinirea unor asemenea fapte poate
constitui un delict de mnisiune, care sà atraga
dupd sine o actiune in reparatiune ?
Asupra acestei chestiuni doctrina modern a aproape
in unanimitate respunde in mod negativ.
In legiuirile civilé actuale, neexistand a5a numita
actio bonae fidei, cu alte cuvinte, neexistand obligatiunea
de a face tot ceea ce preseriii bunele moravuri,
sentimentul de umanitate i cinste, morala,
con5tiinta, etc.,—evident ca neglijenta sail refusul
meil de a face altuia un servicifi, on cat de mult
5i de urgent s'ar simti nevoea lui, nu poate catu5i
de putin sa me faca respunzdtor pentru dauna
intamplata. Daca in asemenea casuri se poate da
loc la consecinti imorale, clesastroase i chiar antisociale,
apoi evitarea until asemenea inconvenient
constitue o problema a viitorului, resolvirea careia
trebue a5teptata de la legiuitor, ear nici de cum
de la instantele judec5tore5ti.
A5a dar principiul de drept care guvernd materia
delictelor civile atat in codul nostru (art. 998 5i
999), cat 5i in codul francez (art. 1382 5i 1383), 5i
care _resolva chestiunea responsabilitatei in materie
de culpa in omittendo, pare a fi definitiv stabilit
neindoios pentru ca cine-va sa fie respunzetor
din causa culpei in omittendo, adica a inactiunei
sale, trebue neaparat s5 nu fi facut aceea ce prin-
(4) Aceste dispositiuni, prevezute de o lege cu totul speciala,
sunt aplicabile numai in comunele rurale. Este adeverat insa ea
si in Codul penal, la capitolul contraventiilor politienesti, gasim
o dispositie analoaga. Asa art. 389 aliniat. 11 pedepseste cu arnenda
neinsemnata de 10-15 lei, pe aceT ce nu vor da ajutorul
ce li se va cere la intamplare de inecaciune, de aprindere, de
talharil, jefuiri, fligrant delict, clamoare publica etc. Aceasta dispositiune,
pe langa ca are o sanctiune penala nesuficienta, este
Ins special limitata la casurile prev6zute in text, cad in materie
penala totul e de cea mai stricta interpretare. In art. 389 al.
11 e vorba de un ajutor pur material (brutal) ce trebue sti se
dea in casurile enumerate,scand asemenea ajutor e reclamat de
victinia ; in nici un caz insa pc basa acestul text nu se poate peclepsi
inactiunea sat' indiferenta cui-va, on cat de irnorala
condamnabila ar fi ea, cum ar fi, de Okla, ornisiunea de a preveni
pe altul despre o catastroafa ce are sä i se intample, sad
omisiunea de a inlatura oU insumi nenorocirea ce ameninta persoana
sad averea altuia. Cea ce.dovedeste ma i mult inca ca in
art. 389 al. 11 nu poate fi vorba de cat de un ajutor material,
este imprejurarea 'ca legiultorul nostru, modificand al. 11 din articolul
corespunzator francez 475, a mils cuventul de services
care exit a in Codul francez, si care ar implica in sine un ajutor
moral sad intelectual, mentinand numai expresia secours, care
presupune un act pur material. — In acest sens a se vedea south*
Tribunalului VasluI din 4 Mal 1894, publicata in Dreptul
No. 43 din acelas an. VPzi si I. Ghetu, Codicele de edintei al
Rothziev, nota de sub art. 389 al. 11, C. p., pug. 731.
SIONININIMOMMININ
tr'un text expres de lege, sail printr'o clausa contractual,
era obligat sa bed. Qui non facit quod
facere debet, videtur facere adversus ea, qu!ct non
Tacit. (Leg. 121, Dig. 50, 17) ( 5).
In specia de fata, obligatiunea de a face constitue
o adeveratd exceptiune de la dreptul comun, dupd
care nimeni nu este obligat a face ceva n folosul
altuia. A5a de pilda di nu sunt dator a preveni
pe vecinul meii despre nenorocirea saü dauna ce
eventual are sa-i se intample, i nici a-i da concurs
pentru evitarea el, cad nici un text de lege nu
me obliga a veghea la conservarea intereselor vecinului
meü, on cat de inseminate ar fi ele ( 6).
Art. 998 C. civ, impune omului o singur5 obligatie
legala: acea de a nu vcitelma drepturile si interesele
altuia printr'un act positiv (in comittendo), cu alte
cuvinte de a nu face reel altuia. Binele ins5 nu e
nimeni dator sa-1 faca in interesul altuia. Actiunile
desinteresate i altruiste sunt departe de a avea
caracter obligator legal in dreptul modern ; ele
eel mult sunt lasate la facultatea i libera apreciare
a fie-caruia. Ast-fel find, acela care putand impiedica
un act daunator, l'a Mat sa se intarnple,
nu poate fi considerat ca vinovat pentru inactiunea
so, din punctul de vedere legal, 5i nici poale fi
obligat la repararea daunei ocasionate. Aci presumtia
legala este ea dauna a provenit din causa
gre5elei 5i a lipsei de vigilentd din partea vietimei.
Din punctul de vedere moral, umanitar i filosofic,
omisiunea sail neglijenta de a Inldtura dauna ce
ameninta pe un altul, evident ea poate fi considerata
ca o adeveratd culpa. Cum ins lreptul civil modern
nu recunoa5te preceptelor morale 5i religioase
caracter obligator legal, violarea lor (prin omisiune)
or cat de prejudiciabild i or cat de contrard
bunelor inoravurr ar fi, nu poate fi considerata
ca delict civil 5i nu poate na5te o actiune in reporaliune.
Imprejurarea ca dauna sail pericolul care ameninta
pe. cine-va ar putea fi inl5turat cu pretul
unei foarte midi deranjari i fara eel mai mic risic
din partea mea, n'are nici o importanta in causa.
Mai mult inc, din punctul de vedere strict juridic,
sunt absolut indiferente motivele psihice subjective,
care m'ail determinat de a ramanea rece i indiferent
la priveli5tea nenorocirei aproapelui
Patin importd sub raportul legal, daca atictudinea
men indiferenta fata de primejduirea altnia provine
pur i simplu din eroare, neglijen15, naivitate,
nepasare, saü poate din dorinta pervers5 de a
vedea pe altul nenorocindu-se 5i a me delecta chiar
la priveligea peirei lui.
(5) Vedi Demolombe, vol. VIII, pa„,u. 416, 417; Baudry, vol. II,
pag. 1348 ; Marcade, vol. V, art. 1383 No. 2 si 8; Aubry et Rau,
vol. IV, pag. 746; Al. Degr6, Dreptul din 1884, No. 41; D.
Alexandresco, vol. V, pag. 400.
(6) Principiul stabilit de nol mai sus ci adeca dauna causata
prin o om'siune nu este supusa reparatiunei de cat numal in
casul nand s'a violat o obligatie legal sad contractuala, este aplicabil
in mod restrictiv numai la faptele negative. la inactiunl.
Cand e vorba insa de fapte positive, doctrina admite ca e supus
reyaratiunei nu numal prejudiciul causat prin un fapt eontrar
legilor (Weft) ci i contrar bunelor moravuri Asa de pilda
faptul de a stabili in vecinatatea cuiva o casa de toleranta,
chiar cu autorisarea primariel, ar putea da be la o actiune
pentru daunele materiale sad morale causate acelul vecin. Chestiunea
insa e controveisata. Vecji Sourdat, vol. I, p. 566; T.
Huc, vol. VIII, pag. 43i; Curierul Judiciar din 1897, No. 29.

604 curuEnuf, JUDICIAR, No. 70.—Joi 30 Oetornbrie 1903
. ,
Tree pe strada .5i observ la "casa vecina un in- cael ferate 5i observ cd intr'un loc o 5ina e desceput
de incendiii, care in acel moment s'ar fi putut prinsa ; trecend mai departe, ved cá trenul inastinge
cu mult5 u5urinta. In loc sa iail vre-o me- inleaza cu mare viteza in spre locul periculos.
sura in consecinta, eft stall 5i privesc absolut ne- Daca a5 fi dat din timp sernnal ma5inistu1ui, Cap5sator
cum focal ea proportii tot mai marl, cum tastrofa s'ar fi putut de sigur evita. In loc sfi fac t
secomunia la acoperi55i cuprinde intregul edificiii. aceasta, eil reman impasibil, din care causfi trenul
Atitudinea mea poate proven' din nep5sare, din deraind, a curmat, sub d5r5maturi1e sale, zecimi
reutate, sati poate chiar din dorinta egoista de a de vie fi omene5ti. Stiti c5 vecinului med are sfi i
me amusa la prive1i5tea sinistrului. Dacd de la se intamplc neaparat o mare nenorocire ; daca
inceput m'a5 fi deranjat putin, dacd a5 fi dat a- 1'a5 fi prevenit din limp, densul s'ar fi putut salva.
larma sail a5 fi incuno5tiintat pe stdpanul case Eil insii omit sa fac aceasta.
despre isbucnirea incendiului, acesta s'ar fi putut Daca presupunem acurn Ca in toate aceste castinge
5i ast-fel s'ar fi evitat distrugerea imobilului. suri am fost determinat de intentiunea de a face
De 5i intentionat am omis sá fac aceasta, totu5i reil altuia, sail de dorinta de a me distra la pripdguba5u1
nu me va putea actiona inaintea jus- veli5tea deraierei sail a inec5rei, atunci evident ca
11110 pentru a-i repara dauna suferit5, cdci eft nu conduita mea devine nu numai contrara bunelor
eram dator sd veghez la conservarea bunurilor moravuri, -dal- chiar monstruos de imorala 5i ansale,
5i nici un 'text de lege nu me obliga sa fac tisociala. ,*i. totu5i in casurile aratate eii m'am mencea
ce voluntar sail invotuntar nu facusem. Ne- inut strict in marginile legilor, de acea conduita
existand violare de lege, evident ca nu poate mea poate fi calificata ca flind in ace1a5 timp pe
exista culpa 51 responsabilitate. deplin legald.
Nu exista nici o contrazicere intre cele spuse
Asupra celor expuse aci to autorii sunt de a-
de noi aci 5i principiul emis mai sus, ea cine-va cord. Nici in dreptul roman, nici in dreptul poeste
in culpa 5i deci respunzetor de daune cand, sitiv actual, simpla omisiune nu este considerata
a vend mai multe mijloace de a-5i exercita dreptul ca un fapt ilicit, care ar putea sa dea na5tere unui
se O., alege inadins pe acela care e mai daunator adelict de inertieD ( 8).
altuia. In acest din urma cas individul devine res-
Demolombe 5i Proudhon zic c5 individul tare
punzator de daufl d pentru motivul ca aceasta n'a inLervenit la salvarea din primejdie a vietei 5i
este rezultatul imediat 5i direct al propriei sale averel altula, sail nu l'a prevenit de nenorocirea
culpe, al relei sale voifiti. Din contra, in ipotesa ce are sa i se intâmple, este fãrfi ifldolald un ceexamrnatà
de noi aci, omisiunea comisà nu cons- tatean WI, un om Cu initna impetrita. Concluita
titue causa originard 5i primitiv5 a daunel, ci lui insa nu poate constitui un delict civil sail un
aceasta e resultatul direct al gre5alei din partea quasidelict, 5i nici poate da loc la o actiune in
proprietarului easel, care a omis de a tua precau- daune, pentru ca el nu era 'Mut legahninte de a
tiunile necesare pentru evitarea incendiului, sail interveni ( 9).
in_definitiv dauna a putut proveni din faptul unei Curtea de casatie din Franta a decis in sensul
maini criminale care a pus focurinactiunea aceluia ca refusul din partea unui hangiti de a da ospitacare
n'a volt sä in5titnteze pc proprietarul easel litate unui individ r5t5cit, flamend 5i in pericol
despre ivirea incendiului, sail n'a voit sa ia el de moarte, nu poate da loc la aplicarea art. 1382
in5u5i initiativa stingerii lui, evident c5 a putut Cod. francez (art. 998 Cod. nostru), on cat de
influinta asupra proportiilor focalui, dar numai blarnabil ar fi un asernenea act din puuctul de veca
o causa accesorie, nesigura 5i secundara, in dere moral 5i social ( 10).
care nu se poate g5si ' bazele unei actiuni in re- Din toata doctrina, numai Toullier 51 Domat susparatiune.
in contrarul.
Acestea sunt principiile nediscutabile, care gu- Dupd Toullier, acel ce comite o gre5ea1d de o-
verneazd materia responsabilitatei quasidelictuale misiune este presupus cA ar II el insu5i autorul
provenite din culpa in omittendo, 5i cari sunt daunei intamplate din causa.acestei omisiuni. oPrin
generalmente admise de doctrina 5i jurisprudenta cuventul lap/ din art. 1382 C. fr., zice acest autor,
modern. - trebue s5 intelegem 51 gre5ala comisa de acela.
In practia asernenea principii pot avea resul- care putand impedica o actiune vatamdloare, n'a
ta tele cele mai detestabile 5i mai monstroase, facut aceasta. In asemenea caz e presupus ca at' fi
pot da loc la calamitAti g'ociale, la situatii de acele el insii5i au torul daunei, sail eel putin cã e un
in care -dreptul sã vie in flagranta contrazicere nu complice, a a participat la comiterea el, 51 de
numai cu echitatea 5i morala, dar 5i cu cel mai acea trebue sa respunda civilminte».
elementar sentiment de bun simt, de umanitate, Dupd acest sistem, acela care, vezend ea cineva
de cinste 5i de corectitudine.
e atacat de talltari, ar refusa sä sara in ajutorul
Tree pe malul unel ape 5i ved a clue-va e in lui; acela care, vezend un inceput de incendiil la
primejdie iminenta de a se ineca. Lang erm se and 0 casd vecind, a neglijat de a-1 stinge, devine reso
tuntre cu care ea dandu-mi putind osteneala, l'a5 dinea acestor -Oran] s'a explicat aturici prim intentiunea ce ar fi
11 putut salva. In loc s5 .1 intind o =Ina de ajutor avut el de a fura lantul cu ceasurnicut de aur ce alarna la halal
privesc cu indiferenta cum acel individ este nele de pe term ale decedatului.
inghitit de valuri ( 7). Me plimb pc terasamentul (8) Veil Baudry, vol. II, pag. 1348, Thiry, vol. III, pag. 402.
____________ Marcad6, vol. V, art. 1382, No. 2 si 3; Aubry et Rau, vol. IV
(1) In vara anulul 1899, cu ocasiunea inecarei in apele LotruluI
tag. 746; LarombiCre, vol. V, art. 1382, 1383; Laurent, vol. XX..
a regretatuluI avocat Dimitrie Kebapci, ziarele locale all comupag.
388.
'licit taptul ea pe cand crensul se lupta cu furia valurilor, dol (9) Dernolontbe, vol. VIII, pag. 417; Proudhon, Traile des droits
termI, perfectl inotatorT, statead pe term si priveau cu nepAsare d'usufruit, d'usage etc., vol. III, No. 149.
la privelistea grozava ce li se presenta inaintea ochilor. Atitu- (10) Vezi Sourdat, opera eitatd, vol. I, tiag. 569.

CURIERUL JUDICIAR, No. 70.— Joi 30 Octombrie 1903 605
punz5tor laid de victima pentru ranile suferite,
sad pentru arderea easel' ( 11).
Domat, pe care de almintrelea si razama Tou-
Bier, sustine acelas principifi, dar cu oare care limitatiunI.
«Acela care, avend posibilitate, omite
totusi a Impedica o nenorocire ce s'ar putea Intampla,
zice acest autor, devine r6spunzator, dup5
imprejurdri, de dquna ocasionatd» (12).
Pgrerile acestor do i autori ad renias absolut
zolate si n'ad putut exercita nici o Inriurire asupra
dreptuldi positiv si asupra jurisprudentei instantelor
judecatoresti.
Ne-arn pune aldturea de pdrerile liii Toullier si
Domat, zice civilistul Demolombe, dach ar trebui
sa decidem chestiunea dup5 regulele moralei, dup5
datoriile de umanitate si dupa caritatea cresting.
Sfera si rolul nostru insd sunt cu totul diferite.
Dupd regulele dreptulm positiv, shnpla abstentiune
nu poate constitui Inc5 un delict sad quasidelict,
si cine-va nu devine respunzdtor de daune
fat 5 de un tertib de cat atunci, cand a omis a indeplini
o obligatie legal5 sad o clausa contract
uald
(Va urma)
Vespasian Erbiceanu
Magistrat, Lai
JURISTRUDENTA ROMANA.
INALTA CURIE DE CASATIE 1 JUSTITIE, S. If
Audienta de la 27 1anuarie 1903
Presedentia D-1u1 N. MANDREC Presedinte
M. Predingher ea Elena C. .Ruban
Venzare.—CasAtorie --Venzare intre son.--Daca este
permisa si in ce casuri. — Lichidare. — Ce insemneaza
lichidare.—Datorii preexsistente venzarei.--Constatarea
causei venzarei. — Constatarea daca este legitima saü
nu.—Chestie de drept de atributul Curtei de casalie.—
(Art. 1307 din Codul civil).
I. Legea, prin art. 1307 din Codul civil, prohibci
venzarea mire soli, qi numai in mod exceptional,
acest articol permite o asemenea venzare in trei
amunite casuri de lichidare, qi prin lichidare nu
se poate inlelege oni-ce lichidare a daraverilor beirbatului,
ci num& lichidarea datoriilor sotului Mire
sotie, care datorti nu pot fi de cat acele preexistente
venzei ref.
2. Cestiunea de a se sti dacd intr'un cas anume
dal exist el sad nu o causei legitimei de a se admite
de bund o venzare fdcutei intre doui soti, constitue
judecarea unei cestiuni de drept, cad aceastei jade-
(11) Toullier, vol. VI, pag. 117.
(12) Donut, Lois civiles, liv. 2, pg. 18.
Giceron, in tratatul ski De officits, pune pe aceas1 treapta pe
acela care face real, cu acela care ornite a'l impedica. Sant done
feluri de nelegiuirT, zice el, acea pe care cine-va o face, si acea
pe carp o lasa sa se intarnple, putand a o irnpedica Acela
care nu sare In jutoruJ celuf oprimat i care nu se opune nelegiuireL
este tot atat de condainnabil, ca i acel ce para.-
seste parintir, rritria si arnica. Vezi si M. Desjardins, Essai sit,- la
morale de Ciceron, pag. 125, 126, undo acest autor califica omisiunile
ca un ,delicte grave de inertie,. Gancellrul de L'Hospital,
zice de asemenea c gactiunea este data nu numal contra
celui ce a pricinuit dauna, dar si contra tuturor acelora earl
avend posibilitatea a o impedeca, omit a face aceast 'gal pe ,41
et n'empgelte, pecIte,. VeTi Traile de la reform. de la Justice,
pag. 7O.
(13) Demblombe, vol. VIII, pag. 415.
care consista in interpretarea art. 1307 din Codul
civil, qi in aplicarea acestui articol la faptele constatate
de instania de fond, i prin urinate judecarea
acestei cestiuni third in atributiile Curtei de
casatie.
Decisiunea 381903. — Casata, in urma unel
diverginte, decisia Curtei de apel Bucuresti s. I,
No. 501902, dupa recursul facut de M. Predingher
in proces cu Elena C, Ruban.
Curtea,
Asculland citirea raportului fficut in causa de d-1
consilier Gr. Buiucliu;
Pe d. advocat P. Negulescu din partea recurentului
In desvoltarea motivelor de casare ; si
Pe d. D. N. Comsa, din partea intimatei, In combaterI.
DeliberAnd,
Asnpra primului motiv de casare :
«a) Violarea art 1307 Cod. civ. Instanta de fond a
violat principiul formulat in acest articoI, intru cat solui
Ruban datora soliei sale nunaaI 15000 lei si i-a yendut
avere in valoare de 52000 leb.
13) «lnstanta de fond vio1eaz5 Inch acest principita
cAnd declar5 c5exigibilitalea creantei nu e ceruta pentru
validitatea unel datio in solutlim intre sot)).
Consider And c5, in principiti, legea, prin art. 1307 din
Codul civil, prohib5 venzarea intre soli, si numai in
mod exceptional, acest arti ol permite o asetnenea venzare
in trei annum casuri : pentru caush de lichidare,
adic5 pentru stingerea unei datorii preexistenta ;
Considerand ea chestiunea de a se sti daca inteun
cas anume dat, exist5 sail nu o causa legitima de a se
admite de bun5 o venzare facuta intre do i son, ca
conform cu unul din casmile excepnonale preveclute
de art. 1307, constilue judecarea unel chestiuni de drept,
caci aceasta judecare consist5 in interpretarea articolului
1307 si in aplicarea acestui articol la faptele constatate
de instanta de fond ;
Considerand, prin urtnare, c5 judecarea chestiunei
de a sti dac5 instanta de fond, admitend de buna o
venzare facuta intre doui son, s'a conformat sail nu
en art. 1307 si a f5cut o buna aplicatiune acestui articol,
intra in atribununile Curtel de casatie;
Considerand c5, in fapt, Curtea de apel constata cä
Ruban datora sotiei sale suma de 15000 lei, provenith
din succesiunea plrintelui acestia, pentrugarantia c5rei
sume Ruban constitue soliet sale o ipoteca pe un imobil
al sell, iar in urma, pentru stingerea datoriel sale, -
Ruban face sonel sale_ venzarea supus5 judeeMel de
ast5zi;
Considerand c5, prin aceastfi venzare, Ruban vinde
sonei sale peniru plata datoriei nu numai imobilul ipotecat,
ci i intreaga sa avere, mobiliara si imobiliar5,
pe un pre' de 52000 lei, cu claush sä ia .asupra'si datoria
ipotecara cAtre Creditul funciar urban de 20000
lei, jar cu resin] de 17000 lei s5 pliiteasc5 alte datorii
la diferill creditori si taxele de venzare;
Considerand cä din toate aceste plati de ciatorii, singura
care se poate tine hi seam pentru a legitima
N drnzarea, conform art 1307, esle datoria de 15000 lei,
cad singur5 era preexisten15 yenziirei i numai pentru
lichidarea el se putea admite o venzare mire acesti
do i son ;
Considerand ca tribunalul i Curfea qe a pel, care
adopt motivele tribunalolui, admite venzaiea intte
so ti ca bunfi, pentru ea printr'ensa s'a lichidat si datoria
cAtre Creditul funciar urban, si cele-l'alle datoril'
ale barbatului ;
Considerand cfi acest mod de a interpreta art. 1307
din Codul civil, este gresit, cAci prin lichidarea prevezuta
de acest articol nu se poate intelege ori-ce lichi-

606 CURIERUL JUDICIAR,
dare a daraverilor barbatului, ci numai lichidarea datoriilor
barbatului catre sotie, care datoril nu pot fi de
cat acele preexistente venzarei
Considerand ca, in speta, inaantele de fond departe
de a margini venzarea la o asemenea lichidare, cuprinde
inteensa i lichidarea tuturor datoriilor barbatului
Intre creditorii straini, i consider ca datorii
ale femeei catre barbat angajamentul ce femeea ía prin
venzare de a plati datoriile barbatului catre creditorif
straith, plati care nu se pot considera ca datorii ale
barbatalui catre femee, preexistente venzarei, si de natura
a legitima aceasta venzare ;
Considerand cà. ingura datorie preexistenta venzarei
ce barbatul avea catre sotia sa, care singura se poate
a dmite ca legitimAnd venzarea dintre soli, conform art.
1307 C. civ., find numai de 15000 mii lei, aceasta datoile
nu poate justifica venzarea facuta de barbat catre
sotia sa a Intregei sale avert In suma de 52000 lei, on
care ar fi modul adoptat .pentru plata aCestei sume, fie
prin plata direct a a banilor catre barbat, fie prin plata
datoriilor barbalului de catre fernee, fie prin luarea
asupra-si a datoriei barbatului catre femee;
Ca, asa find, prin acest mod de a judeca, curtea de
apel a violat principiul formulat In art 1307 C. civil
si prin urmare, mijlocul de casare este intemeiat.
Pentru aceste motive, Para a ma i discuta cele-alte
mijloace, Curtea, caseaza etc...
CURTEX DE APE., DIN BUCURE5TI, Settia
Audienta de lu 14 lunie 1902
Presedentia D-lui ATH. C KWH, Prim-Presedinte
M. Predingher eu Elena C. Ruban
Decista ComerctalA No. 50
Venzare. Venzare Intre soli. Datio In solutum.—
Venzare prin act autentic si transcris. — Daca exclude
idea fraudel. *-- Declarare Cie valabil a acestui act de
venzare.-- Creditor prejuditiat.— Cum 'I poate ataca.—
Actiunea pauliana.— (Art. 975 si 1307 din,Codul civil).
1. Faptul ca actul de venzare intervenit intre
doi sop a fost autentiflcat i transcris in registre
ca adica a avut toata publicitatea posibila i dar
n a putut sd treaca neobservat de creditorii socului
venzator unit cu consideratiunea c clatoriile sop
cului ai lost reale i platite de sotie cu valoarea
lucrurilor vendute, exclude idea ca aceastd venzare
este frauduloasa, facuta in dauna unui creditor,
chiar daca data venzarei este foarte apropriata,
adica precede 'July/al cu ccite-im dile data scaden(ei
unei police posedata de accst creditor contra soplui.
2. Venzarea intervenita intre sop, cand este va- ,
labila i nepatata de frauda, daca este prejudiçiabila
unui creditor al sotului venzator pentru
ca a fcicut ye acesta insolvabil, acel creditor
nu trebue sä ceara anularea intre0 viflzäi
pe basa art. 1307 din Codul civil, ci anularea
parpala pdna la interesul lu in causa, prin actiunea
paulianci, conform art. 975 din Coclul ci
vii, prin proces principal.
S'a ascultat din partea apelantului M. Predingher
d-nil avocati V. Lascar si Negulescu, iar din partea
intimatei Elena L. Ruben d-nil a vocall Teodorini si
D. N. Cornsa.
Curtea deIibeând, si
Arend In vedere apelul facut de M. Predingher con-
tra sentintei tribunalului Prahova, sectia I, No. 3131901;
Arend in vedere cO. in ce priveste faptele i dis'cutia
Slo. 70.—Joi 30 Octombrie 1903
motivelor invocate de contestatorul M. Predingher Inaintea
prime! instante, Curtea, adoptli ti totul expunerile
si motivele din zisa sentinta ;
Arend In vedere ca, Inaintea Curtei, s'a ma i invocat
din partea contestatorulul, pe lAnga aceste motive
si frauda ce an fi dictat sotilor Ruban aceasta venzare
intre (tonsil, frauda a care scop evident ar ti fost tocmai
frustarea contestatorului prin insolvabilitatea Lai
Ruban. debitorul acestuia ;
' Arend in vedere ca, deja. din compararea date cambiet
lul C. Ruban catre Predingher, din 30 Martie 1901,
cu scadenta dupa trei luni, adica la 30 lunie 1901, cu
aceea a venzarei sad datio in solutum facuta intre sotil
Ruban de la 26 lunie acelas an 1901— s'ar putea naste
presupureri tfl sensul aratat de Predingher, totusi laptul
ca actul de venzare a fost autentificat si transcrts
in registre, ca adica a avut toata publicitatea posibila,
si dar n'a putut sä treaca neobservat de apelant, exclude
ideia fraudel positive din partea soplor Ruban,
consideratiune care se intareste Inca prin realitatea
datorielor sotului, pia ate de satie, cu epuisarea valorei
lucrurilor vendute precum e expus In sentinta tribunalului
;
Arend in vedere ca daca aceasta venzare, valabila
dar in sine, Si nepatata de frauda, era prejudiciabila
lui Predingher, Intru cat '1 facea pe C. Ruban, debitorul
sett, insolvabil, el, trebuia, nu sä ceara anularea‘
intregel venzarl, ca atare, pe baza art. 1307 Cod. civ.,
ci anularea e partiala 'Ana la interesul lui in causi,
prin actiunea Pauliana, conform art. 975 C. civ, , prin
proces principal; ca, Curtea, nefiind sesizata de o asemenea
cerere, nu poate sä declare nula Intreaga
venzare.
Pentru aceste motive, Curtea, respinge apelul etc...
(ss) V. Ildatniceanu. D. Giuvaru, Flaislen, Em. Anastasiu
Gtefier (s) N. Bredianu
Opiniune
Avend In vedere rä, In principid, legea prin art. 1307
C. civ., prohiba venzarea intre sop ; ca, in mod exceptional,
acest text, In trei anume casuri perrnite o asemenea
venzare ; eä InsA, carachrul general al acestor
exceptil de la regula generala este Ca Instreinarea sä fie
facuta pentru causa de lichidare ;
Avend in vedere cä, in fapt, se alit ma ca Ruban a
Incasat, pentru contul sotiel sale, mat multe mane de
bath proveniti din succesiunea defuflctuIu e parinte
ca socotindu-se Intre dOnsii, s'a ales ca datora sotie
15000 lei ; ca pentru garantarea plate acestor ban, il
constitue hipoteca un imobil at sell, obligandu-se a
restitui capitalul In termen de 15 an si a'i plati o dobanda
de 7°1 0 Oita la achitare ; ca, ma i tarzid, pentru
stingerea acestei datori , Raban vinde sotiel Intreaga sa
avere, mobila si imobila, pe pret de 52000 lei, cu cla- '
uza sä iea asupra-si datoria ipotecara efitre Creditul
funciar urban, de 20000 lei, iar cu restul de 17000 sä
plateasca Otte datoril la diferiti creditor i taxele de ,
venzare ;
Considerand Ca, asa cum se presinta aceasta venzare,
nu este pentru causa de lichidare, cum prescrie legea ;
Ca, In adevar, tot ce putea face sotui, adinitend ca
devenise debitorul sotiei, era sa-I dea in plata pentru,
cel 15000 lel un imobil sad o avere mobila, on o parte
din benurile sale mobile si imobile de o valoare, claca
nu e egala, cel putin aproximativ egala cu quantumul
datoriei ; Ca transferarea la sotie a intregului patrimonid
at sotului este, pentru toata diferenta intre ceea-ce
clatoria si pretul stipulat, o venzare 'Wire soli nepermisa
de lege ; ca precautiunea de a lasa asupra sotiel datoria
de 20000 tel a Creditului funciar urban este luata
numai pentru a masca realitatea faptului si a face sa
se creada ca toata acea avere nu valora mai mutt din
cauza sarcinelor ce apasail asupra-i ; ca insa, nu se
probeaza .ca 'sopa are si alta avere din cure sä plateasca

,
ratele la Credit ; cä, dar, de si in aparenta sopa a luat
asupra-st aceasta datorie, in realitate ea exista tot asupra
sotului , ca. dar, actul e nul.
Considerand ea, in drept, nulitatea actului de venzare
intervenit intre so o poate invoca si creditorul chirografar
at sotului a carut creanta e posterioara venzarii,
de cate on actul e fecut cu intentiune de .a prejudicia
pe un asernenea creditor ;
Considerand ca., in specie, Ruben, prin actul acesta,
pe de o pane s"a menajat creditul sad, caci, toff aceia
cu care trate vazandu'l in posesia mobilierutut
privit ca solvabil, jar de alta parte carat creditorit aü
voit urmareasce, pune pe sotie si face contestatie,
proband cu acel act cä e propietara ; cä, dar, acest
act pe care creditorul n'a putut se'l cunoasca, pentru
cã nu si-a putut imagine ce trebue se cerceteze regis-
trete de mutatiune imobiliara ca afle, a avut menirea
a-1 induce in eroare asupra solvabilitatel debitorulul,.
a, in asa situatie, creditorul urmaritor e
In drept se ceara inlaturarea "ecelut act de venzare ca
nut si. facut in scop de al prejudicia ;
Pentru aceste motive sunt de parere a se admite
apelul d-lut Predingher si a se respinge contestatia
d-nel Elena Ruben.
(s) At. C. Kivu.
TRIBUNALUL JUDETULUI PR AHOVA, Sectia 1
Audienta de la 20 Decembrie 1901
Presedentia D-s1ui AL. PANA1TESCU, Prim-Presedinte
Elena Ruban ea Constantin P. Ruban
Sentinta comerciala No. 373
Contestatie la urmarire. — Dace creditorul poate discute
pe aceasta cale validitalea actelor ce i se opune
de contestator. — Cas in care nu poate face aceasta.—
(Art. 975 Codul civil).
Venzare. Casktorie. — Venzare intre sott.—Cause. —
Lichidattune. Datoril de a le satulut care soià. —
( Art. 1307:din Codul civil).
Daune interese. — Contestatie. Daca creditorul ur-,
maritor. poate 11 condemnat la daune catre contestatorul
castigater.
1. Creditorul este in drept set' discute validitatea actelor
ce i se opune de ori-ce persoand cc voeqte stabili vre
un drept asupra averei debitorului aft, fi numa n casul
prevezut de art. 975 din Codul civil creditorul este inut
sã facet actiune pe cale principald in anularea actelor
viclene tacute de debitor in prtj uchfiul drepturilor sale.
2. Codui civil, prin articolut 1307,. aliniatul 11, prevede
cä vinzarea nu se poate face intre soft de cat pentru
'cause de lichidatiune 0 a nume, soul poate ceda ferried,
char neseparata, din averea sa, pentru o causa legignid
cum, ar f pentru plata unei sum i de ban i ce datora:
Acest articol nu prevede de cat o conditiune ca cesiunea
sä fie valabild set tuba o causa ; nu cere insd
ca datoria sä
At-fel, daed cestunta s'a facut pentru plata unel enante
ce sopa' avea contra soculut cu obltgatiune ea sotia
set achtte §i atte datorii ale sofului, de gi creanta societ,
preeum §i creance nu crud exigibil., totufl cesiunea
este valabild.
, 3. Un creditor este in drept s urnicireasca averea aflatet
ti domiciliza debitorului sea find presupusa ca averea
Jut pand la proba contrarid, a4-fel cã nu poate f condemnat
la. &tune pentru aceastaurmarire.
S'a ascultat d-1 avocet Teodorini din partea contestatorel
Elena Ruben i d-1 avoCat C. Emilia', din partea
creditorulul urmaritor Mendel Predingher ;
.Tribunalul deliberand,
/quid In vedere contestaliunea ftleutA de Elena Rabat]
,
ettIERtt Jtb/CIAR, No. '70.—JOT 80-0etombrie 1903 60'7
cu autorisatia solulut sea Constantin P. Ruben, prin
petitiunea inregistrata la No. 300051901, in contra seguestruluI
asigurator incuviiritat prin jurn'alul acestui tribunal
cu No. 65751901 i efectuat de portarelul C. I. lonescu
prin procesul verbal cu data 8 Octornbrie 1901,
dupe cererea creditorului Mendel Predingher ;
Avend in vedere conclu.siunile orate i scrise depuse
de avocatii partilor precum i actele exibate in instanta ;
Avenn in vedere cã contestatia facuta de Elena Ruban
are de object de a fl scoase de sub sequestru toate obiectele
ce aü fost sequestrate de porterelul C. I. lonescu,
prin procesul-verbal cu data 8 Octombre 1901, Si aflate
in imobilul din orasul Ploesti, str. Justitiei, unde este
Si domiciliul sotulut sea Constantin P. Ruben; si II) de
a fl obligat intimatul Mendel Predingher plati
daune suma de le l cinci mix, cu executia provisorie ;
Avend in vedere cä contestatoarea in sustinerea contestatiet
a presentat actul de venzare autentificat de
acest tribunal la No. 14111901 Si transcris la No. 1075/901,
cu care dovedeste ca a cumparat de la sotiul sü imobilul
din str. Justilit inpreuna i cu toata mobila aflata
in acea casa ;
Avend in vedere ca intimatul Mendel Predingher
opune nulitatea acestul act de enzare ne intrunind
conditiunile cerute de art. 1307 Cod. civil ;
Avend in vedere cã contestatoarea prin aparatorul
sea a ridicat incidentul cã creditorele nu poate opune
nulitatea actulut de venzare pe aceasta cale, ci trebue
sä face' actiune in nulitate pe care principala ;
Avend in vedere ca creditorele este in drept sa discute
validitatea actelor ce i se opune de ort-ce persoane
cart voesc stabili vre-un drept asupra averel
debitorulul sett Ca numai in casul prevezut de art. 975
Cod. civil sunt linuti se face actiune pe cale principala
in anularea actelor viclene facute de debitor in
prejudiciul drepturilor Ion;
Considerand a ast-fel in specie, creditorele este in
drept sä opue nulitatea actului de venzare cu care se
serva contestatoarea in a stabili dreptul de proprietate
a obiectelor sequestrate ;
Ce asa flind, urmeaza a fl respins incidentul ridicat
de contestatoare ;
Mend in vedere ca contestatoarea pentru a stabili
cä actul de venzare intervenit intre arise si
soul seir intruneste conditiunile prevezute de articolul
1307 Codul civil, a presentat urmatoarele acte : 1)
Actul de partagiu autentiflcat de acest tribunal la
No. 44 din 20 Ianuarie 1879, intervenit intre contestatoarea
Elena Ruben i _fratele sèü Dimitrie D. Hariton;
2) Copie dupe jurnalul acestui Tribunal cu
, No. 1887198, prin care contestatoarea a fost autorisata
sa dea cu ipoteca solulut seii C. P. Ruben surna de
cinci spre-zece-mil let; 3) Actul de ipoteca autentiflcat
de acest tribunal la" No 1696/98 si tnscris la No 118198,
prin care contestatoarea a dat seti suma de
cind-spre-4ece mit lei, cu ipotece asupra caselor din
Ploescl str. Justitid, in al doilea rang dupe Creditul
Funciar Urban din Bucuresti; 4) Doua-spre-4ece cambil
semnate de C. P. Ruben si 'ease chitante si compturt
de datoril ale sotulut Ruban la diferiti creditor, cart
sunt adnotate cã au fost achitate de contestatoare ;
5) Chitanta autentiflcate de acest trtb. la No. 1834/901,
data contestatoaret de catre sotul sea C. P. Ruban, din
cart acte reese a, cu pretul de cincl-clecl-si-doue mil
prevezut tn actul de venzare, s'a aquitat: doua-4ectmit
let la Creditul funciar urban pentru ipoteca eonstituita
de sotie asupra imobilulul vendut ; 2) cmclspre-4ece
mu t lei, bent ce avea sä ia contestatoarea,
pentru care i se constituise ipoteca tot asupra acelul
imobil, jar din restul de seapte-spre-4ece mil let s'a
achitat trei-spre 4ece mu t opt-ilect i (lout Id la Societatea
Cooperative din Plow', bent datoriti de sot si
resinl de sease mil notia-sule-opt-spre 4ece lei s'a tn.
trebuiniat pentru aehitarea eelor.l'allt creditor t at Soo

668 etttElitt, itmiciAn, No. 86 Octombrie 10(7ig
tuluL precum i pentru taxele si timbrele actului de
vencjare ;
Avend in vedere c5 art. 1307 al. 2 din Cod. chil, prevede
ea' venzarea nu se poate face intre soli de eat
pentru cause de liquidatiune si anume :
Al. II. oCand barbatul ced5 femeel chiar neseparatd,
din averea sa, pentru o caus iegitimä . precum pentru
un imobil ce era dator sa cumpere Cu banii dotal!,
sail pentru o suma ce '1 datora»;
Considerand cd in specie, de si contestatoarea stabileste
cä' sotul set] 'I datora nranal suma de 15000 lei,
cu toate acestea, intru cat, prin actul de venzare se
stipuleazd c5 cu restul pretului pand la 52000, sä fie
achitate de contestatoare diferite creante ale solului
sea, i densa f5cand proba c5 a achitai bate aceste
creante, ast-fel aceasta cesiune are o causa legitim5,
si nu se poate opune c5 creanta ce contestatoarea avea
contra sotului sal nu era Inca exigibila, -
Considerand cä art. 1307 citat, nu prevede de cAt o
conditiune ca cesiunea sa fie valabild, ca s5 aiba o
caus5 1egitiln5 ; a cere pe langd aceasta ca si datoria
nä fie exigibila este a addoga la text o dispositiune pe
care legiuitorul nu a prevezut-o (v. Guillouard, Traites
de la Vente, vol. 1, No. 154, pag. 177);
ConsiderAnd ca ast-fel contestatoarea stabilind cu
actul de ipoteca cd avea sä primease5 de la sotul sed
suma de lei 15000, si c5 cesiunea flind facutd pentru
plata acestei creante, constitue o causd legitim5 de si
acea creant5 nu era hied exigibila, intru cat sotul s'a
liberat In mod valabil de acea datorie;
Avend in vedere c5 intimatul mai opune c5 in actul
de venzare nu se specified averea mobila vendut5 ;
Considerand c5 din depunerile martorilor audiati la
localitate, result5 c5, mobila sequestratd se afla in cash'
atat inainte de a se face venzare cat si dupa venzarea
ce a avut loc mire son ; Ca prin actul de venzare find
vendut de sot altat imobilul cat Si toata mobila din
acea cash, nu se mai poate sustine, de intimat, cä mobila
sequestrata nu a fost venclut5 ;
Considerand c5 ast-fel find, contestatia find fondat5,
urmeazd a se admite si a se ordona desfiintarea sequestrnlui
asigurator ridicandu-se sigiliile aplicate pe
averea sequestratd ;
In ce privqte daunele certite de contestatoare :
Considerand cä contestatoarea nu stabileste ce anume
daune 'I s'a causat pun inflintarea acelui se9uestru;
Considerand ca intimatul ca creditor era in drept sá
urmAresse5 averea aflata la domiciliul debitorului sed,
Rind presupusd ca averea lui pand la proba contrarie ;
Ca ast-fel urmeazd a se respinge cererea de daune ;
Considerand eh' in ce priveste cererea de a se acorda
sentintel executia provisorie, aceasta este admisibild,
conform art. 129 al 1 si 4 din Pr. civi15 ;
In ce priveVe ridicarea sigiliilor aplicate pe averea seguestrald
Avend in vedere si cererea fdeuta de contestatoare
de ,a i se acorda suma de 666 lel 80 bani, ea cheltueli
de judecata ;
Avend Iii vedere c5 contestatoarea dovedeste cu chitantele
corpului de portdi el local, al5turate la lista de
cheltueli, cd pentru taxele de citatil Si timbrele contestatiei
a cheltuit suma de lel 166 ban l 80
Pentru aceste motive, redactate de d-1 Prim-Prese-
'
dinte Al. Panaitescu, trib admite contestalia, etc.
(ss) AL Panaitesou ; I. G. Manu.
p. grefier (s) G. S. Dumitrescu.
Observatie.— Toate trei decisiuni ce publicam
astalli ad . ca : a trib: de Prahova, a Carteldin
13ucure§1i si a Curtei de casatie sunt relative
la vinclarea dintre soti. Nu este de prisos de a
observa cã operatiunea ce legea autorisa Intre
Soti in cele trei casuri exceptionale, prevezute de
Tipagralla Ziarului CURIIMUL JUDICIAR SO Carol
1111 ■■41IFINI0111111■1101
art. 1307 din Codul civil, nu este o adeveratä
vinzare, ci o datio in, solutum, i§tiut este ca dä
rile in plata nu sunt tot-de-auna cArmuite de regulele
privitoare la vinclari. (Cpr., Guillouard, Vente,
I, 149). Na vom reveni asta-c1i asupra interpre-
Carel art. 1307, care a dat loc la mai multe dificultati,
pentru-ca aceasta materie a mai fost
tratata odata de Directorul nostru, d-1 D. Alexandresco,
in Curierul Judiciar, No. 80, pagina
672, cu ocasia unei hotariri a tribun. jud. Tutova,
la care ne marginim a trimite pe cititori. Dupa
parerea noastra, Cur tea de casatie este in drept sä
con troleze" instantele de fond in privinta chestiunei
de a se ti daca exista, sail nu, o masa legititna
de a se admite de build o datio in solutum
facuta intre soti, aceasta ne mai find o pura
chestie de fapt. (Vezi in acest sens : Guillouard,
op. cit., I, 155. Fuzier-Herman, C. du. annote,
IV, art. 1595, No. 32. T. Huc, X, 42, in fine.
Laurent, XXIV, 37. Baudr.y-Lacantinerie, III, 483.
Gas. .fr., Sirey, 73. 1. 320. D. P: 73. 1. 464.
Sirey, 56. 1. 680. D. P. 56. 1. 319, etc.
(N. BO
D- 1 Dimitrie Alexandreseo, directoral ziarulul
nostru, se grithe§te a multumi numeroOlor amidi
'i cunoscuti, carI -felicitat cu ocasia onomasticei
sale zi-.
Am.
INFORMATIUN I
A aparut Suptimental al 8 -lea la CODICELE DE §EDINTA at
d-lul I. Ph. Ghetu. Acest volurn are peste 14lJO pagine st cuprmde
toate legne, regulamentele, decretele i char unele decisiuni
ministeriale mai importante, promulgate si publicate In .Monitorut
0 fictal. de la 1 lunie 190u si 'Ana la 1 Octombrie 1903. Preful
vol. tel 10 broott, i tei 12 pentru cele legate in piele flexibilci.
Comandele se primese la Redactia aeestaI zlar.
—x-
DREPTUL CIVIL ROMAN, Vol. I, II i III, de d-
1
Profesor C. Name, se AA de venzare la Redactia
ci tipografia acestui ziar, de unde se expediaza
contra: mandat postal saii timbre.
Comandele se nor expedia pe adresa d-lui Codreanu.
Preps' fie-carui vol. este de lol 12.
Pentru provincie se incarca portul po§tal.
— x
D - 1 lliveanu, incasatorul nostru pentru provincie, aflAndu-se
in Moldova dupa ineasarile ziarului nostru, rugam cu toata
imistenta a i se da tot coneursul pen tru Incasarea abonamentelor
datorate, care se pot achita i prin mandat postal
direct, pe adresa Codreanu, proprietarul ziarului Curierul
Judiciar, la Bucuresti.
ileum, mai malt ca or avem nevoe de concursul
abonalilor pen Ira a ne ajuta, ca prin pldi1e ce rte vor face
ne putem achita .de china localului ce o datortim,
pentru care proprielara e neingiiduitoare, find fi d-sa foriota
de nevoi.
Student in drept, ultimele examene, cunoscand
perfect limba Germana, precum si bine englezeste,
foarte activ, scriere curentO i frumoas'a, dore§te
be de secrelar la un domn avocat.
Refer inle de primul rang. A se adresa sub H.
10, Redactia Curierului
19, Bucure#1 truprietar Ion & Codreanad —C'4209

cuRIERuL
Atkin XII, No. 71 On eitomplar
juDicIAR
50 bane buminea Noembrie 1903
Un numer vecht 1 led
DOCTRINA JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE — ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR : D. ALEXANDRESCO PKIM-REDACTOR:I . N. CESARESCU
ABONAXENTIM
ae an 30 le!; 6 lunl 16 lel; 3 lunI 8 lei'
Student') plates° pe punster&
Iltrtlinatatea : 40 lei pe an, 20 pe 6 lunC
APARE
0 don on no sebtRIbana sub redactiabea (NI
'SIJIVI A, :
41trninini ea prineipiii obligator in dreptul positiv de d-1
Vespasian Erbiceanu ;
11,031ANA :
Inalta Cute de easatie i justi tie, s.-unite : I. Popescu, recurge
contra nrinscriereI sale ca apa.rator.
Hem, s. I : Maria D. Dobrovici cu Zina P. Caluoll.
Comisiunpa pentru judecarea profesori'or secundarl si superiort
Bacr Spiresra,1. L.imalescu i M. Tutunaru, dati JudeeatiI
ca aü contravenit It i regulamentele acoIare.
Trib. Covurlui, s. I : L Berman et Sohn i Albert Lieber cu
I.Serban.
fudec. ocol. Moinesti. 0(1. BacrU: Iancu Ii-vici cuL Gartenberg.
Judec. ocol. II Pluestl : Elena C. Mcinescu Cu Zoe 0 N. Bcildcinescu.
Altruismul ea ,principiii obligator in dreptul
positiv
(Unul din no/le experimente ale Codulul civil german)
Din cele expuse in capitolul precedent, am putut
constata in mod neindois c5 legiuitorul a exclus
din sfera sanctiunel legale faptele altruiste, a evitat
de a ( rea din altruism un principin obligator de
activitate sociaI5, si de a-1 impune ca normti c5-
15uzatoare in raporturile reciproci dintre oameni.
Codul civil, prin multiplele sale dispositiuni referitoare
la drepturile personale, in drepturile familiare,
la drepturile de proprietate, la drepturile
succesorale, in materia obligatiilor, a contractelor,
a prescriptiei etc., a c5utat sã legitimeze si s5 proteag5
in mod exclusiv numai interesele egoiste ale
individului, izvordte din instinctul firesc al conservarei
de sine. In ce priveste relatiile individulul
fata de cei-lalti membri al societatei, legiuitorul s'a
ferit de a stabili aci un criteriti positiv de conduita
socialL ca si cand, in afar5 de instinctul de conservare
proprie, omul, ca on care fiinta organic,
n'ar avea un alt simt, tot atat de puternic, acel
al conservarel speciei.
Unica norma 1ega15, pe care legiuitorul o statorniceste
in aceasta privinta, este dispositia art. 998
s acea a art. 999 Cod civil, a caror cuprins am
vezut ca se resuma la prescriptia 'de a nu face
red altuia». Acest principin negativ sintetiseaza in
sine Intreaga morala sociala a Codului nostru civil,
intregul complex de indatoriri ale omului fata de
aproapele sett, violarea carora atr,age dup5 sine
sanctiunea legala (punitur, ne peccetur).
olletinete de a face reil altuia», lath' singura po
runca pe care ne-o dä legiuitorul, iata criteriul legal
de conduit 5 omeneasca.
Legiuitorul nu cauta a sugera individului principhil
ca motiv positiv indernnalor pentru tap-
Abonamentele'se plates° tot-d'a-una inainte
IIEDACTIA I ADIIIINISTRATIA
BLICURESCI
1 1 — Strada Artei — 11
In dosul Palatulul Justitii
tele sale externe. Preocuparea de c5petenie si exclusiva'
a sa a fost, dupd cum se vede, de a re gula numai
conflictele de egoism, ivite intre membrii societatei.
Practica binelui nu este obligatoare, c5c1 cerintele
legei sunt pe deplin satisfacute cu atitudinea pasiva,
nep5s5toare, indiferent5 a omului, cu mentinerea sa
in marginele stricte ale legalitatei, care consta pur
simplu in st5pinirea pornirilor agresive, rtiut5cioa se
si avide lath' de aproapele.iAtat, si nimic mai mult.
Altruismul nu e cunoscut dar Codului nostru
civil, de cat cel mult sub forma lui rzegativei : de
a nu face reit altuia. Faptele altruiste positive,
precum sunt bine-facerile, actele cantabile, indatoririle
si serviciile desinteresate, etc., nu e nimene
tinut legalminte sa le fac5, chiar in casurile in care
asemenea fapte sunt imperios reclamate de utilitatea
socia15, chiar cand prin neefectuarea lor s'ar
da loc la nenorociri si calamitali iminente.
Dec, dupa sistemul Codului nostru civil si chiar
a celui penal, ori de cate on utilitatea sociala vine
in colisiune cu principiul lega1itfei, cea dintai
trebue tot-deauna sacrificat5, ddndu-se preferenta
acestui din urma. Interesele individuale sunt dar
puse ma i pre sus de cat interesele utilitatel sociale.
Ved, la call va pasi de mine,, un copil mic ta-
r randu-se la marginea uneI fantani, in pericol de
a cadea In ea. Niel un text de lege neobligdndume
de a-1 retrage irnediat de la marginea pericolului,
pasivitatea si nepasarea mea in asemenea
caz e perfect legal& Nimene nu me poate trage la
respundere de nenorocirea ce s'ar putea intampla;
aceasta chiar in casul cand eft a§ fi nutrit in mine
sentitnentul criminal de a vedea cu ochii peirea
copilului. Potrivit principiului legal enuntat mai
sus, singura obigatiune ce as fl avut'o, era de a
nu impinge eft insumi pe copil in fintana I Curentul
apel este atat de puternic si primejdios inteun loc,
in cat, chiar pentru un bun inot5tor, ar fi riscant sã
se scalde acolo. De si §tirit aceasta, eü neglijez Ins5
sa instiintez pe cine-va, care voeste s5 faca bae tocmai
in acel loc. stili ca podul de peste rift e atat de
slab, in cAt or ce calator s'ar aventura sa treaca
cu trasura pe el, an fi amenintat sa piar5 in furia
valurilor. Totusi eft nu voesc sa pun in vedere aceasta
unei perso,ane ce trece cu trasura in spre
acel pod. In ambefe aceste cazuri, atitudinea mea
nep5satoare este pe deplin legaUi, chiar daca din
causa el a 'urmat vre-o nenorocire (14).
(14) Fapte de asemenea naturti se pot intampla adese on in zilele
twastre, in care lupta inversunata pentru eisteut z predominare

610 CURIERUL JUDICIAFt, No 1.--burnined 2 Noembrie i905
Este invederat dar c scopul suprem pe care l'a
urmarit legiuitorul a fost de a obtine din partea
individului nu moralitatea, ci numai legalitatea ;
aceasta Inca de strict 5 interpretare. Si sa nu uitam
ca legiuitorul inaugureaza o asemenea stare de lucruri
tocmai intr'o epoca, in care, din nenorocire,
religia i morala aü perdut rolul lor de povatuitoare
a faptelor omenesti, in care tendinta este de
a se guverna popoarele, numai prin codice de legi 1
Care este oare tipul cet5teanu1ui normal si satisfac5tor
din punctul de vedere al cerintelor legel?
La aceasta intrebare sa poate da urmatorul
respuns: egoistul care sa retine de a face acte nelegale
i daunatoare altuia, numai pentru motivul
cà asemenea acte sunt calificate de lege ca infracliuni,
i pentru ca comiterea lor atrage dupa sine
sanctiunea legei (pedeapsa penal5, sail respunderea
de daune). Un ast-fel de cetatean,*traind strict
conform prescriptiunilor legei, nu e obligat
infraneze in totul pornirile sale egoiste i avide, ci
sei le staponeasca numai Intru atat, ca set nu cadet
doar sub lovitura legei. On de ate on ins5 va fi
indeajuns de viclean ca sa poata evita o asemenea
1ovitur5, saü inai bine zis ori de cate or va sti
sa se strecoare printre canoanele legei, nimica nu'l
impedeca de a fi f5ra mild si indurare fat de aproapele
sea ( 16).
Legiuirile in vigoare, civile saü penale, cer de
la cet5teanul tip pazirea unui anumit «minimum
de moralitate», consistand in a nu comite fapte de I
acelea cari pot intruni elementele legale ale delic-
a transformat pe oamenl in bestii, impingend pan/ la extrem dugmania
dintre ei aceasta mal ales cand e vorba de indivizi din
ace1a mediü social, dar apartinand unor rase deosebite.
( 15) Nu credem sA existe in alt ti parte indivizi, carora sa se potriveasca
maI bine caracteristica (cetateanului suficient sub raportul
Icgal., cum sä potriveste la noI in Romania unor anumite
tipuri sociale. La noi, uncle minciuna i fatarnicia este pretudindene:
in presa zilnca, in raporturile sociale, in comert etc.,
unie epoliticianismul( a pervertit caracterile, a smintit congtiintele
gi a destrabalat adanc moravurile publice, este deajuns 'ca
cine-va sä nu fi infundat Inca pugcaria, pentru ca sti aiba dreptul
revandice in fie care moment in ochil lumel calificativul
de (cetatean onorabil i neprihanit Gine nu cunoagte cat de dare
e numerul acelora, cart in viata lor dedat la speculatiunile
cele ma l neomenoase, la manoperile cele ma l necinstite pentru a
putea parveni la situatii materiale avantajoase, dar cari totu%
n'an putut fi tragi la bara justitiel, numal pentru ca aii gtiut sti
nu depageasca sfera (imoralitatel nedelictuoase . cu alte ouvinte
ail stint sä se mentina in rnarginile (legalitatil.? ' Si chiar daca
ail la pasivul lor tapt ,. delictuoase. eine ar indrasni insa sä le scormoniasca
trecutul, sa be conteste reputatia de ioamenl
ce g'o impun, cand se gtie cat de gred este de administrat
inaintea tribunalelor o dovada legal, gi la cate riscurI te expul ?
Marele, jurisconsult I. Von Ihering, in opera sa La lutte pour
le droll. (pag.104-105), are mare dreptate cand observa ca teoria
probelor din dreptul modern este una din aberatiunile cele mai
funeste ce a putut exista vre °data. Sa pare, zice el, ca aceasta
teorie a fost nascocita inadins pentru a se putea eluda dreptatea.
Dad totl debitoriI pamentulul s'ar fi conjurat pentru a zadarnici
drepturile victimelor gi a creditorilor, n'ar fi put t sã iscodeasca
un mijloc mai eficace in aceasta privinta, de cat acela pe care
jurisprudenta noastra l'a inventat prin faimoasa teoria a probelor.
Nu ma l insist asupra abuzului Infricogat ce se face aci cu
dreptul, sub masca bine inteles a (legalitatel/. Una insa n'o pot
inabugi In mine: tai de acuzator in proces, fence de acuzat!
Datornicul, nu creditorul e acela, pe care teoria probelor crede
a trebue sä 'l apere. Mal bine sa indure nedreptatea pe fata o
ut de'credPori, de cat sä fie un singur debitor tratat cum-va
cam aspru ! Ce abis de depravare a sirntimantulul sitnplu
qi sanatos de dreptate,--cand te coborl tn literatura acestel te .ril!
crede ca te gasegti in societatea unor castrati morali.
Arare orY intalnegti acuma justiiabiI1, cart sa nu Ile congtienti
de avautajele pe earl legaa le (Vera situatid debitorulul at a-
tului, i pot cadea sub sanctiunea legel. Formula
«nullum crimen sme lege, nulla poena sine bee,
cuprinde basele libertatel civile ale individul m
determina limitele inlauntrul carora el isi poate
manifesta far jen5 activitatea sa. lntre legiuitor
si cet5teanul egoist pare a fi intervenit urm5toarea
conventiune tacit: Daca vel face cutare sail
cutare fapta, calificata de lege ea de1ictual5, al sa
flu tras la respundere. In a fara fns a de aceasta
sfer5 a imoralitatei delictuase, care bine inteles
este de strict5 interpretare, esti liber st faci ori
ce 'ti place, c5c1 legea nu are a se amesteca in
sfera imoralitatei nedelictuoase.
Cu chipul acesta, legea neavend dreptul a cere
de la cetateanul tip mai mult de cat indeplinirea
acelui «minimum de moralitate» de stricta interpretare,
evident c5 s'a taiat prin aceasta posibilitatea
on care inriuriri educative asupra indivizilor.
Dreptul positiv nu este in stare sa fac5 pe om mai
bun, mai moral, sail s indrepte moravurile sociale,
pentru cA li e inchisa calea or carui control
mai adanc in activitatea individuala, ii este
interzis a se atinge de sfera imoralitatei nedelictuase;
aceasta din urma interesand nu:mai constiinta
personal a omului, pe care el e suveran absolut.
Usor e de inteles ct o atare conceptie a con-,
duitei si a raporturilor individuale este unilaterala
eronata, si ct basele pe care legiuitorul a volt sa
zideasc5 viata noastr5 sociala sunt subrede i nes5natoase.
Legiuirile cari proc1arn5 sus si tare asemenea
principil nu numai c5 nu pot contribui la inblanzirea
moravurilor, la desvoltarea sentimentului
umanitate si de solidaritate sociala, dar din contra
stint menite a in5dusi on ce avent nobil Si desinteresat,
a spori chiar inraut5tirea i aviditatea mile=
neascti. De sigur numai buna nu se va putea chema
organizarea acelei societati ai carei membri in raporturile
lor reciproci vor cauta, numai sa se lind
strict in rnarginele legalitatei, vor socoti ca singura
lor obligatiune fa ta de a proapele consta pun iuimplu
In a nu- i face red, in a-si reprirna fata de el pornirile
ecoiste i agresive.
Oinul, b despre a drill' conduit social nu se
poate zice alt ceva de cat c e strict lega15, care
nu-si poate insusi alt merit de cat ca a observat
«minimul de moralitate» impus de lege, nici intr'un
cas poate fi an om ireprosabil din punctul
de vedere al cinstei i corectitudinei (1 6). Cel mult
purtarea until asemenea individ ar putea fi calificata
de quasi-moralti ('7 ). Nu e oare de d mie de
cuzatulul, earl sä nu gtie c, din punctul de vedere al legalitatel,
dreptatea este pe partea nu a aceluia ce in adever o are, ci a
aceluia care o poate dovedi, dupa prOcedura formala a probelor.
Pân iorriul de la Ora, eand II inculpl ca autor a vre unul
fapt, il respunde azi .ce me napastuegt1 domnule ? M'ai prins,
m'al dovedit ? El IV spune de-a-dreptul ca buna credin i nevinovatia
hal se presupune de drept, pânä cand contrarul nu va
fi pe deplin dovedit.
(1s) Expresiunea (minimum de moralitate este inventata de niarele
criminalist german Fr. Listz. Ea ar putea lnsti foarte bine
fi inlocuita prin etpresiunea maximum de precautiunet a ornului
viclean; care gtie s evite responsabilitatea legala,Inclosindu-se
tot-deauna drip/ textele legei Vezi Listz, Lehrbuch des deutschen
Strafrechts, ediOa a zecea, rag. 65.
(11) Cunoseutul scriitor en2;les Sutherland, in cartea 'sa intitulata
The origin and growth of the moral instinct., Lon ion. vol.
II, pig. 116, divizand motivele de activitate sociala In etice §i legale,
califica pe aceste din urma de quasi-morale (quasi-moral
impulses).

CUIITERUL JUDICIAR, No. 71
._______
.—Durnined 2
_
Noembrie 1903 611
IMMIIMMINOMIIIMMIVIMO
MIIMINIMIIIIMININIIMIMMINIMION11104110OMMINMIMIli■■ ■ ■ ■ ■■101111.1.11111 ■11M1.1 1■111001
on mai condamnabil si ma i primejdios individul,
care cu intenpune pervers5 n'a voit sa retraga co-
' pilul de la marginea pericolului, de cat detinutul
care zace in inchisoare pentru c5 a comis delictul
!lupins de necesitate? ,
Pentru a se justifica o asemenea stare de lucruri,
consacrat5 de legiuitor, s'a invocat doue motive.
S'a spus mai intal cá Iegiuitorul n'a impus ca
obligatorii oare cari indatoriri de constiint5, re-
) clamate de utilitatea socia15, pentru c5 a volt sa
stabileasca °data' pentru tot-dea-una o limita neschimbat5
intre cirept §i moralci, a voit sa creeze
un criteria sigur de distinctiune intre obligatiunile
legate si mdatoririle pur de constiint5, aplicand
sanctiunea lea6ei numai celor dintai, ear pe
aceste din urma lasandu-le la libera apreciare a '
fie caruia.
Cu chipul acesta legiuitorul ar fi izbutit s5 curme
starea de lucruri existent in evul mediü, cand
dreptuI canonic avea putere lega15, i infractiunile
morale ere]. pedepsite in acelas mod ca infrac-
. .
punde de drept comun ( 1 8).
Separatiunea dreptului de morala, iat5 dar idolul
la care s'a inchinat legiuitorul frances, cand a exclus
de sfera sanctiunei legate faptele altruiste reclamate
de utilitatea socia15.
Acest motiv insa nu rni se pare serios, pentru
c5, Ir definitiv, or cat s'ar cauta si se separe
dreptul de morala. totusi ceste doue discipline
nu pot remanea isolate una de alta ; din contra,
intre ele Irebue sä existe o permanent reciprocistate
( 12). Istoria dreptului demonstreaza ca . limitu
(18) In dreptut canonic omisiunile i negligentele, reprobabile
din punctul de vedere al moralei crestine, constituPsc un delict.
Asa de pildtt scriitorul bisericesc Lactantiu zice : qui enim non
repellit a socio injuriam, si potest, tam est in vitio,quam ille,
qui fecit ; ear in alt loc afirma pur i simplu : gal succurrkre
perituro potest, si non succurrerit, oecidit, adiea acel care, avend
posibilitate, n'a s:trit In ajutorul altuia, affat in pericol de
moarte, este In realitate un ucigas. \Tee Louis Kahn, Etude sur
le detit et la peine en droit canon, 1898, pag 112; Brilland,
Principes du droit ecclesiastique, 1897, pag. 318 si urrnat.
Dispositiunile dreptului canonic n'ati r6mas fOra inriurire bine
facatoare asupra dreptului positiv Asa vechiul drept german adrnitea
in totul principiile moralei crestine in privinta
nei de a veni in ajutorul altuia. In veacul at 17-lea, in Ef'vetia,
un indiv'd a fost condamnat la tortura, pentru 0 n'a sarit de
a satva piste naufragiatf din Hal Aar, de si avea posibilitate a
face _aceasta, flint un bun inotator. Jurisconsultul Gaulinnus zicea
: .Etenim si a morte potuisti horninem liberare et non liberasti,
occidisse videris ; et licet fursan non deberes eadem poena,
qua delinquens ouniri, tamen es paulo minori poena multan-
' dus,.—In vechile noastre legiuiri exista de asemenea obligatiunea
de a veni i ajutorul a tuia, mal ales &and era vorba de vre
o rucla. Pra vilele lui Vasi le Lupu, la paragraful dnspre tcercetarea
ucigatbrilor de oameni ce li se cade dupa deala lor. obliga pe
erede de a cauta cu doctori bunt, la casurf de boala, pe testator,
sub pedeapsa de a perde dreptul la clironomie, re .manend
toata averea domnului Pref. De asemenea barbaturocare nu va
cherna vrac Ia boala niuierei lui si sa-1 cumpere de tot felul de
vracevanil si de altele de toate bucatele ce vor trebui, si de
va muri atuncea dintr'acea boala, perdeva barttatul tot yenitul ce
va avea de pe oeinele muerei . Vezt Pravilele l Vasile Lupu,
editate de Gh. Sion, rag. 41. In ce priveste inriurirea exereitata
de dreptul canonic asupra legiuirilor moderna, se poate consulta :
D'Espinay, De l'inttuence du droit cotnoniq te sur la legislation
francaise, 1858, pig 117-184; line. De l'intiotence du droit canonique
sur la legislation criminelle, pag. 411-486, in Revue
critique de legis'ation et de jurisprudence, vol. XIII.
(19) Gel dintaI care stiintificeste a separat dreptul de moral este
illosvfill ET. Kant. Dupa ce in opera ra Critique de la raison
despartitoare intre domeniul acestei stiinti si intre
morala, se schimb5 mereil in sensul ca dreptul face
adesea on incursiuni in domeniul morale, pentru
a-si insusi oare car i principii, reclamate de noile
necesitali sociale, si a le transforma in leg positive.
Asa de exernplu usura si clausa penald, cari
alta data erad considerate numai ca fapte imorale,
reprobate de dreptul canonic, in timpul din urmd
ah fost admise in dreptul positiv, cdp5tand sane
tiune legal.
Se poate intampla ca oscilarea limitel dintre drept
si moral sá se fac5 foarte incet. Dreptul, find un
prodhs nu numai al inteligentei, ci st al vointei, e
i natural ca transitia de la o stare de lucruri la alta
sa nu poat5 avea loc de cat cu oare care greutate
si intarziere. Intocmirile vechi, mostenite prin traditie
de la str5buni, nu pot fi inlocuite prin altele
noi, de cat atunci and devin cu totul netrebnice,
cand cad doborate in lupta cu noile cerinti ale vietei.
In acest proces de prefacere a dreptului positiv,
rolul principal it joaca idealul de orientare moral
al omenirei din epoca data, ternperamentul si caracterul
rase, precum si evenimentele sociale prin
care trecem.
Or cum ar fi e netagaduit faptul, cá cu cat sentimentele
altruiste sporesc intr'un popor la o epocd
dat5, cu atat dreptul positiv al acelui popor impeumuta
tot mai multe elemente din morala. Din
aceasta caus5 dreptul si morala nu pot ft definitiv
separate una de alta nici o dat5. o0biectele acestor
done stiinti, zice academicianul g. Beaussire, sunt
unite nu numai prin raporturile lor stranse, dar si
prin dependinta lor reciproc5. Ar fi periculos sa le
isol5m ; dup5 cum ar fi tar5si periculos sd le confund5mh
( 20). In primul caz, dreptul ar ajunge la
principiul ca el trebue s5 remand' indiferent fafa
de cerintele morale, marginindu-si sfera sa de activitate
numal la delimitarea libert5tei externe a
oamenilor, fara a se preocupa catusi de putin daca
acestia se folosesc sail nu de libertatea lor conform
prescriptiunilor moralei ; in al doilea caz, dreptul
ar cauta sä ingereze asupra constiintei individuate,
ar pretinde sa reglementeze valoarea morald a tututor
actiunilor omenesti chiar a celor mai intime,
ceea ce iar5si este inadmisibil.
pratiquea asterne basele fundamentale a acestor done stiinti,
consacra apol fie careia din ele cate o luerare special. Asa in
'Elements nvetaphysique de la doctrine du drbita el restrange
domeniul dreptuluI nurnal la reglementarea faptelpr externe ale
omulu1, pe cand in 'Elements metaphysique de la doctrine dela
vertu., sustine c sfera moralel nit poate cuprinde de cat reglementarea
actiunilor interne. Cu toate acestea Kant nu intelr'ge a
separa definitiv una de alta aceste dou6 stiinti. Faptele externe,
zice el, n'ati prin ele insasi o valoare juridic a reala, de cat numal
dad ttnem sama de motivele subiective psihice cad le-oil determinat,
adeca daea le punem in legatura cu actele interne, cad
fac parte din dorneniul moralei.
(20) Veil Emile Beaussire, Les Principes du Droit, Paris, 1888,
pag. 5 i urm. Asupra raporturilor dreptulul cu morala se poate
consulta si Paul Janet, Science pvlitique dans ses rapports avec
la morale, asemenea si Herbert Spencer, Les bases de la morale
evolutioniste, editia a sasea, 1895.
(Va urma)
Vespasian Erbiceanu
Magistrat, Iasi

612 CURIERUL JUD1C1AR, No. 71.—Dumineea 2 Noe brie 1903
.. .... OIMINOMOMMINIMININIM■1101.011101 ■
JURISPRUDENTA RONANA.
'LUTA CURTE DE CASATIE si JUSTITIE, S.-unite
Audienta de la 9 Octombrie 1903
Presedentja D-1ui C. E. SCHINA Prim-Presedinte
Ion Popescu, recurge contra neinscrierei sale ca apcircity
Aparatori pe 1ang5 judecatoriele de pace.—Functiuni
ce cla dreptal a fl apfirator.—Grefier.—Portarel. —Daca
asemenea functionari pot fl inscrisi ca apfirAtori mai
inainte de a se fl retras din functiune —(Art. 123 din
L. J. P. din 1896; art. 72 din legea organisarei judec.
din 1890; art. 12 din vechiul regulament al portareilor).
Numai acei functionari (grefieri, porteirei, etc.)
vor putea 11 inscrisi ca aparcrtori pe longer judeccitoriile
de pace, cari, indeplinind conditiile
cerute de lege, vor fi incelat de a mai ocupa
funciiunea care le dá dreptul de a figura ca a-
párã pe Winger acele judecatorii.
Ast-fel, portcirelul care ar indephnz
. .
conditiile
cerute
.
de lege spre a putea ft aparcitor la judecatortzle
de pace, nu poate cere si nu poate fi inscris
Ui tabloul acestor aparatori de cat retragendu-se
din functiune.
Decisiunea 9/903.— Respins recursul facut de
Ion Popescu contra incheerei tribunalului Dolj,
sectia I cu No. 5629/902.
Curtea,
Ascultand citirea raportului facut in causa de d. consilier
C. R. Manolescu.
Pe recurent in dipsvoltarea motivelor de casare.
Deliberand,
Asupra motivelor invocate
I. eqraba cu care am fost judecat de onorabilul complect
al Till). conform art 66 his Pr. civila, aratand ca pentru
motivele prevezute in ordonanta pe care le adopta in totul
'ml respinge apelul ca nefondat, este ca nu a atins fondul,
ceia ce dovedeste cä nu am fost de loc ascultat in desvoltarea
motivelor de apel, comitand un abus de puterev
R. d-1 Prim-presedinte respectiv si nici onor. Trib
nu a prevezut in dispositivul sentintei cel putin recunoasterea
dreptului meti in principiii, a.sa cum s'a zis prin considerantele
ordonantel, drept care cred ea il am de la lege nepuind
In concordanta dispositivul sentinel cu considerantele ef».
HI. «Dä o gresita interpretare art. 123 din L J P. din
. 1896. Ca desi din redactarea acestui art., ar [Area cã resulta
cá cererea de a fi inscris ca aparator la juriecatoriile de pace
nu s'ar putea face kle cat dupa ce tunctIonarul a demisionat,
cad numal atunci s'ar putea controla daca acel functionar a
fost sair nu destituit, aceasta ar parea ea' fostii functionari,
care nu vor fi avend stagiir de dol ani si nu vor fl destituiti,
sa se strecoare de a fi trecull intre aparatorl, nict cum a
actuall, care vor fi avend dor ani stagiilD
Avend in vedere sentinta supusa recursului din care
se constatk ca recurentul Ion Popescu, a cerut prim ulul
presedinte al Trib. Dolj sa-i se recunoascA in principifi
dreptul de aparator sail procurator pe langa judecatortile
de ocol din jud. Dolj si a fi trecut in tabloul
aparatorilor en dreptul de a pleda atunci cand nu va
mai fi in functiune, cerend acest drept in basa functiunei
de portfirel ce a ocupat in timp de doi an §i
pe care o ocupa in momental cand a facut cererea ;
Ca primul-presedinte al trib. Dolj, prin ordonanta
sa cu No. 2812 din 1 Aprilie 1902 a respins aceastA
cerere pentru motivul ca de si Ion Popescu intruneste
conditiile cerate pentru a 'II admis ca apfirator pe 1ang5
judeeatoriele de ocoale, inserierea sa nu se poate face
pe cat timp este incA in functiunea de portfirel ;
Ca Ion Popeseu Maud apel in contra aces,tei adonante
primului-presedinte, tribunalul, prin sentinta
supusa azi , recursuluT, adopland in totul motivele din
ordonanta primului-presedinte, i-a respins apelul ca
neintemeiat ;
Arend in vedere ca prin art. 123 al legii din 1896
pentra judecfitoriile de pace, acei car' vor if functionat,
In timp de do i an cel putin, ca gretier de Curti sau
tribunale,—functiune cu care portareii erau asimilati
prin art. 12 din vechiul regulament at portAreilor sub
care recurental 1. Popesca a inceput a functiona,---vor
putea exercita profesiunea de aparator sau procurator
pe langa jildecatoriile de °col, chiar dacA nu ar fl titrap,
daca ins nu vor fl fost destituiti din acele functiuni
pentru vre-o abatere grava de la datorie ;
Considerand ca modal cum se exprima legiuitorul
prin art. 123 . «acei care vor fi funftionat», reese 1Amurit
intentia legiuitorului c numai vcei functionari
'or putea fl inscrisi ca aparatori san procuratori pe
langa judecatoriile de pace, cad. pe langa cele-l'a It e concondittuni
cerute de lege, vor fi incetat de a ma i ocupa
functiunea care-i dá dreptul a fl inscris ca aparator
Ca acesta este adeveratul inteles al citatulut art. 123,
reese si din faptul ca 1egiuitor( ,1 nu ar ti putut. prin
acest text de lege, sä se pun a in contradietie cu art.
72 din legea organisarel judeeatoresti, care declara
functiunile din ordinea judecatoreasca sail din serviciile
auxiliare sant incompatibde cu profesiunea de advocat,
profesiune similar& cu acea pe care o indeplinesc aparatorii
pe langa judecatoriite de pace ;
Ca dar, in speta, intru eat este constant cã reeurentul
functioneaza Inca ca porlarel pe langa trib
Dolj, cu drept cuvint tribunalul i-a respins cererea sa
d'a fi inscris ca aparator pe langa judecatoride de
ocoale si dar recarsul sea este neintemeiat ;
Pentru aceste motive, Curtea, tespinge etc.
INALTA CURIE DE CASATIE $1 JUSTITIE, Sectiunead
Audienfa de la 9 Septembrie 1903
Presedentia D-lui C H. PH EREKYD E, Presedinte
Maria D. Dobrovici cu nut P. Calncli
Dobinzi.—Contract de imprumut ipotecar.—Dobinzi
conventionale.—Expirarea termenului de plata a imnrumutului
—Daca dobinzile curg inainte saü inceteaza..—(Art.
1587 din Codul civil).
Dobinzile conventionale nu ,inceteazcl prin laptul
expircirei termenului de plaid a capitalului
imprumutat ci curg si duper expirarea acestui
termen, farei se fie nece.sitate pentru aceasta de
vre-o punere in intarziere chemare in judecat&
considerandu-se vechiul contract de imprumut
prelungit duper cum se armeaza si la alte
contracte cu titlu oneros.
Decisiunea No. 352/903. — Casata dupa reeursul
facut de Maria D. Dobrovici, decisiunea
Curlei de apel din Galati, sectia I cu No. 135/902,
data In proces cu Zina. P. Caludi.
Curtea,
Ascultand citirea raportului fficut in causa de d-1
consilier D. Cucali ;
Pe d-1 advocat I. Mosoiu din partea recurentei, in
desvoltarea motivelor de casare ; si
Pe d-I advocat M. Flechtenmacher, in combateri ;
Deliberand.
Asupra motivului de casare invocat :
.Gurtea de fond, respingand apelut ftteut de mine, contra s-ntinter
No. 2U5/902 a seetil 1 a Tribunalului Govurlui, a respins
cererea lima de a mi £ e reeunoa0e, prin tabloul de ordinea creditoritor
§i distribuirea pretului resultat din veniarea '

CUMERVL JUDICIAR, No. 71.--Duminech 2 Noernbrie 1003 613
d-net Zina P. Caludi, suma de leT 1772, procente conventionale
de 2°/ 0 pe tuna, cuvenite la dapitalul de 2000 lex, in basa creantel
ipotecard inscrisa. la No. 68/96, pe timpul de la 6 Martie
1898. scadenta mentionater creante, OW, la 19 Noernbrie 1901,
data depunere1 pretulu1resultat din venzarea imobilutul ipotecat,
violand ast-fel dispositiunile art. 1587, 977, 981, 1200, 1091 si
523 Cod. eiv.B.
Avêndin vedere decicia supusg recursulul din care
se constatA cA Zina P. Caludi, intimata azi in recurs,
a fAcut o contestatie la Tribunalul Covurlui, tinzAnd
la respingerea cererel creditoarel Maria D. Dobrovici,
recurentA, d'a fi inscrisA in tabloul de ordinea creditorilor
si distribuirea pretului resultat din venzarea 1-
mobilului contestatoarel, cu procentele de 201 0 pe lung
de la 6 Martie 1898. data scadente obligatiel ipotecare
inscrisa la No. 68196, si pan la 19 Noembrie 1901, data
depunerel pretului ; aceasta contestatie fiind admisa
de Tribunal, Maria D. Dobrovici a fAcut apel, si Curtea
din Gatati, prin decisia supusA reeursului, a reformat
in parte hothirea Tribunalulul si a deeis ca Maria
D. Dobrovici sfi fie trecuta in mentionatul tablou,
pe 1ang6 sumele de 85 lei si 85 banI pentru cheltuelile
de urmarire si 2000 lei capital i cu suma de 100
lel, procente legate la acest capital, calculat de la 14
Noembrie 49u0, data publicatiunilor de venzare Si pang
la 19 Noembrie 1901, data depunerel pretului; c5 pentru
a ajunge la acest resultat, Curtea sustine cA prtile
contractante aü stipulat dobinzI conventionale
la capitatul imprumutat numai pe doi ani, thnpul
duratel imprutnutulul ; cä de la expirarea acestui termen
si pana la depunerea pretului ce ar resulta din
venzarea silita a imobilului tpotecat, pArtile n'ab, stipulat
dobinzi conventionale si decl pentru acest spatitt
de limp creditoarea ipotecarA n'are drept a cere dobinzl
conventionale ci numal dobinzi moratoril de 5 0 1 0 earl,
in spetA, incep a curge de la data primelor publicatil
a le urmarirel imobilulul ipotecat si pana la data depunetel
pretulul imobilulul vendut ;
Considerand ca dobinzile conventionale nu inceteaza
prin faptul expirArei termenului de plat, cAci. in lipsA
de stipulatiune contrarie, nu se poate admite ca un
imprumut facut de la originA cu dobindA, and creditorul
n'a consimlit sA-si dea capitalul de cat mijlocind
un interes oare-care, sa se transforme, dupa expirarea
termenulul de platA, in mod tacit, intr'un imprumut
gratuit
CA asi-fel, nefiind vorba in casul de fata de interesele
moratorii prevezute de art. 108 din C. civil, ci
de niste procente conventionale pe care pArtile au
putut sA le stipuleze in virtutea art. 1557 din acelas
Cod, aceste''procente curg i dupA expirarea termenulul
de plath, sä fie necesitate de verl-o punere in intArziere
sail chemare In judecatA, considerau-se vechiul
contract prelungit ast-fel cum urmeazA si la alte contracte
Cu titlu o_neros, cum este, de exemplu contractul
de localiune (art. 1347 C. civ.);
CA, dar, Curtea de apel a violat art. 1587 din Cod.
civ., si deci motivul invocat este intemeiat ;
Pentru aceste motive, Curtea, caseaza, etc.
COMISIUNEA PENTRU JUDECAREA PROFESDRILOR
Secundari §i superiori
Audientele de la 20, 21, 22 si 26 Octombrie 1903
Presedentia D-lui C. NACU, Profesor universitar
Bucur Spirescu, I. Lupulecwi M. Tutunaru, dati judecaki, ca
al contravenit lu legea i regulamentele ,colare
Profesori.L-Judecata disciplinara —Ministrul Instructiunei Pu-
Wee.— Autoritate scolara. — Insubordonare. — Membru a corpulul
didactic.— Pedepse disciplinare pentru calcarea indatoririlor
impUsa de Ieg i regulamente.—(Art. 47 si urrn.legea invetamentn1u1;
Art. 226 al regulamentuluT pentru coliIe secundare.—
Deferenta firOfdiorilor catre autoritatile sentare).
Profesortil care participei la un con gres tudenfesc interzis
de Illinistrul Instrucfiunei Public°, videazd art. 226
din regulamentul invelamentului secundar si ast-fel se face
pasibil de o pedeapsei disciplinarei, conform art. 47 al legei
instructiunei
Aplicarea.unei asemenea pedepPe, in casurile anume
prevedute nu poate fl considerata ca o atingere la drepturile
politice ale profesorului, nuiz ca o piedicei la exerciiul
drepturi.
S'ait ascultat acusarea, representatA prin d-nii inspectorl
RAscanu si Miculescu, profesori universitari,
precum si profesorii contra'venieng personal si prin
apAratorii lor d-nii C. Disescu si Christu Negoescu.
Comisiunea deliberand,
Asupra cereril facuta de d Ministru al Instructiunel Publice,
de a 11 judecatI discipliner, d-nii profesori Bucur Spireseu,
I. Lupulescu si maestrul M. Tutunaru ;
Avend in vedere ea faptul pentru care acesti domni profesori
sunt trimisi inaintea comisiunet, este ea aü luat parte
la primirea studentilor- earl veniati. la Ploesci, pentru a tine
un congres interzis de d. Ministru, precum si la acest congres
si la banchetul dat ;
Avend in vedere cá mai multi studenti de la Universitatea
din Bucuresti, an format o societate sub numele de Asociatiunea
generalci, farä ca aceasta. asociatiune sa fie aprobata
de Senatul Universitar ;
'Mend in vedere cä aceasta asociatiune a decis a se tine
la Ploesti un congres studentesc ;
Avend in vedere cá Ministrul Instructiunei Publice pe consideratiunea
ca asociatiunea era ilegal formate., pentru-ca nu
olytinuse autorisarea Senatului Universitar, prin decisiunea No.
7582 din 26 August a. c., publicata in Monitorul de la 29
ale aceleiasi lunI, a interzis linerea aceluI con,„ares ;
Avend in vedere ca aceI studenti, infrepgand mesura Ministrului
aü tinut la Ploest1 un congres in zilele de 7 si 8
Septembrie anul acesta ;
Avend in vedere cä d. profesor Bucur Spireseu atat cu ocasiunea
cercetarei facute la Ploestl, eat 1 inaintea, comisiunet
a declarat cá a participat la prirnirea studentilor la gara,
la una din sedintele congresului si la banchet, si c5 a dat
tot concursul sü ca congresul sá iesa cat mai bine si maI
demn ;
Avend in vedere cã d. profesor I. Lupulescu a fault asemenea
declaratiune cá a luat parte la conferintele congresuluI
studentilor, cä a lost la te-deumul oficiat la sosire
a participat la banchet ;
Avend in vedere cä d. M. Tutunaru a declarat cä se afla
la gar& la sosirea studentilor impreuna cu eel Patti doi d-ni
profesori si altil, si a participat la banchetul dat ;
Consideraud cd studentul, afara din secede., are toate indatorirele
si se bigiura de toate drepturile de eetatean ; insa
Mild in vre-o manifestare de ori-ce natuia a activitatel sale
farä din senate', se prezinta in calitate de student, pe de o
parte se bucura de prerogativele si de simpatiile acestei ca.-
jar pe de alta este supus pentru abaterile comise la
pedepsele preVezute in regulamentul de ordine si disciplina,
conform art. 58 al. 3 din legea invelamentului secundar si
superior ;
Considerand ca mai presus de cele-l-alte autoritart, carora
legea le-d incredintat puterf disciplinare, Ministrul Instructiunel
are dreptul si chiar indatorirea de a veghea la discipline
studentului (art. 58);
, Considerand ea Ministrul Instructiunei era in drept se in-
terzicä tinerea congresuluI studentilor ;
Considerand ca studentii, con travenind mesurii luate de d.
Ministru Instructiunel Publice, s'ail pus in stare de insubordonare
catre autoritatea scolara ;
Considerand cä tin membru al corpulut didactic se bucura,
ca on ce cetatean de drepturile politice ea profesorit sectindari
si eel de Universitate, aü dreptul de a fi alesi in corpnrile
legiuitoare ; cä fie care Universitate are un representent
al el in Senat ;
Considerend ca membrul corpultit didactic, 4vOncl esercitiut

614 CURIERUL JUDICIAR No. 71.—Durnined 2 Noembrie 1903
- -
111111NINIIIIPPIMIWOM
drepturilor politico se bucura de dreptul de a diseuta aetele
guvernului ;
Considerand ei unui profesor i se impune obligatiunea moral&
ca in activitatea sa politica sa pue riles= si demnitatea
compatibila Cu positiunea sa si en earacterul functiunei sale;
Considerand c& un membru al corpului didactic, atat pentru
ei in general functiunea sa este inamovibia, cat si rnai
Cu seama pentru cä misiunea sa are un caracter malt si nobil,
pe langd acea cá respunde ca oni-ce particular, de faptele
ordinare, prevedute de legea penal& este Inca pasibil de
oare-carr pedepse disciplinare, prevezute in legea invetamentulur
secundar j superior (art. 47 si urm);
Considerand cá aplicarea unor asemenea pedepse disciplirare,
in casurile anume prevedute, nu poate fi considerata
ea o atingere la drepturile politiee ale profesorului fl1c ca o
piedica la esercipul acestor drepturi ;
Considerand ea intre casurile in cari profesoril pot fl supusi
la o pedeapsa disciplinard (art. 47 al legii asupra inve-
-16mentu1ui) este si acela in care el -calca indatoririle ce le
sunt impuse prin legi si regulamente ;
Cnnsiderand eh dupa art 226 al regulamentului pentru
scoalele secundare, profesorii care 'fac parte din inveldmentul
secundar sunt datori sä aibi deferent& catre autoritatile scolare,
a caror suprema expresiurie este Ministerul Instrucpanel
Publice ;
Considerand cä participarea d-lor profesori Bucur Spirescir.
I. Lupulescu si M. Tutnaru, .fie la primirea studentilor venicti
la Ploesti, pentru a tine congresul, fie la acest congres, fie
la banchetul dat in vedere acestui congres, in urma mesurif
luate de d. Ministru. constitue din partea d-lor, o incurageare
studentilor la nesupunere si ca atare o atingere la airtoritatea
deci o lipsa de deferent& catre Ministru ;
Considerand ca nu se poate sustine cum s'a facut de catre
aparare, c& in realitate nu a tost congres studentesc, pentru
Ca numerul studentilor veniti Ia Ploesti eras prea mic fata
Cu numerul studentilor cari obicinifit air format congresele
anterioare, pretuna si fata cu numerul cetatenilor, care
impreuna cu Liga cultural& local& ail format o manifestatiune
national& pentrU cä in afar d de acea cal in tot timpul eat
aü durat intrunirile la Ploesti ele au fost considerate ca
intruniri de student, ca asa aii fost expuse de presa chiar
local& dar mai cu searna fata cu resolutiunea ce s'a luat,
necontestata de nimeni ;
Considerand cã pentru caracterisarea intrunirilor de la
PlDesti nu era nici o importanta daca aü participat sae
nu si al d-ni profesori. cari aü fost tradusi inaintea
vre-unel comisiuni disCiplinare, de oare -ce din cercetarea
ordonata de Comisiune la conformitate cu art. 21 din
Regulamentul pentru Comisiunea de judecata a Corpului
Didactic Secundar si Superior, se constat5 ca _din eel 12
membri al corpului didactic, aratati ea ail aü luat parte la
manifestari numai dol si anume d-rul Coma i Raicu, sunt
acel cari ail luat parte ;
Considerand eh' tot pentru aceasta, alusiunea c5 mesura
de a se trimite in judecata numai dnii Bucur Spirescu, I.
Lupulescu si M. Tutunaru ar fi Cost pornita din considerapunt
politice, remane fár nici o bas5 ;
Considerand cä nu se poate pune la indoeala, afirm5rile
fAcute de d-nii profesori intrebati, prin acel supliment de
ancheta, pentru ce comisiunea pune deplind incredere in
afirmarile d-lor, precum nu pune la indoeala declardrile d-lor
profesori adusi inaintea ei ;
Considerand cã imprejurdrile ca d. L Lupulescu nu a
luat de loc cuventul, cd d-sa nu ar Ii participat la congres,
daed al; fi -stiut ca d-1 Ministru ar fl interzis aceasta participare,
cä dl Ministru nu a anuntat ca &find° protesorilor
participarea la congres, precum si eontinutul discursului
d.lui Bucur Spirescu. nu ail niel un interes fata cu declararile
acute de d-mi Bucur Spirescu, 1. ,Lupulescu F,4i M.
Tutunaru, eh' aü aviit cunostinta c& congresul era interzis.
Pentru aceste motive, comisiunea. in bass. art. 47 din legea
asurpa invatameutului secundar si superior, si a, art. 226 'din
regulament
Hotardste,
aoica d-lor profes-ori Bueur Spirescu si I. Lupuleseu
de la liceul din Ploesti si d-1ui M. Tutanaru, maestro
la ace1a hceü , pedeapsa : avertismentul.
(ss) C. Nacu; D-r Marinescu; Carragiani.
TRIBUNALUL COVURLUI, Sectia I
Andienta de la 6 Martie 1903
Presedentia D -lui D. G. MAXI M, Prim -Preqadinte
L. Berman Sohn i Albert Lieber cal erban
Sentinta comerciald No, 20
Faliment.—Acte presumate ca facute in frauda creditorilor.
—Scopul i utilitatea dispositiune.,Dovada in. combaterea
presumptiunei.-- Procedarea instantelor cu ocasiunea cererilor
de anulare de acte pretinse frauduloase. —(Art. 726 Cod com.).
Mesura. dictatei prin articoltd 726 din Codicele comercial,
dupet 'care se presumci Matte in frauda creditorilor si se
anuleazei fata cu masa credalei actele constituite asupra bunurilor
falitulu si survenite in urma dater inceta rer plotti,lor,
\este Woad' in interesul general al creditorilor i eqalitãei
trebue sä domneaseet intre el, pen tru ca debitorul
ajuns in pragul falimentului 'sr vede totul perdut sá nu
aeorde privilegil numal unor dintre creditori prin care
ar fl pusi intr'o situatiune mdi famorabila de cat cei
Greditorul de blind credintel poate inset dovedi ca
legiul a fost luat in imprejurciri ce denota onestitatea si
legitimitatea actului incheiat.
In combaterea presumptiunei de frauda permisei credi-
tribunalele cateisi tinci seamei de imprefurciri si de
positiunea sociala a parfilor; ca.ci se poate inta ntpla ea cirep-1
tul unui de al treilea sci isvorea.scd dintr'un act' onest
leqitim
S'a aseultat d-1 avocat Zanifir Filoti din partea reclamantilor
si d-nii Emil Vulpe i I. E Vaau din partea lui Serhari,'
Tribunalul.
Asupra actiunei comerciale introdusd de L. Behrman et
Sohn si Albert Ch. Lieber, care are de °Meet' de a se dcclara
nula de catre tribunal hipoteca constituita in favoarea Itii fordache
Serban, pe stima de 3110O lei prin oblgatia hipotecara
inscris& de acest tribunal la No. 152/900 de catre debitorul
lor falitul I Matcovici sub cuvOnt ca aceasta hipotecd este
constitttita dupa data ineetarei platilor nurnitului falit i deel
presumata legalmente ca efectuata in frauda creditori
:
Avend in vedere cä din desbaterele urmafe in instant& actete
,presentate i dosarul causei, result& ca I Matcovici a
cerut singur tribunalului la 4 Mali]." 19,11 de a 6 dectarat in
stare de faliment si in vedere cà i se protestase o callable Inca
de la 9 August 1899, a obtinut deciaratiunea prin sentinta
din 8 Maiii 1901. fix.andu -se incetarea platilor la 9 August
199 conform protestului la care s'a referit. In vedere ins5
eh' falitul avea numai trei cache in Targusorul Berestl supuse
Bezmanului, i o fabricd instalata in una din ele. care
toate irnprelina cu averea mobild a falitului s'ad evatuat in
siima de 4345 lei, eh' averea imobiliara era hipotecata lui
Sava christoforato pentru suma de 24100 lei, cu obligatia inscrisa
la No. 13099i pat atului Iozdache Serban pentru suma
de 3000 lel. cu obtigatia inscrisa la No. 152,900 si ca fat&
cu aceste inaprejurari lichidarea activutui falimentului in
valoare de 4345 lei n'ar fi fost de ajuns s& pla teased chiar
pe creditorii hipotecari, a caror Orente cu procente treceaii
peste siima de 5000 leL judele sindic a cerut si obtinut
de .1a Tribunal inchiderea operatiunilor fatimentultit pentru
1ips. de acv, ceia ce s'a 5i ordonat prin jurnalul
ace:stei seetruni No 90 din '19 Maid 194 Rectamantilor
L. Behrman et Sohn si Lieber, ereditori al lui Matcoviei,
eel inlaid cu 500 lei si eel al doilea cu 1000 lei. nu le-a
convenit aceasta situatiune i observend eh' obligatia hipotecard
eonstituita de catre falit in favoarea paratului Serban,
poarta data de 20 lunie 1900, adica' cu molt in urma
zilei de 9 August 1899 data ineetarei platitor. asa precum a
fost fixata de Tribunal, chiar dupa cererea falituhL aii introdus
actiunea de fa t5 ee are de scop anutarea acestut privilegiti
ea third constituit in frauda lor ;

a:flatlet ' JtbICIAtl, No. /1.--numIneca 2 Noemtrie I903 615
.
Considerand cä in realitate, dupa art. 726 din Codicele Avend in vedere eä in toate aceste eircurnstante, actiunea
comereial se presurn 'acute in frauda ereditorilor i deci se reelamantilor remane neintemeiata, i densii eata a fi
anuleaza fat& .cu masa eredala, oni-ce hipoteea constituita condemnati la ebelluelt de judeeata pe care Tribunalul le
asupra bunitrilor debitorului, daea este survenita in urma apreciazi la surna de 40 lei ;
datei ineetarei,palatilor, mesura luata spre a se oeroti interesul Pentru aceste motive redaetate de d-1 Prim-Presedinte
general al ereditorilor Si a opri ast-fel pe datornieul ajuns Maxim, Tribunalul, respinge etc. .. . ,
in pragul fahmentului si care vede totul perdut, de a acorda
privilegil nurnai unora dintre creditori si a le concede ast-fei
garantli care jar pine inteo situatiune mai -favorabila de cat
pe Ger Talti Intru eat falimentul se baseaza pe egalitatea cu
(ss) D. G. Maxim, Ion 1. Cetateanu.
, „ ,
p. gren „.er (s) r ei rovicz
care trelitie sa fie tratati toll creditoril, este usor de inteles
cá r a lipsi asemene egalitate daea inteun moment cand JUDLCATORIA OCOL, MOINE$TI jud Bacati
incetarea platilor este notorie ar Ii permis or carui creditor
Audienta de la 2 3 lanuarie 1903
de a ma garantii reale ce jar asigura intaietate in aehitarea lancu Herrovici cu I. Gartenberg
ereantei sale ; Cartea de jadeeat5, eivila en No. 121
Considerand insa ca intru cat este posibil ea un creditor Actiune reconventionala. — Inaintea judecatorului de'
de bun& eredmta sa ia asemenea garantii inteun moment ocol. Cerere reconventionala pentru o suma mai mare'
eand nu are stiinta de solvabilitatea debitorului, ar Li prea de cat cea prevNuta in actiunea principala. — Neadriguros
ta mesura anularel sa fie admisa in asemenea ipoteza; misibilitate:— (Art. 57 din legea judecatoriilor de ocol).
dect legluitorn1 prin eitatul text a admis dovada contra
presumtiuneilegale ee a stabilit'o permitand ast-fel ereditorului Judecaloriile de ocol sunt competinte a judeca cede
a dovedi ca privilegiul a lost luat in imprejurart ce 21enota rerile reconventionale ce se lac cu ocasiunea unei
onesitatea i lEgitimitatea aetului ineheiat;
actiuni, insd en conditie ca cererea reconventionald
Considerand ea din acest punet de vedere ereditorul Serban
Ai fie in aceleasi limile de valoare si intindere ca
a dovedit cu sufietenta buna sa eredinta eaci intru eat actiunea puincipaki, adicci ca suraa cerutci prin acdebitorul
sea la data constituirei hipotecei, avea o singura tiunea reconventionalci sd nu fie :mai mare de cat
erambie de 5u0 lei protestata anterior, de mai bine de zece cea preveduld in actiunea principalci.
Funi, Si intru eat aeel debitor continua in sat lark' jena
' comertul sëü, putea foarte bine sa'si inchipue zisul creditor .
ascultat d4 aparator Teodor Constantinescu
din partea reclamantului 1. Gartenberg, s- i d-1 apara
cii acea eambie a lost aehitata inteun interval asa de lung.
' tor ht. 1. Cotaescu din partea paratulu i I. Herscovici.
fata cu trecerea reelatnautului Behrmann care Fotestase
zisk earnbie. De altmintrelea, Serban a dovedit prin depu- Judecata,
nerile martorilor aseultati loan Filipescu, Leib Stru1ovic si
Vend opositia facuta in termen de catre lancu
Petraehe Sarbu, ea Mateoviei n'a dat semne de incetare de Herscovid, contra -cartel de judecata No. 1485 din 12
platf. inainte de eonstituirea hipoteeei, asa ca nu putea fi in Decernbrie 1902, prin care numitul oponent e obligat a
mesura de a'i cunoaste insolvabilitatea, ma i ales eä *tile plati intimatulul reclamant lsac Gartenberg suma de
se gasesc inteo eomund rurala unde afacerile find restrinse, 180 lei Ca procente si cheitueli de judecata;
mai Cu greil se poate eunoaste situatiunea sdruneinata a Avend in vedere, cä astazi in instanta, oponentul prin
aeelor care ehiar find stramorati in mod aparent fac 'fata a paratoru I sell pi esinta o cerere reconventionala,
in asernenea situatiune, cand este vorba de eombatut rand ca pentru motivele preveipte in acea cerere, sä
presumtiunea de frauda cu care legiuitorul priveste actele de se oblige pe recTlarnant la plata smile de 905 lei ;
instrainare, trebue sa tinem seatila de truprejurari si de Avend in vedere cd reclamantul se optine la adpositiunea
sociala a partil or dupa cum recomancla doctrina miteiea cererei reconventionale, de oare-ee suma, cccare
cere Tribunalelor ca sa nu proeeada cu usurinta la ruta intrece pe acea prevectuta in actiunea principald;
anularca, actelor pretinse frauduloase, numai pentru ca au
Consideranct, ca clupa dispositiile art. 67 din legea
avut,_loc, dupa data ineetarei platilor, ei sä se aiba in vedere jud. de pace, judecatoriile de ocol sunt competinte a
toate circonstantele, cad se poate intimpla ca dreptul eelui judeca cererile reconventionale ce se fac Cu ocasiunea
al treilea s. isvorasea dinteun act onest si legitiin (a se vedea unet actinni In aceleasi limite de valoare si intindere
Calamandri, qDel Fallimento», 1883, vol. I, pag. 172) ; ca si actiunea principala ;
Considerand ea fatá cu eele expuse, Tribunalul ii fur- - Considerand ca paratui de la judeeatorul de ocol;,
meaza convingerea de buna credinta a .creditoruluf Serban, poate beneficia de avantagiile cereret reconventionale ;
care tinzand a urmari cu zece fun] inainte de declarare a) daca ea are aceiasi origina ca cererea principala,
de faliment pe debitorul Sen Matcovici pentru plata a trei
b) dada constitue o aparare directa in contra actiu-
4-..arnbii protestate de 3000 lei, a primit asigurarea platei in nel principale si c) daca provenind din o alta causa,
o inscriplie hipoteCara In al doilea rang in imobilele falitului causa disport ca actiunea principala, tinde la compensi
aceasta mai vartos tutend seam& ea protestul uneia saü saliune pentru datorii neliquide la inceputul instante ;
mat rnultor eambil nu implica neeesarrninte incetare de plati.
susceptibile insa de a fi liquide in cursul instantei,
daca este vorba de banuit f fata cu cele ce a demonstrat Ca in toate aceste casuri, paratul se poate apara in conrepresentantul
lui *erhan din dosarul falimentului, mai cm tra pretentiunelor reclamantelut, cand insa suma ceruta
rand daft de banuit' faptele falitului i a!e reelamantilor, prin cererea reconventionala, nu intrece pe aceia cc
cad i eel ntai lucru neexplirabil,—singur arata la 8 Maui se cere prin actiunea principala : textul art 57 din
1901.‘ cu ocasia cererei ce a facut de a fi deelarat in stare legea jud: de pace e destul de lamurit pentru a nu da
de faliment, ea data ineetarei platilor sale se urca cu un loc la interpretarl si and o tege esie destul de.lamurita,
an si zece luni inapoi adeca de la 9 August 1899. Si aceasta judecatorui nu trebue sä se departeze de litera el, sub
declarapune, necombituta de nimeni, a trelmit sä fie primita cuvent de a patrunde spiritul 1Pgiui1oru1u1, maxima
de Trib-unal, dar aratarea ei de falit nu are alta raliune de care face parte din WW1 preliminar al codului francat
'aceia a intenliunel ce a urmarit falitul inca de atuncl ces (art. 5) si pe care stralucitul savant Laurent o re
ca singur, sat prin altii, sä incerce a anula hipoteca lui produce in art. 29 din ante- proectul seu de revisuire ;
*erban, constituita posterior zisei date t in realitate, Considerand cä daca legiuitorul prin art. 57 din lesea
nendu-se seama ca era imposibil ca falitul sä dureze co - jud..de pace- ar fi inteles a da dreptul paratului a se
mertiul sea intro Incetare de platf latenta timp de aproape apara in contra pretentiilor reclamantelui pan'cererI
dm ant pana ce a fost declarat, cat si de imprejurarile acestei
recoaventionale ce ar intrece suma prevecluta in actiu-
actiuni usor se lamureste cooperarea de comun acord a nea princtpalä, n'ar. fi intrebuintat cuvintele in ace=
reclarnanplor si a falitulul spre a ataca hipoteca .lui *erhan leasi limite de valoare si intindtre cu ft ocjianea princi.
victitua bunel sale credinte in aceasta afacere; paid, ei s'ar fi putut mulpuni sá ziert ea judecatoril de

616 CM' Milli — itt(ICIAR, go. 1i .—tiominecit j Instoemtrie 1062
1■1■11■■■ ■11111■1111=
ocol sunt competent' a judeca cererile reconventionale Admite actiunea si obliga pe Iancu Herscovici, etc.
pana la suma de 1500 let ;
Reserva drept paratului Herscovici a'si valorifica pre-
Considerand cá tocmal pentru ca justitia distribuita tentiunele preveclute in cererea reconventionalA pe dale
de judeatorul de ocol trebue sa fie cat se poate de de actiune principala.
expeditivA, pentru acest motiv legiuitorul a interzis Judecator (s) Al. I. Spiridon
paratului a introduce cereri reconventionale pentru
grefier (s) C. Manoliu
sumi mat marl de cat acele cetute de reclamant, caci
.
lata, NotA.— §i tri A.ceas ta carte d e ju decara a os f ape- t
pentru a trAgani procesul principal care de pildA ar fi
pentru suma de 60 lei, paratul poate usor s5 impro-
b. Bacaii, prin sentinta No. 9/903 a resviseze
suml, cerand ca prin cererea reconventionala pins apelul adoptand motivele cartii de judecata.
sa fie obli gat reclamantut set], a-i plAti de pilda 1500 Chestiunea cererilor reconventionale fund tra
ei in
-
l ; chiar casul in care cererea reconventionala ar
fi de aceiasi valoare si intindere ca actiunea princi- tata pe larg in coloanele acestui ziar de mult regrepal6
Ina judecAtorul de ocol e indreptAtit sä o in -
.tatul nostru fost director D. Chebapci cum §i. de
latur e and ar constata a acea cerere ar fi de asa
121- 1 Mihat Nitescu, judecator al col. cllt, trimitem
natura in cat ar comporta multiple amanari, itnpiediand
pe reclamantul principal a'slvalorifica pretentiu- pe cititori a consulta Cu 'mult fobs lucrarile lor, in
nele sale de multe on liquide si de grabnica solutie. Curierul Judiciar, No 2, 4, 5 .0 9 din anul 1897, §i
In acest sens tribunalul Mehedinti prin o sentintA din Curierul Judiciar din anul 1902, No. 77. (N. K.)
15 Apriiie 1895, recunoaste a instantele judecatoresti
sunt in drept a hot5r1 dupA faptele si circumstantele
procesului, sail de a judeca de odatA si prin aceiasi JUDECATORIA OCOLULUI II PLOE 5TI
hot5rire ambele cereri, and cea reconventionalA nu ar Audienta de la 21 Julie 1903
aduce intarzierel la judeeata cererel principale, sail a . Carte de judecata No. 1187
judeca ma i intaifi actiunea principala and ea este in Insult5.—Insulte aduse unel femei maritate.--Dreptul
stare de judecata, respingend cererea reconventionalA
cu reserva pentru cel ce a facut'o de a o introduce prin
so uluIde ama.—(Art. 195C. civ. —Art. 300 si 396,
t paerneac11) ' 1
actiune deosebitA. Cei ce sunt de Were ca actiunea
al ll Cod
.
reconventional§ nu slojeste la nimic and nu e primita Din causa' ca . so(ul si cu sotia formeazj o
chiar si atunci and nu tulburA ordinea de jurisdictie, singura personalitate moralci, bekbatul are calicand
nu o proroga, gresesc, act in toate casurile - tale de a reclama pentru insulta adusa so(iel
semenea cereri reconventionale servesc, cand insa e le a
stint facute la judele de ocol in limitele art. 5 din le- sale, cad onoarea sofiel find propria lui onoare,
gea jud de pace; si apol ce ar pierde paratul cand ca injuria adusa femeei se resfrOnge si asupra sa.
respeetarea principiului stabilit de acest art., ar intro- Acest drept al so tului deriva din art. 195 C.
duce cererea sa pe cale de actiune principal5 ? Niel' un
argument a contrario, nu ndrept5tesc i pe partisanil civ., dapa care barbatul e dator protectiune femeei.
narerel sustinute de ap5rAtoru1 JAratului Iancu Hersco- S'46 presentat inculpata, asistata de d-i advocat David,
de a se 4ndep5rta de textul precis al legei ; mitrescu-Junior , si reclatnantul, asistat de di advocat
Considerand a in specie intru cat cererea recon- I. Niculescu. .
ventionala introdusA de parat, excede cu mutt cererea Din cartea de judecatii reproducein numal urmaprincipala,
aeeasta cerere urmeaa a fi respinsa mai Cu toarea parte, restut neavend nici-o iinportanta pentru
seamA a din coprinsul el' se invoaca multe puncte ce jurisprudenta.
ar conduce eventual la intarzierea judecarel actiunei Noi Judeatorul,
lui Gartenbeig
In ce priveste incidentul ridicat de ineulpata Elena
In fond :
C. Manescu pe motiv a actiunea e semnatA de M. B51-
Considerand ca din scrisoarea datatA 25 Octorn- dAnescu, nu si, de sotia sa, Zoe, persoana care ar fi subrie
1902, semnata de Oat se constatA a acesta a ven- ferit insultele ;
dut reclamantelui 7000 kilograme nuci, recolta anului Avend in vedere a, In fapt, acest lucru este exact ;
1902, nuci de calitaie bung, uscate si nemuceghte cu Considerand insa a N. BaldAnescu reclarnA nu nuconditie
daa le va primi d. Lehrer cu care Garten- mai pentru insultele ce i s'ail adus sotiei sale, ci si
berg a contractat, a prin aceiasl scrisoare paratul de- lui personal ; cA, din acest punct de vedere, el are caclar5
a a primit ca arvunA suma de 100 lei; litate de a figura in instanta ;
Avend in vedere a din scrisoarea datat5 la 28 Oc- Avend in vedere cA, dupa dispositiunile art. 195 C. ,
tombrie 1902, necontestata de parat se constatA c5 civ., barbatul datoreste protectiune ferneei ;
Lehrer refusa camp5rarea nucilor vindute de lancu Considerand a aceasta protectiune trebue inteleasa
Herscovicl lui Gartenberg, pentru rnotivul cA marfa e nu intr'un sens timitat, ci, din contrA, in un sens larg,
uda si mucegaita : CA deck fats cu angajamentul luat in care a intre toate actele de natura a protege pe femee,
de prat prin scrisoarea sa adresata reclamantelui, si, de sigur, are acest caracter reclarnatiunea in justitie
contractul de vindere-cumparare intervenit intre pr- a unui sot pentru ofensa sat injuria adusA sotiei sale ;
tile litigante urmeaa a fi resiliat si parAtul obligat a Considerand cA aceasta solutiune se impune cu atilt
reslitui arvona primitA . cu spese si cheltuell si in ve- ma i mult cu cat legAturile cAsAtoriel nu fac din ambil
dere a oponentut nu opune niinic la cererea ce se face soli de cat o singurA personalitate morala : erunt duo
de intimat de a-i plati suma de 80 lel pentru sad, opo- in carne una,---ast-fel a or-ce atac in contra unuia din
sitia urmeaza a fi respinsA mentinandu-se in totul car- sot! se resfrange asuora celul-lalt, si a admite a bArtea
de jadecat5 No. 1485.
batul sä nu poatA reclama atunci and sotia sa remane
Apreciind cererea de cheltuell facute de reclamant inactiv5, ar insemna 0-1 lipsim de unul din drepturile
In opositii judecata ficseaza suma de 10 lel.
ce, implicit, i le -conferA puterea maritalA, a-1 obliga sA
Veclend art. 1169 Cod. civ. si 140 p. c.
sufere o insult, un atac ce skresfrange asupra sa chiar,
Pentru aceste motive, judecata, respinge ca 1.64 in- ce-1 atinge )personal, de oare.4e onoarea soliel este protrodusa
astazi in instantA cererea reconvenlionala a priea lui onoare ;
paratului lancu Herscovici.
Considerand a asa find, acest incident urmeaza a fl
Respinge ca nefondata opositia numitului si confirma respins ca nefondat ;
,
In totut cartea de judecatA No. 1485/902 a c5rui dis- Pentru aceste motive, respingem incidentul.
positiv este ;
Judecator (s) S. Scriban
—......... 1.04~1.1.00
Tipairafia Ziarolul CURIERUL JUDICIAR, Str. Carol 19, Boantretti— Proprietor Ion S. Cofireana,—.a. 4210

iii141:1L XII, No. 12 _ Un eiltentnlar 50 bind , Jot 6 Neembrie 1908
Un sumer yeah* 1 led
DOCTRINA JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR: 0. ALEXANDRESCO
ARONAIENTUL APARE
Fe an 30 ler, 6 1unl'16 lei: 3 lunl 8 let
,
8tyclen€11 plfitesc pe lurnotate
de
hue ori pe MUM sub redaction Hui c
&Wingate& : 40 lel 93e an, 20 pe 6 lun Abonamentele se rates° tot-d'a-tina Inainte
SIJNIA R
--.--
Altrnismul ea principiii obligator in dreptn1 positiv (urmare),
de d-1 Vespasian Erbiceanu;
JURISPRUDENTA. ROMANI :
Trib. jud. Prahova s H si JudecEitoria ocolulul II Ploestl: Ana
N. Munteanu cu judeditorul sindic at falirn. N. Munteanu cu o
Observatie de d-1 D. Alexandresco.
Ribliografti.
Altrwsmul ca principi0 obligator in dreptul
positiv
(Until din mile experimente ale Codulul civil german)
(tirmare) (')
Al doilea motiv, pentru care legiuitorul a exclus
din sfera sanctiunei legale faptele altruiste, ar fi
acela eh' el s'a ferit de a aduce vre o stirbire dreptului
sacru inviolabil de libertate
care, impreund cu cele-l'alte drepturi naturale, ar
avea o valoare absoluta, alcatuind elementul cel
ma i esential al personalitatei omenesti.
Pentru a intelege ins mai bine acest motiv si
pentru a demonstra in acelas limp netemeinicia
lui, este de neaparatd nevoe sä intrAm in o analisa
ma i addrica a spiritului de care e pdtruns in
aceasta privinta intregul Cod civil, si sa cercetam
ideile filosofice, principiile de intocmire sociald cari
aü inspirat pe legiuitor.
stie ca Codul civil francez, care a servit de
prototip legiuirei noastre, fost redactat la inceputtil
veacului trecut, adecd in urma rnarilor frdmant5ri
politice i sociale, cari ati avut loc in
epoca revolutiel francete. Ast-fel find, nu mai
poate remane indoea1 c principiile codului civil,
cari guvernd in special materia raporturilor
legale dintre indivizi si responsabilitatea delictuala,
ail fost formulate de legiuitor sub inriurirea ideilor
noi sociale, cari agitati spiritile in acel [imp,
.cari la rindul lor rilsdrise din teoriele filosofice ale
veacului al XVIII.
Filosofia veacului al XVIII, in explicarea feno"
Menelor saciale. p1eac5 de la teoria originei mecanice
a societlitei, adecd de la idea ca societatea
ireslt Carierta JudiOar No. 70 §i 71 din a. .
PRIM-REDACTOR: I. N. CESARESCU
REDACTIA 'F ADMINISTRATIA,
BUCURESCI
11 Strada Artei — 11
In dosul Palatului Justitil
orneneasch s'a intocmit pe basa consimtimentului
mutual al indivizilor, cari renuntand la starea lor
primitiva de libertate absolutd (helium omnium
contra omnes), s'ati hotdrit injgheba o viata
sociald colectivd ( 21). Societatea omeneascd represint
un agregat de fiinti autonome, cari de
buna voea lor s'au decis a-si m5rgini, in anumite
limite, drepturile lor primitive absolute, legandu-se
printfun contract reciproc.
Individul, intrind viata social, s'a mentinut totusi
din autonomia sa anterioard o anumita sferd
de drepturi inalienabile, dintre earl dreptul de
bertate, de conservare a persoanei si a bunurilor
sale sunt cele mai insemnate (22).
Dupd acest sistem, individul formeaza factorul
principal al colectivitatei sociale ; el nu represinta
un element subaltern, un produs al mediului social,
ci societatea insdsi este resultatul vointei indivizilor.
Dreptul nu este alt ceva de cat un complex
de norme, cari reglementeaza exercitarea in
afard a libertatei fie cdrui membru al societatel si
determina stela obiectiva de manifestare a vointei
si a intereselor sale. Ordinea sociald consta in observarea
ca nu cum-va vre un individ s5 depasasod
marginile contractului social si 85 facd vre o
incursiune agresiva lii sfera drepturilor si libertdtel
altuia.
Cand e vorba insd de sfera psihica subiectivii a
vointei individuale, ad i chestiunea sà schimbh cu
totul. In aceasta privinta individul n'a renuntat la
libertatea Ini primitivd. absoluta. De acea in domeniul
psihic subiectiv vointa individului domneste
'ea un suveran absolut. Nimenea n'are dreptul
sa-i ceara socoteald sub impulsiunea caror motive
Iduntrice a lucrat in cutare sati cutare chestiune,
cum se foloseste de libertatea ce i-o garanteazd legea;
in ce scopuri o intrebuinteazd si dacd aceste
scopuri corespund sati nu idealurilor morale si intereselor
superioare ale societatei, Toate aceste
sunt lucruri, cari fa o parte din sfera subie.ctivti a
libertatei individului i privesc exclusiv forul intern
al constiintei sale, ear societa tea Ware drep- /
(2t) Sintesa acesteI teoriI o gisim in aContractul social, a luI 3.
I. Rousseau, care a oi servit ea bata de orientare rnarilor re-
, formatori i legiuitorl din epoca revolutiunei francese. Vez1 AIfred
Fouillee, L'idee moderne du droit, pa g 79 ; Ch. Beudant,
Le droit in littiduet et Velat. pag. 231 si urmat.
(22) Din aceiZta ordine de idel a rdaArit fainmasa i wult trimbitala
Declaratiune a drepturilor ornuit41 oi eeiateanului,, cuprinsa
in Constitutiunea din 3-14 Sqptembrie 1791. Yea Dalloz,
Repertoire, vol. I, pag. 2 ,

Mg aftfrtitatri JI)IdIAil, No t.—Jot 6 Noeminie 190
tul a-I trage la respundere, chiar chid a lucrat in tat inainte de injghebarea primelor societdti ome-
detrimentul el, d,estul numal s5 nu fi calcat mar- nesti (inainte de formarea «contractului social»),
ginile formale ale legeI. si care e caracterisata cu denumirea de «helium
De aci necesitatea de a se separa dreptul de mo- omnium contra ornnes». In aceasta stare prinnrala
si de a se zice ca la interpretarea i aplica-rea tivA norma care guverna raporturile individuale
legilor fie civile saU penale nu trebue sa se tind era «homo homini lupus est». In urm5.1upiT, pentru
searna de principiile moraleI. Aci insa incepe par- ca sà poata intocmni o viata sociala cornund, s au
tea detestabil5 a sistemuldi. Cad dac5 e aa , daca hotArit sä-sT pue unul altuia botnita, impunandu-si
admitem ca dreptul trebue sà re'inand indiferent reciproc obligatiunea de a nu face MI altuia, sub
fata de cerintele moralei, apoi inevitabil trebue sa pedeaps5 de a fi trasi la 4spundere. Cu chipul arecunoastern
caracterul de legalitate chiar i acte- cesta s'a legiferat acel egoism animalic, care limilor
imorale, on de cate on individul n'a depa§it teaza pe fie care numai intru atat ca sa nu poata
rnarginile forrnale ale legei (imoralitatea nedelic- face reh altuia, si pe care '1 gasim in opera marituoas,a),
sad, intrebuintand o expresiune cunoscuta ion legiuitorI al revolutrunei franceze.
avocatilor nostri, on de cate or individul a fost a asemenea conceptie a raporturilor individuale
indestul de siret ca sa' se strecoare frurnusel prin- s'a caracterisat cu drept cuvent in filosofia contimtre
articolele legei. Cele mai inalte idealuri morale porana cu denumirea de individualism. Individualistrebuesc,
dupa acest sistem, sa cedeze locul, sà mul, rasArit din frarnantarile de idei ale marei refie
sacrificate inaintea cerintelor forrnale ale lege. volutiuni franceze, a alcatuit in tot decursul yea-
ln atari conditiuni se poate intampla adese onY cului al XIX idealul maret al civilisatiunei burca.
aplicarea riguroasd a normelor de drept sà dea gheze ; el a domnit paha in timpul din urmA in
loc la cea mai mare nedreptate : sun-11mm jus, filosofie, in drept, in economia politica, in literasumma
injuria. Cate fapte odioase scapa asta-zi de turd, etc., fiind considerat ca ultima expresiune a
sanctiunea lege numai din causa ca nu intrunesc stiintei sociale.
until din elementele formale ale infractiunei Pe terenul pun teoretic, conceptia individualista
Din acest punct de vedere dreptul positiv ca- a luat o fasa exagerata in operele cator-va scriitori
pata o nuanta pur formalist: de a garanta exer- moderni, precum de pilda e Herbert Spencer, care
citarea obiectiva mecanica a drepturilor §i liber- in lucrarea sa recenta L' Individu contre L'Etat
tatei individului, fara's a se preocupa catu§i de putin (Man versus State), cornbate sub on ce forma asisde
valoarea si continutul moral al acestei libertati. tenta publica sab. privata. In operile ultimului fi-
Curn Ins a cel mai important dintre aceste drep- losof german Nietzsche individualismul a ajuns la
turi, am vezut, ca este dreptul cle conservare a proportii chiar monstruoase. In lume, zice acest
persoanei si a „bunurilor sale (dreplurile personale filosof, trebue sa domneasca dreptul celui mai tare
§i reale), de acea legiuitorul francez s'a marginit dreptul ,p§a zisului supra-om, (der ueber mensch),
a legifera (prin art. 998 si 999, C. civ.) numai o- care e caracterisat printr'o individualitate puterbligatiunea
de a nu aduce vre o vdtamare dltuia, a- nica si represinta aristrocatia rasei omenestI. Supradeca
de respecta viata §i bunurile sale, fara a omul este despretuitor si crud tap' de acei ce nu-s
irnpune in acela§ timp ca obligatoare faptele al- de o potriva cu el, urand comunitatea cu multimea.
truiste, cel putin in casurile urgente, hand aseme Pentru ace§ti representanti al omenirei nu exista
nea fapte sunt reclamate de utilitatea socia15 i puterea traditiunel si nici respectul de persoana si
aceasta din causa ca practica binelui prive§te con- bunurile altuia ; ei sunt stapani si-si creaza dupa
tiinta personala a fie carui individ, care trebue propriul lor plae norrnele morale, pe care aü sã le
sã remana libera si fara constraugere din afar. urmeze ; el nu se uitA la canoanele de prin carpi,
- Iata pentru ce dreptul ast-fel cum se interpreta de pentru densii nu exist a simful istoric al dreptatei.
jurisprudenta modern presinta un earacter egoist, Morala din zilele noastre, care propovedue§te milá
ultra individualist si de multe on chiar antisocial. pentru cei slabi, respect fa ta de persoana altuia,
Trec indiferent pe langa un bolnav in a o,,,aonia e o morala pentru sclavi i neputinciosi, cad nu
more, fArA a-I arata cel mai mic ajutor ' observ mar aces(ia cer misercordie ; nurnai cei fAra vointa'
la rnarginea prapastiei un om in stare de corn - §i individualitate cautA sprijin in vointa altora. Ornul
plecta belie, fara su-1 retrag de la acel loc pen- trebue s fie nëü, cAci reutatea este cea mai mare
cubs; intalnesc in padure un orh ratacit, amenin- putere a lui : Placerea egoista' a trupului si a sufat
a pen i de foame si frig, farA sA-I indic calea fletutui sa chiama «virtute» ( 28).
adeverata. Ori ce nenorocire s'ar intampla in ase- 4. 4,
menea cazuri, eu nu pot fi respunzator, pentru ci -
vAezltePrtage ots ies de Frederic Nietzsche publiees
datoria de a face bine altuia e ltisata la libera mea
par
He nri 2g)
1s 903, Ch pag. 114-119. Oaenii m de azI ' socotesc ca
apreciare. Individul are dreptul sO cearA de la altul bunurl morale acea ce convine multimel i intereselor el Aceasta
numai' de a nu-i face 166, de a-i respectii viata si Ins A e o pArere falad. Duo Nietzsche, religiunea cretin d ai cuhunurile
sale. liespeettil poate on cine sA-1 ceara rentul umanitar modern insamnd rescoala sclavilor In morall ;
triumful creatinismulul, e triumful moralel Aceaai pain
mod irnperios bine-facerea .trebue so implore rere are el al despre democratism. Dreptun e politice i ecnnocii
mice cerute de democratI i s'ad pArut a fi seamele unel no re-
Un critic modern observii cu multa ironic, dar volte pe care sclavil o pregAtesc acurn pe alt teren, dupd ce
triumfat In morald prin cretinism. Nu altruismul i mita pentru
in acelas timp cu perfecta dreptate, ca pentru a eel sufering, zice el, a contribuit la propdairea i mArirea pktn
intelege principiul raporturilor legale ciintre mein- ci din contra no! credem cd tocmal asprimea, violenta,
brii societalei, cousacrat de legiuitorul Itaneez i sclavia, frica, viclema i stoicismul, rAtAcirile i diäciite de tot soiul,
trebue sã pleam de la acea stare primitiva de de tot ee e red, ingrozitor, tiranic, rptor,a erv It sure Indltarea
'el om ma l mutt de cat cele.lalte conditiunl. VezI Fr. Nietzsche +
sagregare incoherenta, pe care Masai natura - .T"cterel de la le Bien et le Mat, pag. b6, asemenea i C. Wulf:mud
iiu al veaaului al XVIII 0 presupuneat c a exis- Motu, Fe. TV. Nietsche iaa oi operile sale, pag, 45, 46,

Din cele expuse mai sus usor se poate vedea
teocia dreptului absolut - si inviolabil de libertate
individuala este o adeveratd r5tacire, care dupa ce
a atnetit mult timp capetele legislatorilor din Europa,
a trebuit in cele din urm5 sa' cad a' sub propria ei
excentricitate, impreund cu intreaga doctrina a originei
contractuale a socieratei.
Ca o reactie contra erorilor i exageratiunilor
vechiului sistem, apare pe terenul sociologiei teoria
nou5 a scoalei organice, care explicd cu totul in
alt mod atat originea societ5tei, cat sl chestiunea
drepturilor naturale ale omului.
Dupd aceasta teorie, originea vietei sociale nu
mai este contractul ; societatea nu constitue o intocmire
datorita acordului vointelor unor fiinti
autonome, ci e resultatul necesar i inevitabil al
propriilor insusiri fire sti ale omului. Sociologia dovedeste
c oamemi primitivi in starea lor natural
trdit r5tacind singurateci si isolati unul de
altul pe intinsele continente ale p5mentului, nu s'aii
bucurat de acea autonornie si libertate netarrnurita,
pe care aft visat'o filosofii veacului al XVIII.
Din contr5, chiar din primul moment oamenil
apar in lume ca fiinf sociale prin excelent5 ducand
o via -0 4co1ectiva de familie i trib, si deci aflandu-se
mire el in stransa dependenta si subordonare
reciproc5.
Dac5 e asa atunci vointa individuala nu ma i e
factorul principal, care a determinat intocmirea socia15.
Din contr5, individul e subordonat acesteia,
cad nu repreSinta alt ceva de cat un produs necesar
si firesc al organismului social, in care rolul
sett e echivalent cu acel al unei simple celule
din organismul animal. Asa dar tendinta teoriei
organice eiste de a supune' pe individ societatei,
ear nu vice-versa ( 24).
0 data cu c5derea teoriei contractuale, s'a schimbat
cu deseversire si chestiunea drepturilor naturale
ale omului si in special chestiunea libert5tei
individuale. De asta data s'a vezut cat de mult s'a
abuzat de cuventul libertate in drept si mai ales in
stiintile politice. Pentru intaia oar d s'a face deosebire
transant5 intre libertatea inteleasd in sens pur
filosofic si libertatea inte1eas5 din punct'de vedere
social, inlaturandu-se posibilita tea orl-carei confusiuni
a acestor doue acceptatiuni a aceluias cu
vent. In primul caz libertatea are in adever o valoare
absolut5, pe cand in cazul al doilea intelesul
cuventului libertate este foarte relativ si m5rginit.
Cand e vorba de determinarea libertatei individuale,
adeca de precisarea unei st5ri de fapt a indivizilor
cari trdesc in societate, aci libertatea nu
mai poate fi inteleasa de cat in sensul din urm5,
adec5 in sens riguros social. Marea greseald a lesgislatorilor
revolutiei francese const5 tocmai in faptul
ea ei, deducend toate principiile dreptului exclusiv
numai din ratiune, aft stabilit si legiferat raporturile
din tre membrii societAtel pe basa notiunei
vagi a libert5tei inteleash din punct de vedere filosofic.
Dad e asa, atunci evident c5 teoria traditionald
clasic5 despre «drepturile absolute ale omului si
(2;4) Representantil cel mai insemnati al acestel teorii aunt H.
Spender, Principcs de Sociologie; Lifienfeld, Gedanken ilber die
Socialwissenschaft der Zukunft, 1879; Shaffie, Bau und Leben
de'J Sodden Ktirpers', 1881.
CURIERUL JUD1C1AR, No. 72 —Jot 6 Noembrie 1903 619
41■111111■110117■11/1
ale cetateanului» trebue datd la o parte. In locul
el apare conceptia sociald a dreptului, dupd
care «drepturi absolute, in sensul technic al cuventutui,
nu exista ; ele nu mai formeazd niste
norme intangibile ca alt dat5. Notiunea ins5si de
«drept absolut» este o notiune neexactd in sine si
anti-social. Individul care trdeste in mediul social
nu poate pretinde sa i se recunoascd si s5-si exercite
oare cari drepturi personale, de cat intr'o anumita
mesura, anume ca ele si nit vie in colisiune
cu scopurile superioare ale societatel ( 26).
Dupa noua conceptie sociologic, dreptul nu mai
este un complex de norme destinate a reglementa
numai exercitarea liberta'tei si intereselor particulare
ale indivizilor ; din contra el trebue sa aib5
In vedere in primul loc garantarea convietuirei sociale,
cu alte cuvinte urmdreste protejarea acelor
interese earl' corespund atat utilitatei sociale, cat
sentimentului de dreptate. In acelas timp rolul
dreptului nu poate fi mArginil numai la apreciarea
externa, pur formald a actiunilor omenesti, f5rd a
tinea seam de caracterul lor intrinsec, de valoarea
lor morald. De aci necesitatea unei noi apropieri
intre drept si morala. Conceptia sociologicd
a dreptului nu numai cd nu admite ca dreptul sd
remand indiferent fa t5 de cerintele moralei, dar
din contra tinde al subordona acestia ( 26).
Pe de and parte dacd e adeverat c viata social5
nu deriva' din contract, ci e resultatul fatal
al necesiratilor organice ale firei ornenesti, daca
starea naturald a , oamenilor nu e o stare de individualisare
si de autonomie persontald, ci din contra'
o stare de dependenta si subordonare reciprocd,
atuncl evident ca dreptul positiv nu se poate rn5rgini
simplu numai la legitimarea intereselor egoiste
ale indivizilor, nu poate reduce relatiile lor mutuale
exclusiv la obligatia negativa de a nu face
reit altuia ( 27).
(25) Tin asemenea mod de intelegere a dreptului este adoptat §i
de unil comentatorl mai nol al Codulul francez, precum aunt M.
Planiol si R. Saleilles. iA. lost o mare eroare, zice Planiol, de a
se considera oare cart drepturi, precum e dreptul de libertate
de proprietate, ca avend o valoare absoluta. Idea de drept absolut
este o subtilitate, care implica in sine o conceptie anti-sociala
neexacta in sine.. Vezi M. Planiol, opera citatsci, vol. II, No. 908
si 909; R. Saleilles, oper. cit., pag. 372 ; Vezi de asemenea si Notiunea
dreptului subiectiw i obiectib, de Em. Intonescu, studi
publicat iti. Revista de drept i Sociologie, No. 1 si 2 pe anul 1902.
(29 Gel dintal care a incercat aceasta noua apropiere intre
drept i morala este filosoful Hegel. El sustine ea scopul dreptului
este realisarea principiilor morale, carl cu chipul acesta
parasesc sfera lor subiectiv i tree in cea obiectiva. De aceiasl
Were sunt i autoril recentl lellinek i Wa.11aschek; carl afirma
ca raporturile dintre drept i moral a stunt echivalente cu acele
ce exist a intre forma si cuprinsul e. Morala indica idealurile
activitatei omenesti, ear dreptul represinta 1ncercarea de realisare
a acestor idealuri. Vezi Iellinek, Die socialistische Bedentung
von Becht, Unrecht und Strafe, 4888, pag. 42; Wallaschek, Studen
zur Rechtsphilosophie, 1898, pag. 52 ; Baits, Les fondements
de la morale et de droit, 1890, pag. 119.
(27) Teoria mecanica (contractual) a societatel este astazi eazuta'
definitiv si nu presinta de cat doar importanta istorica. In
sociologia actual, ma i ales dupa aplicarea in dorneniul el a metoadelor
formulate de biologie. domneste in mod esclusiv teoria
organica, care am vezut ca a aparut ca o reactie contra erorilor
interpretarei roecattice a fenomenelor sociale. In timpul din urma
insa, din causa oare caror exageratiuni a teoriei organite, a aparut
pe orisontul filosofiei a nouil incercare de reinviere a vechei
teorii mecanice, sail ma; bine zis, o incercare de reconciliare a
acestel teoril Cu teoria organiza. Representaniul acestel incercari
este actualul filosof Alfred Fouillee. In renu Idta el oper1 La
science sbciale conternporaine, Fouillee emite parerea e soeie-

620 CURIERUL JUDICIAR, N( ■ 72.— J01 6 Noembrie 1908
Indiferenta si pasivitatea in1ividu1u, fata de ceilalti
membri ai specie i sale, nu poate fi justificata
pentru ratiunea foarte simplà eà interesele lor sociale
sunt comune si solidare. Toate bunurile materiale
si morale, de care omul se bucura in viata,
le datoreste in mod principal traiului seu in societate.
Din acest punct de vedere putem zice cä fie
care din noi este debitorul colectivitatei sociale.
Daca' este asa atunci evident ca or care membru
at acestei colectivilati are dreptul a cere de la
aproapele sea nu numai un respect negattv i steril
a viefei i a bunurilor sale, ci si unele servicii
positive, cel putin in cazuri de acelea (calamitati,
nenorociri), in call societatea, care e obligati a
veghea la conservarea bunurilor membrilor el, nu
poate veni imediat in ajutorul celui aflat in primejdie.
Ved ca cine-va e atacat de factori de rele
si societatea, prin persoana agentilor puterel publice,
nu-i oate procura ajutor urgent. In asemenea
caz, di nu pot remanea spectator impasibil,
ci, daca am posibilitate si fir a a'mi compromite
propriele mele interese, trebue sa flii obligat a interveni
la salvarea bunurilor aproapelui men, pentru
ca utilitatea sociala reclama aceasta.
Principiul preconisat de Codul actual, ca «nimene
nu este obligat a veghea la conservarea bunurilor
altuia», nu mai corespunde noilor conceptii doetrinale,
si deci trebue inlocuit prin alt principiü
diametral opus, ca adeca «fie care este obligat a
veghea la conservarea bunurilor altuia intru cat
prin aceasta pericliteaza propriele sale interese».
lath cup at facut Joe in domeniul dreptului
tendintele altruiste de solidaritate social, principiile
noi de colaborare reciprocii, car i asta-zi nazuesc
a prinde tot mai mult teren si a combate
pornirile individualiste si anti-sociale incuibate in
jurisprudenta moderna.
Obarsia acestui curent salutar de prefacere si regenerare
a stiintel dreptului o gasim, precum am
vezut, in miscarea filosofica i sociologica contemporana.
In legislatie asemenea principii sunt introduse
de catre noul legiuitor german.
(Va urma) Vespasian Erbiceanu
Ma gistrat, I.
JURISPRUDENTAROXANA
--
TRIBUNALUL JUDETULUI PRAHOVA, S. II
Audienta de la 12 Septernbrie 1903
Pre§edentia D-lui AL. AL. DE6E1'11E30, Presedinte
Ana N. Munteanu cu d-1 judecator sindic al falimentului N.
Munteanu
SentInta civilii No. 311
Dacia ferneea neinzestrata are dreptul la abitatiune 3i vestminte
in cursul anului de dolin.—Argument tras din comparatianea art.
1279 al. 2 C. civ. cu art. conrespunzetor, 1570, din C. civil francez —
tatea, de si la obersia sa nu este un contract, ci este in adever
un produs organic al insusirilor firesti ale otuului, totusi procesul
de evolutie treptata.a societatel constri tomnai in tendinta de
a se desbrAca de caracterul el nrirnitiv organic si a deveni un
produs al vointei omene01, cu alte cuvinte, a deveni, dupa propria
sa expresiune, un organism contractual. Acea . idee o expritnd
un alt scriitor modern, dar mitai sub oaIti forma. Societatea,
zice Karef, in procesul s continua de desvoltare, tinde
a tau mai fi un fenemen natural, el a deveni un produs al artel
otnenesti. Veal Korkounof, Theorie generale du droit, Paris, 1903,
pag. 187; Guruplowiez., Grundri8 dcr Sociologie,1884, pag. 85.
Argument de analogie — Argument de ordine rationala. Doe&
creanta femeeT in contra succestunei 8,1'110 seer pentru abitatiune
vestminte in cursul anului de dolin e Incura. de privilegiul
acordat de art. 1729 al. 2 cheltuelilor de inmorrantare.—Argument
tras din principiul strictei interpretari a privilegillor.—Argument
dedus din natura creantel femeei pentru abitatiune i vestmintele
de doliu.
1. Dispozitiunea art. 1279 al. 2 C. civil avend un caracter
ma i general de cat in art. eonrespunzetor, 1570, din C.
civil francez, este aplicabila ata' t ferneei inzestrate cat si
celei neinzestrate.
2. Privilegiul georelat de art. 1729 al. 2 C. civil creantelor
relative la cheltuelile de inmormantare nu se poate
tinde i asupra creanfei veduvei in contra succesiunei sotului
sea, pentru abitatiune si vestminte in cursul anului de
doliii, aceasta creanta ne avend de object o cheltuiala de"
inmormantare.
Tribunalul,
A vend in vedere apelul facut de Ana Munteanu, pin petitiunea
inregistrata la No 104371903, in contra cartel de pideeata
No. 16021903 (*) a d-1ui judecator al ocol. 11 Ploesti ;
Avend in vedere ca prin aceasta carte de judecata i se
respinge ca inadmisila actiunea intentata in contra d-lui judecator
sindic tl falimentului N. Munteanu spre a fi obligat
la plata sumei de lei 1200 lei pen tru abitatiunea si vestmintele
anului de doliü conform art. 1279 C. civil ;
Avend in vedere conclusiunile partilor i actele de la dosar ;
Avend in vedere ca apelanta, cu actele prozentate in instanta
si anume un extract de pe actul seil de casatorie si
un extract de pe actul dedeces al sotului set, ambele anexate
la dosar, dovedeste moartea lui N. Munteanu i calitatea sa
de sotie legitima a acestuia
Considerand cá art. 1279 C. civil dispune
.«Ifaca casatoria se desface prin moartea barbatului„ femeei
are alegerea de a cere, pentru cursul anului de
dobanzile on fructele dotei sale, sail alinacnte din succesinnea
barbatului sëü
In toate casurile, abitatiunea in cursul acelui an si vestmintele
de dolid trebuesc a se procurk ferneeT din succesiunea
barbatului _sea».
Corisiderand ca, desi aliniatul intai al aceslui text de lege
se refera la femeea inzestrata, aliniatui al doilea, insa, prin
caracterul seil mai general, se refera atat la femeea inzestrata
cat si la cea neinzestrala ;
Considerand Ca aceasta rezulta in mad clar din cotiapa.ratiunea
redactiunel textului roman eu acea a art. conrespunzetor,
1570, din C. civil francez
Considerand ca., in adever, acest dia urma articol este
ast-fel redactat :
«Si le manage et dissous par Ia mod du marl, la femme
a le choix d'exi

Considerand ca, in adev6r, dispunend ca abitatiunea in
cursul anului de doliii sä se procure femeei inzestrate din
succesiunea barbatului. legiuitorul a fost condus de un -
sentiment de convenienta, ne voind ca femeea sa fie expulzata
din domiciliul marital si obligata cauta o noua locuinra
chiar de a doua zi dupa moartea barbatului së, jar in co
priveste vestmintele de dolia a cedat unei idel traditionale
dupa care femeea nu trebue sä poarte doliul cu cheltuiala
el (V. Laurent, Principes de Droit civil Francais, t. XXIII,
n. 581);
Considerand ca aceste motive find de ordine morala si
gasindu'si ratiunea lor de a fi in conditiunea femeei maritate
in general, exista atat feta de femeea inzestrata cat si feta
de cea neinzestrata ;
Considerand ca, acolo unde exista aceleasi motive de a
decide, interpretul poate aplica o dispozitiune a legel de la
un cas prev6zut la unul neprevezut : ubi eadem est legis
ratio, ibi eadem est legis dispositio ;
Considerand cä , deci, in tacerea legel, dispositiunea art.
1279 al. 2, presupunend chiar ca ar privi numal pe femeea
inzestrata, este aplicabila, pe tale de analogie, i femeei neinzestrate
;
,Considerand ca, de al t-fel, este inadmisibil de a se sustine
ca legiuitorul, care a acordat prin dispozitiunea de mai sus
pare-cari avantaje vecluvei cu avere, ar fi inteles sä excluda
,rde la beneficiul lor pe veduva táre. avere, mult mai dem la,
prin . situatiunea el. de protectia si de solicitudinea sa (V.
Cas I, 170, Mal 6/80) ;
Considerand ca, pentru toate aceste motive, cererea Anel
Munteanu de a se obliga d-1 judecator sindic al falimentului
N. Munteanu la plata unei sume de barn' pentru abitatiune,si
vestminte in cursul anula de dolin este admisibila,
remanend ca Tribunalul sä aprecieze asupra quantumului
acestei sume ;
Considerand, in ce priveste cererea apelantei de a i se
acorda privilegiul prevezut de art. 1729 al. 2 C. civil, ca
privilegiile constituind o exceptiune de la dreptul c,omun, sunt
de stricta interpretare ;
Considerand grin cheltuelile de ingropare se intelege
quid-quid, imprensum est pro pter funus, adica cheltuelile
facute pentru ridicarea, transportul si inhumatiunea cadavrului
la earl, dupa opiniunea generala, se ma i adaoga emolumentele
fabricel si onorariile ministrilor cultulul (V. Baudry Lac.,
Précis de Dr. civil. t. ill, n. 1(75);
Considerand ca. asa fiini, privilegiul acordat creantelor
relative la aceste cheltueli nu se poate intinde si asupra
creantel veiluvei in contra succesiunei barbatului ski pentru
abitatiunea si vestmintele de doliii aceasta creanta ne avend
de object o cheltuiala facuta propter funus (V. Laurent, op.
cit., t. XXIX. n. 358; Guillouard, Privileges et Hypotheques,
I, n. 206, precum i majoritatea autorilor) ;
Considerand c, deci, aceasta cerere a apelantel urmeaza a
se respinge ca ;
Considerand ca, in ce priveste, quantumul de 1200 lei al
sumel ceruta de apelanta de la d.1 judecator sindic, Trib.
gasindul exagerat it reduce. a preciind, la acela de 800 lei ;
Pentru aceste motive, redactate de d 1 membru de sedinta,
C. Vargolici., Tribunaltd, admite in parte apelul, etc.
(ss) Al. Al. Demetrescu, C. Vargolici.
CURTERUL SUI)ICIAR, No 72.—Joi f3 Noembrie 1903 021
- _
JUDECA.TORIA. OCOLULUI II PLOWPI
Audienta de la 22 Julie 1903
Carte de Judeeata No. 1602
Casatorie, Regimul dotal. — Alimenle. — Abita-
tiune.— Vestminte de (Art. 1279 C. civ.).
1. Art. 1279 C. civ. se re/era la drepturile lemeei
ccisatorite sub regimul dotal.
2. 0 femee cdscitoritd- sub all regim de cat cel
dotal, nu poate cere abitatiune §i ve§tminte de dolid
din suceestunect
3. Regimul dotal nu se presupune, ccicr el e o exceptiune
la dreptul comun care voesce libera circalatiune
a burturilor.
4. Femeea care n' a adus dotu, n'are dreptul de
optiune prevedut de art. 1279 C. civ.
5. In resu mat, numai femeea clotald are dreptul
de viduitate,
6, In legea noastra, solit pot adopto u‘n regim de
cornunitate, in basa conventillor matrimo.
niale (art. 969 ci 1224- C. civ.).
S'a presentat Ana Munteanu, asistata de d-1 advocat
Smeureanu, lipsind judecatorul sindic.
Noi, judecatorul,
Avend in vedere actiunea inientata de Ana Munteanu
contra judecatorului sindic al falimentului N. Munteanu,
pentru a fi obligat sa'i plateasca suma de 1200 lei pentru
abitatiune Si vestmintele de doliti, cu privilegml
preve'dut de art. 1279 C. civ , in ce priveste bathele
de ;
Avend in vedere ca, dupa art. 1279 C. civ., in casul
and casatoria se desface prin moartea ba'rbatului, femeea
poate cere, pentru cursul anului de dolifi, allmente
din succesiunea barbatului ; ca, in toate cazurile,
abitatiunea, in cursul acelui an, si vestmintele de
dolia, trebue sä se procure femeei din succesiunea
sotului;
Considerand cä acest text se refer§ la drepturile femeei
casatorite sub regimul dotal; ceea-ce rezulta din
faptul ca art. 1279 se afia pus sub sectiunea a Ill-a
intitulata: «Despre restituirea dotet». sectrunea coprinsa
In capitolul III-lea, care vorbeste oDespre regimul dotal»;
ca, de altmintrelea, Insus textul se refera expres
la acest regim, cand spune: osati dobindile or fructele
dotei sale
Considerand cä, desi al. II de sub art. 1279 C. civ.
zice: «In bate casurile », totusi acest termen nu inseamna
alt ceva de cat ca, fie ca femeea cere dobindile
on fructele dotei, fie ca cere alimente din succesiunea
barbatului, ea are drept ía abitatiune, si la vestrninte
in cursul anului de doliti din succesiunea barbatului ;
Considerand ca aceasta reesa, si din apropierea textului
roman de cel corespundetor frances (art. 1570)
unde expresiunea a dans le deux cas » s'a tradus cu:
oin toate casurileo, ceea-ce inseamna in =bele canal;
Considerand ca aceasta solutiune este atat de adeverata,
in cat daca femeea n'are data, ea nu ma i are
dreptul de alegere, de optiune prevedut de mentionatul
articol ; ca, prin urmare, ne contestat cä acel text reglementeaza
numai dreptul de viduitate al femeei dotale,
ceea-ce resulta si din Imprejurarea ca art. 1465 C.
civ. frances spune categoric ca femeea casatorita sub
regimul comunitatei are drept la abitatiune numai pe
timp de 3 luni si 40 zile, [imp ce'i se &á pentru a delibera
si a face inventar ;
Considerand nä asa find, legiuitorul favori-
zeaza pe temeea dotala, in ce priveste abitatiunea, al
care! termen e marit la un an, creand totusi aceias situatiune
femeei dotale cat i celei casalorile sub regimul
comunitatel, relativ la dolifi ;
Considerand ca 'regimul dotal nu se presupune; ca
el e de drept strict (art. 1231 Cod civ.), intru cat e o
exceptiune la dreptul comun, care nu voesle ca bunurile
sä fie lovite de inalienabilitate ; ca, prin urmare,
bate dispositiunile ce guverneaza acest regim
nu se pot intinde prin analogie ; ca dac soi ar fi
adoptat reginnul comunitatii, ceea ce el sunt liberi sä
faca in virtutea principiului libertatii conventiunilor
(art. 969 si 1224 C. ay.), nu s'ar pulea sustine ca dispositiunea
exceptionala din art. 1279 C. civ. sä Ii se
aplice i lor, intru cat nicaeri legea nu le reglementeaza
situatiunea, din acest punct de vedere ;
Considerand ca, fata cu cele ce preced, de oare-ce
dreptul ce pretinde reclamanta nu isvoreste nici din

622 CMITERUL JUDICIAR, No. 72 —.Tot 6 Noembrie 1903
. . 4PIP.1110011111 - 10 ■■■111111111111111
,
lege, nicI din conv,entie, el nu poate fi recunoscut ca
existent; ca, prin urmare, in specie, intru cat reclamanta
n'a dovedit ca e casatorita sub regimul dotal,
actiunea el urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila;
Cousiderand, Ca din moment ce actiunea urmeaza a
fi respinpa ca inadmisibila, remane fail interes de a
se ma l vedea daca creanta pentru vestmintele de dolifi
intra sax nu In privilegiul prevezut de art. 1729 al. II
Cod civil;
Pentru aceste motive, respingem actiunea, etc.
Judecator (s) Stefan Scriban.
,
Observatie. — Carte de judecata a judecatorului
ocol. II din Ploesti, ce publicam asta-di,
pune cu drept cuvent in principiil ca soil sunt
liberi de a adopta un regim de comunitate, caci
libertatea lor este In aceasta privinta absoluta.
(art. .1224). El pot chiar sä se refere la regimul
comunitatel legale, de si acest regim matrimonial
6ste necunoscut de legea noastra, intru cat el nu este
contrar ordinei publice si bunelor moravuri din
Romania ('). Art. 1433 din Codul german dispune,
din contra, ca regimul bunurilor nu poate fi determinat
prin referirea sotilor la o lege straind (2).
Aceasta carte de jullecata mai decide Inca' cu
, drept cuvent ca regimul dotal nu se presupune ( 3);
g
1 al find o exceptie de la dreptul comun, care vo-
( 'este libera circulatiune a bunurilor ; de unde resulta
cä regimul dotal nu poate fi regimul legal
sau de drept comun in legea noastra, ci acel al
separatiei de. bunuri ( 4).
Dar, daca dotalitatea trebue sa fie expresei, de ca.te
on emana de la femee, exista insä un caz exceptional
in care constituirea de dota poate fi tacitd.
A.cest caz este prevedut de art. 1234, § 2.
Dupa acest text, tot ce s'a dat femeei prin confractal
de cciscitorie, fie de un al treilea, fie chiar
de niitorul et bcirbat (5), este dotal, in lipsa de stipulatie
contrara. Bunurile ast-fel daruite sunt de
drept dotale, fara ca sá fie nevoe de o declaratie
expresa Prin insu-si faptul cä se face o donatie
unei femeei, care a adoptat regirnul dotal, da-
(1) VedI t. VIII a Coment. noastre, p. 8, text si nota 2, si p.33
(2)cDiar Gaterstand kann nicht dureh Verweisung auf emn
auslandisches Gesetz besiimmt werden , .
(3) flpr. Gs. row. Bulet s-a 1, 1889, p. 39.
(4) WO t. VIII al Camera. noastre, p. 26 urtn., unde am desvoltat
pe larg aceasta chestiane. Jurisprudenta si o mare parte
din ductrina s'a pronuntat in sensul nostru. Vedl G. Bucuresti
fi. Trib. MehedintI, Carierul Jadiciar din 1900, No. 50 si din
1902, No. 68. Cpr. si G. Galati, in unotivele sale, Dreptal din 1899,
No. 66, p. 539, col. a 2-a. In acelasi sena : G. N. Busdugan, Mariage
des Roamains a l'etranger et des &rangers en Roamanie,
p. '73. C. Nacu, Ill, p. 24, 25. M. Flechtenrnacher, Dreptal din
1902, No. 6, etc. Le regime de paraphernalite on de separation
, est le elroit commun en Roaman .ie. clic Baudry, Le Courtois et
Sorville, Contrat de manage, I, 68 ' si III, p. 35 Tot ast-fel se
exprima si Depinay, Le regime dotal en France, p. 460. Atat
Baudry cat si Depirtay, ne ail Wilt distinsa onoare de a se referi
la Comentariile noastre. — Contra: A..,Degre, Dreptut din 1874,
Na. 1 si din 1899, No. 67. P. Negulescu, Dreptul din 1900, No.
48, p 392. Vedi si G. Meitani, Dreptul din 1902, No. 2.
(5) In Francia, chestiunea de a se sti dacd bunurile ddruite ferneel
de viliorid a sot, prin contractul de cdsatorie, sunt de
drept dotale, este contr tversata,,cel putin in cat priveste bunu-
'rile presente ; cdol in privinta bunurilor viitoare, adica ce vor
remanea de la bgtbat la moartba lul, autoril sunt de acord pen- .
ruitoril sunt presupusl a fi inteles ca bunurile
daruite sä serveasca la sustinerea sarcinelor
satoriei. Daruitorul find liber de a nu da'rui,
poate sä pund liberalitatei sale conditiile ce voeste.
Or, in lipsa unei vointi contrare, el a inteles
de blind sama ca bunul daruit sä fie dotal.
Deci, pentru ca bunurile ast-f1 daruite sa nu fie
dotale, trebue ca daruitorul, fie el ruda, fie strain,
fie chiar insult bOrbatul, s fi manifestat o vointa
contrara. Ast-fel, regula este deosebita, dupa
cum este vorba de bunuri ce apartin femeei, saü
daruite de tertil ( 6).
In fine, ultimul punct din cartea de judecata
sus mentionata este relativ la interpretarea art.
1279 C. civ., care nu este fara dificultati, si asupra
caruia suntem cu totul de alta parere. Acest
text confer a femeel supravetuitoare douo drepturi
de natura deosebita asupra succesiuni barbatului
: unul privitor la alimentele i abitatiunea
ce i se cuvin in timpul anuluT de dolift sat de
vaduvie, si cela-l'alt privitor la hamele sail' vestmintele
Vom discuta in deosebi dificultatile
la care poate sä dea loc exercitiul acestor
drepturi.
Prima dificultate la care art. 1279 a dat loc
este asupra chestiunei de a se sti dad femeea
care da adus nici-o dot a barbatului are, sari nu
dreptul de optiune prevedut de acest text.
Cum cä femeea nu are, in asemenea caz, dreptul
de a cere dobindile sail' venitul dotei, nu mai
incape nici-o indoiala, find ca presupunem lipsa
totala de dota. Dar, are ea, in asemenea caz, dreptul
la alirnente ? Cartea de judecata ce adnotam
respunde in mod negativ, i aceasta' solutie este,
in adeve'r, admisa de unii autori: «Asta-di, dice
Merlin, femeea care n'a adus nici o dota are
drept la abitatiune si la vestminte in cursul anului
de doliii ; ea n'ar putea "Lusa ceard alimente.
Aceasta result a din alternativa Stabilita,
de art. '1570 (al nostru 1279) ( 7).
Nu putem admite acest mod de a vedea.
In adever, dreptul de vaduvie nu pote fi considerat
ca o liberalitate a barbatului, ci ca un ornagit
adus mernoriei sale si un drept proprin al ferneel:
tru a decide cä asemenea tannin. nu sunt datale, find cä ele
n'ar putea deveni bunurile femeel, i ca atare, susceptibile de
dotalitate, de cat la moartea barbatulul, a lied la o epoca cand
dota nu mai poate avea . loc. cdsatoria find desidcutd. La noi,
controversa este curmata, se intelege in privintt bunurilor presente
nutnal, in sensul dotalitdtei. Deci, toate donatiunile Acute
de bdrbat viitoarel sale sop, prin contractul matrimonial, chiar
juvaerele ce i le-ar darui, se considerd ca dotd, clacd. nu este
stipulape contrail. Vecli t. VIII a Comentartilor noastre, p. 126
n ita 3.
(6) In cat priveste mai pe larg explicarea art. 1234, vedi t.
VIII a Coment. noastre, p. 125 urtn.
(7) Merlin, Repert, V° Vidalia (Droit de), § 1, No, In, in fide,
p 549 (ed. a 6-a din 1828). In acelasl sena: Rodiere et Pont,
Contrat de marlage, 111, 19t9. Baudry, LIE, 40. 13audry et Surville,
Contrat de mareage, III, 19.31, p. 718. T. 11 te, IX, 499.
Pantl. fr., Maria/e, 11, 11615, etc.

.03t1F.Aitier., xbteimi; goemi)rie 100 'd23
IIIMII ■■■■11.011 1■11111111
Legiuitoral n'a voit ca veduva until barbat hogat
sa intrerupä de o data si farä . nici-o transitie
obiceiurile ce ea contradtase in timpul casatorid.
Legea ii vine in acest scop in ajutor, organisand
o protectiune care se impune prin starea
sociala. Or, motivele sunt aceleasi, fie ca femeea
are, sail nu are dota.. S'ar pa tea chiar Ca
'saracia femeei este un titlu mai malt in favoarea
el, si legea trebue sä-i vie cu atat mai malt
in ajutor cu cat nevoile el sunt mai marl. Femeea
va avea, deci, drept la alimente fie ca ea
are paraferna ( 8), fie cä ea nu are absolut nimic.
«Considerand, dice cu drept cuvent tribunalul
de Covurlui, intr'o afacere in care am luat nol insine
parte ca advocat, ca din imprejurarea ca art.
1279 acordã femeei dreptul de a alege intre do-
dotei sale si alimente, pentru anul de dalia,
nu trebue a deduce dapa cum se pretinde,
cä alimentele n'ar fi susceptibile de a se reclama
de cat in cas,u1 cand optarea este posibila, adeca
cand femeea a fast inzestrata; cc i a se interpreta
legea in acest sens, ar fi a se ajunge la
straniul resultat cd tocmai ferneea lipsita de dota
si care, deci, ar fi in cea mai mare nevoe, sa
nu poata reclama alimente, pe cand femeea dotald
sã aiha acest drept, ceea ce este inadmisibil
; — ea,' spiritul legei e ca femeea are in ambele
casuri dreptul la alimente, si daca are. 1279
C. civ. vorbeste de optare intre acest drept si yeniturile
dote, aceasta o face pentru a impedica
cumulul lor, jar nu in scopul de a stabili din
posibilitatea acestel optdri, conditiunea de existenta
a acelui drept ; insa si facultatea de
a opta ce se acnrda femeei presupune ca veniturile
el nu 'I-ar fi suficiente pentru traiü i ca
ea va putea psi avantaje mai marl' reclamand
In local lor alimente, asa ca posibilitatea ce i se
&A de a primi alimente, pentru o valoare superioara,
acelor venituri, dovedeste cä legiuitorul nu
a considerat alimentele ca o cOmpensatie a veniturilor
dotale, ci inteun scop moral le-a recunoscut_
in favoarea ferneei spre a-i mentine, cel
putin in cursul anului de dobiü , aceeasi positie
materiala pe care o avea cand soul sea era in
viata', si a-1 evita ast fel necesitatea de a cauta
aiurea resursele necesare existentei sale ( 9).
Cand femeea are &Ad', ea poate cere, in cur-
II.
(8) Duranton, XV, 573. Rodiere et Pont, M t 1955, earl revin
asupra primel lor opiniunl. Meitani, Dreptul din 1902, NO. 64.
Contra: Repert. Sirey, Dot, 2915. T. Hue, IX, 499.
(9) Dreptul din 1899, No. 47 (considerente redactate de d-1 G.
V. Buzdugan). In acelagl sens Ca. rom. Dreptul din 1881, No.
24 i Bulet. s-a I, anul 1880, p. 213. C. Caen, Repert. Dalloz,
Contrat de manage, 4 .415, p. 270, in nota. Seriliat, Regime dotal,
29o, p. 397, 398 (ed. din 1843). Benoit, Pr. de la dot, II, 141,
p 30. (ed. din 182). Taulier, Th. raisonnee du C. civ.. V, p.
361. Rolland de Villargues, Repert., V° Regime dotal. § 6, No.
354. Male ville Analyse raissonnee de la discussion du C. civ.,
asupra art. 157u. 9 ROpert. Strey, Dot, 2213. Meitani, .Dreptul din
QZ Noe 84, etc.
sul anulul de doliti, sati alimente de la mostenitorii
barbatului saü dobindile ori fructele dote
sale. Daca fructele saü dobinzile dotel constituita
in barn sunt insuficiente, ea va exercita, dreptul
sea cerend alimente care vor fi proportionale cu
averea barbatalui ( 10). Acest drept de (Chine apartine
si ferneel rninore, find vorba in specie
de un act de administratie ("). El apartine chiar
ferried care s'ar fi ca'satorit inaintea expirdrei celor
dece luni de vaduvie preve'dut de art. 210
C. civil ( 12). Optiunea femeeiodata exercitata, este
irevocabild, char claca lucrul ales de densa are
mai patina' valoare de cat ace! abandonat C 3).
In toate casurile, adeca on-care ar fi solutia
la care s'ar opri femeea, fie-ca ea ar cere alimente,
fie ca ea ar prefera sä ceara veniturile
saü dobenzile dotel el, abitatiunea in cursul anului
de doliti si hainele de dolia se vor pracura femed
din succesiunea bdrbatului. «La femme ne dolt
pas pleurer le man i ses depens», dice un vechiti
proverb judecatoresc citat Troplong (IV, 3670).
Daca femeea ,a murit in cursul anului de dofara
a-si exercita dreptul sea, acest drept nu
se transmite mostenitorilar sei ( 14r. Femeea nu
poate, de asernenea, sä vêndâ sati sä cedeze dreptul
sea altuia (1). „
Tot as-fel A creditorii femeei n'ar putea sä popreasca
in manile mostenitorilor barbatului, banii
caul i s'ar cuveni pentru vestmintele de doliü ( 18).
, (10) .Considerand, dice tribunalul de Covurlul, ea alinientele
ce poate pretinde ferneea nu se redue nurnal la strietul necesar,
ei se daii in raport cu traiul gi eonditia sociala ce ea a avut in
timpul pe eand soul sefi era in viata.. Dreptul loco cit. — Alimentele
euprind gi eheltuelile de boala (valetudinis impendia).
Cpr. Rodiere et Pont, III, 1954. Vedigi t. VIII a Come.nt, noastre,
p. 295, text. gi nota 3.
(II) Cpr. Rodiere et Pont, III, 1956. Baudry et SurVille, III, p.
749, nota 2. Repert, Sirey, Dot, 2917. Pand. fr., Manage, II, 11612.
(12) Rolland de Villargues, op. §i loco cit., 355,-- Dupa Codul
Calimach, femeea barbatulul vrednie de Wire, care se marita
inaintea anului jalirer, nu numai cà era lipsita de toate
eagtigurile nuntegtl, cum gi de bunurile !agate el prin testament
'de eatre barbat, dar Inca era pedepsita gi se considera ea necinstita
impreuna cu noul e What (art. 147). Vaduva care, avend
copil, se marita inaintea expirarel unul an do la moartea
barbatuluI, nu putea scapa de necinste gi de pedeapsa de eat
!Wand voea stapanirel (adeca a Domnului), gi Wand fiilor el in
deplina proprietate, jurnetate din toata averea sa gi toate eattigurile
sale nuntegtl (art. 149). Cpr. i Pravila,lul Mate l Basarab,
glava 264.
( 29) Rolland de Villargues, Zoo cit., 353. Guillouard, Contrat
de marioge, 2166, Baudry et Surville, 111, 1931, p. 749. Rodiere
et Pont, 111, 1957. Benoit, II, 142, p. 302. Repert. Sirey, Dot, 2922.
Seriziat, op. cit., 291, gi to autoril.
(14) T. Hue, Tr. de la cession, I, 50 gi 120. -
is) Benoil, op, cit., II, 145. Repert.Sirey, Dot, 2909.—Daea femeea
nu voegte sa se foloseasca de abitationea eel da legea,
ea nu poate cere valoarea acestel abitaiun iu bant, Repert. Sirey,
V° gi toco cit. Valoarea hainelor de dotia poate insa fi ce.
ma in banl, Rodiere et Pont, 111, 1954. Seriziat, op. cit., 299.
Taulier, op. cit., V, p. 369.
(19) Cheltuelile pentru doliul ferneei vor fi proportionate eonditiunel
sociale a sotilor i averel lasata de barbat, tribunalele
avend io aceasta privinta o putere discrelionara de apremare.
Troplong, IV, :4371. Guillouard, IV. 2164 - Dreptul la haniele
de doliti ca i net al abitatiunel cuprinde tot ce este neceser
nu numal temeel, dar xniIie1 i chiar slugilor sale, tnemoria
defunctulul urniand a fi onorata conform averel .11 rang5lul bed
social. Benoit, op. oi,t9 II, 144, 146, Rothere et Pont, 114

. dli , ettItRuL .1t11)ICiAR 1o. 11=4o1 6 Noemhrie 1001
.. ,
I
0 asemenea urmarire ar putea fi pentru femee saerht prin art. 4279. Singurul cumul 'oprit de
un pretext spre a nu, purta
(
doliul barbatului, Cu art. ,1279 este acel al alimentelor cu fructele, sail
toate-Cä doliul Seade bine la multe femeei. e Un dobindile dotel ( 2°): _
della est souvent pour Line femme une bonne Ne oprim aci, de si am avea Inca nault de spas
fortune)), a ijis unkle-va Theophile Gautier. asuPra art. 1279, Cad nu trebue, cu toata bunal
Pe lauga hainele de dolia ale el si ale familiei vointao a putinilor cetitori ee--1 avem, sä intrecem -
sale, femeea mai are Inca dreptul de a locui limitele unei observatii obicinuite. .5tim din expein
casa ba'rbatului in tot timpul anului de dolia. rienta ca eine scrie prea mull risca de a nu fi
In domo mariti lugere debet mulier, lice" o veche cetit. Nu-I vorbd, Ca eine scrie ptitin tot neeetit I
maxima. Daca nu este ea, putinta ca ea sã continue remane. Poate ea generatiile viitoare vor fi mai
a locui In aceeasi cash', ea are drept la o indem- muncitoare.
nitate spre a-'si procura o locuinta potrivita cu
D. Alexandrosco
positia sa sociala ( 17). - No. 37), aceasta nu se mg discuth asth-z1. Vali Gas. rom. si C.
Femeea are drept la aceasta locuinta, or care igz. 4 13"
R
loet 1888, p. yLepttuti diin 11809.036 NNo. 1/.0 Drueptlit3l din ;
34
ar 6 _a.verea el personala, .si chiar daca barbatul noastra). Gas rom. Drepita ZiPa 1901, No.45,si Lrier(uct Ja° d€;:cefavt: '
sea 'I-ar ti lasat Un legat, fie cat de insernnat. luindicioa aeria§an, 4'li cuobsri efv) . I irv stra). iva, 1CuN ier1;1 3 '
D epi C atui° ald. Ci
n. 2
0n'
No. 36 i
din
Acest principia n'ar suferi exceptie de cat a- Vedi t. I'll Coment. stre n p. oa 470, a' cl r n otam si Tr. 'nostru In
t -nnci -cand casa in care locuiati sotii in timpul linaba .Varezh, p. 1 ,5. .
1,(9, 29 o 8 ) isi e18 e: 3 nac:t_seign: li
alati:if,Trib. Covurlui, Dreptul dini
casatorie i, ar i fi fost legata feeei, rn in usufruct
Contra: C. 1 Dreptul din 1890, No.-34. '
sail in deplina proprietate. «Considerand, dice cu
drept cuvent:tribunalul de Covtirlu i , in sentinta BfBLIOGR-AFII '
mai sus citata, ca, in ce priveste drepthl la abi-
. ,
tatiune, acest avantaj este asigurat reclamantel 0 revista de drept comercial, Industrial s Maritirn i
(*)
prin efectul testamentulul sotului set), care i-a Anuntam numerosilor - cititorl at Curierului Judiciar, in special
or e ce e ,se a a ocupd Cu afacerile comerciale, industriale si .
legat usufructul easel in care sotii locuiaa ; ea, maritimeriteim l e. parut anal acesta cea mar nteresanta i Re-
in aceasta privinta, testatorul n'a facut de cat a vista in aceasta' materie, sub directiunea celebrilor profesOri
uni vointa sa, cu aceea a legei, pentru a asigura de drept comercial : Cesare Vivante de Ia Universitatea din
Roma §,J* Angelo Sraffa de la Universitatea din Parma
sociel sale aceeasI 'situatiune pe care ea o avea
,.
Aceaita revista, unica in Italia, prin materia ce coniine:
cand el se gasea in viata' ; in cat se ,,poate , doctrina si jOisprudenta adnotata de cel mai eminenti prospune
ca folosinta acestui imobil, nu poate, drept fescal si jurisconsulti din Italia, tinde prin(Apalmente a da
tsiltour di iunsi ocrl aenmaauitorreieseant tecaere entsiná t': ale
vorbinconstitui k o liberatitate, de cat dupa expi- la:occua
rtietnotr
cu a umitaigmetir: is
rarea anului de dol a» ( 18). tribunalelor italiene si straine.
Am veclut Ca, dupa art 1279, femeea nu poate Noua revista', la care cei doui celebri profesori, dafi toata
ea e ctnitv; ikt tui t eras lfor, t p uti epand ie utut ee dob andi ma i pcol re abeorarea celor mai erni.
cuula rn dobindile sai l fructele dote cu alimentele pete decistuni, comence
i s'ar cuveni din averea berbatului. . tandu-le cu o bogatie si varietate de note, earl nu se gasesc
Fa trebue sa aleagd una sail alta (art. 1279, in nici una din numeroasete reviste juridice din Italia.
Ca tot d'auna, pentru a multumi pe cititorii revistei noa-
§ 1). Chestiunea este insa de a se sti daca fe- stre, le comunicam aparitia acesiel importante reviste, ca avomeea
saraca, adica care nu are dotal, saa care calif, magistrap sj- comerciancii cari se ocupli cu aceasta maare
o dota mica Ltd cu averea lasata de barbat, terie, sá fie pusi in curent cu doctrina si jurisprude,nta Italian&
cea ma i none' si care ne intereseacla si pe no tot atat
poate, sail "nu, cumula alimentele la care ea are ca si pe Ita t' lent,ica - fund ' ` avem Cod' ice e I noastre . comermal '
drept cu portiune de mostenire ce -i se ' cuvine aproape copiat dupa Codicele Italian.
i;e_vrAi usetie: s t a din averea barbatului, in basa art. 684 C. civ. revista, tine recordul asupra tutulor celor Palte
(19).
s i 'fare gratie si Cassel' Editrice din Milano-Roma
Credal]. ca curnulul este cu putinta, pentru ca T;slallor'cli care nu crup nici un sacrificia pentru a'
dreptul consacrat de art. 684, in privinta fe- o face superioara tutulor celor lalte aparute pand acum.
meel sarace, este cu totul deosebit de acel con- , C. N. 'Ransom .
. 07) cpr. Planiol, III, 1656, in fine. Cas. fr. D. P. 9L L 226.
.(*) A se Adresa la : Castle Editrice : D-r T'romcesco Vallardi
Sirey, 92. 1. 380. G Bueurestl,
Milano —Roma. —Abonament a.nual,24
Dreptul din 1891, No. 53.
fr. Apare de' 2 ori' pe tuna
formAnd anual peete 1000 pagme,
, (18) Ved1 Dreptul din 1899, No. 47. Cpr. In acelasI sens: Gui'-
louard, it, am. Aubry et Rau, V. § 540, p. 633. I3audry et Sur-
Ville, 111,1929, p. 746. T. Hue, IX, 499. F. Herman, C. eiv. A apdrut fascicula 111.0
annote, III, art. 1570, No. 17. -- Contra: C. Bucu_estI, Drep- CAMBIA 0 AOTIUNBA CAMBIALA
tu/ din 1886, No. 6.. Soiutia este aceeas,I cand sotii locuiati in-
tr'o casa dare era proprietatea fennel. Aceasth va continua a (Comentariul Titlului IX din Codul cornercial)
locui In aceeasi easa, in mij Ocul amintirilor care'l aunt scumpe.
de
Baudry et Surville, /oco cit. Cpr. si Gas. fr. decisie etata in nota N. k PARVULESCU ,, C. ST. RADIAN
precedent. - fAceiniat In drept, *7 Licentlat In drept
' i '
(19)
Magistrat Actocat
Cum eh dreptul ce art. OM C. ch. confera femeeI sarace '
este un Adevdrat drept de mostenire, iar nu un'drept de creanta De venzare la auto/4, in Ne§ti. Prom] lei 1.50
In averea barbatului, duna cum pe nedrept hotarirse trib. Ilfoy Ace sth lucrare fiind de un folospractic atat pentru magistratl si
gi C. din Bucuregti (v. _Dreptul din 1889, No. 61 gi din 1890, adroomileatiti a
. . .
eoweean
Tipografia Ziarulal CURIERUL JUDIC1AR, Str, Carol 19, Brieure$ ‘,... Proprietar Ion S.‘ Codriolto...4. 4217'

iikUL XII, No. 73 be exemplar S111 bael Dumineefi 9 Noembrie 1905
lin nunier yacht 1 loci
CURIERUL JUDICIAR
DOCTRINA —JURISPRUDENTA —LEGISLATIUNE— ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR: D. ALEXANDRESCO PRIM-REDACTOR I. N. OESARESCU
_ --- - ,
ABONAMENTUL !! A PARE B,EDACTIA F ADMINISTHATIA
pe an 30 lei; 6 luni 16 lei; 3 luni 8 lel! A hue on oc SelitRillha sub redacliuoca on! comitet
8turionlli platen pe Jumatat&
StriiinAtatea : 40 In po an, 20 pe 6 luni Abonamentele se platesc tot-d'En-nne. inainte 11
BUCURESCI
11 — Strada Artet — 11
In dosul PalatuluT Justitil
,
S U 1\4A R :
Altruismul ea principal obligatir in drePtul positiv (urmare),
de d-I Vespasian Erbiceanu;
JURISPRUDENTA ROMANI :
Curtea de oasatie s. I: Rachela 1-on Tow lerusalmi ca tutoare
cu Banca Agrioola din Constanta";
Idem : D. Miliaressi cu Minist. de Finance ;
Idem s. : D. Niculescu cere certificat pentru regula
drepturile la pensie ;
Idem: Maria Al. Condeescu cu Stelian vi G. Vasilia ;
Tribunalul Comercial Ilfov: Ion S. Coclreanu cu lorgu T.
Dorojan ;
Bibliografil
Altruismul ca principin obligator in dreptul
positiv
(Unul din noile experiment° ale Codulul civil german)
(Urmare). ()
Altruismul pentru intaia oara este introdus in
Codul civil, ca norma obligatoare, de cdtre legiuitorul
german actual. La capitolul «despre delicte»
din acest Cod, gasim articolul 826 conceput in termenu
i urmtitori: «Wer in einer gegen die guten
Sitten verstossenden Weise eiriern Anderen vorsatzlich
Schaden zuftigt, ist dem Anderen zum Ersatze
des Schadens verpflichtet». Iatä i traducerea lul
romaneasca: OH cine, printr'un mod de procedure
contrar bunelor moravuri, causeazd altuia o daunel,
este obligat sc o repare.
Ca sa putem stabili ma i bine sensul acestui artieol,
vom recurge la 111850 «Expunerea de motive
a Codului civil», cum §i la comentatorii germani
earl interpretat.
Acest text, zice «Expunerea de motive)), are in
vedere actele a§a numite neloiale («illoyale Handlungen))
; el calific5 ca Melia' (contrara legilor)
oni-ce faptd, care de §i nu este interzisa printriun
text expres de lege, totu§i, prin earacterul el imoral
§i modul intentionat cu care e s'aver§it5, jigne§te
bunele moravuri ( 28).
() Vedi Curierul Judic;ar No. 70, 71 i 72 din a. c.
(28) (Ms widerrechtlict (Delikt) gilt hiernach die zwar 16.aft
der allgemeinen Freiheit an sich erlaubte, aber illoyale, gegen
die guten Sitten verstossende Ilandlungswerde, wenn sie einem
Anderen zum Schaden gereicht (Motive), und dies auch dann,
Wenn lemand, selbst in Ausiibung eines formalen Rechts, einem
Anderen vorsatztich in einer gegen die uten Sitten verstogaen-
Aceasta «importantd complectare», zice Planck,
a principiilor Codului german in materia delictebr
civile, a fost determinata de necesitatile reale
' ale vietei sociale, cari in multe cazuri, neprevazute
de lege, reclamd ca dauna, causatti printr'un
fapt contrar bunelor moravuri, s5 fie supusa responsabilittitei.
Ca exemple de acest gen autorul
citeazd urmdtoarele: construirea unui zid in scop
rdut5cios de a face numai in ciuda vecinului («Neidbau»);
vopsirea cu negru a peretului alaturat de
fereastra vecinului, in scop intentionat de a-I' produce
rea impresie §i a irnpedica resfringerea luminei
; darea unei informatiuni are§ite e sau a unui
sfat mincinos ; divulgarea intentionatd a unlit secret
industrial ; intentarea unui proces numai in
spirit vadit de §icana ; cantarea dintr'un instrument
muzical in scop intentional de a impedica
somnul vecinului, sail de a distrage elevii din pensionul
seri eta. ( 22).
«Principiul bogat in consecinti, consacrat de art,
826 C. civ., zice comentatorul Endemann, complecteazd
lacuna ce exist a in Codul german §i in alte
legiuiri in materia delictelor i quasidelictelor, prevezdnd
obligatia de respundere de daune, ori-de
cate on ea este reclamata de bunele moravuri «die
rechtlich besteitigten Sittenanschaunugen». Daca, potrivit
art. 138 C. civ. german (corespunzator art.
5 din Codul nostru), oni-ce conventie care deroagd
de la legile ce intereseazd banele moravuri este
nul5 "§i nu poate fi validatd judecatore§te (30), apoi
tot a§a i ori-ce act imoral trebue socotit, conform
art. 826, ca fund contrar legion (ilicit), §i
deci aulorul trebue supus responsabilitatei pentru
dauna causata altuia. Articolele 138 §i 826, precum
§i art. 226 C. civ german, care interzice §icana, alcatuesc
un intreg sistem de norme destinate a ne
inta ideile noastre despre scopul justifier, qi a ne
stabili adeveratul criterid de distingere in Ire drep.
tale' sail echitate i cerinfele formale ale leger» ($0,
—
den Weise Schaden zuffigts (Reichst. Kommis. Verhaltnisa asupra
art. 826)
(29) VezT Planck, Kommentar, vol. 1, pag. '279; asemenea i Von
Liszt, Die Deliktsobligationen im System des Bilrgerlichen Ge.
setzbuch., Berlin, 1898 pag. 78.
(go) Art. 138 din Codul german, nu vorbe§te, ca art. 5 din Codul
nostru, §i despre ordinea pubiic, dar anulead on ce act
juridic care ar aduce vre o atingere bunelor moravurT cBin
Rechtsgeschaft, das gegen die guten Sitten verstassti it nichtig..
Asupra acestuT text vezT 11. Saleilles. De la dgclatation de volonte,
Paris, 1901, pag. 251 §i urm. Hachenburg., Das bilrgerliches
Gese4buch Fir das deutsche Reich, pag. 251.
(31) Vez1 Endemann, Einfahrung in das studium des Bilrgerz
lichen Gesetzbuchs, vol. I, § 198 i 2004

626
CURIERUL SUDICIAR, No. 73.—Dumineca 9 Noembrie 1903
trebue s5 notam cd to comentatorii germani
de comun acord recunosc cä art. 826 are in vedere
nu numal faptele de comisiune (in comittendo),
contrare bunelOr moravuri, dar si simplele negligenie
si omisiuni (in omittendo), care an un asemenea
caracter (aus Vorsatz oder Fahrldssigkeit) ( 32 ).
Insài Endemann, care in aceasta privinta e mai
scrupulos de cat altil, recunoaste cà principiul responsabilitatei,
prevei,lut de art. 826, sa aplica fard
restrictiune fie cà e vorba de acte intentionate, fie
numai de simple omisiunl (33).
Asa dar doctrina germand in unanimitate decide
cä omisiunea intentionatd din partea cui-vd de a
face cea ce cer bunele moravufi, constitue un adeverat
delict civil, autorul caruia e linut legalminte
de a repara dauna ocasionat5.
In ce priveste elementul intentional (avorsatzlich»)
al omisiunei, toti autorii sunt de acord in a
zice cd art. 826 nu cere de loc o dorintci holdrita
de a face reit altuia, de a-I pricinui dauna ( 34). E
de ajuns numa cä autorul s5-si fi dat sama de
posibilitatea daunei, chiar dacd in cele din urma
densul n'ar fi putut prevedea proportiile reale ale
unel asemenea daune (3 5). Primul proect al Codului
civil german mergea mai departe in aceasta
privinta. In el art. 826 era redactat in sens mai
larg, cà adec5 responsabilitatea preveOutd de acest
text s poatd avea loc chiar in casuri de fapte
contrare_ bunelor moravuri provenite din simple
neprecautiuni. Comisiunna a doua de redactie a
restrans sanctiunea prevecluta de art. 826 numai
la actele neloiale intentionate, pentru motivul c'd
faptele neloiale provenite din lipsa de precautie
s'ar intampla mai rar, s'apoi ele nu constitue o
violare a bunelor moravuri atat de strigatoare la
cer, in cat sd fie nevoe de o interventie aci din
partea legiuitorului ( 3 )..
Acestea find principiile admise de doctrina german5,
nu mai remane indoiald ca, in toate casurile
enumerate mai sus, va exista o adeverata actiune
in reparatiuue contra aceluia care, printr'un
fapt contrar bunelor moravuri saü printr'o omisiune
neloia15, va pricinui altuia daund. Asa dar
(32) Planck, opera citatd, vol. I, pag. 278 ; Dernburg, Das bit).gerliche
Rechts vol. II, pag. 617; Gosack Lehrbuch des deutschen
btirgerlichen Rec hts, vol. I, pag. 587. Expresiunea fapt ilicit,
tn Godul german are o insenmare cu totul evasiva. Dupa sistemul
subjectivist adoptat de legiuitorul nostru, prin fapt ilicit
se intelege uu fapt contrar lecrilor; pe cand in Godul german se
intelege mai de graba un fapt contrar principiilor de dreptate
echitate.r
(63) Endemann, opera citatei, vol. I, g 196.
(3 4) Dernburg, opera citatcl, vol. I, pag. 640.
(8D) Planck, opera citata, vol. I, pag. 279.— E greu de explicat
pentru ce legiuitorul german in materia delictelor civile mal
cere i elementul subiectiv al culpeI, pentru a putea avea be
responsabilitatea. Intelegem sä o ceara aceasta in dreptul penal,
unde e vorba nu numai de o reparatiune individual, dar si de
o pedeapsa publica. A pretinde aceasta insa si in dreptul civil,
acolo unde nu poate fi vorba de cat de o despagubire data cu- N a
pentru violarea dreptulu1 'en s, ni se pare contrar tuturor principiilor
pe care se reazema ideia de drept intro societate. Oare in materie
de obligatiY, °and un debitor devine insolvabil, se intreaba eine
va daca insolvabilitatea lul provine sad nu din culpa sa ? De sigur
ca nu. Odata ce sa iolat dreptul altuia, fie ea autorul violationel
a facut'o aceasta cu int , ntiune sail fara, el tot e dator
sä repare prejudiciul causat. In asemenea cas reparatiunea se impune,
independent de on ce idee de culpl.
(36) Vedl R. Saleilles, Etude sur la theorie gen6ra1e de l'obligation
d'apres le premier projet 4e Code civil allemand, 1901,
rag. 365,
va fi respunzator civiltnente de daune acela care
n'a sdrit in ajutorul altuia aflat in primejdie, care
n'a stins imediat incendiul ivit la casa vecinului,
care n'a facut semn masinistulul de a opri trenul
pentru a evita deraiarea. care a dat altuta o informa
tie gresita sat un sfat mincinos, care a construit
un zid numai in scop raut5cios de a sicana
pe vecin, care a cantat din piano in scop intetionat
de a impedeca somnul vecinului, sail a distrage pe
elevii din pensionul sell, etc. In bate aceste cazuri
exist d atat un fapt saü o omisiune contrar5 bunelor
moravuri, cat si constiinta posibilitatei unui
prejudiciil material sail moral.
Legiuitorul german de sigur a fost isbit de caracterul
imoral i chear antisocial al faptelor
omisiuniJor contrare bunelor moravuri, a fost adinc
pAtruns de constiinta insuficientei legilor in ce priveste
reprimarea unor asemenea fapte. De acea
vedem cd aplic5 sanctiunea responsabi1it5tei civile
in general asupra tutulor faptelor i omisinnilor
intentionate, ear pe de alta parte ob1ig5 pe instantele
judec5toresti a c5uta criteriul nelega1itàe iii,
conceptia «bunelor moravuri».
0 data cu aceasta evident ca se schimba, inteo
mesurd insemnata, intreaga problem juridic 5 a
raporturilor individului fata de bunurile altuia.Chestiunea
relatiilor reciproci dintre oameni intra in o
noua fasa. Dacd principiul Codului nostru civil si
a celui frances zice c5 «nimene nu e obligat a yeghea
la conservarea bunurilor altuia», legiuitorul
german insa consacra sistemul opus c5 «fie care e
obligat s5 se ingrijasc5 de interesele altuia atat,
intru cat bunele moravuri cer aceasta». Cu alte
cuvinte: pe cand legiuitorul nostru sanctioneaza
complecta indiferenta, fata de interesele altuia, legiuitorul
cierman din contra impune obligatiunea .
de a veghea la conservarea bunurilor aproapelui
In anumite imprejurari, a-i aduce chear servicii.
Asa dar altruismul, care dupd doctrina francesa
e numai facultativ, apartinand exclusiv domeniului
subiectiv al morale, in Codul german a devenit
obligator, find introdus in sfera obiectiva a dreptului.
Nu pare oare atragatoare o asemenea stare de
lucruri ? Nu e resolvitd oare in mod pe deplin satisfacator
chestiunea raporturilor legale dintre oameni
? i nu trebue oare recomandat legiuitorului
nostru ca in viitor sã introduca si el in Codul civil
un articol analog cu art. 826 din Codul german?
Aci e locul sä arata'm daca acest text, ast-fel
cum e redactat, poate saü nu sa aduca roadele
dorite, cu alte cuvinte, dacd bunele intentiuni ale
legiuitorului german de a impune altruismul ca
calduzd pentru conduita sociald a omului realisat
sad nu.
La prima vedere situatiunea se presint5 sub o inta
tisare foarte simpatic5. Ce poate fl in adever mai Mudabil
si mai demn de imitat, de cat mesura luata
de' legiuitor de a combate reutatea, pornirile egoiste
i antisociale dintre oarneni, stimuland in
acelas timp actiunile desinteresate i iubirea de
aproapele ?
Valoarea unel dispositiuni legate trebue apreciata
Ins 5 nu numai in mod aprioric, dupa ideile mo-
rale §i umanitare cc coque, dar dupa reaultatelo

CURIERUL JUDICIAL No 73.—Duminech 0 Noombrie 1903 . 627
4101.1~POPMNIPMINIPM.PNIP.M.P.Mil .■9111.1.4001.0......1MMISIIMINMIMMIIMMIIMMIMM ■WAOMPlai WIl.g .ONOPOOMMO11.01...ROMMOSIMOIMMOIROXIMIIIIIMMO.M1.1.101181.11MIONIONNINI10.1 ■WMINIMMIMMMVIMO
practice ce se pot obfinea de la aplicarea unei asemenea
dispositiuni in viala real. Daca examin5m
lucrurile ma i de aproape din acest punct de
vedere, apoi faimosul art. 826 din Cod. civil
german, ni se presinta sub o nuanta atat de problematica
si dubioas5, in cat involuntar ne vine sã
ne intrebam daca mai poate saü nu avea loc un
asemenea text in Codul civil ?
Inainte ins de a demonstra aceasta, sä vedem
mai inteiii ce motive de fapt si de drept ail determinat
pe legiuitorul german de a legifera o asemenea
dispositiune.
De mult deja, zice «Expunerea de motive a Codului
german», se aud numeroase plangeri c legiuirile
actualmente in vigoare in cele ma i multe
State din Europa, nu ofera garantii suficiente pentru
protejarea drepturilor victimei. Aceste plangeri,
de si in unele privinfi par exagerate, totusi
in mare parte sunt drepte §i intemeiate. S'a incercat
de a se inlatura lacuna prin lairgirea sferei
sanctiunei legale, interzicendu-se corniterea curdror
saü cutaror fapte speciale, dar nu s'a ajuns la
nici un resultat satistacetor. Prin aceasta s'a pus
In evidenta mai mult Inca defectuositatea i insuficienta
sistemului de sporire al numerului delic-
)telor speciale, cari in Codul civil ail straniul caracter
al unor dispositiuni isolate, de sine statatoare,
fdra' a ft carmuite de vre-un principiii juridic
general. Do&rina si jurisprudenta civila ne arat5
cu prisosintdcã prin asemenea metoade nu s'a
putut complecta lacuna simtitd. Pentru aceasta
trebue introdus in lege un principiii juridic general,
care sã cuprind i sa resume in sine toate
dispositiile speciale isolate, §i sã satisfaca pe deplin
cerintele viefei actuale» ( 37).
Un asemenea criterift juridic general legiuitorul
german pretinde ea l'a gdsit in conceptia bunelor
ruoravuti (die gutten Sitten), de si pe de alta parte
el singur seam c5 acest criteriti va da nastere
in practica la numeroase incurcaturi i va
pune instantele judecatoresti in situatiuni foarte
dificile. ((Evident, zice mai departe expunerea de
motive, aplicarea in practica a principiului aratat
va trebui sti se faca cu mult5 precauliune qi moderalie,
dar credem ch. judec5torii vor sti s clued ,
la bun sfarsit problerna grea ce Ii s'a incredintat». ,
Din ideea exprimatd in expunerea de motive, I
s'ar parea cd resultd legiuitorul german n'a
voit sa se indeparteze de sisternul adoptat in Co- I
dul francez s,i in alte legiuiri, cari, pentru definirea
delictului si quasidelictului, intrebuinteazd for- I
mule general e si simple, inadins pentru a putea fi
aplicate la toate modalit5i1e de acte ilicite si prejudiciabile,
iar pe de alta parte pentru a evita
metoada defectuoas5 a enumer5rei bunurilor personale,
pe cari Codul civil voe§te s5 le proteagd,
§i a cAror violare o consider d ca delict.
Articolul 1387 din Codul franccz, consacrand
formula «Tout fait quelconque de l'homme, qui
cause a autrui un dommage, oblige celui, par la
faute duquel il est arrive, A le reparer», este tipic
in aceastd privinta. Acela§i lucru se poate zice
de art. nostru 998, care nu este de cat o reproducere
fidela a textultii franeez.
Cum ca. aceasta a fost intentitmea printordiald
(37) Vezi Motive, vol. II, § 726.
a legiuitorului german, se poate vedea lamurit din
modul cum e redactat art. 704 din primul proiect
de redacfie al Codului civil german, care defineste
delictul civil in termeni tot atat de abstracti §i
generali, ca §i textul ar5tat francez. Articolul 704
din primul proiect german declara pur §i simplu,
cã ori-ce fapta ilicit5, resultatd din o culpa intenfionata,
sail din neglijentd, care causeaza altuia o
daun5, atrage dupa sine responsabilitatea ( 33).
Criticile posterioare aduse primului proiect al
Codului german ail gasit c sistemul formulelor
generale, consacrate de art. 704 §i imprumutat din
Codul frances, este defectuos. S'a obiectat in special
ea formula abstract a din Codul frances, nu
preciseaza in deajuns bunurile, pe care legea voe§te
sã le proteaga, nu delimiteaza cercul intereselor
individuale, recunoscut in drept ca intangibil, §i a
carui violare constitue un delict. Misiunea legei
este tocinai de a determina anume care interese
individuale, saü cari sferi de activitate stint garantate
de lege ( 30).
De acea si vedem cã in urm5, Comisiunea de cercetare
a Reichstagului german aduce modificari
insemnate art. 704 din proect, care in actualul Cod
a devenit art. 823, adoptand un sistem diametral
opus sistemului francez.
La, prima vedere s'ar parea ca art. 823, cu care
se incepe rubrica delictelor din Codul germ., este
mai practic, ma i concret , §i rnai lamurit, de oare
ce el, evitand formula general, procede dea drep -
tul la enumerarea bunurilor materiale si morale,
earl alcatuesc elementele esentiale ale personalitate
omenesti si a c5ror violare legea o considera
ca delict. Asa de pildd aliniatul I din art. 823 vorbeste
despre violarea vietei, a sanatdtei, a onoarei,
a libert5tei individuale, a proprietafei, sail «a
vre unui alt drept analog. Aliniatul II din acela§
art. prevede responsabilitatea in cazurile de violarea
vre unui text de lege, care are de scop protejarea
persoanei altuia («gegen em n den Schutz eines
Anderen bezweckendes Gesetz»). Art. 824 prevede
responsabilitatea pentru respandire de vesti
defdimatoare §i mincinoase, in scop de a lovi in
creditul cuiva ; ear art. 825 vorbeste despre seductiune
j viola rea onoarei femeei.
0 asemenea formula enuniterativa a delictelor
dupa genul lor a fost inadins adopta15 de redactorii
Codului civil german. Legiuitorul, zice Denkschrift,
n'a putut s5 se multumeasca cu principiul
«vag si nedeterminat» din Codul francez ; el a volt
sä cladeased principiul responsabilitatei delictuale
pe o basa ma i precis5, mai practica, pentru ca
cu chipul acesta sá creeze pentru hotaririle judeciitoresti
tin fundament legal mai solid «urn dadurch
eine feste gesetzliche Grundlage far die
riehterliche Entscheidung zu schafren» ( 40).
Fata de o ast-fel de metoada descriptiva a delictelor
civile, no credem ca instantele judecatoresti
germane vor avea mult mai dese ocaziuni,
de cat cele franceze, sä se planga contra insuficienfei
i imperfectiunei legei in asemenea materie.
Dac5 din punctul de vedere al sistemului
(38) Vezi R. Saleilles, opera citata, pag. 362, nota 1.
(39) Asupra istoriculuT redactarel art. 823, G civ. ger. a se vedea
Bericht der Beichstags.Kommission, pag. 57; vezT si Planck,
Biirgertiches Gesetzbuch, vol. 11, pag. 599, 605 si urrn.
(40) VezT Denkschrift, oper. cit., pag. 100.

628
MUM. JUDICIAR, No. 73.—Dumined 9 Noembrie 1003
francez, se intamplh cate o data eà cu gred putem
califica ca delict civil cutare sail cutare fapt, apoi
de sigur eh va fi cu mutt mai b area sh se Idea aceasta
din punctul de vedere al Codului german,
duph care trebue neaparat sh se preciseze dach
faptul intrd sail nu sub cutare sail curare categorie
de delicte. Tocmai pentru a evita aceasth dificultate
legiuitorul german a gasit de cuviinta de
a ma i addoga i faimosul art. 826, prin care creazd
un criterid ma'i larg de apreciere a responsabilitatel,
de.clarand cd pe langa categoriile delictelor
prevezute de articolele precedente (823, 824 si 825),
se va mai considera inch ca delict si ori-ce mod
de procedure contrar bunelor moravuri. Dar prin
aceasta nu face alt-ceva de cat ma i adaoga la rubrica
delictelor o noud categorie: actele sail omisiunile
contrare «bunelor moravuri».
Sä vedem acum ce trebue sá intelegem prin asa
zisele «bunele moravuri».
In aceasta privinth observam cd toti autorii suit
de acord in a recunoaste Ca conceptia «bunelor
moravuri» nu corespunde si nu e echivalentd cu
notiunea moralitdtei. Asa de pildd comentatorul
Endemann, care am vezut ma i sus, cä atribue o
insamnatate etich foarte mare dispositiunilor art.
826 Cod civ. german, in all loc al operei sale zice:
«nici intr'un caz nu poate fi lhsath instantelor judechtoresti
latitudinea nethrmurith de a introduce
principiile eticei in sfera raporturilor juridice. chci
In asemenea caz actiunea obiectiv5 a dreptului positiv
ar atarna in mare parte de sentimentul moral
subiectiv j tot-deauna schimbdtor al fie carui magisirat.
Nimene nu poate pretinde cä ideile sale
personale despre moralitatea sad imoralitatea unui
caz dat, sä le impue ca ceva obligator altora. Legiuitorul,
incredintand magistratulin aplicarea principiilor
moralei i paza ordinei sociale, a fixat in
acelas timp si anumite limite pentru aprecierea lui:
el nu poate aplica de cat acele principii morale,
earl in epoca data sunt generalminte recurioscute ca
atare qi practicate in viata ( 41).
«Bunele moravuri, zice comentatorul Leonhard,
sunt departe de a echivala si a fi identice cu Cerintele
moralei. Moravurile se razarnii pe regulele
conventionale ale bunei cuviinti si ale politetei
(Anstand), moralitatea insh represinth o
stare launtrica a constiintei. Dreptul, morala
bunele moravuri coincid impreuna numai in cc
priveste scopul lor final, care este fericirea omului.
In Manifestarile lor externe 1'10, ele se diferentiazh,
pentru ci depincl i sunt carmuite de factori
deosebiti. Asa dreptul este Uri -
-Srar voinyi, bunch) moravuri ail ca has opiniti
' publied, ear mora itatea represinth tendinta indivi-
-Thrriii"-de a ini paeat
'o - persediia eti eel 'Mai -ciir i maT ihoTelisiv Sn
llet, poate II acusath, din CallSa naivitatei si a lipsei
de oare cari scrupnle, eh a lesat bunele moravuri,
pe cand din contra un seduchtor viclean,
un phcatos ascuns, poate trece in ochii opinici publice
drept model de virtute si de hun5
Mai mult inch, in epocele de adanch decadentki
rnorald, imoralitatea cea mai v6,dith poate phrea
eh nu atinge de loc bunele moravurl, chci intr'o ase- I
( 41) Vezi Endemann, Einfahrung in etas Studiuni des Burg.
gesetzbachs, vol. I, pag. 435.
menea stare sociald ele nici nu existd. Pe de altd
parte bunele Jr -roravuri ale unui popor nu se presinth
ca 'Ceva unitar i invariabil, ci ele tot-d'auna
variaza duph diferitele paturi sociale si dupd
diferite epoci. Adese on ele interzic unele lucruri,
cari pot fi resultatul tendintilor celor mai nobile
si mai morale. Asa de pita sa socoate in genere
ca contrar bunelor moravuri traiul impreund a
done persoane de sex diferit, fdra a ft legate intre
ele prin cdsatorie, sail prin inrudire apropiatd, cu
toate ca in realitate un asemenea trai poate fl determinat
de scopurile cele mai oneste i mai cinstite.
De asemenea e considerat ca contrar bunelor
moravuri or ce fapt, care, duph parerea do-7
minantd (opinia publicd) poate servi ca red exem,'
phi, de si in sine faptul poate fi sevarsit cu cele
mai curate intentiuni ( 42).
Tata' dar eh insasi comentatorii germani concep
«bunele moravurio ca ceva cu totul independent
si distinct de morala proprid zish, ca ceva relativ
schimbhtor in spait i timp, avend ca bash' nu
preceptele morale, ci anumite regule conventionale
de build' cuviinth si politeth generalriiinte acceptate
de constiinta sociald, saii mai bine zis de
opiniunea publicci.
«Bunele moravuri», pe care nu trebue sa le confuncla
m cu morala, zice comentatorul francez T.
Huc, sunt obiceiurile dobendite pentru bine, intru
cat ele sunt protejate sad determinate Orin legile
positive ( 43).
Curtea din Turin a decis in sensul eh trebue socotit
ca find contrar bunelor moravuri tot cea ce
opiniunea public:a" considera ca ilicit Path de toata
lumea, sad fak nunial de anumite clase de persoane
( 4 4).
La dreptul vorbind, chestiunea bunelor moravuri
nu e niederi tratata in lege, de aceea doctrina
jurisprudenta francesd, spre deosebire de cea
germanh, decide cd chestiunea de a se sti dach
un fapt este sail nu contrar bunelor rnoravuri este
cu totul lasatii la suverana apreciare a judecdtorilor
( 45). Aceasta latitudine netarmurith data judecatorilor,
este criticata de unii autori mai noi.
(42) Vedi Leonhard, Da s Recht des BUrg. Gesetzbuchs in Einzeldarestalungen,
Berlin, 19t0, pag. 372-374.
(48) Vedi T. Hue, Content. theorique 6 t pratique du Code civil,
vol. I, pag. 174.
(44) Vedi Dalloz, Repertoire, la cuventul Culte, No. 114.
Laurent criticd definitiunea Curtel din Turin. El zice di, in
ce priveste bunele moravuri, nu trebue fdcut nicl o distinctiune
intre diversele clase ale societatei. Morala,trebue sä fie aceiasI
pentru toti oamenii. In asemenea caz insd care este morala, pe
care trebue sd o aplice judecatorul? SA fie oare morala religioasa
? Daca atat judecAtorii, cat si intreaga sociertte ar fi catolica,
atunci afirrnativa n'ar mai suferi indoiala. Cum insa oamenii
profeseaza diferite religiunI, care nu sunt de acord intre ele
asupra principiilor morale, atunci ne intrebam iarasi: care moraid
va servi ca regula judecatorului? Vona decide oare cil aceasta
sd fie irtorala filosoficd? Dar si sistemele fi'osofice diferentiaza
intre ele in aceastd privinta. Atunci putem zice ogre ca ju-
decatorul este Fara nortnd couducatoare in chestiuni de morala ?
Pe sigur nu. Moi _241a_este-progresiva, ea se schimbd neconknit, it '
SLP,r,galud-aceatni. neinceta1 PF.Pb..7.e.§le- cons-Pin-ca. om.eiveasca. 1
Fie care epoca a istoriei are o cincfria -cie-riaorala care, faird'i . v
se tinea slma de disensiunile partiale, este acceptata" de constiinta
f!generala. Din acest punct de vedere avem tot-d'a-una o moratei
pu_A b/icci ca si o opinie ptiNicei.,--conventfile'Voiitkare-aCcSter-M0-
1.7ir fl in acelas timp contrare bunelor Moravuri, si deci
nule. Laurent, Principes de Droit civil, vol. I, pag. 90.
(45) Baudry-Lacantinerie et M. Houques-Fourcard, vol. 1, editia
din 1902, pag. 236; Hallos, Repertoire Disp. 146; Laurent,
vol. Xl, pag. 491,

CCR1ERUL 11.1131CIAR, No. 73.--Dumineea 0 Noembrie 1003
Asa de pildá civilistul Marcel Planiol, inspirat de
sigur de autorii germani, in recentul sèü tratat de
drept civil, zice in aceasta privinta urmatoarele :
(Le pouvoir que les tribunaux tiennent ainsi de
Fart. 6 (art. 5 Cod roman) d'annuler les contrats
et autres actes des particuliers comme immoraux
est un des plus redoutables qu'ils aient regus de
La loi. Supposez-le exerce par des hommes passionnes,
par des moralises trop rigides ou par
des esprits sectaires, la liberte civil pourrait y sombrer.
Le seal corztre-poids possible est le! l'opiniorz
publique, le courant general des idees qui regle le
niveau moral d'urz penple et qui cree une sorte de
tolerance necessaire. On dit qu'un peuple a toujours
le gouvernement qu'il merite ; ou peut dire
de meme qu'il a toujours une jurisprudence a ppropriee
a son degre de moralite ( 46).
Vedem dar ca i autorii francesi, de asta data
de acord cu cei germani, recunosc ca bunele moravuri
n'ai1 nimic comun si nu trebuesc confundate
cu morala, intru cat ele constaii in niste 0biceiur
i norme de conduita sociala, aprobate
generalminte recunoscute de opinia publica din
epoca data.
Deosebirea intre doctrina francesa si cea ger-
Mana consta numai in aceea, c pe cand cea dinteiti
lasa chestiunea bunelor moravuri la suverana
apreciere a judecatorului, care cu chipul acesta
este instituit in adeverat censor asupra usantelor
si moravurilor publice, eea d'a doua, din contra,
fixeaza in aceasta privinth niste anumite limite
pentru apreciarea judecatorului, anume ca el neaphrat
trebue sa tind seama de acele regule de conduita
sociala, cari sunt recunoscute ca atare de
opinia
Deci dupa sistemul francez (5i eel romanesc) criteriul
bunelor rnoravuri resida in apreciarea subiectiva
si in convingerea intima a judec5totului,
precum in definitiv aceasta o cere i echitatea.
Dupd sistemul aerman, criteriul bunelor moravuri
consta din contra in regulele objective ale hunei
cuviinti, recunoscule ca atare de opinia_publicA,
cari prin urmare se irripun ffidecAtorului ca ceva
de -a gala verilt -dhcafara,
Acest din urma sislem, am vezut, eh e preconisat
si de civilistul Marcel Planiol, catre piirerea
caruia pare a inclina in timpul din urma i d-I
profesor Alexandresco (4 7). No nu numai eh nu
putem impartasi modul de a vedea a lui M. Planiol,
dar din contra credem cà sistemul francez,
aplicat 5i de jurisprudenta noastra, este de preferat
sub bate raporturile celui german.
Mai intai bunele moravuri, ast-fel precum le in-
(46) M. Planiol, vol. I, pag. 119 (editia a doua).—Singura le>
gislatie care, pe cat cunoastern defineste bunele moravurY, este
Codul civil al principatutui Muntenegro, care la art. 785 zice :
Ibunele moravurl sunt niste principi1 de onestitate si de drept
la observarea carora autoritatile nu pot tot-d'a-una sa constranga
pe particular, inst sentimentul public prescrie fie-caruia datoria
de a le respecta.. Vozi D. Alexandresco, Droit ancien et moderne
de la Rournanie, pag. 137, nota 1, asemenea i volurnul V
al Comentariilor sale, pag. 134, nota '2. Chestiunea bunelor moravurl
o gasirn tratata de d. Alexandresco i intr'o adnotatiune,
pe care distinsul profesor ne-a facut onoare a o adaoga la o hotarire
a noastra, publicata in Curierul Tudiciar din 1902, No. 17.
_ (47) Vez1 apreciarea d -lui D. Mexandresco asupra opiniel lui
Planiol in Cui^iertil Judicial., 1902, No. 17.
620
telege doctrina germana, sunt departe de a avea
acea importanta etica, pe care am vezut c le-o
atribue comentatorul Endemann. Cum pot oare
bunele moravuri sh ne «inalte ideile noastre despre
scopul justitiei i sa ne dea criteriul de distinctiune
intre echitate i formalismul legei» cand
stim ca in realitate se poate foarte bine intampla
ca actiunea cea mai inocent5 si ma i irepropbila
din punctul de vedere moral, sä fie calificata ca
numal din pricind ca socheaza formele rutinare
ale convenientelor sociale, saI contrazice
curentul opiniunei publice, care domina spiritele
intr'o epoch. data ?
Bunele moravuri nu ulcilita de loc de a fi hiennunate
cu aureola strhluci:oare sub care voesc
ni le presinte cornentatorii germani. Ele, in loc sa
represinte ceva InaltAtor i nobil, in loc sa ne indrepte
cugetarea noastra catre o stare de lucruri
ideal, ne tin legate privirile noastre de mediul
pamentesc, de convenientele sociale banale, cari
alcatuesc adese or un sistem urzit din cele mai
josnice compromisuri. Dad este asa atunci evident
ea bunelor moravuri nu li se poate atribui
vre o importanta absoluta, vre o putere obligatoare
inexorabilh, pentru motivul foarte simplu ct
ele nu sunt expresiunea convingerei noastre subiective,
ci represinta acea ce opiniunea puhlica
ne prescrie s facern, si 5tiut este ca opinia publica
nu tot-dea-una e oglinda adeverului, t ra.
tiunei si a dreptatel.
Pe de alt5 parte, daca piirerea comentatorilor
art. 826 Cod civ. german este ea criteriul bunelor
moravuri resida nu in convingerea intima i luminata'
a judecatAlui, ci in regulele externe ale
bunei cuviinti, sati ma i bine zicand in opinia pu-
atunci evident ca aceasta din urma capatit
ast-fel un rol extrem de important in aprecierea
faptelor omenesii, un rol pe care dansa nu l'a
avut nici o data in decursul evolutiei sale istorice.
Se da a5a zicand carte blanche opiniel publice
de a stabili criteriul legalitatei si al nelegalitatet ci
a crea rzormele obligaioare de corzdnitd sociald pentru
irzdivid. Preroaativa exceptional 5 de a preciare
a faptelor omene:ti 5i de stabilire a rea b ulelor de
conduita sociala, care pand in presentapartinea
exclusiv numai puterei legiuitoare a statului, de
acum inainte este deferitei oare cum unui factor
strein, ocull si incoherent, numit opinia publicd, care
cu chipul aeesta este instituild in rolul de legiuitor.
Din punctul de vedere principial o asemenea procedare
este nu numai nefolositoare, dar chear pericoloash.
Inainte lash de a demonstra aceasta s5
vedem mai intai ce trebue sá intelegem in drept
prin denumirea de opinie publicii.
(Va urtna) Vespasilan Erbiceanu
Magistrat, Tai.
423121NOMSVREZETAIIIEVIRMW
FRET
siedsa'
al )°, 1-rco'ri i es ae 1 °vre neda hri iv oPI°. sa il i v oa I r
dc pl Ci- .
f
vil al d-lui 1). Alexandresco.
Ofertele se vor adresa d-lui Codreanu, la acest ziar,
care se inshrcineazii a vinde colectiuni complecte
din aceasta' importanta lucrare.

630 CMITERUL JUDICIAR No. 73.—Domined p Noembrie 1903
mossosa■M.IIMM■011010/110.....MMPIW
celor interesati contra urmaririlor gagiurilor afectate
JIIRISPRUDENTA ROIKANi in virtutea aceste legi, se judeca de catre tribunal, de
urgentfi, in prima si ultima instanta i fara drept de
INALTA CURIE DE CASATIE St jUsTITIE, S. opozitie ;
Considerand c tabloul de distribuire intre cre-
Audienta de la 9 Septembrie 1903
ditor i a pretului esit din venzarea lucrulul urmarit
Presedentia D-lui G. LICI U, Consilier find unul din actele de urmarire, urmeaza ca si con-
Raschela Ion Tow Jerusalmy in calitate de tutoare a minorilor testatia la acest tabloa, cand urrnarirea a fost facuta
sé copii cu Banca Agricola din Constanta de Banca agricolfi asupra unui object amanetat el, se
Banca agricola.— Imprumut.—Amanet. — Urrnarirea judeca de tribunal tot in prima si ultima instanta,
lucruritor amanetate. Contestatie. --Tabloil de distri- deci fara drept de ape!;
buirea pretuluI.— Competinta.— Cum judeca tribunalul.— Ca dar, Curtea de apel, resping8nd apelul contests-
Daca existfi drept de apel si de opositie. — (Art. 19 si torilor, a dat o buna interpretare sus mentionatului
29 din legea Bancii agricole).
art. 29, si dee motivul de casare este neintemeiat.
Pentru aceste motive si in unire cu conclusiunile
Dupa art. 29 din legea constitutiva a Bancii d-1ui procuror general G. E. Schina, Curtea, respinge
agricole, contestafiile celor interesafi contra urma- recursul, etc.
ririlor gagiurilor afeetate in virtutea acestei leg l se
judeea de care tribunal de urgenfa, in prima si
Audienta de la 23 Septembrie 1903
ultima instanfa si fara drept do oposifie.
Presedentia D-lui C H. PHEREHYD E, Presedinte
D. Miliaresi cu Ministerul de finance
Ast-fel, tabloul de distribuire intre creditor i a
Registre comerciale. — Stabilimente cornerciale prin-
prefului esit din venzarea luerului urmarit find cipale.—Sucursalele lor.—Daca sunt tinute a avea re-
unul din actele de urmarire, contestafiile la acest gistre. — (Art. 22 si 23 Codul comercial).
tabloa, cand urmarirea a fost facuta de Banat agricola
asupra unui obiect amanetat ei, se judeca
de tribunal tot in prima si ultima instanfa, fara
drept de apel.
Obligatiunea pusa comercianfilor prin art. 22
din Codul cornercial de a (me registre pentru
stabilimentele lor comerciale se aplica nu numai
pentru stabilimentele principale ale comercianfi-
Decisiunea 354/903. — Respins recursul facut lor ci si pentru sucursalele lor.
de Rachela Ion Tow Jerusalmy, contra decisiei Decisiunea 378/9031P. — Respins recursul facut
Curtil de apel din Galati s. II cu No. 100/902, de D. Miliaressi contra sentintei trib. .Constanta
In proces cu Banca agricold din Constanta. cu No. 28/903, in proces cu Ministerul de finante.
Curtea,
Ascultand ditirea raportului facut in causa de d-1
presedinte Ch. Pherekyde ;
Pe d. avocat 13. Cernea, in desvoltarea motivelor de
casare ;
Pe d. avocet M. Flechtenmacher in combateri ;
Pe d. procuror general G. E. Schina in conclusiuni,
find minori in causa.
Curtea,
AscultAnd citirea raportului fficut in causa de d-I
consilier G. Limn;
Pe d-1 avocet Livescuin desvoltarea motivelor de
casare;
Pe d-I avocet Negulescu in combateri;
Deliberand,
Asupra motiuului de casare inuocat:
Deliberand,
Asupra motiuului inuocat :
gViolarea art. 452 si 453 Pr. civ., gresita interpretare a art. 29
din legea BancEi agricole. Curtea de ape! din Galat i respingendu-mi
ca neadmisibil apelul ce am facut, contra sentintei ' tribunalului
Constanta, dat asupra contestatiunel ce am facut la distributiunea
pretuluI venzarel averei mobile a debitorului S. Abdula,
violeaza art. 452 si 453 Pr. civ: care prevede cä partile
nemultumite vor avea drept a apela sentintele tribunalulul In aceasta
materie in termen de 15 zile de la pronuntare ; dã o gresita
interpretare art. 29 din leaea Bancei agricole, care vorbeste
numal de contestatiele la venzlirile gagiurilor Bancei i maro ineste
numai pentru acest cas dreptul tribunalulul a se pronunta b
in prima si ultima instanta.
Avend in vedere decisia supusa recursului, din care
se constata cri recurentiI Rachela I. Tow Jerusalmy
facend contestatie inaintea tribunalului Constanta
In tabloul de distribuire a prelului resultat din
venzarea averel mobile a lui Sulirnan Abdula, venzare
care s'a facut ciupa cererea Baum agricole, intima là
azi in recurs, in calitate de creditoare gagist§ Si cosiform
lege el constitutiva, tribunalul, prin sentinta cu
No 691902 a respins conteslatia ;
Ca facendu-se apel de ca he contestatori, Curtea de
ape! din Galati, prin decisia supusa recursului, le-a
respins apelut ca neadmisibil in basa art 29 si 19 din
legea constantly a Ba'ncei agricole ;
Avend in vedere art. 29 din legea constantly§ a
Bncei agricole ;
ConsiderAnd eh dupa acest text de lege, contestatiile
NITiolarea legei comerciale art. 22 si eroare grosiera de fapt ;
.Dionisie Miliaressi comerciant n Constanta de fainarie, produg
din macinatul morel ce are in comuna Cerna-Voda,
stabilit sediul la Constanta, de unde conduce toate operatide sale
de cumperari de producte pentru moara si de venzari a derivatelor
de la zisa moara. Ca consecinta, are si registrele : jurnal,
copier si inventar, far la moara din Cerna-Voda, poseda numal
un registru-jurnal de productele primite i produsele morel. D-1
controlor fiscal de si cunoaste modul acesta de operatie, care
dateaza de la 1889, data de cand Miliaressi a cump6rat moara din
Cerna-Yoda, ne amendeaza prin procesul-verbal din 29 August
1902 cu lei 214 bani 15, in puterea art. 78 combinat cu art. 16
al. 1 din legea timbrului, pretinzend cä i la moara trebue 'sã
existe registru-inventar. Tribunalul Constanta ne respinge apelul,
ar,o;umentand cä, moara din Cerna-Yoda ar fi sucursala cantorului
din Constanta, eroare grosiera, de oare-ce in cantorul din
Constanta nu se debiteaza de cat produsele morel din Cerna-
Yoda, nu este stabiliment principal la Constanta, care sä aiba
sucursala in Cerna-Voda, caul o sucursalä presupune alimentare
de la un stabiliment similar principal, Miliaressi insa. in
cantorul din Constanta nu opereaza de cat unul i acelasi stabiliment
comercial, moara din Cerna-Yoda i toate registrele le
are aci.
gLeoluitorul prin art. 22 si 23 Cod. comerc., cere existenta registrefor
pentru stabilimentul cornercial, i stabilimentul nostru
este unul cum s'a dove,dit la fapt i o recunoaste i tribunalul
prin zisa sentintax.
Av8nd in vedere sentinta supusa recursului din care
se constatfi ca recurentul de asta-zi, Dionise Miliaressi,
facand apel in contra procesulul-verbal al controlorulul
fiscal din judetul Constanta, prin care e condamnet
la amenda pentru ca n'are registru-inventar la

iiii■sobrio.*Maksomim11■11■re
CtITARUL JtTb1CIAR, No. 13.—Dumineca 9 Noembrie 1903
moara Cu aburi din Cerna-Vocla, a sustinut inaintea
tribunahj1u c, acea moara e o sucursala a stabilimentului
de comer, ce are in Constanta, unde are sediul
principal al tutulor afacerilor sale comerciale i unde
are un asemenea registru ; ca densul neproducand insa
nici-o dovada, tribunalul i-a respins apelul ca nefondat
;
Considerand cá fata. de constatarea .facuta de tribunal,
ca recurentul insusi a sustinut eh inoara din Cerna-
Voda e o sucursala a stabilimentului principal din
Constanta, motivul in ce priveste eroarea de fapt a
tribunalului asupra acestui punct e neexact In fapt ;
Ca tribunalul n'a violat Did dispositiunile art. 22 C.
comerc., care prevede obligatiunea comerciantului de
a tine intr'alte registre si pe cel inventar, de oare-ce
din sentinta sa se constata ca recurentul n'a dovedit
cu nimic Ca moara de la Cerna-Voda ar fi o sucursala
si nu un stabiliment principal. Ca char daca stabilimentul
de la Cerna-Voda n'ar fi de cat o sucursala
aceasta nu'l ar dispensa de a avea registrele cerute de
lege;
Considerand ca recurentul n'a dovedit Ca are asemenea
registre. pentru a constata operalmnile facute
, la Cerna-Voda, nici la Constanta nici la Cerna-Voda ;
'Ca prin urmare, motivul de casare e nefondat.
Pentru aceste motive, Curtea respinge recursul, etc
INALTA CURIE DE CASATIE $1 JUSTITIE, Seetiunea 11
Audienta de la 26 Septembrie 1903
Presedentia D-lui N. rdANDREA, Presedinte
D. Niculescu, eel-6 certificat pentra. regula drepturile la
pensie T
Curtea de compturi. — Incheer.i relative la certificatele
constatatoare de anii serwiti, fie in armata, fie in
cele l'alte functiuni ale Statulul. Daca sunt supuse recursului
in casatie.--(Art. 25 Si 65 din legea Cutlet de
compturi si art. 36 din legea orkanica a Cartel de Casatie.
Liberarea de certificate constedcitoare de anii
serviri, fie in armatci, fie in cele-l'alte functiuni
ale Statului, nefiind de cat un act de administratie
al Gullet de compturi, incheerile pun care
se admite sail se refusa liberarea unor asemenea
certificate, on determina modal cum se
calculeaza i se constatci anii serviti in armata
sail' in oil-care altei functiune publica, nu pot fi
privite nici ca decisiuni date in casurile aratate
de art. 65 din legea Curtei de compturi, nici ca
un act judecatoresc prevedut de art. 36 din legea
Culla de casatie, i dar recursul in contra
Ion nu este admisibil.
Decisiunea 395/903. — Respins ca inadmisibil
recursul facut de D. Nicolescu, contra decisiunel
Inaltei curl de compturi, s. II, No. 964/902.
Curtea,
Ascultand citirea raportului facut in causa de d-1
consilier I. Duca ;
Pe d. procuror de sectie St. Statescu, asupra incidentului
de inadmisibilitatea recursului ; Si
Pe d. avocat L-t Al. Teodorescu in combateri.
Asupra chestiunei de a se fti &di recursul de Nei este
sail nu admisibil:
Mend in vedere c incheerea Curtei de compturi,
atacata cu recurs este data asupra cererei recurentului
d'a i se libera un certificat constatator al anilor
SerVill de ansul In =al ;
onm ■■■■
Considerand cä In virtutea art. 65 din legea pentru
organisarea CurtiT de compturi din 29 lanuarie 1895,
sunt supuse recursului in casatie decisiile Curti de
compturt asupra conturilor casierilor manuitori de
bani publici si de materie, decisiile pronuntate asupra
conturilor de administratie, precum i hotailrile pronuntate
asupra apelurilor facute in casurile prevezute
de art. 25 din citata lege ;
Considerand de asemenea ca in virtutea art. 36 din
legea organica a Curtii de casatie, nu sunt supuse recursului
in casatie in cazurile prevezute de acest art.,
de cat actele judecatoresti ;
Considerand ca liberarea de certificate in care sä se
constate anii serviti, fie in armata fie in cele-l'alte
funcliuni ale StatuluT, de catre militar saü oni-ce alt
functionar public, nu este de cat un act de administratie
al Curtii de comptur i dar, incheerile prin care
se admite sail se retusa liberarea unor asemenea certificate,
on se determina modul cum sä calculeze
sa constata anii servitt in armata saü oil-care alta
functiune publica, neputand fi privite nici ca decisiuni
date in casurile aratate de citatul art. 65 din legea
Curtei de compturi tact ca un act judecatoresc prey&
zut de art. 36 din legea Cure l de casatie, recursul in
contra lor urmeaza a fi respins ca inadmisibil.
Pentru aceste motive, Curtea, respinge, etc.
Audienta de la 30 Septembrie 1903
Presedentia D-lui N. MANDREL Presediate
Maria Al. Condeescu cu Stelian §ti Gh. Vasiliu
Urmarire imobiliara. Adjudecatar
Supraticitare. Adaosul ce tre,bue sa depuna supra-
licitatorul.-- (Art. 547 Pr. civ.).
Nimeni, nici chiar adjudecatarul provisoria,
nu poate fi primit Se supraliciteze dacci nu va depune
adaosul de a zecea parte peste preful eqit
la prima licitare.
Decisiunea 400/903.—Respins, in urma unei
diverginte, recursul facut de Maria Al. Condeescu
contra ordonantei de adjudecare a tribunalului
Braila cu No. 1841903, data' in proces cu Stelian
Si Gh. Vasibu.
Curtea,
Ascultend citirea raportului facut in causa de d-I
consilier M. lulian
Pe d. avocat I. 'Bratescu in desvoltarea motivelor
de casare ;
Pe el, avocat Niculescu in combalerl.
Deliberand,
Asupra motivului de casare, remas in divergintci :
EExces de putere i violarea art. 547, 549 si 550 Pr. civ,
Tribunalul adjudecand prin jurnalul cu No. 4885/902 din
25 Septembrie 1902, imobilul ipotecat asupra d-lul George Malbantof
cel care oferise cel mai mare pre t si care depusese garantia
legala pentru comite un exces de putere vio-
leaza dispositiunile suseitatelo r texte de lege, cand in ziva de
4 Octombrie 1902 cu ocasiunea supra-licitatiunel respinge dintre
coneurenti pe d. Malbantof ,
dii adever, din jurnalul cu No ... din 4 Octombrie 1902 resulta
ea cu ocasia supra-licitarei, s'a presentat i d. Malbantof
care, ea prim adjudecatar, a voit sä concureze ,
ETribunalul insa sa opus la aceasta si din oficiii, fara nic o
opunere din partea noastra sail a creditorilor urmaritorl, cu de
la sine putere respinge de la supra-licitatie pe d. Malbantof, sub
pretext ca nu s'a conformat dispositiunilor art. 547 Pr. civ., adica
sä depuna a 10-a parte din pretul cu care se adjudecase
asupra sa imobilul, primind cu toate acestea pe alte persoane
fárä garantie sä supra-liciteze i fara sa dovedeasca el ai eali4
tatea de a se purta ca supra-Iicitator i adjudecatari;
ft Nicer% legea nu cere ea adjudecatarul, cu oeasia oupralicio

CtiftlERUL JUDiCIAR, No. 'M.—numineca g Noemiwie lgd
tarel, sä depue o nou6 garantie, i nicl e admisibil aceasta , cad
adjudecatarul prim proprietar al imobilulul, este eel mai serios
concurent, are o garantie depusa si in virtutea acestor doue
calitAtI, are tot dreptul sä concureze la supre-licitatie fail de
nicT o alta garantie ; din acest punct de vedere tribunalul denatureaza
legea si interpreteaza gresit art. 547 si urmatoriI
din Pr. civ., i prin aceasta m prejudiciazti i inlatura adeveratil
concurentir s.
Avend in vedere ordonanta de adjudecare ;
Considerand ca dupa art. 547 Pr. civ. nimeni nu
poate fi primit sä supra-liciteze, daca nu va depune
adaosul de a 10-a parte peste pretul esit la prima licitatiune
;
Ca, in speta, tribunalul obligand pe adjudecatarul provisoriii.
G. Malbantof, care cerea sã fie primit la supralicitare,
suma de 221 lei, spre a complecta adaosul de
a 10-a parte peste pretul esit la prima licitatie si acesta
refusand sä fach o asemenea depunere, cu drept
cuvent tribunalul nu l'a primit sä supra-liciteze ;
Ca deci motivul este nefondat.
Pentru aceste motive, Curtea, respinge, etc.
TRIBUNALUL ILFOV, Sectia Comerciala
Audienta de la 22 August 1902
Presedentia D-lui G. LAHOVARI, Judecator
Ion S. Codreanu cu Iorgu Th. Dorojan
Sentinta No. 11SO
Cambie.— Exceptiunile ce se pot opune de debitor.—
Actiune cambiala. — Actiune tn nrditatea cambia. —
Daca se pot conexa. ( krt 349 Cod comercial).
Retract litigios. Cesiunea unul drept derivand dintr'un
fapt comercial. Daca se poate propune retractul
litigios. — (Art 44 Codul comercial ; art. 1402,
1403 si 1404 Codul civil).
1) Debitorul unei cambii nu poate opune exceptiuni
cart sã intaNie condamnarea la plata,
de cat numat clacei aceste exceptiuni sunt lichide,
exigibile, de o grabnica solutiune si in toate Casurile
intemeiate pe o proba scrisa.
Ast-fel, conexarea actiunet cambiale intentala
de posesorul cambiel cu ac(iunea in nulitatea
cambia intentata de debitorul cambiei nu poate
fi admisa nefiind o exceptiune Uchida, exigibild,
de o grabnicd solutiune si dadi nu este interneiatä
pe o proba scrisa.
2) Retractul litigios prevezut de art. 1402,
1403 si 1404 din Codul civil, nu poate avea
loc in cas de cesiune a unui drept derivend dintr'un
[apt comercial.
S'a ascultat reclamantul Ion S. Codreanu si d-1 avocat
A. Atanasiu din partea intimatului lorgu Th.
Dorojan.
Tribunalul,
Asupra incidentulai ridicat de intimat de a se conexa
aceasta actiune cambiala cu actiunea In nulitatea cambia;
Avend In vedere ca dupa dispositiunea art. 349 Cod
cotner. debitorul lane cambii nu poate opune excep-
Punt' care sá intarzie condamnarea la plata, de cat numai
dad aceste exceptiuni sunt liquide, exigibile, de o
grabnica solutiune si in toate casurile intemeiate pe o
proba scrisit ;
Avend in vedere ca exceptiunea propusa de intimat,
ha este lichida, exigibila, de o grabnica solutiune i nici
intemeiata pe o proba scrisa, asa ca acest incident ur-
Ineaza sa fie ropins ca neintemeiat ;
Tipografla Ziarulul CUMBRIA, JUDICIAR, SU, Carol
In fond :
Avend in vedere actiunea intentata de Ion S. Co.
dreanu, prin petilia inreg. la No. 16220/902, contra Id
Iorgu T. Dorojan, pentru a fi condamnat la plata somel
de 2000 lei cu dobanda legala de la scadenta cambief
pana la achitare, cum si a i se acorda i cheltuell de
judecata
Avend In vedere conclusiunile partilor ;
Avend In vedere ca in sprijinirea acestei acliuni re.
clarnantele se reserva de o cambie, cu data 20 Octom.
brie 1899, cu scadenta la 20 Mal 1900 si cesionata d-sals
la 6 tulle 1902. prin actul autentificat la No. 678, de
catra judecatoria ocol. 4 din Bucuresti ;
Avend in vedere ca prin presentarea mentionatell
cambil, reclamantele s'a dovedit pe deplin actiunea sg
Avend in vedere ca intimatul se opune la plata cambiel
pe motiv ca, reclamantele find avocat, nu polite
sa se poarte ca cumparator de drepturl litigioase ;
Av8nd in vedere cä aceasta alegatiune nu a fest
sprijinita pe nici o proba, ca chiar daca ar exista yr*
un litigiü totusi, dupa dispositiunea art. 44 Cod corn.
retractul litigios prevedut de art. 1402, 1403 si 1404 C., ,
civil, nu poate avea be in cas de cesiune a until drept,
derivand dintr'un fapt comercial ;
Ca ast-fel find, actiunea urmeaza sá fie admisA
justa Si bine intemeiata ;
Av8nd in vedere art. 43 si 46 C. corn.
Pentru aceste motive, adMite actiune, etc.
(ss) Gr. Lahovari si D Negulescu.
p. Grefier (s) S. Niculescu.
E3I8LR IOGRAFII
A apeirat fascicula Ill-a :
CAMBIA si ACTIUNEA CAMBIALA
(Comentariul TitluluI IX din Codul comercial)
de
N. M. PARVULESCU C. ST. RADIAN
Licentiat in drept,
§i
Licentiat in drerd,
14agistrat Advocat
Be venzare la auteri in Plee§ti. Pretul lei 1.50
Aceasta luerare find dP un fobs practic atat pentru magistratI si
advocatl cat si pentru comercianti, o recomandam cititorilor nostri.
A aparut
CODUL de COMERCIU
eu
NOUA LEGE A FALEVIENTELOR
—= ADNOTATA
COPRINZND SUR FIE-CARE ART1COL
I) Trinsitere la autori. 11) Jurisprudenta roman&
III) jurisprudenta strain& IV) Motive. V) Note expli-
cative i scurte consentarii
de
, Ion N. Cosarescu §i Em. M. Dan
pet- La flnele Codulul s'a adaogat Expunerile de motive din aniI
1885, 1899 §i 1900, precum §i un Index aifabetio
PRETUL 6 LEI
DE VENZAIIE : La tipografia saü redactiunea acestul ziar, nu.
eurest, str. Carol 19 sail Strada Artel No. 1.1, in dosul Palatulul
Justitiel, de uncle se expediaet contra valoare, mare' sail mandat
pos,tal.
19, Bucureftl— Preprints'. Ion 8, Codroano..-o, 424.

, .
. . .
ANUL XII, No /4 Oil ettainplar 50 baiall ' .101 13 Noeml3rie 1902
,
Us nuttier
,
vechl 11 led
CURIER IL
j
,
'
DOCTRINA — JURISPRUDENTA --- LEGISLA'flUNE — ECONOMIE POLITICX — FINANTE
. ,
Dmad,roR : D. ALEXANDRESCO 11
-
PRIM-REDACTOR: I. N. CESARESCu
SICIAR
..
- ABONA.MENTUL
11 A , PARE . , . REDACTIA §I --- ADNINisTRATIA .
pe an 30 let; 6 Lunt 16 let; 3 Lunt 8 let \
titudentn Otago tie Jumetate
lido dove orl pc sepordoa sue redactmea viol comity! I3UCURESCI
-
-
— ___ , S1 1 --- Strada Artc# --, 11
a ,trillnatataa : 40 lel\ po an, 20 pe '6 lunil Abonamentele se plates° tot-d'a-man Inainte . ,
in dosul PalatuluT JustitiT
,
SU1VIAIR : zi matoarele: ((Nu oil cc rnanifestare psibica colec-
, . tivd exprirkii in realitate o opinie public. Opinia
blic5 n entru a n utea avea
Altrnismnl ea principiti obligator in dreptni positiv (or.. 0 II ' ‘ autoritate, trebue sd
mare), de d-1 Vespasian Erbiceanu;
fie adeveratd, sincerd ..si intemeiatd pe consiinfit
JIIRISPRUDENTI ROMANI mentul general al inteleginfelor celor 'nal superioare
' Curtea de easatie, ieclia 1: Regularn . ent de competinid in afa- dintr'o tard». La aceste cavinte avocatul G. A. Puoerea
V. fucarcei fi Maria Ion Durnitra ; gliese adaog5: «§i tot-d °a-una s'a alcatueascd o stare
Curtea de apel nue., seetia t: C. N. Berevoi anu cu - C. Peclrazoli ; sufleteascd constardd 0 (49).
Trib. Ilfov, seetia III: Athena C. Deleana cere punerea sub inter- lath'
pcirintelui dictie a seii Constantin Marathea cu cuvinte de, aur, e xcla im " Sbl io I i e ace f" 4 nd a-
o NotA. . ' ' 6
Ballehetul Baroului de Ilfov. v ' luslune la Parerile lui Pagliese §i Bonglli, dar care
‘ in acela§i timp renidn cuvinte cle5arte 1
,
., . . . .
. Unde se ,poate gasi acel j udecator infarlibil care
Altruismul ea pm -110101u obligator in dreptul sa fie in stare_sa distinga drn vertiginoasa mani-
, ..,.!.., festare , a spiritului colectiv care e patea.. acleve-
P°SitI V , . ra t'' a, emeinica t ' §i. " senatoasa, — ' §i care e ' partea falsa, -
(Unul din noile experimente ale Cedulul civil german) §u.breda, resultatul unei * start " de lucrura " patolo-
, ' g lee, sail al suaestiunei impuse prin perfidia cdtor
va ziari§ti §i politiciani interesati, pe cart multi/Ilea
(Urrnare) (') ' " creduld §i naivd it urrneazd Cu entusiasm?Cine va
avea dreptul ,$5 stabileascd , in fie care cat dat ca
Until din fenornenele cele mat caricoase, mat an curent oare care deidei, emanat de la colecpulin
studiate §i mai grele de definit din psilio- tivitatea social, merita sati nu denumirea de Ologia
colectiva dste de sigur opinia publicd. Dupd pinie publicd ? Prin ce rnijloace statistice va putea
Voltaire, opinia publica' este «un ., bruit gni es,t cine -va afirrna intr'un mod absolut ed majoritatea
l'echo de mule autres,lirnitsh ; -dup) :$.,iryan, ea gande§te in cutare mod mat molt , de cat in altul?
e'Stel(ile cri"riiii. TOii sorfrAune cas2rne» . ; dupd Prin cc criteriti sociologic se pot distinge cu
4.rtnia,D„iiilli,:din eSte - quile ,parole „sureete,,D. exactitate intelegintele §1 caracterele superioare din-
Praesorul Sorpib Sighele, uniirdiliCei mai a'danci tr'o tar a de cele mediocre salt inferioare ? ( 0)
cercetatori a pronlemelor de psibologie colectiv5, Gabriel Tarde, cu obi§nuita sa finet5 de analisa,
zice cd, «opinia publicd este aproape tot-d'a-una In observa ca' opinia public a foarte rare on og,lin-_
lurnea noastrd acea cc D-zeti este in ceriuri : un de§te In sine g4nclirea §1 credinta publicului lumijudecator
invizil, inpersonal de' care trebue .sa ne nat, a oarnenilor de elitd, ci mat tot-d'a-una retemem;
ea e, ca si religia, o pntere oculta In nu- presinta opinia mu/tin/et, convingerea majoritAfilor
mele careia s'at sever§it eroismele cele mat su - §i. a maselor. .i ,!tiut este cä unul din caracterele
blime, alaturea de faptele cele mat la§e §i mai ne- esentiale si . constante a majorittifilor este niediodrepte;
ea e ca i o lege ce 'se poate interpreta a critatea intelectuald si morald. ColectlYitatea este
tort on a raison in lie care moment al 'vieei; ea un teren, In care calitdtile rele, instinetele josnice
represinta expresiunea adeverulut dar cele mat a- ale indivizilor se desvoltd cu mare u§urintit, pe
dese on a erorei ; ea e ca i tin drape! care se cand calit5tile bune se anihileaz5 i dispar. De acea
desfa'§ur5 In partea din cotro bate sv4ntu1. Despre e cent 6 morala ,colectivd este cu mult inferioarit
densa poll spline on ce voe0I i tot -d'a -una vet moralei indiyiduale, pentru ell nut-nal aceasta din
avea dreptate. Opinia public, adaogg el, este un urm5, spre deosebire de cea dintai, poate fi Intefenornen
aproape nedefinibil, pentru cd pan In meittA pe ratiunea Sdn4stoas5 §i pe adeverate idea.
pre.sent a lost foarte pulin studiata ( 48). hint altruiste §1 umarritare.
Deputatul italian Iluggero 13onghf, intr'un clis- Acest fenoinen de inferioritate §1 pejorafiune a
curs memorabil tinut In parlamentul italian In anul moralei sail mat bine zis a rnoravurilor colective
1873, ......_. zicea _ despre opinia public5 intre allele us- , . . . . . .
(49) Vedi G. A. Poglaese, La pubbea Opir12012e, in lizvista di
giurisprudenta, pe anul 1898, No. 9.
(') Vecli Carieria Judicial No 70, It, 72 0 73 a. d. (to) S. Sighele, opera eitatel, pag. 213 Fil! urrn, .‘ vecli asemellea
(49) Veil Scipio Sighele, La foule criininelle (essli de psycho- ei G. Le Bon, Psychologie des follies, papa, 1902, fag. 90 (ediiia
lo2,1e collective), Paris, 1901, peg., 212..(edifia a cloua), a aSea). ' -

634 CU11ERIJL ittliCIAR, No. 7-4.—Jo1 13 NOembrie 1903
(colectivitatea iiu poate avea de cat moravuri, ear
nu morale' propriii zisa), se explica prin aeea ea'
in colectivitate pdturile bune si superioare ale caraeteralui
omenesc acele pe earl civilisatia si educatia
a reusit sa le fO'rrneze ig cati'-va indivizi privilegiati,
sunt in5dusite de pdturile inferioare, transmise
prin atavism de' la generatiile trecute, i cari
alcdtuesc patrimonial comun al tutora. Aceste din
urrnd pdturi apar usor la suprafatd, cap5t5 inriurire
precunipdnitoare, determinancl directiunea tutulor
manifestdrilor psihice colective, cari aü puterea
nerneritata' de a forma opinia public ( 51).
Acest.fenomen, pe care G. Sergi il numeste stratificatiUnea
earacterului, alcattreste adeverata causd
pentru care psihologia cblective prea rare on este
condusa de togica, de bun shirt si de eehitate ( 52).
P5turi1e noi ale caracterultri omenesc tot-deauna
stint eclipsate de' paturile vechl, atavistice, pentru
cä tot ce e de formatiune recent 5 in organism dispare,
se disolva' inainte de cea cc are origine mai
veche. Funcliunile organice ap5rute in urma', zice
Ribot, sunt cele clintai care incep a degenera ( 53).
In on cc rnanifestare co1ectiv5 personalitatile
diStinse dispar, se confund5 in personalitatea anted
si imensd a multimei, stabilinda-se intre ele un fel
de diapason moral si intelectual comun ( 54).
Colectivitatea, fie ea organisata sati neorganisat5,
fie ea jurit, cornisiune, adunare saü multirne, nu
se poate r5dica la inaltimea inteleetual5 a indiviclului
isolat, de acea ea da' un produs moral si intelectual
mai prost de cat acela pe care l'ar da fie
care individ luat in parte ; i aceasta din caus5 c5
talentul, geiut, inteleginta nu se conmnic5, dupa
scum se comunied de pi1d5 sentirrientele,si emotille.
Acelas lucru se observe' si in opinia public,
care este tot o manifestare a spiritului colectiv.
Pdrerile laminate, rationale si drepte rernan mai
tot-de-auna pe al doilea plan, ap5rand la iveal5
triumfand parerea general a multimei, aprecierile
maselor earl determin5 curentele opiniei publice
si call pot fi usor influentate de ziaristic5, sett de
cutare saü cutare persoand interesatd. «De l'argent,
beaucoup de- 1' argent, touj ours de l' a rgent, zice Sighele,
et, i'on cree l'opinion publique que l'on veut ( 55)/
Deed atesta este caracterul intim al opiniei publice,
atunci ,putem oare admite sisternul doctrinei
germane, preconisat si de civilistul M. Planiol,
care, creaza din opinia publica un adeverat criterid
al bunelor moravuri, obligand pe judec5tor, ca, la
(5 1) Wet Gabriel Tarde, Les crimes des foules, Lyon, 1892, pag.
19 ft Foules et .sectes au point de vue criminel, hi Revue de deux
blondes 1893, vol. 6.
(2) d. Sergi, La stratillcazione del carattere e la delinquenza,
Messina, 1898.
(158) Th. Ribot, Les maladies de la volonto, Paris, pag. 161
(editia A 15). ,
(51) G. Tarde, Le public et la foule, In Revue de Paris, nu-
'penile de 15 tulle si 1 August 1898; a se vedea de asemenea
excelentul articol a lul De Roberty, L'dlite et ta foule publicat
lii Hamanitd Nouvelle, pe, maul 189§.
in manifestarile psihice ale multibleI aveno a face, zice Enrico
Ferri, cu fenomenul nurnit fermentatia psihologice : germenil
tututor pasiunitor se rAdicg din adincimile sufletului la suprafat
,, si precuno din reactiunile chinoice intre ma i mite substante,
se °On substante noul i cliferite, tot asa din reactia
intre mal notate sentimente diferite, naso ernotiuni noi i teribile
necunosente pana atuncl sufletulni onienesc. Opinia WI Ferri
e clita dupa S. Sighele, op. cit., pag: 78.
(6-.) S. Sighele, op., cit., pg. 244; Vez1 si G. Le Bou, Psychologie
des Foules, pair. 27,
aprecierea faptelor omenesti, s5 se conduce' nu de
convingerea sa personal, cum cere echitatea, ci
s5 se orienteze dupe' vederele stabilite de curentul
opiniei publice?
Popoarele actuate air cheltuit deja multa trud5
vdrsat mult sange pand cc at ajuns sä-si intoemeascd
cum se' cuvine organele Ion legiuitoare,
chemate a crea norrnele de conduita socia15 a
omului. Actualrninte ins, al5turea de aceste orgene,
vedern r5dicandu-se de o datd, cu aceleasi
pretentii, opinia publica, o putere ocultd, haoticd,
schimbdtoare, lipsitd de on cc norma de orientare.
Sunt cazuri in car i legiuitorul tine mai mult sail
mai putin sarn5 de opinia public, dar tot-de-auna
are grija d o controla si verifica de aproape. De
asta data irtsd vedem ca, sub masca bunelor moravuri,
s deschicl larg portile opiniei publice, permitandu-se
acestia a p5trunde in domeniul dreptului
pusitiv, fdra cel ma i mic control si supraveghere.
Pane' in present am fost deprinsi s5 ascu1t5m
numai de poruncile legei ; de acurn inainte mnsi
vorn trebui sà ne supunem clespotismului opiniel
publice, care are si ea pretentii de lege.
E greti de prezis cc resultate practice ar putea
da aplicarea constiincioasa a sistemului german.'
Insi redactorii art. 826 am vezut c5 recomanda
judec5torilor de a aplica cu prudentd si moderatiune
textul ar5tat. Aceasta dovedeste c5 ins 5si legiuitorul
s'a ternut de pericolul ce ar putea resulta
din o interpretare 1arg5 lard restrictii a principiului
bunelor moavuri.
Evident ca' dace' leginitorul german (15 asenaenea
consilii magistratulm, aceasta denot5 c5 intelesul
si continutul art. 826 sunt rnult mai largi, de cat
imarginele in cari legiuitprul a voit s5 fie el interpretat.
Total deci e la'sat aci la prudenta i chibzuinta
magistratului, care, on de cate on va avea
de aplicat art '826, va trebui arninteasc5 de
sfaturile cc i se dad in aceast6 privint5. Deseversirea
operei inceputd de legiuitor e 1dsat5 cu chipul
acesta pe same judecdtorului, care este chemat a
stabili sensul i rnodul de aplicare a art. 826 si a-I
pane in concordaniiien cerintele reale ale vietei.
late' dar aruncatdhi Sarcina judec5torului o probleard
dificiI5, pe tare legiuitorul n'a fost in stare
sä o resolve in mod complect.
Codul german creazd de ast5 dat5 din magistrat
un fel de cultivator al «bunelor moravuri», un
controlor al moralitatei private, un fel de censor
cu puteri mult mai marl de cat censorul roman.
E drept c leginitorul are grija a sopti necontenit
acestui nod,censor: «fii precaut, flu moderat». A-.
ceste cuvinte fuse' reman niste simple consilii binevoitoare,
de oare cc leginitorul n'are posibilitatea
de a Om-1mi puterea judeciitorulai in fie care caz
dat, i a-i retinea apreciarea ha in limitele dorite.
Cu cal mai 1arg i mai irnportantd vkr fi puterea
judec'etorulta, cu atat suntem mai in drept st ne
intrebarn: eine este oare acest judecator ? Untie
avem garantiile c5 in aceastdIralLt funetitine vor
fi chemate tot-de-auna persoane, cari vor intrupa
In sine idealul dreptAtei, al ratiunei si al mora1it5tel'
? Dar mai fatal este posibild oare existenta
unor atari garanii i avein dreptul sL cerem ca
judecatorul sä fie un, ast-fel de our ideal ?
Ce ar zice. care crinjna1iW despre un Codice

penal care ne-ar opri s facem cutare saü cutare
fapta determinatd, i pe langa aceasta ar mai stipula
cà e proibitd in genere on ce fapt5 rea (contrar5
bunelor moravuri) ? Respunsul credem c5
n'ar fl altul, de cat ca cu un asemenea Codice nu
se poate tr5i.
Cam in acest seas se exprima despre art. 826
celebrul jurisconsult german Frantz von Liszt.
«E posibil, zice el, ca instantele judecatore$ti sa
isbuteascd a da o definitiune mai clara $i mai
precis. bunelor moravuri, de cat acea pe
care a formulat'o Wand in present literatura juridic.
Cu toate aceste sunt convins ca ele aid o
data nu vor fi in stare s5 inl5ture dificu1t5tI1e enorme
ce ail de intampinat pe aceastd cale. Ar fi
un lucru prea indr5snet sa credem c5 in toate partite
imperiului german $i in toate pdturile sociale
ale populatiunei domnesc acelea$i idei despre cea
ce reclama sat interzic bunele moravuri, despre cea
ce e licit sail ilicit. N'avem de cat skne aducem aminte
ca la noi, in unele provincii, concubinajul
e privit ca ceva scandalos, ear persoanele earl
se dedaii la asemenea ralatiuni stint boicotate de
public; in alte provincii din contra concubinajul
e socotit ca un fenomen absolut normal, ca o adeverata
institutiune sociald, care dupd 'cutumele
locale alta data in vigoare putea da na$tere i oare
caror raporturi de drept. Putem oare pretinde ca
instantele judecdtore$ti, in frunte cu Curtea de casatie,
sunt chemate a unifica moravurile noastre
sociale $i a impune in toate provinciile, ca $i in
toate p5turile populatiei acea$I conceptie despre
bunele moravuri? Unii cred aceasta cu putinfa; et
ins5 ved aci unul din cele ) mai serioase pericole
ale vietei noastre nalionale» ( 56).
Am vezut mai sus c5 legiuitorul german, in art.
823, 824 $i '825 (' od civ., a adoPtat rnetoda enumerativa
a bunurilor materiale $i morale, a caror
violare legea o considera ca delict, tocmai pentru
a evita formula general5 din art. 1382 Cod francez,
pe care a g5sit'o defectuoas5, intru cat lasd judecAtorului
o prea mare latitudine de apreciare. Textul
din Codul francez s'a p5rut legiuitorului german
c5 e prea evasiv i nehot5rit ; el a volt a crea o
bash de apreciare mai sigurd $i mai obiectiva pentru
instantele judec5toresti. A reusit oare In lacercarea
sa ? Art. 826 Cod german s5 fie mai putin
vag $i mai obiectiv de cat art. 1382 din Cod. francez ?
Noi credem c5 in aceastd privinta tendinta legiuitorului
nu numai cd nu s'a realisat, dar din
contr5, in sistemul german, pericolul unei invazii
din partea elernentului subiectiv in jurisprudenta
civi15 ameninta la fie care pas.'
Mai intai on cat am c5uta teoretice$te i separ5m
bunele moravuri de principiile moralei, in
practic5 ins o asemenea separare va ti cu neputint5
; cad i magistratul involun tar chear va Inclina
a considera conceptia sa subiectiv5 despre mora-
Mate, drept notiunea obiectivo a bunelor moravuri
formulata de opinia public. Cine oare va fi in
stare a-0 separe intr'atata ideile sale personale de
ideile opiniei publice, in cat in aprecierile i rationarnentele
sale sa piece tot-de-auna exclusiv de la
(5) Fr. von Liszt, Die Deliktsobligationen im System des
burg. gesetzb., 1898, p. 43.
CURIERUL JUD[CIAll No 74,—Joi 13 Noembrie 1903
■=11■111.111.101■ 1■
635
acestea din urm5 ? i c1ear daca am presupune c5
posibil5 o asemenea operatie intelectuala cornplicat5,
ne intreb5m:, prin ce mijloace va putea judec5torul
afla care sunt ideile opiniei publice asupra
fie c5rui caz dat, cand, am vezut mai sus, cat
de nestatornic5 $i capricioas5 eSte ea in manifest5rile
sale ? Aci judec5torul va intalni contraziceri
dificultati, din can nu va . putea e$i de cat tot
prin ajutorul propriei sale orientAri subiective. De
alrnintrelea ins5$i «Expunerea de motive a Codului
german» recunoa$te in partea aceasta, cand recomanda
magistratilor de a interpreta cu prudenta
moderatiune art. 826.
Dach e a$a, atunci situatia devine foarte curioas5,
Legiuitorul german in materia clelictelor chile s'a
ferit de a adopta formula general din art. 1382
Cod, frances, pentru motivul ca n'ar fi indeajuns
de precisd, inlocuind'o prin principiul abunelor
moravuri», adica printr'o notiune mai nehot5rita
Inca'. El n'a g5sit nirnerit a I5sa la intelepciunea
prudenta instantelor judecatore$ti aplicarea formulei
generale din Codul francez, pe cand a gasit
cu .cale s5 'facd aceasta cand e vorba de aplicarea
principiului «bunelor moravuri». Introdticand in
Cod art. 826, el n'a fdcut alt ceva de -cat doar5
inlocuit X fiances prin Y gernian, cu deosebire
nurnai c5 acest Y, de $i mai sentimental, ,este insà
In acela$ limp $i mai confus de cat X fraticez.
E adeverat cä pana la un punct, in loud formulei
generale, este de preferat un sistem mai precis
$i mat concret, care in acela$ timp pare a fi
mai in conformitate cu principiul de drept: anulla
poena sine lege». De cat atunci legmitorul trebue
s5 aiba grija a individualisa fie car caz delictuos
in parte, descriindu-1 cu exactitate. Dac5 nu face'
aceasta, de teama de a nu lungi prea mult rubrica
descriptiva a delicteIor, atunci e mult mai de pre-,
ferat formula generald francesd ; cel putin ea nu,
pune in sareina magistratului resolvirea unel probleme
atat de incurcate cum e acea a «burielor
moravuri». -
In ,fine avem
, .
de facut inch o observatie. Comentatorii
germ an], interpretancl art. 826, pretind a gasi
o insemnatd analogie intre acest text $i actiunea din
dreptul roman numit5 actio dolt, care se acorcla vietimei..dupa
aprecierea Pretorului, in caz cand nu mai
exist5 alt mijloc de reparatie a daunel cauzate (57).
In realitate ins 5 nu exist 5 nici o analogie titre
art. 826 $i actio doli.
In dreptul roman, acordarea actio doli victimei
depindea exclusiv de volt* pretorului, care se $tie
ca nu avea roll de judecator in sensul Actual al
cuventului. El era un magistrat a c5rui activitate
nu se m5rginea numai la aplicarea legilor, ci indeplinea
chiar rolul legiuitorului, intru cat eclictele
date de dansul aveaii puterea unor norme obligatoare
pentru intregul imperit roman. In dsemenea
conditii acordarea actio doli nu avea caracterul
obi$nuit al unui act judecatoresc, ci pan5 la un
punct era un adeverat act de legiferare, un act de
suveranitate. El forma nu jurisdictio ci impeizuin
Judecatorul, acleca judex privatus, crtruia apoi
era transmis procesul spre cercetare i resolvire
definitiva, primea de la pretor instructia (formula),
In care se descria cu deamaruntul caracterul par-
(57) VezT Dernburg, oper. cit., pag. 639-640.

636 CURIERUL JUDICIAR, No. 74.---Joi 13 NoembHe 1903
ticular al afaeerei. Deci judex privatus nici o dat5 de bunele moravuri Inteo adeverata obligatie
nu putea fi chemat s5 aprecieze, in fie care caz gala, largeste atat de mult sfera omisiunilor ilicite,
dat, dae5 un fapt oare care este sail nu contrar in cat aproape e imposibil de a zari marginile el.
obunelor moravuri». Asupra acestei chestiuni tre- Atat de multiple si Wit de largi sunt cerintele bubuea
sa se pronunte numai pretorul, si apreciarea nelor moravuri in ce priveste datoria de a veghea
acestuia era obligatoare pentru judecator. Asa dar la conservarea bunurilor altuia, hi cat e foarte
dreptul roman Mei o data n'a riscat a lasa pe sarna grefi de a stabili o limita juridica aci, si toemai
judeeatorului de . fond resolvirea acestei probleme, de la aceasta va depinde resolvirea chestiunei res-
, precum face legmitorul german. ponsabilitatei pentru dauna intamplata. SA luam
cate-va exemple plimb pe termul unui HU Si
ved ca cineva a ciizut in apa ; fiind un bun trio-
Nu ne fridoim c5 instanlele judecatoresti ger- tator, a fi putut cu usurinta s5-1 scap, far5 niei
mane, credincioase sfatului dat de legiuitor, vor un pericol pentru mine ; de si tiü ca omul cAzut
aplica cu mulla prudenta si numai in rare cazuri in apa n'are altA posibilitate de salvare, eft insa
art. 826. Acest text face parte din categoria acelor mi sar in ajutorul lui. Ad i nu mai remane indodispositiuni
legale, cari promit mu1t, dar putina iala cà voi fi respunzator de daune pe basa art.
ispravA fac. El constitue o frasa' juridic 5 frumoasa, 826. Si aceasta mai cu sama in casul cand et i a§
foarte ademenitoare pentru profani, dar care pentru fl pulut sa'-'I seap, aruncandu-i pur si simplu in
rnagistrati rernane aproape o frasa goal, fara im- apa o .franghie sat un inel de salvare ce l'as fi
portanta Mare practica. avut la mine. Chestiunea responsabilitatei ar de-
E deajuns sa ne aducem aminte exemplele, pe veni Ins 5 mull mai grea daca eft n'as fi stiut sä
earl doctrina germand le invoaca pentru interpre- Mot, saü n'as fi avut la mine inelul de salvare,
tarea acestui articol (conalrtlirea unei cladiri numai saü daca individul s'ar fJ aruncat in apa cu scop
in spirit de sicana, divu1garea mini secret profe- intentionat de a se sinucide. Alt exemplu: C5latosional
etc. etc.), si ne vom convinge Indata ea in resc din Berlin la Halle, impreuna cu alt 5 percazurile
aratate este vorba nu atat de violarea «bu- soana, pe care o stifi ca are interes sa se opreasca
nelor moravuri», ci de niste fapte cu caraelerjuridic tot in acest din urma Gras. Ajuns ad, me pogor
foarte determinat. Toate aceste fapte ar putea gra jos din tren, lasand pe tovarkul mefi de drum
Indoiala s atraga clupa sine o actiune In daune dormind in vagon. Eram oare eft obligat s5-'1 tresi
pe basa art. nostru 998, far a mai fi nevoe de zesc din somn si pot fi eii tras la respundere penprincipiul
abunelor moravuri». Cu alte euvinfe, tru dauna ce i s'a pricinuit din aceasta omisiune
jurisprudenta germana nu eredern sa mearg5 in a mea ? Ce s'ar putea intampla insa in casul cand
aceast5 privinta mai departe de pat jurisprudenta efi a ft in relatiuni du§mane§ti cu aeeasta pernoastra
si cea franceza. soana ? Mai eram eft obligat trezesc din somn
Este Irish o chestiune, in care se pare ea juria - safi nu ?— Am fost Insalat de un escroc si sat e5
prudenta germana va depasi cu mull limitele pan5 acesta sa pregateste sa intinda aceast curs5 unel
unde a ajuns attualminte practica judecatoreasca persoane cunoscuta mie. Ei bine, daca eft as ofrancesa
§i cea romaneasca. Aceasta este cliestiunea mite sa o Instiintez despre aceasta, a§ putea fi tras
omisiunifor, la respfindere pentru datum ce i s'ar fi ocasionat?
- Am ve'dut ma i sus c5 doctrina si jnrisprudenta Numerul exemplelor de acest gen, conchide Liszt,
francesa, precum si cea romaneasca,:in unanimitate poate fi adaos la nesfarsit. Ele ne arata in chip
admit principiul c ornisiunea sail negligenta nu- evident unde putem ajunge, daca confundarn drepmai
atunci atrage dupa sine respunderea de daune tul cu moralap (58).
Iritamplata, eand autorul unei asemenea omisiuni Or eine poate vedea ce area sarcin5 ne impune
era obligat u virtutea unui text expres de lege sail art. 826, obligandu-ne de a veghea la conservarea
a unei clause contractuale de a nu rernanea In mac- intereselor altuia, si cum fie care pas din viata
tiune, ci a veghea la c onservarea bunurilor pre- noastra poate Ii insotit de riscul unei enorme resjudiciate.
Omisiunea consta deci in violared legei punderi materiale. Ascult Intr'un restaurant eonsail
a unel clause contractuale (care, potrivit art. versatia a dou5 persoane si aflu c5 una din ele
969 Cod. civ., are de asernenea putere de lege trebue neaparat sã se presinte in tribunal pentru
intre pail), ear responsabilitatea din causa omi- o afacere la orele 2 fix; stiind ca pan la aceasta
siunei nu poate avea loc de cat in aceste dolt* oara mai este putin limp, sunt efi oare obliciat s'o
cazuri. previn clespre aceasta ? Ved ea' cineva a,scapat pe
In aceasta privinta legiuitorul german merge mai' strad5 un pachet, sunt efi obligat oare s5 ii r5dic?
departe i declara, ch nu numai omisiunile con- Aflu ca companionul meii din tramvai doreste sa
trare legilor safi unei clause contractuale atrag mearga la D-rul X, pe care '1 stifi ea locueste topdupa
sine o actiune in reparatiune, ci si acele o- mai in strada pe ullde trecea In acel moment trammisiuni
cari sunt contrare pur i simplu numai vaiul; sunt eti oare obligat sa-'1 in%iinfez, pentru
«bunelor moravuri» admise de opinia public. a putea opri tramvaiul char in dreptul locuintei
Ad i avem de observat ca o asemenea largire a D-rului ? etc, etc.
sferei omisiunilor ilicite ni se pare foarte indoel- Daca vom cerceta cc prescriti, «bunele moranica.
i pentru a ne convinge de aceasta, vom re- vuri» in asernenea cazuri, de sigur ca vorn gasi
curge la autoritatea aceluiast Liszt, pe care l'am solutiuni diverse ; se pate intampla Ins 5 dam
citat mai sus. _ peste judecatori, earl sa zic5 ea in casurlle
«1n practica judecatoreasca, zice el, aplicarea ,
art. 826 poate da loc la dificultali grefi de resolvit.
Acest text, transforrriand orl ce datorie prescrisa - (58) Vecli Fr. von Liszt, opera ellotei, pag, 72, 73.

Late 4(bune1e moravuri» ar fi cerut ca eü s fi fa-
-cut :ilcea ce reclama interesele aproapelui mar.
S'ar pute obiecta ca art. 826 cere ca omisiunea
mea sa nu fl fost resultatul unel simple scapari
din vedere, ci sa fi fost intentionata, $i deci intru
cat nu exista intentiunea de a face ref), nu poate
fl vorba de r'espundere. Am aratat insa mai sus
ea prin intentiune doctrina germana in unanimitate
intelege simpla con$tiinta a posibilitatei until' prejudiciti.
Or, in toate cazurile citate, nu se poate
zice.c nu a existat con$tiinta posibilitatel oare egrai
daune.
De sigur ca in aceasta privinta aprecierile judecatorilor
pot fi $ovaitoare ; unii vor interpreta mai
restrans, altii mai larg chestiunea intentiunei. In
tot cazul insa situatiunea autorului omisiunei va fi
destul de riscanta $1 neplacuta.
Cele expuse pana aci sunt indestulatoare credem
pentru a demonstra starea de lucruri precara creata
de legiuitorul german, $i pentru a ne convinge cat
de larga este deschisa aci intrarea tutulor
hatarurilor $i aprecierilor subjective ale
judecatorului.
Sunt far indoiala cazuri de indiferenta i nepasare
fata de nenorocirea altuia, pe carl legiuitorul
,‘n'ar trebui s5 le treaca cu vederea. Ast-fel este de
pilda cand cine-va refusa de a interveni la salvarea
altuia din primejdia mortei, cu toate da are
deplina posibilitate de a face aceasta, fara
pue in risic viata sari bunurile sale proprii. Inteun
asemenea caz este absoluta nevoe de o coercitiune
din partea legei, i aceasta nu atat in vederea cerintilor
«bunelor rnoravuri», ci mai ales in interesul
utilitAtei sociale, in interesul conservarei vietel
unui membru din societate.
Acolo unde societatea Ware posibilitate a interveni
pentru salvarea vietei individului aflat in primejdie
(din causa insuficientei serviciului -de siguranta
$i de salvare), nu rernane alta de facut, de
cat a impune rnembrilor societatei obligatiunea de
all' face until altuia servicii reciproce de acest gen,
pe cat .bine inteles le este cu putinta. In cazul de
fat ne afl5m inaintea unei necesitati urgente
inexorabile, inaintea unei situatiuni extreme din
care nu putem e$i in alt mod.
Chestiunea Irish' nu e atat de simpla.
Pentru a se stimula lfl sens altruist vointa
activitatea membrilor societatei, n'ar fi oare mai
nimerit $i rnai efectiv de a se inlocui responsabilitatea
civila printeo sanctiune penala ? Afirmativa
credem eh nu poate suferi discutiune. Mai intaI este
o adeverata inadvertenta de a se zice ca in specia
noastra (neintervenirea pentru salvarea vietei
altuia), dauna materiala intarnplata familiei mortului
este consecinta direct a exclusiva a omisiunei
de a interveni la salvarea lui. Aceasta dauna
deriva de sigur din alt causa, cu totul independenta,
ear autorului omisiunei nu i se poate jarputa
de cat doar cä n'a luat mesuri, pentru evitarea
el. In al doilea loc represiunea penal% poate
,fi ma i u$or acomodata cu gradul de culpabilitate
a autorului ornisiunei in fie care caz, dat, cea ce
In rnaterie civibà ar fi poate mai grefi. 0 asemenea'
solutiune a chestiunei A scapat din vedere noului
legiuitor german.
1 Pe de alt parte e natural sa ne intrebam: care
bunuri oare trebuesc socotite a fl atat de importante,
CURIERUL JUDICIAL No. 74.—.1o1 13 Noembrie 1903 op'?
in cat protejarea lor sa noata justiflca intervenirea
unei represiuni penale?' In care anume cazuri a
pararea intereselor aproapelui devine obligatoare ?
Noi credern ca obligatiun.ea de a veghea la conservarea
bunurilor altuia, nu poate fl impusa de
cat cel mult cand e vorba de apararea vietei, 'a
sanatatel, ,a libertatei, a onoarei, etc., cu alte cuvinte
cand sunt amenintate bunurile pur personale
ale cui-va. In societatea actuala asemenea l3unuri
sunt considerate ca eleMente esentiale ale personalitatei
ornenegi, sunt considerate ca fiind in acela$
timp atat de pretioase, in cat or ce nepasare
fata de, ele ar putea fi calificata ca delict, $i
deci pedepsita in consecinta (exceptandu-se doar
cazurile de sinucidere).
In vechiul drept german, nu nurnai c exista o -
bligatia de a veghea la conservarea bunurilor altuia,
dar am vezut ma i sus (nota de la pagina ...) ca in
veacul al XVII, a Cost condarnnat la torturii un individ
care ornisese de a sari in ajutorul unor naufraoiati
- din ritil Aar. Dispositii de asernenea na- , t?
tura intalnim, sub 0 forma mai atenuata, $i
.
in legiuirite
.germane mai tarzii, pana pe la inceputul
veaculur trecut.
A$a in Codul german din veacul al XVIII gasim
art. 782 care zicea : «Ori cine are posibilitatea, fara
compromite serios viata, de a saliva pe altul
din manile .talharilor, a uciga$ilor, saa din primejdia
focului, a apei, sait din alta calamitate care
'1 ameninta, $i ornite a face aceasta, se va pedepsi
cu inchisoare corectionala de 14 zile». Articolul 32
din Codul contraventiilor politiene$ti al ducatului
de Wurtemberg prescrie ea : ((Or i eine are ptitinta
de a salva pe altul dintr'o primejdie i smite, fara
rnotiv serios, de a face aceasta, va fi pedepsit cu
amenda, ear in cazurile'mar grele, cand victima a
murit, sai 'a vat5mat sanatatea, va fi pedepsit cu
arest de 4 septamani». Codul contraventiilor politiene$ti
din Hanovra, la art. 195, prescrie asemenea ea:
((Or i cine refusa a „Oa unui individ, aflat In pericol
de moarte, adapost, hrana, imbracaminte etc.
va fi supus unei amenzi de 40 lei)). Acela$ Codice
la art. 196 zice: oOrY cine, cu pericolul vietei sale,
scapa pe altul de la moarte, capata prin aceasta
dreptul la recuno$tinta publicO\ sat% la recoinpens5.
Daca n'a reusit in incercarea sa, atunei trebue apreciat,
dupd imprejurari, in te rnesura rnerita
se acoarde recurro$tinra sat recompensa pub1icah( 59).
Din prima jumetate a veacului al XIX, incep a
cap5ta in Europa importanta precumpanitoare teoriele
individualiste, a caror inriuire se manifesta mai
ales prin sporirea exagerat5 a truflei si a ambit&
lor personale, prin r5cirea $i in5sprirea raporturilor
sociale dintre indivizi. Individualismul $'a gasit
ultima sa formulare teoretica in opera «Despre
libertate» a logicianului Stuar Mill, care cu drept cuvent
este considerat ca unul dintre principalii campion
i al filosofiei sociale burgheze. Mai pe urma,
In operile lui Fr. Nietzsche, am ve'zut, ch individualismul
degenereaza intr'un fel de- \ doctrind cu
caracter direct antisocial, consacrand chiar principiul
«horno homini lupus est».
Sub inriurirea teoriilor individualiste, chestiunea
obligatiei altruiste de a veni in ajutorul altuia, a
(59) Vezi Geib, Lellybuelt des deutsehere' Slrafreclds, vol. 1,
pag. 192.

638 CURIERUL JUDICIAR
iroommi■onimilIMINluilimom enimmummoraronms
1neeput a 11 resolvita lii sens negativ in doctrina
0 in legislatii. 'focmai tarziii, in ultimul pdtrar al
veacului al XIX, sub hariurirea noilor conceptil soeiale,
constatarn iarasi un fel de reintoarcere catre
veehile principii, earl irnpunead obligatia altruista
de a veghea, la conservarea bunurilor altuia. Dispositii
de asentenea naturd gasim deja in Codul
actual danez, in Codul olandez, pus in vigoare la
1886, i in Codul italian, promulgat la 1890.
Asa articolul 199 din Cbdul danez zice: «Ori eine,
avend posibilitate si !Ira' pune in pericol viata
sad sfinatatea, omite a veni in ajutorul altuia aflat
In primejdie de moarte, va fi pedepsit, in caz cand
acesta a murit, cu inchisoare sail cu amenda. Maximul
inchisorei pentru o asemenea omisiune va Ii de
2 aril, iar a amenzei de 4000 crone)) . Articolul 450
din Codul olandez zice:«Ori eine, find mar tor ocular
hi rienorocirea iminenta intamplata ,altuia, nu sare
indata in ajutorul lui, va fi pedepsit cu inchisoare
pan la 3 luni sail cu amendd pand la 300 guldeni».
Codul italian din 1890 pedepse0e cu amenda de la
50 pana la 500 franei pe aceIa, -care gasind un copi
ma i mic de 7 ani parisit oil ratacit, sad tin
bolnav, saü un individ arnenintat de o primejdie,
nu-i va da ajutor imediat sad nu va 1n0iinta autoritatea
in arept
lard dar trei legiurrl no din Europa, cari preved
obligatia altrnista de a Veghea la .conservarea
vielei si sdnatalel aproapelui, sanctionand'o prin
pedepse destul de aspre.
In ce privc0e eonservarea bunurilor maieriale
propria zise. aci credern ca solutiunea nu poate fi
de eat car totul alta. Pe calea coercitiupei penale,
on care ar fi ea nu suntem de parere cd se poate
ajunge 1§ un resultat satisfacator in aceasta privintd.
Mei final o asemenea coercitiune an da loc la
marl nedreptati si nu ,s'ar putea impfica de loc cu
intocmirea social in care traim In adever ar fi
foarte stranie aeea dispositie legal, care m'ar obliga
sa sting inceputul de incendiii apArtit la casa aproapelui
med, in timp ce acesta" me lasa sa mor de
foame si de frig la poarta casei saIe. Mai este inch '
un lucru de inut In soma. Pagubile §i riscurile '
materiale se intampld mai adese on celor bogati
cari dispun de avutii insemnate ; or, oamenii sa-
racI fluid cu mull mai numero0, o lege care ar face
obligatorie datoria de a veghea la conscrvarea averei
altuia, ar veni de sigur nurnal in avantajul
indivizilor bogati i in sarcina celor saraci.
Sunt si motive de ordine pur juridica, can pledeaza
contra iinpunerei obligatiei de a veghea la
conservarea intereselor materiale ale altuia. Oil eine
are avere si trage foloase din ea, e dator O. fie diligent
0 sä ia toate precautiunile pentru a evita riscurile
si pagubele ce eventual i s'ar'putea ocasiona.
(010) Legiuitorul nostru n'a fost de loc umlnitar in aceastaprivinta.
El n'a fost In stare si se debaraseze de tendintile individualists
antisociale, de care e coplesita legiuirea franceza. Singura
omisiune, p_e care el o considera ca delict, este acea prevezuta
de art. 276 Cod pen., care pedepseste numai pe acela care
gasind un oprunc de curcind ndscutr, nu'l da ce ,or insarctnati Cu
cresterea lui. Cu alte cuvinte, on de cAte or gasirn parasit, rtitacit,
sad in primejdia mortei, un individ, caruia nu i se poate
aplica calificativul de 'prune de curdnd nciscut , , nu putem ft
obligati legalminte a4 da vre-un ajutor, pentru ca in asemenea
caz'aplicarea, art. 276 nu mat are toe, disposiii1e lui find de cea
ma i stricta interpretare si neputandu-se apIia prin analogie la
alte culla de cat aqele prev6zute 4e god,
74.--- Sol 13 Noentrie 1903
In caz de incendiii de pilda, stint in drept sa cred
ca acesta a provenit din neingrijirea i lipsa de
precautiune a proprietarului easel incendiate, care,
pentru a preintampina duna, trebuea sa-si asigure
casa la o societate de asigurare. Se poate apoi
foarte bine zice ca, tot ce se petrece intr'o proprietate
strain, este cu stirea proprietarului.
(Va um-rm.) Vespasian Erblceanu
Magistrat,
JIIRISPRUDENTA ROMANA.
INALTA CURTE DE CA.SATIE I JUTITIE, s. I
Audienla de la 23 Sept embrie 1903
Presedent.ia D-lui CH. PHEREKYOE, Presedinte
rribunaled Bacä, regulament de cornpetintd in causa Ca-
tinca V. Icarc i Maria len Dumitru, pentru reven-
dicarea unui parnent.
Conapetinta.—Apel In contra unei hotarlri prin care
prima instanta deelina competinta —Admiterea apelului
ca Intemelat.—Daca instal* de apel trebue sá
evoce fondul.--(Art. 335 din Pr. civil).
Asem6nat art. 335 din Pr. civila, cand se face apelk.
contra hotarirei prin care intaia instan(a s'a declurat
necorn,petenta, daca iustanfa de apel gasPste apelul, intemeiat,
va schimba hotarirea apelata qi, declarandu-se
competenta, va judeca pricina 'in fond.
Asi -fl, tribunalul este sin gur competent a judeca pricina,
evocand fondu,l, din momentul ce a primit ca
intemeiat apelul taut contra und carp de jadecata prin
care jadecatorul de ocol s'a declarat necompetent.
Decisiunea No. 380/903. —Reguland competinta
dup5, cerea trib. BacäI, in causa d-lor Catinca V.
Iucarca i Maria Ion Dumitru, pentru revendicarea
unui painent, a trimis afacerea spre ,a se
judeca de trib. Bacati.
Curtea,
Ascultand citirea raportului facut in causa de d-1
Presedinte Ch. Pherekyde in lipsa p6rtilor;
Deliberand,
Avend hi vedere ca' Catinca Vasile lucarci, revencand
averea remasa de la defunctul sea unchiti Toader
tefan Sandu, ce se stapaneste de Maria Ion Dumitru,
judecatoria ocol Siret, prin cartea de judecata cu No.
99/901, si-a declinat competinta, pe motiv ca averea
revendicata, find mai mare de 3000 lei, excede corn-,
petinta judecatoriilor de ocol ; a, 11 cendu -se apel de
=bele prI, Tribuoalul Bacü, Prin sentjula sa cu 0.
393,901, constata, ea actitinea intentata tnaintea primel
instante, n'a avut de object de cat revendicarea unel
catimi de 13' stanjeni *neat din averea rernasa pe
urma defunctului tiandu, pament a carui valoare re-
clamanta insat o fixase prin actiunea sa, la suma de
990 lei ' , CA, dar, revendicarea netrecand peste suma
de 3000 lei, este de competinta judecatorolui de ocol,
a o judeca, asa ea Tribunatul isi declina, la randul
competima ; Ca afacerea verynd din noir inaintea
judecatoriel' de ocol, aceasta instanta, prin carVea de
judecala No. 43/902 si- a declinat iara-si competinta.
pe motiv ca tribunalul gasind intemeiat apelul racut
In contra hotarireI, prin care prima instanta s'a declaret
necompetinte, trebuia sa judice pricina in fond,
c. facendu-se apel si in contra acestel a doua carp
de judecata„ Tribunalul, prin sentinta No, 288/902 ii-a
1

declinat iara-si competinta pe moth- eli find desesisat
de ataeere, nu o mai poate judeca din noir pe calea
apelului introdus in urma ;
Considerand ca, chip art. 335 in Pr. civ., cand se
face apel in contra hotarirei, prin care inteia instanta,
s'a decla rat incompetinte, daca instanta de apel gasesce
apelul intenaeiat, va schimba hotarirea apelata i, declarandu-se
competinte, va judeca pricina in fond ;
dupa acest text din lege, Tribunalul este singur
competent a judeca pricina, evocand fondul, din moment
ce a prima apelul facut contra cartel de judecata
prin care judeciitorul de ocol s'a declarat necornpetinte
;
Ca, prin urmare, afacerea urmeaza a se trimite in
judeeata tribunalului ;
Pentru aceste motive, Curtea, reguland competinta,
tritnite afacerea a se judeca cle trib
84, \
CURTEA DE APEL DIN BUCURETI, Sectia 1
Audienfa de la 16 Octombrie 1903
Pregedentia D-lui SC. POPESCU, Pritn-presedinte
G. N. Berevoianu eta C. Pedrazolt
Deeisia eivilra No. 438
Contestatie la esecutare.-- Competinta. Unde se adreseaza.—
Afaeerea principala de competinta judecatoriei
de pace cu apel la tribunal. —Contestatie la executarea
hotarirel tribunalulul — Adresarea el direct la
tribunal.— Daca se ma i poate face apel la curte.
Contestatide, din punctul de vedere al competintei
instantei, urrneaza soarta actiunei principale.
Ast-fel, (lacer- afacerea principala a fast de
competinta judelui de ocol, cu apel la tribunal,
contestatia intervenitei cu ocasia execukirei ho-
rirei data in afacerea principald, nu poate merge
mai departe de cdt la tribunal, si imprejurar ea
cd contestatia a fast adresata direct la tribunal,
nu poate schimba in nimic situatiunea i nici
poate atribui curtii de apel o curnpetinta pe care
nu o are de la lege, si dar, in acest cas, tribunatal
judeja in prima si ultima instant&
Curtea,
Asupra apelului facut de G. N. Berevoianu contra
sentintel cu No 403 din 1903 a trib Arges;
Avend in vedere ca tribunalul, prin aceasta sentinla,
admilend contestatia Meath de C. Pedrazoli, a anulat
citaliunea cu No $7500 din 1902, sentinta acelui tribunal
cu No 642 din 1902 cum si formula executorie
pus a pe acea sentinta, dispunend ca la staruinta pan -
lei interesate aa se citeze dIn nod partile in judecarea
apelului facut de contestator, contra cartel' de judecata
cu No 634 a judelul ocolului Curtea de Arges
Avend in veoere ea ast-fel, aceaqta sentinta find
data asupra unel contestaliuni la executarea unei hotatiri
pronuntate de tribunal ca instanta de apel, cestiunea
de a se sti este daca apelul poate fl sati nu admisibil
contra unei `asemenea hotariri ;
Aa end in vedere ca contestatiunile din punctul de
vedere al competintei instantel, urmeaza soarta ac-
'lune! principale ; ca in specie, afacerea principala a
fost de competinta judelui de ocol, cu apel la tribunal ;
prin urmare, i contestatia intervenita cu ocasia
executarei nu poate merge ma i departe ; cà imprejurarea
ca contestatia a fost adresata direct la tribunal
nu poate schimba in nimic situatiunea i nici poate
atribui curtil o competinja pe care nu o are de la
lege ; cä in acest cas, tribuualul judePa in prima si
altitna instanta, Si partea nu se poate plange ca a fost
privalk de_boneficiul a doe . grade de jurisdictiune,
ttlittitia itticiAn, No 14,-4o1 13 Noemimie 106g 630
dupd cum nu s'ar putea . plange atunci nand s'ar executa
o decisie a mute i contestalia s'ar adresa direct
acestel instante.
Pentru aceste motive, Curtaa, respmge, etc.
(ss) Sc. Popescu, Sm. Anastasiu, Gr. tefanescu, V. Pre-
torian, Oscar Niculescu. _
Grefier (s) N, Breitianu
TRIBUNALUL ILFOV, Sectia III
Audienfa de la 2 Octombrie 1903
Presedentia D-lui GB. V. 1311ZDUGAN, Presedinte
Athena a Deleanu, eere puraerea sub tinterdiefie a pcirintelui
sell Gong. Marathea.
Sentinta etylla No. 620
Interdicti une.--Cerere de interdictiune.--Interogatorul
persoanei a card interdicfmne se cere.--Neptatinta Indeplinirei
acestei forrnalitati. Daca poate impedica
pronuntarea interdictiunel.-Numirea unul administrator
proviso,- inainte de a se pronunta interdietiun0.—Daca
legea pertnite aceasta. Pronuntarea interdiellunel. —
Mentinerea ea curator al iraterzisului a administratorului
provisorit1.—Daca se poate face.-- (Art. 440, 442 si 443
C. civ.; art. 614 Pr, civ).
1) De fi este adeverat ca interogatorid persoand a
card interclicfiune se cere este o mesurti de orcline public
qi un element esenfial al procedurei cu
toate acestea, lipsa acest( formalittifi nu poate irripiedica
pronunfarea interdicfiunel atund caud ptIreittil re.
fusel a r'eSpurade la interogator sail se pune,prin faptul s4i1,
in imposibilitate de a se satisface aceastti cerinsfet a legif.
2) Procedura interdiefiunei putend intaroitz un tirrip
ore re, legect autoristi pe tribunal set numeasca
un administrator provisor spre a ingr, pawl la pro-
.
nunfarea hotarirei definitive, Welt de persoantz cdt .0 de
averea aceluia a card interdicflune se cere, gi nirnic nu
se opune a a pronunfarea hotqrirei definitive de in-
terdune, tribunalul sti men fä ea curator al inter-
.
,e pe administratorul proviso!.
Avend h vedere actiunea introdusa de D-na Atena
C. Deleanu, In calitate de flea Cu autorisatiunea
prin cal e cere punerea sub interdictie a parintelui
seta 11„-nul Corist. Marathea ;
A vend in vedere ca in aceasta cerere se manta in
conditiunile art. 643 pr civ., faptele pe care reclamanta
se intemeiaza pentru a pretinde punerea sub interdiclie
a parintelui seti ;
Avend in vedere ca din examinarea ,dosarului se
stabileste c copie dupa aceasta cerera s'a 'inaintat
Parcbetului potrivit art. 614 pr civ., si tot o data s'a
dispus inflintarea blurt consiliti de familie care sa'si
dea parerea asupra cererei de interdictie ;
Avend in vedere c consiliul de fatnilie, constituit
in conformitate cu art. 440 C civ., prin procesul-verbal
cu data 6 Septembrie a c declara cA d. Const. Varathea,
din cause varstel foarte inaintate are toate facultatile
fisiee si intelectuale foarte slabite, ast-fel eta este in
neputinta absoluta de a'$i adminisfra persoana gi averea
sa si ca punerea sub interdictiune este necesarti ;
Avend In vedere ca in concordant a en acest aviz,
cornisiunea medical a inst1tuitti de tribunal, potrivit
art. 442 C civ., examinand pe d. Constantin Marathea,
constata prin avizul ce ati depus cä d. MaraOhea este
foarte debilitat si zace bolnav ma i mutt intins pe pat,
neputandu-se ridica singur, ci numal sprijinit, si atuncl
cu diticultate pentru a face putini pa si in camera ; ca
vederea 'Ieste total abolita neputend recunoaste pe
nicl unul dintre medic! de gi unul dintre' ei '1 erea
foarte bine cunoscut ;
GA, niel dupa voice mu a recunoscut pe acerit in urnul

„
d4o tinttiEttur„ JDICIAR t10 14 —Yoi 13 l'oenit)rie 19og
,
medic ca simptomele mintale sunt iarasi semnificative,
ast-fel bolnavul nu stie ce data avem, sustinend ca am
fl in anul 1892 ; ca, asociatia si rationamentul sunt
alterate prin idei delirante, bolnavul spunend medicilor
ca a fdcut pe mosia sa plantatil de 500000 franci acurn
de curand si ca dati deja venit de 2000000 let pe
an; are sa. cumpere 50000 de scroafe si lie care
va Ida tan produs care sá-i creased averea enorm ; ca,
In fine boinavul nu se intereseaza de loc a tsti ce vor
cele-l-alte persoane venite, iar figura sa are o ex presiune
de satisfactiune continua, In contrast cu starea de
suferinta a corpului sen ;—ca intemeindu-se pe aceste
constatari, comisiunea medicala conchide ca d. Const.
Marathea este atins de alienatie mintala sub forma de
dementa paralitica, afectie Insotita de cecitate si 11
pune in absoluta incapacitate de a si adrninistra averea ;
Avencl in vedere ca in urma depunerel -avizului consiliului
de farnilie si actului medical, in coprinderile
expuse, tribunalui potrivit art. 442 C. civ. a dispus sá
se ea un interogator d-lul Marathea filnd-ca d-sa
se gasea bolnav la Campina-1n circonscriptiunea trib.
Prahova — a facut o comisiune rogatorie catre acel
tribunal pentru ca in acest scop si delege pe unul din
judecatorii set spre a instriamenta, la domiciliul d-lui
Marathea ;
Avend in vedere insa ca din certificatele eliberate
reclanciantei de catre Parchetul general at Curtil de apel
din 13ucuresti si de Prefectura poliieI Capitalei, si cari
acte se gasesc atasate ,la dosar, se constata ca d-1
Marathea mat inaiute de a i se lua interogatorul a
precat din Campina in Rusia, fara ca ast-fel aceasta
formalitate sá se fi putut Indeplini ;
Ca, In aceasta situatinne este a se sti daca tribunalni
poate statua asupra cererei de interdictie, fara ca sä se fi
lust interogatorul aceluia a caret interdictiune se cere ;
Consiclerand*ca de si este adeverat ca interogatorul
este o mesura de ordine publicsi un element esential
at proceclurei interdictiunel, cu joule acestea, lipsa
acestel formalitati nu poate irnpiedica pronuntarea
interdictiunel atunci cand paratul refuza de a respunde
la- interogator sail se pune prin fapttal seta in imposibilitate
de a se satisface aceasta cerinta a legit: ca in
adever, a admite contrariul ar fl ca sd se lase la voia
aceluia a caret interdictiune sa cere tracuviintarea unei
asemenea inesuri, ceia ce este ina.dmisibil-;
Ca, in Speta find dovedit, ca d. Marathea a plecat
In Rusia condus de o parte din membrii familiei sale
si ca prin acest fapt, s'a pus In imposibilitate - de a i se
lua interogatorul, urmeaza ca tribunalul poate decide
asupra cererel de interdietie sifara ca aceasta formalitate
s le 1ndeplinita ;
Considerand ca dupa cum s'a aratat mat sus, atat
consiliul de fanailie cat si comisiunea medicaiä sunt
de acordin a recunoaste ca d. Marathea are facultlitile
mintale alterate si d-sa se gaseste intr'o itnposibilitate
deseversita de a's1 administra averea”; .
Ca In special comisiunea medieala conchide ca
Marathea este lovit de alienatiune mintala asa ca trib.
urineaza sa pronunte punereanumitului sub interdictiune
In comformitate cu dispositiunile art. 445 Si urrn. C. civ.;
Avend in vedere ca In ce priveste cererea de a se
numi un administrator provizoriti, tribunalul prin
jurnalul No.... a numit pe d. Theodor Popescu r udalbu
ca administrator provizorio spre a Ingriji de persoana
averea paratului ;
Avend In vedere cá procedura interdictiunei putand
Intarzia un limp oare care legea prin art. 443 C. civ.
autorisd in adever pe tribunal " ea sá numeasca un
administrator prOtizorid spre a tragriji, pan§ la pre
nuntarea hotarirel definitive atat de persoana cat Si
de averea aceluia a caret Itaterdicliune se cere ;
Ca, In speta un asemenea administrator find deja
nurnit de tribunal, nitnic nu 'se Opune ca tribunalul
sit mentina nurnirea deja iftieuta.
r. Carol
Pentru aceste motive, de acord cu d. fl Dobrescu,
loc 4iitor de procuror.
Admite cererea facuta de Athena C. Deleanu, Cu
petitiunea din 25 Augnst a. c. i In consecinta, : ordona
punerea d-lui Constantin Marathea sub interdictiune ;
Mentine ca curator al interzisului pe d. Theodor
Cudalbu, numit deja curator provizorifi si care va
ingriji de persoana i averea numitului 'Constantin
Marathea.
(ss) Gr. V. Buzdugan, V. Mareoviel.
Observatie. Solutia admis6: de Tribunal,
prin sentinta de fata, este conforma cu doctrina.
VOA asupra interogatorulul si a necesitatel lui,
In materie - de interdictie, precum i asupra rinduirei
unui administrator provisor persoanei care
urmeaza a fi interclisa, D. Alexandresco, Dr. civil
roman, II, p. 310 urm. (N. IL)
BANCHETUL BAROULUI DE ILFOV
In seara de 7 Noembrie, a avut loc, dupa cum se anunlase,
banchetul dat de advocatif baroului de Ilfov, in 88.1a
Clubuluf german din str. Brezoianu.
Acest banchet a inceput la ora 8.
La ° masa de onoare se afla D. Gradi,ateanu care a fost proclamat
prepdinte; la stanga d-sale eraii &nil M. Corbescu,
C. Dissescu, Al. Djuvara i C. Leca, jar la dreapta &nil M.
Antonescu actualul Decan, §i d. M. Sipsomo (senior).-
Toasturile au inceput la orele 10. Cel d'antaid care a mat
cuventul a fost d. P. Gradiateanu, care in calitate de President
a toastat in sanatatea M. S. Recrelui ai a farniliei Regale.
In timpul acesta muzica a intona Imnul Regal, in aplausele
unanirne ale asistentei. A vorbit apoi d. M. Autonescu
ca Deem, d. M. Corbescu, Al. Djuvara, N. Xenopolu,
C. Mille, N. Ath, Popovicli N. Mitescu §i M. PaNanu.
S'afi prima telegrame de telicitare de l la domnii Tache
Ionescu i alti n-,ulti distin0 confrag.
Peste tot a domnit cea mat mare armonie. Se respira o
a.tmosfera de fratie i egalitate, Cu drept cuvint s'ar fi putut
pune pe frontispiciul localului: amitie, fraternite, egalite.
Not, nu putem de cat sa felicitim din inirna pe advocatil
baroului de ilfov pentru ace,st prim pas catre cimentarea
infratirel care de alt-rnintrelea exista de mull timp Intre
densii.
Si 'f felicitam cu atat mai mult cu cat pentru prima oara
am vezut pe batranil advOcati stand la o Patti cu cel tineri
incepatorf i dandu.le pilda de armonie.
. 0 remarca imbucuratoare : Politica a fost 'Asa% la o parte.
De alt-fel chiar una din conditiunile . hanchetului a fost a-
ceasta.
Discuraul tinut de d-1 Decan Mihail Antoneaeu la acest banchet,
find stenografiat de unul din membrii cornitetuluf nostru
.de redactie, 11 vom 'publica in \intregul Jul' in nunnerul - viitor.
«Gurierui Judiciary)
PR" DRAT voofei r i osealtoirvrupocatendansui taatrutvcorl strveilnt
"" vtil al d-lui D. Alexandresco. Ofertele se vor
adresa Codreanu, la acest ziar, care se insarcineaza a vinde
colectiuni complecte din aceasta importanta lucrare.
Rugdm pe abonatii noftri, ritnafi in restantd cu plata
abonamentelor, sd bine-voiascci a achita sumele dtitorile
cdt ma: neintarziat, direct catre d-I Codreanu, la administratia
ziarului in Bucuregi, strada ARTEi No 11,
prin mandat sail timbre pof tale, sad la presenteire,
riumai in mainile -vechilor incasatori autorizati Mangle
Herisfescu pentra Bucurefti fi 1. RiVeanti pentra provintte,
de In car: nor prim: in schimb chitante din
registrul Cu mated, prepezute Ca ftampila ziarului nostruo
19, Bucaregti ow , Proprietar Ion S. Codroannoro, 4219

ANUL Xii, No. /5 Un exemplar 110 heal Duminec5 16 Noembrie 1909
Un nurnérvechll MG
CURIERUL JUDICIAR
DOCTRINA JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE — ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR : D. ALEXANDRES00
ADONAMENTUL
pe an 30 le1; 6 luni 16 lei; 3 lunt 8
Studanfll phltess ps fulnotats
Strilnatatea : 40 lel pe an, 20 pa 6 I
wmamser
SUMAR :
Altruismul ca prineipiii obligator in dreptul positiv (urmare
gi fine), de d. Vespasian Erbiceanu.
JURESPRUDENTA. ROMANI :
Tribunalul Beau': Dimitrie Athanasiu Cu George Marc,
cu o Observatie de d-1 D. Alexandresco;
Toastul ridicat de d-1 Decan Mihail Antonescu la banchetul
advocatilor in seara de 7 Noembrie 1903.
Scrisoare deschisa.
Altruismul ca prinoipin obligator in dreptul
positiv
(Unul din noile experimente ale CoduluI civil german)
---
(Urmare gi fine) (*)
Daca, fat de consideratiunile expuse mai sus,
datoria de a veghea la conservarea bunurilor materiale
ale altuia nu poate fi impusa in mod imperaliv,
legiuitorul are insa la ind5mana alte mijloace,
prin care, pana la un punct, poate stimula
in societate sporirea sentimentelor umanitare si altruiste,
poate desvolta spiritul de indatorire reciprocg,
comb5tand in acelas limp indiferenta si nephsarea,
cari, in multe cazuri, daii loc la consecintele
cele mai regretabile.
Asa de pilda avem in Codul civil quasi-contractul
gestiunei de afaceri (art. 987-991), dup5 care acel
ce, in absenta proprietarului si fdr5 prealabila instiintare
a lui, a intervenit, din propria-i initiativ5
la administrarea patrimoniulul WI, este obligat
prin lege a da gestiunel sale ingrijirea unui bun
phrinte de familie (art. 989) si a o continua panh
cand ins5si proprietarul vd putea ingriji de ea (987).
In asemenea cas art. nostru 991 impune proprietarului,
ale carui interese materiale aü fost bine
administrate, indatorirea de a indeplini obligatiunile
contractate in numele ski de girant, a-1 indemnisa
de toate acele ce el a contractat personalminte,
i a4 plAti toate cheltuelele utile si necesare
ce a f5cut.
Ast-fel, luând exemplul citat mai sus, dac5 eti
intervin la stingerea incendiului ivit la casa vecinului
mefl, fara indoiala c indeplinesc o afacere
(*) Vecli Curierul Judiciar, No. 70, 71, 72, 73 si 74 c.
1■11,111
APARE
c (toile on pc septaluhl sub redaction unui unlit
Abonamentele se plates° tot-d'a-nna inainte
PRIM-REDACTOR I. N. CESARESOU
REDACTIA 1 ADMINISTRATIA
BUCURESCI
11 — Strada Adel — 1 1
In dosul Palatulul Justitil
utila lui, si deci densul este obligat a-m repara
ori-ce daune a§ fi suferit din intervenirea mea la
stingerea focului (precum ar fi distrugerea hainelor,
sad remediarea ranilor si lesiunilor ce mi s'ar
fi pricinuit etc.).
Legiuitorul pune la dispositia girantelui actiunea
negotiorum gestorum contraria, prin care el poate
sili pe proprietar a-si indeplini toate obligatiunile
ce decurg pentru el din o asemenea gestiune uti15.
Si pentru apreciarea utilitAtei actelor lacute de girant,
doctrina juridic 5 in unanimitate admite, ca
trebue sA se aiba in vedere momentul seversirei
lor, fart a se tinea seam5 de intamplArile posterioare,
car i aff putut face sa dispara utilitatea acelor
acte, daca bine inteles aceste intamplari nu
se datoresc insusi faptulu giranteluY sufficit si ab
initio utiliter gesturn fuerit, licet utilitas postea non
duraverit (61).
In ce priveste responsabilitatea girantelui, legiuitorul
nostru prin art. 990, care nu exista in Codul
francez, declara ca densul nu poate fi respunzhtor
de cat numai de dol, dac5 f5r5 interventia
lui afacerea s'ar fi putut compromite. Noul Cod
german cuprinde o disposilie identich in art. 680,
care zice: «Bezweckt die Geschaftsfiihrung die Abwendung
einer dem Geschaftsherrn drohenden dringenden
Gefahr, so hat der Geschaftsffihrer nur
Vorstaz und grobe Fahrlassigkeit zu vertreten» ( 62).
Gestiunea de afaceri exista aproape in toate legiuirile
contemporane din Europa, fiind imprumu-
(6) At-fel dacti casa a fost distrusa de incendid, spre marea
paguba a proprietarulul, girantul totugl va avea dreptul la repararea
daunelor ce ar f suferit din faptul intervenireY sale la
stingerea focului, pentru cd actul facut de densul era util proprietarului
in momentul cand a fost flout; alt-fel nimene n'ar
mai Intreprinde gestiunea afacerilor altuia. Autoril sunt de co -
mun acord la aceastd privintd. Yee Laurent, vol. XX, pag. 329;
Marcade, vol. V, art. 1375; T. Hue, vol. VIII, pag. 382; Alexandresco,
vol. V, pag. 336.
(68) Daca gestiunea a fost intreprinsa contra vointel reale sad
presupuse a proprietarului, zice art. 678 din noul Cod german,
girantul, care cunogtea aceast6 voin .0, este obligat a despagubi
pe proprietar, chiar dad el n'a comis niel o culpa. Art. 679 din
noul Cod german adaoga ins, ca vointa contrail, a proprietarulul
nu se ia tn consideratie, cand fn lipsa gestiunel, o datorie a card
indeplinire este de interes public, sad o datorie legal de a.
limente, care ar incumba stdpanului, n'ar fi fost indeplinita la
timpul oportun. In asemenea caz girantul are drept la reintoara
cerea cheltuelelor sale (art. 683 din acelag Cod). Din doctrina
germand yea Dernburg, opera ctitatcl, vol. II, pag. 381-35; Endemann,
idern, vol. I, § 178. Din doctrina frances6 vez1 Demo
lombe, vol. XXXI, pag. 144; Laurent, vol. XX, pg. 336; Pandect.
Fr. Obligation, vol. I, pag. 1754., La no vezI Pluceeeu, vol,
peg, 68; A.lexandreaco, vol. V, pag. 322.

642 CURIERUL JUDICIAti, No 7"5.---blimilie'd 16 Noembrie 190
tata din dreptul roman, unde aceasta institutiune
Ii avea aplicatiunea mull mai dese on, din pricina
fregventelor rezboae si invasiuni, cari faceatt
cã proprietarii bunurilor s absenteze, iar acestea
sä remana in voea intAmplarei. Asta-zi insa, and
rezboaele nu ma i stint ark de fregvente, cand Calatoriile
se fac cu atAta usurinta, gratie desvoltarei
ailor de comunicatie, rare on se va intampla ca
s. gireze bunurile unui absent. Cele mai de multe
or proprietarul este present, si daca el rernAne
strein de oare cari afaceri, care cer o ingrijire mai
de aproape si mai urgent, se presupune c aceasta
se datoreste negligentei sail ignorantel sale.
Legiuitorul consider a gestiunea de afaceri ca find
pornita dintr'un sentiment altruist, dintr'un sentiment
de afectiune i prietenie, de acea ea este
esentialmente gratuita, girantul neputand cere nici
un onorar pentru serviciile sale ( 63).
Motivul care a determinat infiintarea unei asemenea
institutiuni legate, nu poate fi altul de cat
consideratiunea de ordine pur morala serviciile
benevole lcicute in interesul altuia meritei toatci incurajarea,
cad i ele contribuesc la desvoltarea spiritului
de indatorire reciproca si de solidaritate sociala.
Pe de alta parte gestiunea de afaceri foloseste
i economiei generale a unui stat, find Ca ea
tinde la conservarea si desvoltat ea unor bunuri, a
caror valoare ar fi fost depreciata prin lipsa de
ingrijire din partea proprietarului. Daca n'ar exista
In lege o dispositiune care sã resplateasca pe girant
de perderile suferite cu ocasiunea gestiunei
sale de sigur casurile de intervenire benevola
In lavoarea ' intereselor altuia s'ar imputina foarte
mull in societate, cad riscul perderilor personale
ce s'ar putea ocasiona, ar constrange pe fie care
de a-si inadusi sentimentele sale altruiste fata de
aproapele sett.
Gestiunea de afaceri, departe de a fi obligatoare
din punct de vedere legal, este lasata din contra
la facultatea si libera apreciare a fie caruia, ast-fel
ca in aceasta privinta nu se poate zice Ca regufele
ei formeaza niste dispositiuni legale eficace
energice pentru incurajarea actiunilor desinteresate
si desvoltarea intensiva a principiilor altruiste,
atat de necesare vietei sociale.
Din acest punct de vedere ar fi de dorit ca legiuitorul
sa introduca niste mesuri ma i positive,
cari sa oblige pe indivizi aduca servicii reciproce,
cel putin in casuri urgente si extreme.
Mesuri de acest gen nu exist a nicaeri in legiuirile
actuate, si, dupa parerea noastra aceasta constitue
una din principalele lor lacune.
Aceasta lacuna este atat de adanc simtita, in cat
unii jui'isconsul i sociologi, pentru a o putea inlatura
mai curAnd, fac oare cari propuneri foarte
originate si curioase. Ei cer de a se inflinta, alt-
[urea de Codul penal, un Cod de recompense, care
sã alba in vedere organisarea unui sistem de recompense
sail rasplata, in scop de a incuraja virtutile,
actele filantropice i desinteresate seversite In
folosul altuia i reclamate de utilitatea social.
(6g) Nu vor putea decT scl. se prevaleze de regulele gestiunel de
afacerI samsari iaI agenti, carl s'ar fi amestecat In afacerile
altuia intr'un scop egoist §i in vederea unui interes personal, cu
intenliunea nerusinata de a specula §i all face un vend din ad ministrarea
patrimoniului altuia. Vezl Pandect. Fr. vol. IV, aestign
d'affaires, I urro.
«Altruistul, zice Raul de la Grasserie, constitue
antitesa facatorului de rele «c' est un contre-crimineb).
Actele cantabile ale altruistului, excedand cu mull
limitele on Carel datorii sociale, nu poate oare da
nastere unui drept in folosul sett, intocmai precum
agresiunea i violenta naste dreptul victimei contra
agresorului ? Simetria morala pare a cere aceasta.
In casul.de fata avem nu numai sub raportul etic
un excedent de fapte bune, dar si din punctul de
vedere social avem un excedent de utilitate. Exista
o supra abondenta de altruism, intocmai dupa cum
fapta rea, infractiunea oglindeste in sine o supra
abondentei de egoism. Criminologiei trebue sa conrespunda
deci ca stiinta aristologia saü agatologia.
Aceasta din urma are de scop de a fixa in ce conditiuni
anume binele, indeplinit in afara de on ce 4
obligatiune legal, poate da loc la un drept de recompensa.
Infractiunei, adeca violarei dreptului,
trebue s opunem virtutea, eroismul neconstrans.
Virtutea i eroismul, ca si infractiunea, trebuesc
apreciate nu numai sub raportul moral (printr'un
sentiment de admiratiune i simpatie), dar si din
punctul de vedere al utilitatei sociale, pentru ca
asemenea excedente de altruism sunt foarte avantajoase
i chear indispensabile societatel. Asa sunt de
pilda fa ptele eroice indeplinite pe campul de lupta etc.
Chestiunea insa esentiala este de a se sLi daca
virtutea i eroismul trebuesc sanctionate printr'un
premiil, printr'o recompensa, intocmai precum infractiunea
are sanctiunea sa in pedeapsa, idace'
dreptul positiv trebue s organizeze un Cod premial,
alaturea de Codul penal?
Virtutea i eroismul sunt acte, cari intrec cu
mult tnarginele unei obligatiuni legale; eroul, omul
virtuos singur poate fi opus criminalului ; cu toate
aceste exist virtuti de diferite grade, dupa cum
alaturea de crime avem delictele i contraventiile.
Dar oare recompensa trebue sä aiba caracterul unei
obligatiuni sociale, ca 5i pedeapsa, sail sa fie numai
facultativa ? In fine ea trebue sa fie materiala, saü'
numal morala, onorifica?
La aceste chestiuni aproape toate legislatiile actuale
respund in mod negativ ; ele se ocupa numai
de pedepsirea infractiunilor, ear nici de cum
de recompensarea faptelor eroice i virtuoase. Acestea
din urtna par a avea in ochii legiuitorului
o importanta sociala ,neinsemnata, de acea nici nu
se ocupa de ele. S'a spus ehear ca daca virtutea 4
s'ar recompensa materialiceste, a tunci n'ar mai
fi virtute. Cu chipul acesta principiile de drept par !
a spune c trebue sa se lima mina numal de faptele
rele ale cui-va nici de cum insa de cele bune,
trebue sã pedepsim, nici cum sa recompensam, sa
blamam, ear nu sä laudam. In mod cu totul sporadic
si arbitrar este recompensat de pilda eroismul
pe campul de lupta, printr'o decoratie, adeca
printr un semn de onoare, care formeaza antitesa
pedepselor inf'amante. Atat si nimic mai mult. Acest
sistem de recompense sa mai aplica Inca si in alt
mod. Sa decoreaza nu numai virtuoi i eroii, dar
oamenil de talent, de stiinta, functionarii vechl
etc. 0 asemenea procedare ins constitue o adeverata
inadvertenta, cad cu sistemul acesta decoratia
este deturnata de la adeverata ei destinatie,
care consta in a resplati numai virtutile seversite
afara de oil ce obligatie.
Exceptandu-se neest sistern de a se re'sphiti prin

011orMRIOMMINIW 01010.0.1■1■11,1111111111
CUr,IIERUL JUD1CIAR, No. 75.—Dumineea 16 Noembrie 1903 643
decoratil meritele cui-va, nicderi nu s'a organisat
Inca un drept premial, un Cod de recompense, precum
avem de pildd un Cod de pedepse. Cu toate
aceste primul pare a ficomplectarea necesara a acestui
din urind ; unul nu pare a fi legitim lard altul.
Dacd eti am datoria de a suporta pedeapsa, trebue
sã am in acelas limp dreptul de a fi recompensat ;
aceasta spune sentimentul men' intim de dreptate
Societatea trebue sa recompenseze binele in
sine, dupa cum pedepseste reril in sine, afara doar
dac5 admitem determinismul absolut, chear in
asemenea caz, ea tot e datoare sa recompenseze
binele, in interesul propriei sale conservdri. Recompensarea
binelui este un stimulent tot atat de
puternic, ca si pedepsirea reului ; ea va deter mina
sporirea virtutilor i actelor altruiste tot atat de
necesare societAtei, ca i sc5derea infractiunilor.
Ce ar deveni oare societa tea daca n'ar obtinea din
partea membrilor el de cat numai inactiuni; dacd
toti cetdtenii ar urtna riguros principiului legal «de
a nu face WI altitia», i n'ar voi sa-si intinda reciproc
maim de ajutor ?
Recompensa nu trebue sa fie numai moralA, ci
materialA, sj constee chiar in o sum 5 de bani,
cad i infractiunea este petlepsita cu amend. Ea
poate consta si in compensarea eventualci a gresalelor
ce s'ar putea comite in viitor. Recompensa
trebue sd fie nu adininistrativ5, ci judiciard, adica
sã emane de la insdsi magistratul care aplicd pedeapsa
( 6 ).
On cat de originale i curioase s'ar pdrea ideile
lui R. de la Grasserie, totusi, fatii de scdderea simtitoare
a faptelor altruiste ce sã observd in ziva
de ast5-zi, ele merita o deosebitA atentiune.
Sunt i la nol unele legi speciale, in earl g5sim
strecurate dispositii destinate a stimula prin recompense
actele altruiste. Dispositil de acest gen
Intalnim de pild5 In legea politiei noastre rurale ( 68);
ele ins, nederivend dintr'un principiii statornic
general manifestat de legiuitor, reman cele mai
de multe on uitate i nebdgate In seam. Cel putin
noi, pand in present, nu cunoastein nici un
caz de aplicarea lor.
'ha dispositiile legei politiei rurale, din causa
caracterului lor sporadic si isolat, null pot avea
efectul dorit, gasim in unele legiuiri europene texte
de acelas gen, cari ati o aplicare mult ma i serioasd
i generald, find deci chemate a exercita o
puternicd inrfurire asupra desvolta'rel spiritului de
indatorire reciprocd.
SA stie c5 in dreptul roman, acel ce gdsea un
lucru perdut, era de obiceid considerat, fata de
(64) Vezi Raoul de la Grasserie, Des Principes sociologigues de
la Criminologie, avec une preface par C. Lombroso, Paris, 1901.
pag. 28-33.
(65) Asa: avem art. 27 care statueaz c acel care, vgzend o
vita ea stric . seman4turile altuia, o va prinde i o va duce la
oborul primariei, va primi ca reeompensa a zecea parte din a- I
menda la care ar fi condamnat proprietarul vitel. Daca Ins a vita
se va prinde de catre ins 6s1 proprietarul sernanaturilor, acesta
nu va avea dreptul la o asernenea re'splatires. Art. 79 acorda o
irgsplatire. de 40 pan la 400 lei din partea guvernului, aceluia
care grind la prinderea faeatorilor de rele, aflati Cu luerur1 de
furat, ar primi vre o rand in lupta ee ar fi avut'o cu el. Daca
Ind rgmane schilod din aceasth lapta, art. 80 il seuteste de plata
imposituluI personal, acordandu-1 si o pensiune viagera de 20
lei lunar. &mill& aeeluia ce va muri in asemenea imprejurarf,
i se va face de stat o pensiune de 59 lel toe lona, zic art. 81 si
82 din aceaff lege.
proprietarul sèü, ca un negotiorum gestor, si de
acea avea dreptul a reclama de la aeesta cheltuelele
fdcute cu pdstrarea i intretinerea lucrului,
Proprietatea asupra lucrului gdsitortil nu o putea
capAta nici char prin prescriptie. Despre vre o
recornpensA acordatd gdsitorului, nici vorba nu
putea fi ( 66).
Cu toate acestea la roman i exista obiceiul, cd
proprietarul lucrului perdut sari furat, fligtiduia un
premiti bdriesc aceluia care an fi g5sit fi remis
lucrul. Acelas obiceiti se observ i astd-zi. De
date on, pentru a se stimula sentimentul altruist
al afldtorului, nu citim in ziare asemenea promisiuni
publice, prin care se oferd «o bun 5 recompensa»
sari cutare suma de bani, aceluia care va
gAsi i remite pdgubasulul un obiect oare care perdut
; de si altmintrelea credem, cd indeplinirea
unei asemenea promisiuni, este o chestiune numal
de onoare, find Idsatd la absoluta facultate a
promitatorului, intru cat afidtorul n'ar putea avea
nici o actiune in aceastA privintd ( 67).
Legiuitorul noti german a transformat tin asemenea
uz intr'o adeveratd obligatie lega15, stipuland
anume recompense b5nesti aceluia care, gasind
un lucru strain, II remite p5gubasu1ui. Articoin!,
971 din Codul civil german statorniceste in
aceasta privintd urmdtoarea norind : pentru obiectele
de o valoare pan la 300 mArci, recompensa
e fixata la 5 0 1 0 procente din valoarea obiectului ;
pentru obiectele de o valoare mai mare, cum si
pentru animale, recompensa e fixata la 101 0 din valoarea
tota15. In casurile, in can obiectul gasit
n'are o valoare materiala intrinsecd, ne presentand
importantA de cat numai pentru pagriba (precum
an fi de pildd o scrisoare, o fotograte, niste chitante
etc.), fixarea quantumului recompensei este
lasata la aprecierea tribunalului, care decide !Mend
samA de ImprejurAri si de echitate. Aceastd reguld,
atat de importanta pentru incurajarea actelor altruiste,
o g5sim introdus5 si in codicele altor state ( 68).
Aflarea i remiterca lucrului perdut alcdtueste
f5rd indoial5 unul din modurile cele ma i fregvente
de manifestare a activitdtei altruiste. Daca practica
zilnicd i Ins asi legiuitorul a recunoscut ca este in
iriteresul utilitatei sociale de a se fixa o anumita recompensa
aceluia care de bun5 voea lui aduce servici
altuia, apoi nu este oare natural sä ne intrebarn:
n'ar fi oare folositor ca aplicarea unui asemenea
sistem sá nu se margineasca numai la casurile
restranse de gdsire a lucrurilor perdute ?
N'ar fi oare din contra necesar sä dm o extensiune
mai Mare sistemului recompenselor, aplicandu'l
si la alte modalitati de fapte altruiste ?
Afirmativa credem ca nu mai poatesuferi discutiune,
cad i daca acel care, gasind un lucru
remitandu-1 pdgubasului, are dreptul la o recom-
(66) Vezi Dernburg, Pandekten, vol. I, § 206.
(67) Gasitorul lucrului perdut credem c n'ar putea avea o actiune
pentru obtinerea sumei promise de proprietarul luerului,
pentru motivul ea remiterea lucrulul p5gubasu1u1 este impusa ea
o obligatie imperioasti gasitorulul prin insasi art. 327, 328 Cod
penal, care ealifiea ea abuz de ineredere faptul de a nu remite
plg-ubasulul un lueru perdut, despre care acesta a intrebat.
(68) Vez1 Stobbe-Lehman, Kandbuch des deutschen Privairechts,
vol. II,, § 131. In Codul nostru, ca si in cel franeez, nu se prevede
nimic in aceasta privinta, afar a doar de casul descoperirel
anal tescaur pe un loc strein, &and art. 649 Cod civ. acoarda descoperitorului
jurne'tate din valoarea tesauruluL

644 CURIERUL JUDICIAR, No. 75.—Dumined 16 Noembrie 1903
pensa, apoi Cu atat mai mult trebue sä alba un
asemenea drept acela care contribue la salvarea
lucrurilor altuia de la peire, saü care'i ofera concursul
sett pentru a evita o dauna ce eventual ar
putea sä i se intample.
4, 4,
Introducerea in dreptul positiv si generalisarea
principiilor destinate a indemna initiativa individual
a la fapte altruiste si a redestepta intre membrii
societatei spiritul de solidaritate, de indatorire
si de simpatie reciproc5, constitue una din problemele
legislative cele mai importante ale timpurilor
rnoderne, de la care atarna buna stare si fericirea
omenirei.
Deslegarea cat mai grabnica a acestei probleme
este cu atat mai de dorit, cu cat epoca in care
traim este o epoch' de crisa generala morala,
hticasi sociala, din care causa legea are asta-zi
de indeplinit o misiune cu mull mai grea i mal
vast, de cat acea pe care a avuro acum 100 ani
in urma, cand elaborat Codicile noastre civile
§i penale. Pe atunci autoritatea religiei si a moralei
era Inca nestirbit5, inriurirea lor educativa
asupra maselor populare era in plina vigoare, astfel
Ca rolul disciplinar al legei putea ft indeplinit
Cu mai mare usurinta.
Epoca actuala insa constitue unul din acele momente
critice, in care totul sa clatina, totul e pe
cale de transformare.
Doi factori gasim mai cu seama la basele acestei
transformari. Primul este caderea principiilor
religioase si morale din rolul lor de povatuitoare
a faptelor omenesti, d5ramarea idealurilor politice
si socia1e, pe care se reazama elementele civilisatiel
noastre burgheze. Al doilea factor este radicarea
progresiva a unei puteri nol, a puterei multimei,
a democratiei (sufragiul universal). Deasupra ruinel
ideilor religioase si politice, earl pana a tunci
o infranati, sä ridi puterea uria§a a maselor, haotic5
§i amenintatoare, singura suverana a timpurilor
presente.
Asa dar distrugerea credintelor religioase si transformarea
progresiva' a maselor populare in clase
diriguitoare, alcatuesc cele done fenomene caracteristice
ale epocel noastre de transitie. Daca este
asa, atunci ne intreb5m: eine va indeplini rolul
disciplinar si moralis5tor exercitat alta data de religie?
eine va pregati masele_populare pentru viata
politic i va tempera avanturilor lor anarhice? Evident
ca nimene altul de cat Codicele de legi. Dar
cum oare va putea indeplini legea aceasta grea misiune
educatoare, cand stim ca ea nu impune principiul
binelui ca criterifi positiv de conduita sociala,
cand cerintele sale sunt satisfacute pe deplin
numai pur i simplu prin atitudinea pasiva si indiferenta
a omului, prin stapanirea pornirilor raittacioase
si avide ale acestuia fala de aproapele seii ?
Dreptul positiv nu consacra ca obligatoare practica
binelui, cad tendinta suprema a sa este de a
qbtinea din partea individului nu moralitatea, ci
numai legalitatea.
Ce inriurire moralisatoare pot avea Codicele de
legi, si cum se poate intreprinde pe basa lor o
opera de 'asanare si regenerare a moravurilor publice,
cand, am vezut in capitolul al doilea al
acesteI lucrari, eh legea n'are posibilitate de a con-
MOOOPNIMIONIMINIMPNIM
trola mai adanc activitatea individuala, nu se poate
atinge de sfera «imoralitatei nedelictuoase», aceasta
privind exclusiv numai constiinta personala a individului,
pe care el e stapan absolut ?
Omul pe care am incerca sa-1 moralisam, ar
putea cu drept cuvent sa ne ,replice : voi imi vorbill'
de onestitate, de corectitudine, de cinste, cautap
sa-mi infiltrati sentimentele de blandeta, de
indatorire catre aproapele, pe cand legea si tribuualul
nu-mi cere de cat sa me retiti de a comite
fapte calificate ca delictuoase , despre bunatate,
cinste si indatorire pentru altul, legea nu-m pomeneste
absolut nimic. Din contra pot fi or cat
tle reit, imoral si crud, dac5 in acelas timp, voi if
indeajuns de siret ca aceste cabitàI sä nu le manifest
prin fapte pedepsite de lege, pot trece w;or
drept «cetatean-tip» din punctul de vedere al legalitatei
( 69).
Daca acesta este duhul in care sunt concepute
legiuirile noastre civile si penale ; ma i poate fi
oare vorba de o inriurire moralisatoare a lor asupra
maselor adanci ale populatiunei ? De sigur
ca nu. Multimea nu pricepe substilitatea distinctiunel
dintre drept si moral. Ea irrtelege un singur
lucru, cà sentimentele umanitare, faptele al truiste,
cinstea, corectitudinea si onestitatea predicate de
morala si religie nu sunt de cat niste simple sfaturi
(pia desideria), fara a avea catu-si de putid
caracter obligator.
Iata dar ca distinctiunea pe care logica o face
intre drept si moral a e departe de a fi utila din
punctul de vedere practic, §i afara de aceasta, credem,
&á ea nu exclude posibilitatea introducerei
in dreptul positiv a principiilor morale de solidaritate
socia15.
Nu putem termina acest studiii al nostru, care a
luat proportiuni prea marl, fara a reproduce parerile
a dol scriitori celebri cu privire la necesitatea
de a se elimina din stiinta dreptului tendintile
individualiste actuale si a se inclruma pe o
cale umanitara san5toas5.
Herbert Spencer, until din eel' mai adanci cugetatori
al timpului de fa ta a dat la lumina, acum
la adanci b5tranete, o noua opera pe care el o nu-.
mete cea din urma in viata sa, si in care, revenind
in parte asupra unor p5reri ale sale anterioare,
testeaza oare cum omenirei ultimele sale
convingeri. El afirma ca sensatiile au in no o putere
coversitoare, ear inteligenta noastra nu este
de cat sluga lor. Din aceast5 causa educaliunea
morald are pentru oni o importanlci incomparabil
mai mare de cot instruclia intelectuald. Statul, in
ori-ce ramura de activitate a sa, legislativà, jude-
,catoreasca sati administrativa, trebue s5 aiba in
vedere in primul loc si inaintea

CURIE111.11, IUDIC1AR No. 75.—num1neea 16 Noembrie 1903 645
MlieNSSAwaMinr 011/1101111.1101101.4111110.00 1110 11111 111r1W,
ambitiilor, a egoismului neinfranat al membrilor
0 i a luptei incordate pentru trai. Din contra, o
societate alcatuith din oarneni mediocri sub raportul
intelectual poate fi foarte fericita, daca in
relatiile lor reciproci domne§te umanitatea, blandelea
i spiritul de indatorire mutuala ( 70).
Domnia capitalismului §i legile de fer ale luptel
pentru existenta, zice scriitorul recent H. Chamberlain,
air nascut in tiinta, in filosofie §i mai
ales in drept «cultul individualismului», care a avut
ca consecinta marirea peste mesura a apetiturilor
egoiste, racirea §i infisprirea relatiilor dintre oameni,
spoliarea celui mai slab de catre cel mai tare, in
fineS inadu§irea on caror sentimente umanitare de
indatorire reciproca. Viata omeneasca a devenit
un abis clocotitor de miserii, in care dreptatea'mai
tot de-auna este invinsa de forta. Tragedia vietei
omenqt1 provine tocmai din pricina ca tot dreptul
nostru public §i privat in vigoare este basat nu
pe principiile eticei, ci pe legile neindurate ale
luptei economice. Oamenii nu mai cunosc marginea
pornirilor lor egoiste, din zi in zi devin mai
rei, ma i lacomi, asernanendu-se fiarelor, cari in
viata lor intrebuinteaza numai unghiile §i diniL
Salvarea de multe miserii sociale ce arneninta
timpul nostru, zice acest scriitor, trebue cautata
in legiferarea sub diferite forme a principiilor umanitare
§i altruiste menite a desvolta spiritul de solidaritate
sociala §i de indatorire reciproca ( 71).
Vespasian Erbicaanu
Magistrat,
JURISPRUDENT A ROM AN A.
TRIBUNA.LUL JUDETULUI BA.CA.0
Audientele de la 28 lanuarie, 4 i 5 Februarie 1903
Presedentia D-lui MONISM IONESCU, Jude de sedinta
Dimitrie Athanasiu etc George Marc
Sentinta chill No. 67
Conventii saü contracte. Tocmeala sub Codul Calimach
pentru un lucru ce ar putea fi scos din comer t in urma de
catre lerfiuitor. —Nulitate.—Pament rural.—(Art. 1173 Codul
Calimach ; art. 7 din legea rurala din '1864).
Donatie.-- Codul Calimach.— Conditiune de validitate. —
Acceptare. — Dania unu1 pament rural. — Acceptare tacita
prin luare in posesie —Donatar targovet nu satean.—Donatie
nula.— (Art. 7 din legea rurala din 1864).
Prescriptie — Lucru nemiscator facend pane din domeniul
public sail scos din cornert.—Daca legea Calimach permitea
prescriptia. — Termenul acestei prescriptil, — (Art. 1935 si
1936 Codul Calimach).
Donatie.—Donatie facuta prin act in regula (16 o persoana
ce nu este pro'prietara imobilului claruit. — Prescriptie. —
Termen.— Conditil.— (Art. 1895 Cod civil).
1. Asentenat art. 1173 din Codul Calimach, este nula or
cc focmealdi pentru Utt /Vent al cdruia comer t se va opri
in, ',Irma de dare Stapanire.
.(70) Din nefericire, zice Spencer, la cele ma i multe popoare din
Europa instructia intelectualfi joaca rolul principal, ear educatia
moral4 e iAsata in pargeire, ca si cand nu s'ar observa indeajuns
cä inteleetualismul, activand functionarea sensurilor,aduPe dupt
sine mArirea pasiunilor, predorninarea sensurilor inferioare asupra
celor superioare. De aceR tendinta catre desordine, turburarT
si destrAbAlarea moravurilor e foarte accentuata la intelectuall.
La fie care pas ne putem convinge ca instructia intelectuard, fr
educatie moral, face pe om ma i rëd. de cat este el din firea lui.
Vezi H. Spencer, Facts and Comments, London, 1902, pag.. 66.
( 71) Vrezi Houston S. Chamberlain, Die Gruncltagen des nennzeitnien
lahrhtindeitS, 1M.)1, vol. I, pag. 44.
Ast-fel, un inscris din arm,/ 1863, prin care niste viitorsi
800 se invoesc, in vederea cdsatoriei cc aft proectat a face,
ca pamentut de claceisie posedat de viitoarea sotie sd fie
trecut pe numele viitorului sot cc nu avea pame'nt de cldccisie.
la cas câni Stcipanirea, CUM se svonise pe atunci, va
hotari sá dea pament satenilor, insa ca proprietatea sá remand
tot femed, o asernenea invoiala era nulci dupa legea
Calimach, in vigoare atunci. intru cdt lcgiuitorul. prin art.
7 din legea rurala de la 1864, posterioaret acestui inscris,
scoate din comer, pe tiny de 30 de ani de la promulgarea
legei, aceste pamenturi.
2. Pentru ca o clonatiune facuta sub imperiul legiuire
Galimach sã fie vatabi/d trebttia sá fie acceptatei de donatar.
3. Donatiunea unuti pament rural, facut sub Codul Calimach,
chictr acceptata tacit de donatar prin fctpeal ca a
printit in stetpa'nire pa indntul cid ruit, nu este valabila daca
donatarul nu este satean ci te'rgovet,
4. Prescriptittnea inceputa sub legittirea Calimach urmeaza
sa se reguleze dupa aceasta lege.
5. Dupa Codul Calimach, in deosibire de condica actuald
civila, prescriptia cur gea dinar asupra lucrului nemiscator
ce facea parte din domeniul public, suit a cartel, instrainare
era oprita de lege, inset terntenul acestei prescriptii
era de patru deci de an
6. Un act de danie, de si ineestit cu toate formele legale,
emandnd insci de la o persoana strainci de pro prietatea pamentului
&trait, prin sine insusi nu poate conferi donatarului
nici un drept de proprietate, insa poate constitui
un just titlu pentru a conduce la pr6scriptia de 10 ant,
cu conditie insa ca dunataru sã fie de kola credinta
pamontul asupra cdruia se exercita posesiunea sá fie susceptibil
de a fl prescris.
Ast-fel posesiunea unta pamOnt rural de catre un targovet
nu poate conduce la prescriptie.
Tribunalul,
Avend in vedere decisiunea No. 219 din 18 Maifi 1901,
prin care Inalta Curte de casatie si justitie sectiunea I
a trimis injudecata acestui tribunal apelul fficut de Dimitrie
Atanasiu din orasul Piatra. contra cfirtei de judecatfi
No. 279195 a judelui ocol. Hangu din jud. Neamt;
Av end in vedere ca prin aceasta carte de judecath,
numitul Dimitrie Atanasiu, a fost obligat sfi delase in
stfipanirea reclamantului Gheorghe Marc, locuitor din
corn. Hangu. judetul Neamt, o cfitime de 200 firfijini
pfiment clhcesc, situat In corn. Bistricioara din acel
judet, loc retinas acestuia mostenire, de la unchiul sefi
dupfi tatfi, defunctul Vasile Marc, improprietarit conform
legei rurale din 1864 ;
Avend in vadere conclusiunile orale si scrise ale Willer,
precum si actele exibate de apelante in instantfi ;
Avend in vedere cä apelantele, cere astfi-zi inaintea
tribunalulul reformarea - cfirtei de judecatfi a primului
judecfitor, si respingerea actiunei in revendicare intentatfi
contra sa, de catre reclamantele George Marc, intemeiat
pe urmatoarele motive :
1. CA acest pfiment 'I posedfi densul incfi din anul 1865
In basa unui inserts din 1863 nib t in copie la dosar si
legalisat de trib. Iasi la No 8641196 intervenit intre femeea
veduva Maria, flea reposatului Nichifor Diaconu
si Vasile Marc, viitorul sèi sot si mosul reclamantului
George Marc, pe contra pagina arum Inscris se afla
Si un act de danie, fficut in anul 1865 Mai 13, de cfitre
aceleasi persoane, devenite acum soli legiuiti, act prin
care i se dfirueste lui, la vecinica stfipanire, pfimentul
coprins in act, in calitate de nepot al - femeei Maria
Ciuclia, nascuta Nichifor Diaconu, devenita acuna solia
lui Vasile Marc ; Ca dacfi acest act asa dupa cum el
este redactat Si fficut, nu va putea cum-va sä constitue
un titlu valabil, de natura a transmite proprietatea
pfimeritului revendicat, fixeaza cel pulin\ppoca, cand
apelantul a inceput sá poseadfi pfimentul revendicat
(13 Maiti 1865) de la care epee pana in present find
ma i mult de trei-zeci-ani, proprietatea acestui pfiment
este prescrisfi, asa in cat actiunea in revendicare este
lipsita de temeiii ;

646 curuErat IIID1C1A11, No. 75,—Dum1nech 16 Noembrie 1903
Asoesommomm■W
2. Ca in orl'ee cas daca nief aceste dou6 mijloace de
aparare, nu vor fi suficiente, invoaca In cele din urma
un act de danie din anul 1879, autentifleat de Trib.
Neamt la No. 58179, prin care Maria, veduva defunc-
Win! Vasile Marc, darueste reposatului s'eil D. Atanasiu,
apelantul de azI, care primeste, tot pamentul sett
In intindere de efilmas, posedat conform legel rurale
In comuna Bistricioara, anexa Grintestilor din judetul
Neamt, care nu este de cat locut in litigiil, 51 ea acest
pament find posedat de densui, de la aceasta data
pana in present, cu bun a credinta si sub nume de proprietar,
opune reclamantuluf George Marc, prescriptiunea
de 10 "anf, si cere,si din acest punct de vedere,
respingerea actiunel in revendicare ea ne intemeiata ;
Avend in vedere ca din certificatul Primariel coin.
Hangu din judetul Neamt No. 514 din 1 Martie 1895
se stabileste ca pamentul in lin& doue fàlci si 40
prejini este rural; Ca in acel painent defunctul Vasile
Mare a fost improprietarit prin legea rurala din 1864,
In corn. Bistricioara, dupil cum aceasta resulta. din tabele
lit. A a comunei respective, unde numitut este trecut
cu aceasta intindere de Valmas la No 1017;
Avend in vedere ca reclamantul George Marc, intimat
azi in apel, este nepot de frate al defunctutuf Vasite Marc;
Ca el find sateen, cultivator de pament, domiciliat
In comuna tlangu, judetul Neamt Si filiantinea tut find
recunoscuta i necontestata de ape,ant, pamentut revendicat
i se cuvine WI, ea unic mostenitor al defunctutu!
Vasile Marc;
Avtnd in vedere si opunerile facute de catre apelantut
Dimitrie Atanasiu, in basa actelor presentate
mentionate mat sus ;
Considerand ca inscrisul din 18 Decembrie 1863, nu
este alt ceva, de cat o toemeala intervenita intre vtd,uva
Maria Ciuclia, naseuta Nichifor Diaconu si defunctul
Vasile Marc, In vederea casatoriel ee aceste
done persoane, eraii pe cale de a contracta ; Ca prin
aceasta toemeala viitorif son, stipulaii, ell pamentul,
case si livada de clacasie, ce numita Maria, poseda in
satul Bistricigara din tinutul Neamtuluf sä fie trecute
pe nurnele viitoruluf set] sot Vasile Marc, care era
din at sat si nu avea pament, in casul cand, sat:4-
nirea. dupa cum se auzise pe atunef, va hotart a da
pament satenitor, cu condinune insa, ea proprietatea
acestui Tament sii. remana tot femeef sale Maria, jar
dupa moartea lor, in casul cand ar avea copif, acest
pament sä treaca in deplina proprietate, a nepotuluf
acestef femef Dimitrie Atanasiu apelantul de asta-zi ;
Considerand ca in anul urmator 1861, promulgandu-se
legea rural, defunctul Vasile Marc a fost improprietarit
cu dou Mel si 40 prajinf pament In satul Bis-
tricioara, i trecut tn tabela litera A a acelei comune ;
Ca cu aceasta ocasiune, ambil snti, care acum contractasera
casatoria, pe verso pagina acestuf Inscris, alcatuese
in anul 1865 Maiii 13, o noua tocrneala, feta
de rnartorif semnati in act, prin care recunoscand din
ca pamentul trecut In tabela litera A pe numele
Vasile Marc, este al femeel Maria Vasile Marc, nascuta
Diaconu, daruese de comun acord patn'entul
acesta, nepotula Martel Vasile Marc, Iradandu-i si sta.-
panirea cu obligatiunea de a respecta legiuirea rurala
si a plan darite cuvenite carmuiref, ne reservandu-si
pentru densif de cat dreptut de a locui in casa pana
la moarte ;„
Considerand ca in ce priveste inscrisul din anul 1863,
on care ar fi denumirea ee ar voi sä dea apelantele
acestuf act, find facut sub imperiul Codulul Calimach,
fata cu dispositiile art. 1173 din aceasta legiuire; densul
nu poate avea nicf o valoare juridica Intl.(' cat acest
articol, declara nula, or i ce toemeala, pentru un lucru,
a caruia cower, se va opri la urma de catre stapanire,
si art. 7 din legea rurala din 1864 posterioara acestui
inscris scoate din comert, timp de 30 aril, de la promulgarea
legel, painenturile date satenilor tn virtutea
aoeptei leg oprind or ce fel tie instreinare a acestor
plimenturl, fata de aft eine-va. de cat catre comung
vre-un alt sateen; caIn afara de aceste consideranunl,
veduva Maria Cinclia, nascuta Nichifor Diaconu, ne
avend asupra acestul pament de cat un drept de posesiune,
remas de la parintil WI', care clecasisera pe acest
pament, nu puteati dispune tie densul ea un adeverat
proprietar ; ca ast-fel find, din momentul ce defunctut
Vasile Marc, sotul acestel femel a fost improprietarit
in anti' 1861, Si trecut in tabeta litera A. c.4 proprietar pe
intinderea acestul pament, aceasta tabela constitue pentru
densul, indiferent tie invoeala re ar fi avut, anterior
cu femeea luf asupra arestui natant un titlu ne contestat
de proprietar si apelantul nu putea pretinde cä
proprietatea pa tnentuiut a re'mas tot a tnatusei sale,
Maria Vasile Marc, in basa inscrisuluf din 1M63;
Considerard ea niel tocmeala din 13 Maiii 1865 prin
care soli Maria si Vasile Marc daruesc impreuna apelantului
Dumitru Atanasiu, pamentul cu care Vasile
Marc, fusese improprietarit conform !eget rurale nu
poate profita acestuia intru cat aceasta danie, dupa
cum resulta din coprinsul actului nu a fost acceptata
de apelant, conditiune ceruta pentru validitatea donetier
si sub legiuirea Calimach ;
Ca chiar daca am considera, eh apelantul a consimtit
in mod tacit la aeeasta donanune, prin faptul ca .a
prima in stapanire pamentul Omit, totusl acest act de
donatie, fata cu disposittile art. 7 din legea rurala, care
opreste instreinarea pamenturilor rurale, fata de alte
persoane de cat comunel, saü un alt sateen ' este nub
Si de nul efect, intru cat apelantele Dimitrie Atanasiu,
nu avea calitatea, sa dobendeasca acest pament, ne find
sateen, ei tergovet, dupa cum resulta din numeroasele
sale acte Si petitiunl, aflate In dosar, si din care se consfeta
ca densul era orasan, domiciliat in orasul Piatra ;
CA in ce priveste prescriptiunea, longi ternporis, invocata
in subsidiar i incepand cu data actuluf tie danie
de mg sus, 13 Maiii 1865, dense find inceputa sub
imperiut legiuiref Calitnach, conform art. 1911 din
Codul civil urineaza a se regula dupa aceasta lege ;
Considerand c dupa legiutrea Calimach, in deosebl
de condica noastra civil, prescriptiunea curgea, chiar
asupra lueruluf nemiscator ce faceati parte din domeniul
public, sail a caror instreinare era oprita de lege ;
ca conform art. 1935 si 1936 din aceasta lege, termenul
acestef prescriptiunf era insa de patru zed de anf ;
Considerand ea de la 13 Maiti 1865 si pana la 13 Februarie
1895, data intentaref actiunel de catre rectamantele
George Marc, n'a trecut insa de cat 29 an si
9 Ina asa in cat nici aceasta prescriptiune, nu poate
fi invocata de catre apelantele Dimitrie Atanasiu
In ee priveste ultimul motiv, invocat, basat pe actul de
donatie din 1879, dat apelantalui de catre matusa sa, Maria
vkluva lui Vasile Marc si prescriptia de 10 an!, luteineiata
pe acest Mu, conform art. 1895 din Cod. civil;
Considerand ca acest act de donatiune, de si investit
cu toate formele legate, emanend insa de la o persoana
streina de proprietatea lucruluf daruit, prin sine 113SU-1
nu poate conferi apelanteluf, nicl un drept de proprietate
asupra painentului revendicat ; c el an putea totusi
constitui unjust titlu, penIru a conduce pe apelant,
la preseriptiunea de 10 anI, daca i cele Vette conditiuni
prev6zute de lege; an fi intrunite in persoana lui ;
Considerand c pentru a putea prescrie prin an
de posesiune, se cere pe langa just Wu si buna eredinta,
din partea celuf ee poseda ; Ca in afara de aceste
condipuni, trebue ea .si luerurile asupra carora se exereita
posesiunea sä fie susceptibile de a fi prescrise ;
Considerand ca fail a ne mai ocupa de buna sati
reau a credin0a. apelantuluf Dimitrie A tanasiu, Omentul
revendieat de la acesta find pament rural, cu care
defunctul Vasile Marc a fost improprietarit in anul
1861 i trecut In tabela litera A; ca aceste pamenturf
find declarate prin art. 7 din legea rurala, inalienabile,
timp de 30 any, de la promulgarea lege!, in tot
acest limp ele slant imprescriptibile ;

ettlEttti. ittietAA, No t.—tiliMiilleCg 16 iktoeminie 190g de
_
Cfi de Si instrfiinarea acestor pamenturl, este Vermisfi I lulul relative la prescript:ie. On ce prescriptie Inin
mod exceptional intre sateni si catre comuna, in ceputa sub Codu l alirnach C se reguleazd dupd
conditiunele legei din 15 Februarie 1879 pentru menlinerea
si executarea art. 7 din legea rurala din 1864; acest Cod, chiar daca legea noua hotareste umalt
din actele aflate in dosarul causel, dupa cum s'a pre- termen, fie chiar si mai scurt. Art. 1911 este
vezut mai sus in aceast5 hotarire, resultand ca Dimi-,
°a
,
trie Atanasiu, apelantul de asta-z i, n'a fost Si
Wean, agricultor de pament, ci tergovet si domiciliat
si nu este nal in aceasta privinta. .
Va SA died, legiuitorul nostru considerd presin
orasul Piatra, densul n'a putut prin urmare sa do- cripha inceputd ca un drept castigat. Aceasta este
bendeasc5 nict prin aceasta prescriptiune, pamentul 0 exceptie de la adeveratele principil ; 'Caci, drept
revendicat de reclamantul George Marc ;
Pentru aceste considerente redactate de d-I jude de vorbind, numai cand prescripha este Indeplinita
sedinta, Dionisie lonescu, tribunalul, respinge apelul, etc. sub legea veche, dreptul poate fi considerat ca
(5s) Ilionisie Ionescu, G. D. Theodor doblndit sad castigat. Legiuitorul ar fi putut deci
Observatie. — Punctele din sentinta tribuualu- foarte bine sä aplice legea noua la prescriptiile
lui, Cu privire la nulitatea convenhel relativd la pa- incepute sub legea veche, fard a leza dreptul nimintul
rural, nu sufer nici-o indoiala. Art. 1173 marui. Mal mult Inca, In lipsa unui text expres,
din Codul Calimach (880 C. austriac), la care tribu- dupd cum este art. 1911, judeLatorul ar fl fost
nalul face alusie, se eiprima in termenii urmatori: obligat sä aplice legea noud la prescripha achisitiva
«Daca se va incheia tucmala pen tru un lucru a caruia sail liberatorie inceputa sub legea veche, pentru-ca
comert se va opri in urma de catra Stapanire, mai legile privitoare la prescriptie find prin esenta lor
Inainte de tradarea lui, remane tocmeala Hsu- de interes public si social, ail efect retroachv, si a,cel
flatcl» , adica Dula, dup. terminologia de asta-di. in folosul carora prescriptia ar f curs, n'ar fi avut
Tribunalul mai decide Inca, intre altele, cä, sub nici-un drept de opus legei noue, pentru-ca legiui-
Codul Calimach ca si astd-di; donahunea pentru a fi torul nu reguleaza dreptul lor, ci acel al societatei.
validd, trebuia sä fie acceptata de donatar. «Neque Cu-toate-acestea, Codul nostru a dispus alt-fel.
donationem sine acceptione intelligi posse», dice Ci- Dupd aceste principil, expres consacrate de lecerone
(Topic., cap. 8). Legea 55, Dig., De oblig. et giuitorul nostru prin art. 1911, s'ar putea foarte
actionibus, dice de asemenea : «In omnibus rebus bine intampla ca judecatoril sa plice astd-di o
quce dominium transferunt, con currere oportet Prescriptie mai lunga de cat acea statornicitd de
afiectus ex utraque parte cantrahentium; nam sive legea actuald, pentru cä Codul nostru n'a reprodus
ea venditio, sive donatio, sive condictio, sive alio disposiha din Codul francez, care reduce la 30 an
qucelibet causa contra hendi fuit, nisi animus toate prescriptiile vechi mai lungi. Tribunalul din
utriusque consentit, perduci ad lectum in quod Bacat face aplicatia acestui principid la lucrurile
inchohatur, non potest».
publice, care, dupd art. 1936 din Codul Calimach,
Asa dar acceptatiunea donatiunei trebuia sä se prescriad prin 40 de ani. Iatd, cum se exprima
existe si la Romani, pentru-ca donatiunea este acest text : ((Cele nemiscatoare publiee lucruri, i
un contract ( 1), jar nu un act, dupa cum impro- cele bisericesti si manastiresti, cum si a spitaprid
se exprima art. 801 din Codul civil. Solem- lilor, si a altor de obste folositoare case, precum
nitatea acceptarel era insa necunoscuta dreptulut si cele particularnice ale Stapanitorului si a oraroman.
Ea este de origind franceza si se datorwe selor, se dobindesc prin usucapie In termen de
numai deravoarel si urei cu care erad privite alta data Patru-Veci ani, jar cele miFatoare, in termen de
darurile Intre vii, din causd cd ele fac sa iasd bu- trei ani». . Art. 1935 din acelasi Cod dispune,
nurile din familie. (Cpr. Mourlon, II, 657, Arntz, II, de asemenea, ca tot prin patru-deci de ani se do-
1871. Troplong, Don. et testaments, II, 1087). bindesc si lucrurile a caror instrainare este oprita
In vechia noastra legislatie nu se cere o ac- prin lege, sat testament.
ceptare expresd din partea donatarului, ci numal Aceasta prescriphe de 40 ani l opera Imparatradarea
lucrului In posesiunea lui. (C. Iasi, Drep- tului Anastasie, are de scop de a atinge, Inteun
tu/ din 1885, No. 69). Curtea din Craiova a decis, mod general, toate actiunile care nu erad presde
asetnenea, ca, sub Codul Caragea, darul nu criptibile prin trei-deci de ani. Aceasta prescriptie
devenea perfect de cat prin acceptarea Jul. Se lute- de 40 de ani se aplica la Romani actiunei ipolege
Insa cd, sub aceasta legislahe, ca si sub Codul tecare (L. L. 3 si 7, Pr., Cod. De prescript. XXX
Calimach, acceptarea putea sa resulte din faptul pri- vel. XL annorum, 7, 39), bunurilor partieulare
mirel lucrului daruit de catra donatar, Cu alte Cu- ale Imparatului (L. 14, Cod., De fund. patrim.,
vinte, acceptarea nu avea nevoe de a fi expresa si so- 11, 61), bunurilor bisericelor sat stabilimentelor
lemna. (Vedi t. IV a Coment. noastre p. 121, nota 2). de bine-facere (Nov. 91 si 131, cap. 6), etc. ( 2).
Trecem acum la punctele din sentinta tribuna- Precum vedem, dispositiile Codului Calimach nu
sunt, in aceasta privinta, de cat o imitatie a drep-
( 1) Conform : Goodsmit.Cours des Pandectes, I, p. 188, nota 1, tului roman
'
D. Alexandresco
R. de Couder, Dr. rom., 1, p. 201, nota 4 (ed. a 7, 1888). Contra;
&vim, $ystem des heutigen romischen Rechts, lir , $ 1.00, (I) Cyr. Rubeu de Gouder, qp. cit9 I, .p. 200,

648 Ct1:Lit11111, IUDIC1AR, No. 1.—bumineca 16 Noembrie 1003
Toastul ridicat de d. decan Mihail Antonescu
La banchetul advocatilor
In seara de 7 Noembrie 190 3
Iubi contrail',
Cred ci acum pentru inteia oar5 un numer asa
de insemnat de advocati se intrunesc la o mas5
comuna ca si vorbeasc5 de pasurile lor, de sperantele
lor si poate de ilusiunile lor. Aceasta adunare
intimä este tin semn de afectiune, de confraternitate.
Si este un bun semn, cc 1 numai prin
iubire §i stim5 reciproca, numai e§ind din izolarea
noastr5, vom reusi si ne ocupam, ilu numai
de interesele personale ale fie-caruia din noi, ci §i
de interesele comune ale corpului advocatilor.
Toi constathrn cu multumire ca de cat-va timp
un curent not se manifest 5 printre no. Acest curent
se poate resuma in done idei: a) eliminarea
politicei din advocatura si prin urmare din justitle
; b) strangerea raporturilor dintre advocati
pentru ingrijirea de interesele lor comune.
Politica este conduc5toarea natiunilor, conduc5toarea
lumei ; Ins 5 pentru ca ea s5 produca' bune
rezultate este necesar a se margini in limitele ce
fost desemnate de raliune si lege. Indata ce
trece peste aceste limite politica nu face de cat
red. Ea devine tiranica, sdrobind independenta si
oprind progresul celor-l'alte institutiuni.
Toll cunoa§tem resultatele rele ce a produs amestecuT
politicei in corpul advocatilor. Nu e nevoe
sa le enumer pe toate. Este destul sä semnalez
ca exemplu banuiala grav5 aruncata asupra
advocalilor c5 el ar influenta justilia prin autoritatea
lor po1itic5. Aceasta b5nuia1a nu s'a manifestat
numai inteun mod vag, ci s'a concretizat
in proiecte de legi, cari tind nici mai mult, nici
mai putin de cat ca sa loveasca pe advocati de o
quasi incapacitate de a ocupa locurile de frunte
in politica Orel. Ceea-ce ar fi nedrept pentru advocal
§i prejudiciabil pentru marile interese ale
c5ci de sigur advocatii prin caracterul lor,
prin studiile lor enciclopedice, prin cunostintele
lor de legi si prin practica lor continua in mijlocul
vicisitudinilor omenesti, trebue sa fie chemati
a lua o parte insemnat5 la directiunea politica a
15rei, dupa cum s'a facut de la edificarea Statului
modern §1 pana acum, dupa cum se face in toate
larile libere.
Pentru a inl5tura oni-ce fel de banuiala ca advocalii
ar introduce politica in justilie, D-voastre
luat deciziunea ferma de a ar5ta tuturor cä
intelepti a elimina cu desever§ire politica din palatul
justiliei, Si primul semnal in acest sens l'ati
dat cu ocaziunea alegerei de la 12 Octombrie trecut,
care va remane o zi memorabila in analele
baroulut ; c5ci de ast5-data lupta noastr5 a fost
desbr5cat5 de ori-ce consideratiune §i de oni-ce
patima pobiticá. Triumful n'a putut fi revendicat
de nici un partid, el va apartinut numai d-voastre
ca advocati, far5 ur5 §i fara pasiune. Si de aceea
dupa proclamarea resultatului n'a ma i fost nici
invingelori nici invinsi, Toi ne-am straits mana
cu iubire §i cu stima hol5rati a lucra impreun5
pentru interesele corpului, pentru binele justiliei.
Aceasta este un c5§tig imens pentru noi, cadi
am dat prob5 ca eorpul advocatilor are un suflet,
Tiposrittio Zioruloi CURIOUL JUDIciAii ) 50, Coro
are o vointa. Datori suntem a ne orienta in villa
dup5 principiul care a triumfat la 12 Octombrie,
find convin§i c numai eliminand politica din palatul
justitiei, vom avea o adeverat5 justitie.
Trebue sa se stie de toata lumea c5 Ia bara tribunalelor
§i curtilor nu aft trecere de cat argumentele
§1 stiinta, c5 advocatul cand intr5 in palatul
justitiei trebue sa se desbrace de mantia sa
Strangerea raporturilor dintre noi, solidarizarea
tuturor advocatilor este a doua idee a c5reia realizare
o urm5rim.
Solidarizarea noastra Insemneaz si ne preocupam
nu' numai de interesele noastre personale, ci
si de ,marile interese ale ordinului, si cautam ca
probitatea §i stiinta s5 fie atat patrimoniul fle-c5-
ruia cat si. patrimoniul general al corpului advocatilor
pentru ca str5lucirea numelui de advocat
s5 nu fie atinsa prin greselile vre-unuia dintre
noi. Solidaritatea noastra mai insemneaz5 ca nedreptatea
ce s'ar face unuia s5 se repercuteze asupra
tuturor si s consider5m ca o atingere adusa
ordinului, oni-ce atingere s'ar aduce dreptului fiec5ruia.
Si fill' siguri, iubiti confrati, ca in realisarea operei
cc am intreprins, vom fi secondati de magisttati,
pentru ci autoritatea §i prestigiul nostru
adaog5 la autoritatea si prestigiul juslitiei.
1Vlagistratil sunt nu numai judecatorii causelor
ce pledam, el sunt si judecatorii nostril, care pledam
dup5 cum i noi suntem judecatoril lor. Ambele
institutiuni se complecteaza si se controleaza
reciproc. Nu poate sä existe bun5 justitie Mrà buni
judec5tori §i fir 5 buni advocati. Armonia intre aceste
done elemente este necesara pentru ca munea
comuna a judec5torilor si a advocatilor sa aiba
de resultat triumful justitiei. ,
Noi advocatii nu putem de cat si dorim aceast5
armonie. Cred ci i din partea magistratilor exist5
acela§ sentiment, cad trebue sa recunoa§tem
c5 adeveratii judec5tori, aceia cari sunt gloria magistra1urei
romane, ati inut tot-d'a-una la bunele
raporturi cu advocalii, facend tot posibilul a ne
facilita indeplinirea importantei noastre
De aceea voiii uni in acest toast pe magistrali
§i pe advocati.
Urez din toata inima deplin progres ambelor institutiuni
pentru binele justitiei §i fericirea
SOK i SOAR E. DEsCHISA
Printim din partea Directorului nostru urntatoarea scris6re
cdreia ne grcibim al face loc in coloanele tiarului
Domnule Prim -redactor,
V6 rog cu multa insistenta a multurni din parte-mi
V. Athanasovici, de gracioasa invitare ce 'ini-a facut de a asista
la banchetul baroului de Ilfov.
Causa pentru care n'arn putut veni si Mc/ mciear respunde
la aceasta invitare este ca find mai mull timp absent din Iasi,
nu am luat cunostinta despre ea de cat a doua ti dupa banchet.
Necetind absolut nici un char, de si primesc ma i multe, marturisesc,
CU toga rusinea mea, cã nu am avut nici 0 cunostinta
despre aceasta s6rbatoare frateasca, la care regret din au -net Ca
nu am putut asista.
Stint convins ca noul decan, impreuna cu noul consiliii care
se compune din mai multe ilustratiuni ale baroului Capitalei,
va fi la inaltimea misiunei sale, si va sti sä radice prestigiul de
care acest corp trebue sa se bucure in ramura judecatoreasca.
Primiti, v6 rog, o strangere de mina amicala
Iasi, 9 Noembrie 1903 ID. Alexandresco
1 19, Bump — Proprietor Ion S. Godreanaml, 4222

No. On exemplar 110 bard
Um nun:4r 'rectal 11 hod
CURIER.UL
DOCTRINA JIJRISPRUDENTA —.LEGrISLATIUNE ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR :0. ALEXANDRESCO
ABONAILENTIIL
A PARE'
Oa an 30 leg 6 .1nni 16 lel; 3 luni 810 '
8tuden(11 -Often f 'm jumetato - 1de lime on pe septamantsub redactiapeo -out comite
Iltrilnataten : 40-lei pe an, 20 pa 6 lunil Abonamentele se p10tesci tot-d'a-nna 'insinte
SIJM A I-R :
Ceva relativ la art. 234 Proc. civila, de d-1 Le fan
Scriban ; -
JURISPItUDENTA ROMANI :
Curtea de casatie, s. : E'forict Spit. Civile din Bacaresci
cu R. 1 Sdbareanu ;
!dem S. : Nisim larky, penal, cu o Observatie de
'Gelius ;
Trth MehedintI, s. I: Venzarea imobilulul Pandele
Dumitrescu, Cu o Observatie de d - 1 Aristide Anastasia;
0 intimpinare, de d-1 V. M. Antonescu ;
Ceva relativ la art. 234. Pr, &HA
Nu vol atinge de cat urmatoare,a chestiune :
judecatorul care a considerat nevenirea paratului
La interogator ca un inceput de probe §i a adrnis
marturi in o afacere mai mare de 150 lel
vechi, poate reveni aSupra jurnalului dace., la
noul termen, cand urrneaza sä se audieze marturity
paratul se presinta §i declard ca e gata sa
respunda la interogator ?
Pentru a fi bine larnuriti, e necesar sä cornparam
textul noü cu eel
Iata cum era redactat art. 234 vechiti: «Daca
partea refusà de a respunde la chestiunile ce i
se vor pune de judecata., Sati dactl, fare'. a justifica
piedica legitima, nu vine la interogator, judecatoril
vor putea considera faptul Ca marturisit
in contra sav.
In proeetul guvernului, noul art. 234 avea
urmatorul coprins: ((Dace partea 111.1 voesce sä
respunda la chestiile ce i se yor puns de Judecata,
sail rhea, fara a arata o impiedecare binecpventata,
nu vine la interogatorifi judecata va
privi, faptul ca constituind un inceput de dovada,
In favoarea a,celuia ce a propus interogatoriulD ( 1).
In coinitetul delegatilor senatului nu s'a adus
nici-o modificare acestet redactiunt. D-1 Disescu
lase, in expunerea de motive, ()ice: «......disposi-
PRIM-REDACTOR N. CESARESCU
REDAbTu I ADMINISTRITIA
BUCURESCI
1 1 — Strada Artel
In dosul Falatului Justitii
tiunea art. 234 pa'randu-mi-se prea grava, am
atenciat, prin noua redactie a acestui articol, efectele
neveniril acelui chemat a respunde la interogatora.
Mat §i nimic mat mult.
Raportorul legit in senat, d-1 C. G. loan, nici nu
pomenesce despre art. 234. D-I S. Cihosky insa,
in calitate de ra,portor al cameret, lamuresce cä
art. 234, dupd explieatiunile date de d-1 Disescu
In comitetul delegatilor, n'are sensul ea, nevenirea
la interogator constitue, tot-d'a-una, nq o ,proba
complecta, ci numal un inceput de proba, a§a cä
articolul are intelesul ca judecatprul poate considsra
nevenirea la interogitor ca o marturisire
deplind sail ca., un inceput de dovacla. Cu alte
cuvinte i se dä judecatorulul o putere de apreciere
mat intinsa.
Tot in acela§ sens se pronunta d-1 N. C.
Crasart in camera, uncle afirma ce, nu crede ca
e posibil ca nevenirea la interogatbr sä fie considerate,
ca un inceput de dovada, in sensul art.
1.197 C. eiv.
Totu§ d-1 Disescu explica ca nevenirea poa,te
fi socotita ca o probe,' complecta, saü numai ea un
inceput de proba, de natura a face admisibila,
proba testimoniala §i jurarnentul supletor ( 2).
La camera, dup& mat multe discutiunt asupra
art. 234, d-1 C. C. Arion presinta un amenda-
Ment de oare-ce, clice explicatitmile d-lul
ministru nu corespund cu textul §i se pot gasi
judeeatori earl sä refuse proba testimoniala. Acest
amendament d-1 Disescu declara ca-'1 primesce.
La senat, cu ocasiunea vota'rit art. 234 modificat
de camera d-1 Disescu spunea: oOnor d.
oirnescu me intreabe, : ce se face dace, la noua
infati§are, dupa ce s'at't adrnis marturit, partea
se prrinta ca sa respunda la interogator Tribunalul
va fine samei de aceasta, dar nu probeaza
ca martnria cade de piano, ceici atunci ar
/1 sa te poti juca cu adversarul. Prin urrnare
( 1) Demolombe. XXX, 125; Garsonnei, 11, § 309 (ed. 1-a);
Alexandresco, VIII, p. 274 i No. 2. (2) De sigui i presumptiunilet

-
nevenirea la interogator dovedesce o tndoiala, echiva,leaza,
Cu cea,-ce numirn un inceput de proba I
scrisa».
Cum vedem, d-1 Diseseu n'a respuns categoric
la intrebarea d4ui.5oimeseu, eaci din doue una:
tribuna,lul, va, tine sena de presenta para,tului,
§i a,tunci excluzi martorii, saü rzu/ te poll
Pica cu adversarul (3) §i atand asculti ma,rturil.
Aceste respunsuri da,r se contrazic, eel putin in
aparenta.
Ast-fel articolul 234, cu amenda,mentul d-lui
C. C. 'Arion, remane a,§a cum e asta-zi in vi- '
goare (4). .
Din toate cele mat sus expuse, resulta ca nevenirea,
la nterogator, ford a arata o cau.s6 binectwentatel,
poate face a,drnisibila probe, testirnoniala.
Daca, pun urma,re, la noul termen, justifici
causele absentei, probe, testimoniala, trebue
inlaturata. Cu aceasta,' reserva deci, 'jurnalul care
considera, nevenirea, la interogator ca un inceput
de proba, are puterea, lucrului judeca,t, a§a, ca
nu se 'rnal poate reveni asupra lui.
Observ ca in text se spune inceput .de probei.
Ce fel de inceput de ,proba, e acesta ? De sigur
ea scrisa nu , a,§a ea, in specie, trebue inla'turat
art. 1197 C. eiv., care tocmai vorbesce de un
inceput de 'proba,' scrisei. .
Nevenirea la, interogator face dar verosimilei
pretentiunea4 reclamantului „si pentru a o clovedi
cornplect, putem recurge la, marturi, jurarnent supletor
saü chia,r la presumptiuni. Absenta paratului
e soeotita deci ca o jurnetate de marturisire,
da,ca a§ putea, st me exprim ast-fel.
Tot a§a se admite ca parlile pot declara valabila
proba testimonia,16,' pi in conventiunea lot,
chia,r in ca,surile oprite de lege, bine inteles daca
nu e vorba de o materie privitoare la ordinea
,publica, (art. 5 C. civ.). In acest cas, consirntimental
acelui care prime§te probe, testimoniala
In casarile In ca,ri ea este oprita de lege, constitue
din "partea sa Lin fel de mcirturisire §i, pun
urmare. un Inceput de proba scrisd , care face
probe, testimoniala a,dmisibila ( 5). ,
In pra,ctice, se poa,te intarnpla ca pentru o a-.
facere ma i mare de 55 lei §i 55 bani sa, se admita
marturi, iar la noul terrnen partea sa dica
Ca e gata a respuncle la interogator.
Et bine, de§i obiectul procesului e mai mare
(s) Expresiunea e foarte plastica si de aceea am reprodus-o.
(4) In proectul. d-lul Stoicescu, art. 234 (238) are aceias
A diacliune ea ace! l al Diseseu, fara amendamentul d-lu
reno
(6) Laurent, X1X, 397. Garsonnet, II, § 325, p 482, n. 8;
III p. 6, n. 10 (ed. It a). Demolombe, XXX, 215. BaudrY,
11, 1255. Contra: Trib lalomita Dreptul, No 9 din 1886. In
acest sons e i jurisprudenta francesa. Ves1 D. Alexandresco,
V111, p. 268, n. 1, 2, qi 3'.
JUDICIAR, No. 76.---Jo1 20 Noembrie 1003
de 55 lei si 55 bani, totusi marturii vor fi ascultati,
judecatorul find legat de jurnalul seil,
care e motivat in drept. Un atare jurnal va avea
dar puterea lucrului judecat.
Cu toate acestea, chesttinea nu prea reese dal" -
din desbaterile parlamentare; de aceia m'am referit
la d-1 Disescu, care a bine-voit sa,"-§1 dea
parerea, autorizandu-mo a o face cunoscuta pe
calea publicitatil.
D-1 Disescu crede cä jurnalul care a,dmite marturil
are autoritatea luerului judecat, cad ((jadecata
putea sa nu incuviinteze acest inceput de
dovada, dar odata ce a judecat a§a, nu mai poate
reveni, cum n'ar putea reveni cand ar fi Incaviintat
un inceput de dovada intr'un act scris
oposabil partil protivnice».
Tot a§a,, dad, paratul vine, dar respunde confus,
necategoric, respunsul sea poate fi considerat
ca un inceput de proba, scrisa, cad, in urrna
interogatorului, a r'emas o barite scrisci si semnatc1
de el, cum spunea regretatul Kornea, in
senat. Se a,searnana,' dar nevenirea la interogator
cu respunsul evasiv, eaci, in arnbele casuri, e admsbila
testimoniala.
Pe langa marturl saü juramentul supletor, vor
fi admisibile §i presumptiunile
Dar partea care a lipsit de la interogator,
poate conchide sa fie a,scultata in apel, fara a i
se cere sa sta,bileasca eausa absentei, cad apelul
find devolutiv ' se pot repeti inaintea judeeatorilor
superior probele de la prima instanta,' ( 7).
Totus s'a decis ca partea, care n'a venit la
prima instanta, trebue sa justifice in apel motivele
absentei ( 8), insa nu poate pretinde ea Curtea
sa ridice din oficia aeeasta chestiune ( 9).
Stefan Scriban
414,00,114,
JURISPRUDENT A ROMANI
'INALTA CURrE DE CASATIE SI JUSTITIE, S.
Audienla de la 13 Seplembrie 1903
Presedeutia D-lui C H. PHEREKYD E, Presediute
Eforia spit civile din Bucurestti cu R. L Sabdreanu
Legea - de urmarire — Creantele ce se pot urinAri cu
aceste legi. — Cum trebue iä fle.—Certe.-- Liquide —Arendas.—Contraventie
la contractul de arendare, Constatare.--Etoria
spitalelor civile.---Areudast de al el—
(Art. 20 si 1 din legea de urmarire).
Creantele cc se pot urinciri cu legea de urntarire trebue
sit restate din roluri, contracte saii din acte legate
de datcrit, §i legea de urntecrire find o lege specialit,
ea trebue se aplice casurilor expres prevezute intr'ensa.
Ast-ft, ctind ,un arenda§ al Statulut sat i al mad ad-
( 6) D. Alexandresco, p. 322.
(1) Alexandresco, VIII, p. 322, n. 4. Gas. I, Bulet. pe 18809 pag. 204 si d-1 Disescu in scrisoarea ce
trimes.
( 8) Gas. 1, No. 55186, No. 1501901.
( 0) Cas. II, N. 160i96,

CITRIERUL juDICIAR No. 76.--4o1 20 Noembrie .1903 651
111111■■ ■.IMMIMMI WWII
,
rninistrafitml publice cum este Eforia spitalelor eivile, I INALTA CURTE DE CASATIE .I JIJSTITIE, Sectia II
este urntlirit pentru ea nu ar ft respectat conclifiile de
Audienta . de la 3 Septembrie 1903
arendare sem6nend grail dup4 grail, urnadrirea nu se
poate face, pentru
Presedentia D-1ui Z. C. l'EFIINESCU, Consilier
1 amencla la care este conclaninat, nu-
Nisim larchy, penal , 1
mc4 pe simpla constatare a tozta agent, 'intru eta in a-
semenea cas amenda pretiusa nu este 0 sututt eerta gi ., . Bancrut a simpla.— Nefacerea inventariuluI anual.---Daca'acest
singur 'apt poate atrage condamnarea falitulur ca bancrutar simliquida,
ci trebue ca Statul sail Eforia ma Y 127,1642 sä TIU. .. Dad judeeatorul fonduluI se poate intemela pe raportul
liehidese dreptul ,lor ye cale judecatoreasca. sindiculul.— , (Art. 24 si 877 Cod cornercial).
Decisiunea 366/g03. --- Respins recursul faCI11.
Interogatorid. -- Formalitatea interogatoriului in,culpatului in
corectional. — baba este prevOuta sub pedeapde nutitate.
de Eforia spitalelor civile din Bucure§tY, contra (Art. 486 si 205,Pr. pen.).
sentinteI tribunalului Prahova s. II No. 445/902, Casatie,— Dad' se pot invoca pentru prima oara in casatie
motive bazate pe constatare de fapte.
In proces Cli R. I. Sabareanu. 1. SimPita fapt cot un comerciant nu a fcicut inventariul
anual a/ aetzvutaz §t pasiva/Ut seu face paszkl de
AscultAnd citirea raportulul fAcut in ' eausa de d -1 delictul de bancruta,sinzplci in cas ctind caste declarat in
consilier G. N. Bagdat ; , , .stare de fatiment. ,
Pe d. avocet Em. Culoglu, In desvolterea motivelor 2 Judeccitorul fondului este in drept de a culege de ori
de easare ; ai uncle actele §i imprejurarile de fapt, earl Aunt de naturci
Pe d. avocat Corbescu, In combaterl a'i face convingerea despre elementele constitutive ale de.
f Deliberand, lictului cc este chernat a judeca.
Asupra mijloacelor de casare invocate : Ast-fel, in delictul de bancrutci, juclecatorisi fondului sunt
1. .0misiune esentialk in adever, tribunalul refuza a se pro- in drept de a pune terneift pe raportul sindicului care
nunta asupra motivolul invocat de Eforie, basat pc dispositiueste
chemat dupci leg' a raporta justitiei despre star' ea fanite
art. 969 C. eiv...,
11. .Violarea art. 26 din contractul de arendare, legea par til ° r
limentului
'
'
. .. . .
cand afirma ca nu s'a stabilit creanta EforieI,. Formalitatea interogatonului znculpatului, inaintea
111. /Rea interpretare a art. 1. si 20 din legea de urtnarire, cand ,instantelor corectionale, nu este prescrisa sub pedeapsci de
tribunalul afirma ca, creanta Eforiel n'ar resulta din acte legale nulitate.
de datorie si ea, prno urmare, debitorul nu e obligat a depune 4. MotiV ele avend de baza o „ constatare dC fapte, „ trebuesc
sum, . a fl prapuse inaintea instantei de fond, singura compe-
Avend in vedere sentinta supusa reeursului. din care tentci de a constata existenta . laptelor. .
resultA cä intimatul in recurs II I. SAbAreanu. area-
De -isiunea 974/903.— Respins recUrsul
'
daaul mosiei ChirnogI, proprietatea Eforiel spitalelor ' ''
facut
civile din BucureatY, recurenta de azi, a fost urmArit de Nisim Iarchy contra decisiunel. CurtiI de ape'
de Eforie, in baza legei de urmarire, pentru suma de din Craiova cu No. 400/903. ,
17750 le!, ca amend. pe tnotivul cä ar 11 contravenit
dispositiunilor art. 26 din eonditiunile generale de a- Curtea,
rendare, prin faptul cä a cultivat 2 ani de-a rendul Ascultand eitirea raportulul facut in eausa de d. eonsilier
grafi peste graft in acelas teren : cA, contra acestel ur- Ath. C. Kivu;
,
mArirl, intimatul SAbAreanu a, facut contestatidne, pe Pe d-nii avocati P. Bora, B. Cernea si Radu Mandrea,, in
care tribunalul de Prahova. prin sentinta atacata azI desvoltarea rnotivelor de casare; si
cu recurs, judecand'o in apel, Si ca instantri, de trimi- Pe d. Procurer de seefie St ' Staiesen in ennelusi nn Y '
tere, dupa casarea sentintei tribunaluluI Ilfov, s. H cu Deliberand,
No. 721/901, a anulat urmarirea, pe motiv cA intima- Asupra motivulut 1. de casare :
tul nu se gAseste in cazul prevezut de art. 20 din le- I. eGresita aplicatie a art. 877 prg.'1, rii violarea art. 876 prg.
gea pentru urmArire, intru cat suma urmArita nn re- 5 din Codul comercial.-
Guile de apel constata in gOnor fapt, ca recurentul a avut resultA
dintr'un titlu legal de datorie dupa cum cere aistrul jurnal in conditiunile prescrise de lege, , IAN( lag( s5 6.
art. 1 din sus citata lege ;
''tinut si registrul inventar de &I an precedentl deelaratiel sale
ConsiderAnd cA prin art. 1 din aceasta lege, se de- in fali'ment. Tottle il condamna ea bancrutar siniplu, si'il contermina
nalura createlor ce s? pot urmAri in virtutea damna penalmertte pentru aceasta ornisiune.
acestel legi exceptionale ; 'Este necontestat cti legea prescrie pentru comercianti in mod
CA, dupA acest text de lege. creantele ce se pot ur- obligatoria cele trei registre, copier, inventar si jurnal; este stamarl
cu aceasta lege, trebue sA resulte din rolurI, con- bilit de jurisprudenta ca prescriptiunea legel priveste fara distracte
sati din alte a cte legale de datori f ; tinctiutie Pe t°tT cernerciantil mail i "del §i chiar ae3-
Considerand cA
'
de cate on este in discutiune aplibulantl.
Cu - toate acestea; &and e vorba de aplicatiunea legel d e
bancruta simpla, legiuitorul a temperat rigoarea nepedepsind de
carea unel legII speciale. ea catA SA se Splice casuri- cat pe cornerciantul care nu a avut sau" n'a tinut in regula re'lor
expres prevezute Intr'ensa ; gistrul principal, care este registrul jurnal, de si a avut regii-
Considerand cA, in specie. intimatul find armarit, late cele -l'alte registre. '
pentru daune pretinse de Eforie, numal dupa simpla sCand insa ca in speta registrul jurnal a fost in regula, dar a
eonstatare a ulna agent al el, aceastA creanta nu lotra onus de a avea si repostru inventaria, in atare caz, nu pbate ft
In categoria celor preve'zute in art. 1 din legea de ur- vorba de bancrutg simplg. A§a , se practica si se interpreta in
n3grire 9 a 9 faptele din care ar resulta amenda pre- Italia de unde legiuitorul nostru a eopiat identic textele de leg resctive
Niel nu noatefi in alt Bens art. 876 pre 5 din Co dul cotinsa
de Eforie, nellind stabilite, densa ware a pruni Pe ' ' . ' - . . mercial carpi se exprung ast-fel : .Culpabil e de . baperuta suppla .
o suma certA Si luquida at nu poate urmAn pe aren- comerciantul care a ineetat platile sale aflandu-se in cam! de
dasul sett SabAreanu. fArA a liquida tnai inieiii drep- a nu avea sail eel putin registrul jurnalinche lat si vizat conform
tul seü pe cale judeeAtoreascA ; - , art. 27'. , -
ConsiderAnd cä ast-fel find, cu drept cuvent tribu- Avend in vedere recursul facut de Nisim larehy in contra
pain], a /anulat urmarirea Indreptata contra i ntinnatu - decisiund Curti de apel din Craiova, sectia 11 -a cu No. 400
ml, at pnn urmare nu poate fi vorba, de violarea eon_ din 18 Martie * 190:3
fractuluI dintre parti Eli Wel a textelor citate in moti- Avend in Vedere cá ' prin aceasta deeisiune sus-numitul revele
de casare ; curent a fost eondemnat ea banerutar simplu in virtutea art.
CA, de aceea, acesle motive urmeazA a fi respinse ca 877 al. I din Codicele comercial, pentru ea nu a faeut inneintemeiate
; ventarul averel sale pe anul 1899-1900;
Pentru aceste motive, Curtea, respinge rectirsul, etc.
s\volge„g\s,
Considerand ca., dupS. art. 24 din Codieele dqeomereid, on
. ce.comerciant are indatorire in primul
.
rend'Ale a face in

. .
,
.
652 .CURIERUL JUD1C1AR, No. 76.—JoY 20 Noembrie 1903
,.. , , , aliwomeksomImmaseemmii■isow■.■■ ■ ■ ■ ■ ■ ■■ ■■■ ■■ ■ ■ ■ ■■■ ■* ■ ■ ■ ■
0e-care an, sub a sa semnatura, un inventar exact de starea chemat dupe lege a raporta justitiel despre starea faliriaentului;
ectiva pi pasiva. a avereI ' sale.- jar in, al -doilea.rend de a. trece Ca, a.fara d& aceasta, Curtea de apel se intemeiaza in specie
in copie 'ace' inventar intr'un registru special pentru aceaeta; pi pe propiiile marturisirl ale recurentului, pe care nu le-a
Considerand cã aceste done' ob1igati -n.01 impuse de lege co- retractat in tot cursul procesului ;
naerciantuldf nu trebuese Confundate;- cid ele se deosibesc . Considerarrd ce in ce .priv.epte interogatorul, inculpatului
prin obiectul pi scopul ler, fecerea,..inveriterultil. eyelid de o- inaintea instantelor corectionale, aceasta formalitate nu este "
, bled de .,e face cunoscnta, situatia 'comerciantului la diferi- 'preserisa sub pedeapsa de nulitate prin'art. 186 din Pr. pen.;
-tele . epoel ele vietei sale eomerciale, iar trecerea lui intr'un Ca oil cum ar fi considerat interogatoriul luat la aceste
registru .special 'event' de scop de a da un caracter de vera- instante, fie ca mijloc de instructiune, fie ca mijtoc de aParare,
citate acestei lucrari anuale ; ' el nu poate alma' earacterul unel formalitati substantiate, cad
Consielerind ea feta . . 'de hisemnatill _ fobs ,ce putea presinta pe deoparte inculpatul are in tot d'auna ultimul cuvent in
pentru siguranta cornerci Wm! facerea acestul. itiventar annal proces, jar de alt parte judecatorul nu poate, fara esces , de
, ca mesura de control-, legiuitorul s'a ingrijit .de a da o sane putere, se '1 Opreasca de - a-pi presinta singur apararea sa
. tiune indeplinirif acestel obligatiUnt, pi a pedelisit pe corner- oral; ea' prin urmare cand .ineutpatul se rnultumepte pe
.ciant pentru singurul fapt ce densul nu a facia bilantut a- apararea &cute fate cu densui de advocatul sal pi nu cere
.nual al averel sale, neatarnat de faptut ca dnsul i'á inut a complecta, ' el recunoapte- prin aceasta. ca .apararea lul a
registru inventar ; . ' fost complecti pi 1111, mai are nitnic de adaugat in sustinerea '
Considerand . ca sanctiunea aceste! ' oblicratiunl teal ui torul dreptatilor sale ; .
, a prescris- o in aliniatul I al articolutul 1377' din Codic,ele de Considerandek in aceasta stare de fapte pi de drept, motivul
.comercill, jar intelesul acestei dispositiuni resultk din modul ce se invoaca urmeaza a fi respins din ambele puncte de
cum slintaped.ate . si . redaetate textele de' lege , privitoare la vedere sub care a fost presintat. .
" rnaterie, cad dup6 ce legiultorul prin art. 876 at. '5 pedep- Asupra motivului III de casare: . .
-
.septe, sub f*eservele. acolo. stabilite, pe comereiantii care nu III. Rea interpretare a art. .877 al. I din Cod. comfrcial. In
tin registrele obligatorii, apoi 'prin articolul urmator 877 - al. adever, pentra ca zisul art. sa fie aplicabil trebue Ca la epoca
.1, el declarä ca este ede aserneneas Culpabil; de bancruta in care registrele nu aa fast regulat Invite comerciantul sa.,..fi
simpla' coMerciantul care nu face anual inventarut averei fost in incetare de platf. Numal in aceasta hipotesa se pedepse§te
sale, de uncle restate invederat cä simple neindeplinire a a- i,pevnetrnu bancruta simple comerciantul care nu face in mod exact
.cestel oblio-aiuni t ....pedepsita este de lege, independent de n me- tariul sail .nu tine regulat regia1rele. On constatand
ID .
,
ca ed. n'am &cut inventariul pe anil 189 §1 1900 rar
surite represive ce legiuitorul crecluse de cuviinta a tua pentrif
senunta ,
tribunalulul fixand epoca incetarel plaplor la 21 Septembrie 1902
netinerea reoistrelor obligatorif; . eii nu puteam. fi pedepsit pentru netinerea regulata a registrelor
tonsiderand ca pe Cat timp C'urtea de apel constata in pe acei ani, la' acea epoca ea nu eram In incetare pe pall -4
specie ca. Nisirn' larchy, de,clarat in state .de faliment la 1901, . Considerand cä acest motiv avend de haze o constatare de
n'a facut inventarut - averel sale pe anal 1899-1900-, cu drept, fante el trebuia a fi propus.inaintea instantel de fond, ca
cuvent densa l'a condemnat ca bancrutar simplu In vittutea singura ' . eompetinte de a constata e(istenta faptelor, ceia ce
art. 877 al. I din Codicele de -comerciti, ne avend -nevoe de
nu s , a f- acut :
a se preocupa de dispositiile art. 876 al. 5 din acelapi Codice, Ca, afara de ,aceasta, motivul este pi neesact in- fapt, did
care prevede 0 ipotesi cu totul deoselata; - ' Curtea de apel constata, prin considerantele decisiunei el, di
. Asupra niotivtaa‘ a/ I1-lea : recurentul a fost declarat in stare de faliment prin sentinta '
II. Esces de patere, vthlarea art. 295 pi : 186 Pr. penala. ma_ tribunalului de Do lj cu 2 9 7 din 19 it 1 p i el a fo lost con d e rnnat
joritatea CureI pentru a me condauma la 3 lunl inchisoare pentru ca bancrutar simplu. pentru ca nu a faeut inventarut averii
nefecerea inventariulul, adopta Opinia .d-lor consilier Georgescu sale in'''-anul 1899 - 19J0, anul ce a precedat declararea lui
§i Mitescu formulate Co ocasia iv irel dIvergentef in saint Guth. in stre de faliment, ceia ce corespunde eu eerintete legef.
, Aceasta opinie ca i decisia Curti se fondeaza pentru stabi - Pentru aceste motive, Curtea, respinge, etc.
Urea faptulul in sarcina mea :
a) Pe un act de instructinne care nu emana 'de la instantele Observatie. -- Inalta Cu.rte a fost chemata SA,
penale de ,judecata, raportul provisorin al 'sindiculuf ; judice prin aceasta decisiune o cestiune delicata,
b) Pe marturisirea mea. ,
Or, ea la tribunal am fott interogat numaT pentru a explica care a venit pentru prima oara. inaintea sa. Intre- .
diferenta ce exista intre activnt pi pasivul falinientutur. La Curte barea
'
la care respunde I nalta Curte , este daca un
am fost luterogat de conaplectul in staid caruia s'a ivit diver- - _
genta, , . . . , , . . comerciant, care a incetat platile si care .nu a
(Dup. cornplectarea CurteT cu chid oonsilierI,. nu am ma 1 fost facut inventariul anual,
,
poate sa fie condemnat
interogat.
. ,Interogatorut nu este numal un - mijloc .de instructizne, el
ca bancrutar sirnplu, de s i a tnut i registrul jurnal,
-este pi un nr.ijloc de aparare. inclieiat si vizat in regula. " Curtea de apel, prin
Or nefacerea interogatorului dupa cotnplectarea divergintei
nal.7a causat _prejudiciul, cac1 pe marturisirea mea numai legal- decisia supu.sa recursdluI, a respuns afirmativ,
ip ent a war Ii putut intemeta judecata, §i aceasta marturisire anlicand art. 877 al. I C. COM . MOtiVUi de recurs
, trebuia .facuta pi inaintea noului complect cad de la deslupirea r '
data de -mine sea o intrebare din non pusa, s'ar fi putut seilimba interneiat pe violarea art. 876 al. 5 si reaua aplisoarta
condemnatiunef a.
.
catiune a art. 877 al. I C. corn, a fost respins si
solutiunea Curtii de apel a fost confirmald.
Avend in vedere cã acest motiv ar'e Ian indOit obiect, plangerea
recui*entuluf ca Curtea de apel l'a condernnat pe terneiul Pentru a ajunge la aceasta --solu.tiu.ne , Inalta
raportuluf sindicului, act ce nu putea fi inut in seama, ca ,
until ce nu facea parte din instructiunea penala a causef, jar in CUrte stabileste in primul rand cä, du.pa art. 2,4
'al doilea r&ad._ca i .. s'a -stirbit . clreptul de aparare, cad l dupe Cod comercial, on i ce cornerciant este dator. sä
complectarea Curtn cu cincl consilied pentru a se judeca faca; in fie-care an, stab a sa semnatura, un in-.
procesul ,in divergenta, nu i. s'a luat din nod interogatoriti -
preveiut de art. 186 *din procedure Penala ; ' ventar de . averea- sa, obligatinne independenta de
.. Considerand ea judecatorul fondulul este in drept de a acea de al , trece in . registru. Mventar si in al
, ealege de oil ' unde actele pi Imprejurarile. de fapt, care sunt doilea rand ca, exista o sanctiune a indeplinirel a-
,cle nature a i se face convingerea despre elementele constitutive celel obliaatiunI sanctiune care este prescrisa de
ale delietului, ce este chemat a judeca ; Fri . f
art. Considerand ca., odata stabilit acest principiii, 'Curtea era 877 al. I C. corn.
A.a dar textele de lege interpretate prin decisie
- in drept de a ptine temel p.e raportul sindicului, care este
i

0111 ■■1111 ■MINION
CUMERUL JUDICIAR, No. 76.—JoY 20 Naembrie 1903 653
sunt art. 24, 877 al. IC. corn., la care Ins a trebue ciantului, anume acea ca el trebue a fl condern-
sa addogam si art. 876 al. 5 C. corn., pentru a nat ca bancrutar simplu, cand se constata ea,
complecta argurnentarea. find in ineetare de plati, nu a facia inventariul
Art. 24 C. corn. ziee cä comerciantul este da- anual sub a sa sernnatura. Asa dar dupa ee sentor
sa Lea la inceputul cornertului i in fie-care tinta de declarare in stare de faliment a fost
an un mventar de averea sa j Ca acest inventar pronuntata sr dupd ce actele au fost inamtate la
este de asenaenea dator comerciantul sã '1 treacd judecatorul de instructie spre a se constata exisintr'un
registru. Pentru a motiva i. invedera tenta vre-unui delict de bancrutd simpla saü
' ca aci ar fi vorba de dou'e obligatiuni indepen- frauduloasa, comerciantul pentru a putea scapa
dente una de alta si care nu tr.ebtiesc confun- de aplica,rea art. 877 al. I C. cora., va trebui
date intre ele, Inalta Carte ne arata _ .care ar fi sä presinte, clupa decisia Inaltel Curti, lucrarea
fost scopul legiuitorului, cand le-a edictat. Asa, sa anuala de inventariul averei lucraresetnnata' nufacerea
inventariului anual numal sub semna- mai de densul.
tura comerciantului, cad prima parte a an 24, Alt-fel va fi p9depsit ca ba.nerutir simplu dupa
numai cere alta conditiune, ar avea de scop sä art. 877 al. I. Mci, jar trebue sh md'rturisesc
faca cunoseuta situatiunea comerciantului la dife- insuficienta mea de pricepere. Cornerciantul preritele
epoci ale vietii sale comerciale,iar trecerea sinta registrele sale, in care sant trecute invenacelui
inventar intr'un registru ar fi impusä in tariele sale anuale, registre parafate, incheiate
scopul de a da un caracter de veracitate acelei vizate de tribunal si Inca nu poate scapa de
luerari anuale a comerciantului. pedeapsa, pentru ca' legiuitorul cere sa, mai pre- ,
Daca se poate intelege scopul legiuitorului ca sinte i luerdrile sale anuale de inventariere. Leinventariul
antral sa fie trecut intr'un registru, giuitorul nu se multumeste cu cea ce a fost vizat
care trebue vizat i parafat de tribunal, rnartu- de tribunalul cornercial in fie-fare an si prin
risesc insd ca nu pot pricepe cum o luerare a urmare aü o data certa si imi mai cere si cior-
comerciantului, pentru care legea nu cere de cat nele d n buzunar. Pentru ce? Ea nu gasese niel
sernnatura acestuia, sä fie destinata a face cunos - un motiv.
eutd situatiunea sa, i sä ( onstitue o mesurd de Obligatiunea de a face in fie-care an un in-
control, pentru siguranta cornertului. Nu trebue ventarit sub sernnatura mea, en pot sä o inpierdut
din vedere c Inalta Curte vede, in obli- frang on cand i chiar dupd incetarea
gatiunea cornerciantului de a face un inventar nu- cad n'am de cat sã fac intr'o seard lucrarile pe
mai sub a sa semnatura, o obligatiune inclepen- to anii trecuti, copiindu- le dupa registrul indent
a de a tine un registru inventar. Asa dar o ventar. Seopul legiuitorului de a cere un invenciorna
a comerciantului, iscalita sail neisedlita tar este cu suficientd atins, numai prin obligade
densul, caci legea nu spune eine-1 va controla, tiunea impusa 7comer'ciantului de a tine un repe
care el poate sa o poarte in buzunar, cad' nu gistru inventar, cad aceasta e mai malt si intr .°
se indica' de asemenea cä trebue presentata unde-va, forma mai perfecta i mai sigura pentru siguaceasta
hartie pe care el poate sh o fac i sä o re- ranta comertului, de cat facerea unui inventar
faca on cand vrea, constitue o mOsura de control anual numai sub semnatura cornerciantului.
pentru siguranta eomertului si este impusa, vom Nu se poate ca legiuitorul sd fi prescris o me-
vedea ca are si sanctiune, in scopul de a face sura de siguranta cornertului, daca am admite,
cunoscuta situatiunea coinerciantului. Dar name. cu Inalta. Carte, cä o asemenea mesura a voit
insist. Nu, n'a putut legiuitorul sã Lea' dintr io a edicta prin prima parte a art. 24, eaci ea ea sa,'
lucrare cu total intirnd a comerciantului o o- fie ingradita de oare-care garantii cä vointa lebligatiune
independentta de tinerea unui registru, giuitorului ea lucrarea cornerciantului de invenin
care va trebui sa o treaca. Art. 24 C. corn. tariere sä fie facuta in fie-care an, este respecnu
poate sa coprinda de cat o singura.' obli- tata. Or, o asemenea garantie nu gasirn In art.
gatiune serioas i rational, 'acea de a tine un 24 si niel Inalta Carte nu o gAseste. Daca este
registru, in care un inventar are a fi trecut pe asa nu se poate admite de cat eel malt cä prin
file-care an. prima parte a art. 24 legiuitorul a pus o obli-
Indatcirirea pusa In prima parte a art. 24 de gatiune comerciantului, dar nu se poate admite
a face o lucrare anuala de inventariere averei nici o data si cu nici un pre t ea, ar Ii dat o
este un sfat dal de legiuitor comerciantului, este sanctiune acelei
un act cu total facultativ pentru acesta. Asemenea obligatiuni nesanctionate .de lege se
Dar cestiunea e si mai gravd cand Inalta Curte mai gdsese In aceasta materie. Asa de exempla:
gaseste in art. 877 al. I C corn. si o sanctiune art. 22 Cod com., obiigà pe comercianti sä tind
pentru acea lucrare anuala si intima a corner - 3 registre : inventar, copier si jurnal i cu toate

654 CURIERUL JUDICIAR, 1■74:1. 76.—JoY 20 N'oembrie 1903
acestea cand se ocupa de bancruta simpla le- ce coprind sunt trecute la epoca cand ad fost
giuitorul prin art. 876 al. 5 C. corn. se multu- facute, iar nu in urma, si in,yederea unei incetad
mete numai ca comerciantul sä fi tinut cel putin de plati.
registrul jurnal pentru a-1 declara neculpabi I de Aceste mesuri de viza, parafare si incheere a regisbancruta
simpla pentru netinere de registre. 0- trelor constituesc garantil i conditiuni extrinsecl
bligatiunea de a tine registrul inventar si registrul, ale registrelor. Nelinerea de loc a registrelor
copier reman fara sanctiune si acest tempera- obligaterii sad tinerea lor, fara ca sä alba' acele
ment la rigoarea art. 22 C. corn. a lost adus in conditiuni extrinsed, atrag condemnarea cornervederea
acelor mid comerciantl, care nu pot, nu ciantului, care a incetat platile ca bancrutar sim-
Ohl sail nu sunt in stare sä intampine cheltue- ph], pe temehil art. 876 al. 5, sub reserva acolo
lile pentru plata unui contabil special. stabilita. Dar legiuitorul a mai voit _ca acele re-
Dar ce a facut pe Inalta Curie sá vada in art. gistre obligatoril incheiate si vizate sä coprinda
24 o obligatiune de a face un inventar sub sernna- consta btari exacte, complecte sä dea seama de
tura numal a comerciantuldi sub sanctiunea adeverata situatie a comerciantului sa fie ea o
culpabilitatii de bancruta sinapla, 6 obligatiune oglinda a operatiilor sale.
independenta de acea de a tine si un registru La aceste conditiuni intrinsed, cc trebue sä
inventar ? Daca ar fi stabilit cä este o singura intruneasca registrele obligatoril, se refera art.
obligatiune acea adica de a tine un registru 877 al. I C. com . si este rationala cererea legil
inventar, atunel ar fi trebuit sa recunoasca cä ca registrele sä alba i aceste conditiudi intrinseci,
neindeplinirea unei asernenea obligatiuni este lipsita cad numal prin exacta si complecta trecere a
de sanctiun6, cad art. 876 al. 5 se *multumeste operatiunilor cornerciale in registre, se poaAe
nurnai cu tinerea registrului jurnal, in care cas exercita un control despre modul cum falitul a
comerciantul nu poate fi declare t culpabil de intrebuintat banil altora, al creditorilor. Legiuibancruta
simpla. Or aceasta nu o putea admite torul nu putea sä nu lase fard nici o sanctiune
fara sä fie pusa in impas de textul art. 877 al. aceste mesuri eficace de control si de acea a
I, care zice : ((este asemenea culpabil de bancruta edictat art. 877 al. I. Asa dar nu poate sä existe
simpla comerciantul, care find in incetare de contrazicere intre acest text de lege si art. 876
plati, nu a facut in mod exact inventariul, sati al. 5, dupa cum s'ar parea la prima vedere ca
daca registre'le siinventariele -sale nu sunt complecte ar resulta din aproprierea textelor. S'ar parea ca
saü nu dad seama de adeverata stare a cower- in art. 877 al. I se cere un inventar i art. 876
CiantuluID: al. 5 coprinde dispensa categorica de oni-ce
Impasul ar proveni din faptul Ca in art. 877 registru, afara de acel jurnal. Am vezut insa ca
al. I se vorbeste de inventar, iar, nu de registrul inteun loc e vorba de conditiunile extrinseci ale
inventar. Am vezut insa cä nu putea fi vorba registrelor, jar in cel-l'alt loc de cele intrinseci
de vre o sanctiune pentru nefacerea vre-unui i cä nu poate fi vorba de vre-o lucrare anuala
inventar nurnal sub sernnatura comerciantului a comerciantului, ci de registru inventar, care
pentru Ca onl-ce motive s'ar , da pentru a sustine trebue sä fie exact. 0 intrebare insa se impune.
aceasta sunt cu totul lipsite de temeih, si din Ce se va decide fat.
un falit care are un
contra este si rational si in vederile legii, ca sã zicem registru jurnal incheiat si vizat, dar are si un
ea' legea nu a vrut sa eeara de cat registrul registru inventar incomplect sad inexat ? E cred
invenfar. Care vrea sä zica, remane stabilit, Ca ca daca are numai registrul jurnal incheiat si,
In art. 877 al. I expresia de inventar este o vizat nu poate fi aplicabil art. 876 al. 5, dar ar
prescurtare a expresiei de registru inventar. A putea sä i se aplice art, $77 al. I, and s'ar
obliga pe comerciant a tine un registru pe care constata ca acel registru jurnal este inexat sad
trebue sal presinte spre a fi vizat de tribunal, este incompleet, ca si in casul cand n'ar avea acest
a prescrie o obligatiune serioasa, jar nu a-1 obliga registru, dar ar avea un registru inventar inexact
ca, pe langa acel registru, sä mai pastreze si strata sad incomplect.
dupa care l'a intocmit. In speta judecata prin decisia ce adnotam,
Asa find art. 877 al. I Cod corn. nu este de Curtea de apel a aplicat art. $77 al. I C. corn.
loc in contradictiune cu art. 876 al. 5, dupa cum numai pe temeiul constatarei ea' recurentul nu a
s'ar parea la prima vedere i s aratam de ce : facut inventariul, adica nu a inut registrulinventar,
Pentru siguranta comertului legiuitorul nu s'a mul- de si avea un registru jurnal, incheiat i vizat.
turnit numai sä impue comerciantilbr tinerea unor Am vezut insa ca art. 876 al. 5 C. corn. dispenseaza
registre, dar i-a obligat in acelas timp sa,' le presinte pe comerciant de a tine alt registru de cat cel
la trib. comercial spe,, incheere i viza, pen- jurnal. Nu faptul netinerei registrului inventar
tru ca ast - fel sä nierite c'redinta cä operatiunile atrage prin sine insu-si aplicarea art. 877, ci

Cr:111E11ft YtticfAR, No. '76.-- Yoi 26 Noemimie 1908 6M
trebue o constatare ca registreie, or-care ar fi
ele, sunt incomplecte sail inexate. A§a dar constatarea
instantii de fond, In speta, nu putea motiva
aplicarea art. 877, ci trebuia o constatare ca
registrul, pe care l'a tinut comerciantul, nu
Intrune5te conditiunile intrinsed, . adica ca nu
este exact sail complect, cum se exprima, prin
termeni positivl art. 877.
Inainte de a termina, a'§i avea de racut cate-va
observatiuni .si asupra con sideratiunilor, pentru
care Inalta Curte respinge motiVul III de casare.
Prin acest motiv se pune in discutiune o purd
cestiune de drept si anume acea de a se sti, daca
art. 877 al. I Cod com. cere sail nu pentru apiicarea
sa, ca epoca incetarei platilor sa corespunda
cu epoca netinerei regulate a registrelor. Curtea
de apel, prin decisia supusa recursului, a constatat
ambele aceste epoce §i recurentul nu cere
constatarea altor fapte, ci sustine numai ca ele
tr,thuesc sa existe in mod concomitent. Instanta
suprerna inlatura aceasta cestiune de drept pe done
consideratiuni : I) Ca are de bas a o constatare de
fapte, 'care este atributul instantii de tond ; si II)
Ca motivul este si inexact In fapt. Mai 'nainte
de toate mi se pare ca aceste done considera
tiuni se exclud una pe alta, de oare-ce chid se
dice ca este inexact in fapt, atunci. se recunoaste
ea faptele sunt constatate, dar alt-fel de cat as a
cum se sustine prin motivul de casare. Dar afard
de aceasta, faptele, la care se rapoarta motivul
de casare, adica epoca Incetarei platilor si epoca
netinerei regulate a registrelor, am vedut ca sunt
constatate de instanta de fond si nici nu se putea
alt-fel, de oare-ce aceste fapte sunt chiar elementele
constitutive ale delictului prevedut de art. 877,
pe care 'l'a aplicat. Dar chiar §i Inalta Curte recunoaste,
prin considerentele date pentru respingerea
acestui al treilea motiv, ca acele elemente
sunt stabilite In speta.
L \ Prin modul insa cum instanta suprema a respins
motivul III am fost lipsiti de o jurisprudenta,
asupra unei cestiuni de drept, propusa
pentru prima oar a inaintea sa si nu lipsita de
oare-care interes, afar a numai daca nu vedem in
ultimele cuvinte ale decisiunel, ce adnotam, o deslegare
a cestiunel i aceasta far a o motivare rnal
larga.
Terminand aceste observatiuni, me intreb daca
[ ele vor 'putea convinge pe ce eel le vor citi, intru
1 I eat nu sunt tamaiate cu citatiunl din autori
I reputati sail din jurisprudenta. .
: Modestia me face de a nu pune In aceste randuri
§i bagajul Obicinuit al doctrine si jurisprudentei,
1
de §i nu gill clack tocmai ne facand aceasta, nu
lipseso, de modestie. Insa, oil-cum vol fi socotit,
ftiinto dreptuluY, ne fiind sap.% scriptuO, cuvOntul
doctrine §i jurisprudentel nu este cuventul evanglieliei,
jar datoria credincioilor de ca crede §i nu
cerceta» trebue sa fie inlocuita cu datoria .celor
ce se ocupa, cu dreptul de a cerceta §i discuta
merel. _ Gallus
TRIBUNNLUL MEHEDINTI, Sectiunea 1-a
Audienta de la 30 Septembrie 1903
Presedentia D-lui I. B. DOXESC II, Prim-Presedinte
Vdnzarea imobilulu Pandele Dumitreseu
I
Urmarire imobiliara. — [mobil ipotecat vendut de
buna voe de catre debitor. — Scoaterea in venzare a
imobilulul de catre creditorul ipotecar. Indeplinirea
proceduret de urmArire. Daca trebne indeplinita §i
feta cu venzatorui, adica debitorul. -- (Art. 509 din Pr.
civila).
In materie de urmdrire imobiliard, procedura de
urmeirire, adicei somatia, afiptele i publicatiele, citarea,
etc. trelfue set, se indeplineascd tato cu debitorul
urrnarit. ,
Ast-fel, ea' nd debitorul vinde de bund voe irnobilul
séü ipotecat, i in urmei creditorul ipotecar scoate
in venzare acel imobil, procedura de urmarire trebue
sei o indeplineasal §i in persoana sad la domiciliul
venzeitorului, adica a debitorului nu nuinai
a cumperatorului care nu este de cat detincitorul
imobilului.
Tribunalul,
Aventi in vectere cA legiuitorul prin art. 509 Pr. civ.
a impus, sub pedeapsa de nulitate; ca un exemplar de
publicaliune sá se incunostiinteze in perIoana sail la
domicilml debitoruluI urmArit, precum delintitorulut ;
CaJn spela din actele din dosar resulta ca in persoana
debitorului din actul ce sä executa, Pandelie
Dumitrescu, nu s'a indeplinit ilia procedure de somare,
Mei cea de citare i prin urmare indiferent &Ica
asupra imobilului urmarit este un detinator, in "persoana
caruia s'a sindeplinit procedure de somare i citare,
trebuia indeplinita procedure si in privinta datornicblui
din actul ce sä executa ; cä dar trib admitand
incidentul, urrneeza a anula afiptele qi
cu termenul de asta-zi.
Pentru aceste motive, admite incidentul i anuleazA
afiptele, etc.
(ss) Ion B. Doxescu, Aristide Marinescu ,
Observatie. tin imobil s'a venclut grevat
de o ipoteca.
Creditorul a cerut venzarea si a indreptat urmarirea
nuinal contra ennparatorului. La ziva
venzarel acesta a riclicat incidentul ca el nu este
° debitor, este numai detinator; adeveratul debitor
este vinzatorul,in contra caruia sä se indrepteze
urmarirea.
Tribunalul a admis incidentul, punend un princip
contrar cu legea.
No stim ea creditorul ipotecar are un drept
real si legea '1 autoriza sä urmareasca imobilul
In oni-ce mana är trece (art. 1746 Cod. civ.).
, Prin faptul ca imobilul s'a transinis cu sarcina
ipotece; cumparatorul a devenit debitor
urmarirea fusese bine indreptata contra sa.
A se anula toate actele de unnitrire, pe mo.
i

A.s ,
.. . ,
6'6 ettiftliti, JOICIAR, .LN 0. 6,--loi Noembrie i0Og ' -
wavolompo omalmW Erai■ermagmxwmod■
,
tiVill CA urmarirea trebuia facut4 fala cu venza_ ce nu se profeseaza de cat ex-cathedra, teoril ce pot face
cel mult obiectul unor discutiuni academice
torul nu fat4 cu cumparatorul este a se neso- Data insa. e- vorba sä ;fim putin pedanti; onorata acuzare,
COti- drepturile si clatoriile cumpargiorului ; este sa tie socc/teala ei noi nu citam pentru sustinerea tezei noastre
a se efectua o venzare NO cu o persoan4 care pe Lumbroso, Ferri, Garofalo,,Sighele, Moro, M-me Tora
incetat de a fi proprietarA nowsky sail' alti campioni al scoalei italenek a coale positive '
/ . este a nu se re- nu zicern pe de alta parte Lacassagne, Aubry, Manouvrier ,
cunoaste ca fata de ac4isitor, drepturile si ac- si nici macar Tarde sail Fere, suntem deci alaturi de toati ,
tlunile creditorulul ipotecar.., s'ati . putut conserva
. / coala asa zisa franceza.
, , , ..
;.
dupa cum le conserva legea,
i Ne permitern insa sa „ nvocarn i in sprijinut nostru pe Fabret I
n Anabs medico-psiclaologiques, pe Frousseau in Ttraite des
, Aristide Anastaslis maladies mentales, pe Mandsley in Le crime et la folie, pe i
A.dvpcat, T.-Severin Legrand du Saute in La folie devant les Tribunaux, pe Pitres ;
_..—..rigailibir■-41111111rnerft-4 , F.ii Regis cu ultimile date ale stiintei, medici legisti si savang '
call, neavend sgarda unei scoale inovatoare, constituesc scoala
0 IN T IMPINARE conservatoare, scoala clasica. / ;
Dar daed nu aruncam crimele lui Ispisoiu raid in spinarea .1;
Re/ativ /a casul' soldatului Ispcisoiu , , curzoscut; prin di- ereditatei, raid pe searna rnediului , social. d-1 comisar rent r, , 1
feritele mortografli ce am publicat in ziarra nostru, primim ne va permite ca lard a pretinde cá un ona e 'nebun pentru 1
din partea ct-lui actvocat V. 111; Ant onescu, din Craiova, ca e criminal, sa. sustinerr cã acesta e un nebun criminalv.1
,
urmeitoarea scrisoare, pe care ne gralpin a o comunica ci-. . -
4
titOri/Or ostri. , Nu am putueo pUblica pane/ asta -zi din ,Acestea s'ail spus in proc,esul Ispasoiu cu ocazia incidentului, '
causa inibutelei de materii.? ' . - ast-fel si nimic mai mult.
Domnule Director, Irni permit o simpla remarca : Un congres intreg «al a-
- S'a' facut oare-care . valva, in jurul incidentului . ridicat in lienistilor si . neurologistilor la Bordeaux 1895v a prima''' .
afacerea lspasoiu si cu toate ca. in dtseutie n'a fost niel cat -aplause unanirne studiul d-lui Parant ‘: .eLes impulsions irr:
infima mea persoana, mi s'ail pretat insa, indirect, We'd pe resistible§ des epiteptiquesv in care se insist& mal CU seam.r
care nu le-am sustinut nici o data. Pentru justificarea inea asupra epilepsiel larvate. - ;.
si . mai multa lamurire a chestiunel imi permit sä der cu- Primal . ve roo' d-le Director, asigurarea inaltei considers;
prinsul insasi al ineidentului in ehestiune. , tiuni ce ye pcirt. .. .
, tat& rnotivele pentru care am cerut o comisiune medicala : '
V IN Antonescu
-
« 1. Pentru ea in conformitate cu instructia intreaga, cu ; ' M. ;
depositiile,tuturor rnartorilor, cu foaia de pedepse care e din Oraiova, 28 Octumbrie 19)3 Avocat, Oraiova -
cele mai putin incarcate, si in care nicI o pedeapsa nu figureaza
ea data de una din dele doue victime, in 'conformitate - ; po, i
cu bunatatea excesiva de care uza fata de el sefii sei diretti, 1.--' ' — eLioGR,A F- I I
, . _ .
complezettla ere rnergea pana acolo, in cat ii se arata legea
in Virtutea careia 'i se da cutare ordin -sail 11 se refusa co tare DREPTUL CIVIL ROMAN,
' II si HI, de d-1
Vol. ' ' .
eerere,—lucru c,e indrasnesc sa afirm ca. nu s'a mai petrecut Profesor C. Nacu. se ,afia de venzare la Redaclut
cu /lid un soldat din armata rornana ; in conforinitate in . qi tipografia acestul ziar, de uncle se expediath
fine cu propriile lui, deelaratii rudelor sale aeasa, in rnomente contra: mandat po§tal sail timbre.
lucid, aici :. Concluzia ce se Malone, concluzia ;Imperativ Comandele se vor expedictpe adresa d-lur Codreatuz;
necesara, . e Ca indoita crima
..
na ' avut . rasbunarea ca motiv ii . - p 11131111 ' fie-cardi voll este de' lei 12. .
alt molly ne putandu -se arata de acuzare, crima n'are deci ' Pentru
r
provincie se fricarca . portul po§tal. - - ; ,
mobil.
II. Pentru ca., incoerenta respunsurilor la interogatcaul de ,*--i---- tosp-rm -1---*'--46--7-4F---
. (0 exeszeto-Thita- , (0,
.1a spital si depozitia unor martori, il arata inteo stare a- gi „— ,- „ 77-77. '" 1,'"-, '"1- "- '" azimrsimm -777:77- ''; i
norrnala, fapt cc confirrna insa-si acuzarea- in pasagiile in- :,
H,
-
semnate, la paginile 2O6, 2 a si inverso, 208 si inverso 209,
212 invers e, din ordonan tefinitiva a d din care- ales ultimut to . A aparut :
, ,
pasagin dovedind si o tentatiVa de asasinat asupra Sub L-t 1
Fannon, ne" arata; pe cmonstrul insetat de sangev ca pe un1 :1 ' COC)UL de COMERCIU _ 4i-it ill -
al -doilea Misdea, care, daca ar fi avut posibilitatea, ar if im- it '
cu 1
puscat ,intregul batalion.
- III. Pentru ea din ancheta noastra personala rezulta cä NOTJA ,LEGE A FALIMENTELOR -1FI1 E
Ispasoiu in tiro pul sorrinului avea oare-care spasniuri si aceste , 'R'' - 11 r
A --`7-,-- aggr--. r
accese impreunate cu faptul ca. imediat dupa crirna a cazut ‘a ........, ADNOTAT A _ ,1H
intr'o somnolenta letargick Mal- din simptornele caracte-, r.3 . copRiNaND Sut F1E-CABE ABT1COL : l _
ristice —pot constitui daci nil dovada cel putin banuiala I) Trimitere ta antori. II) Jurisprudenta roman& 1, 1
epilepsiei larva.te. . , Ill) Jurisprudenta strdind. IV) Motive. V) Note expli- Ii H
IV. Pentru ca in fine .avem. un precedent in afacerea Can- V I . cative si scurte cornentarii
I ,
de , 1 H
dia,no, unde 11. doctori ail tost eonsultati numai pentru ca e I -
14, Ion N. Desarescu pli_ Em. hi. Dan 11'
exista o mica batuala, care se traducea prin prejudecata ea' C-4,
v--Lier- La finele Codulul s'a adaogat : Exponerile de motive din anil "
un om din elita nu poate fi un criminal ordinar, de si asa- a
1885 1899 §i 1900 preeum i §111Ma un Index altabetio
' 1
sinatul avea ma mobil bine determinat :, furtul, pe cand in 119 , , ,
vela mobilul lipseste. iiti ..,._*4 PRETUL 6 LEI iCL.---
D -4,04
Pentru aceste - motive, Onor. Consiliti bine voiti a dispune
DE VENZABE: La tipografla sail redaetiunea acestuI Xtar, Bu- I'l
constituirea unel cornisiuni medicate, care sa, se pronunte 4
eurests, sty. Carol 39 sail Strada Artel No. 11, in dogul Palatult1114
asupra starei mintale a acuzatuluiv, , i _ - ,
. Justittel, de unde se expediazil oontravaloaro, marel sail mandat
Si pentru ca. acuzarea ne vorbea de cliseuliresponsabilitatel, 11 -
ca din cele mai obicinuite aiurea, semnaland in acelas timp # postal.
- 49;
pericolul teoriilor Scoalei italiene, persifland «boalele de prin i trotowilmq
- 4_ __.:,...40,., _____ ,„.2._____.,,. ._-_2,,,.; . ," '-,
earth) M'arn justificat In replica :
.-,
- - ' lit asioaw4ito diP4iPvaiM/X110,04104/040 AP 410 gitAirlD 40 77,,; ,X_1
eDeparte„de' noi isteea de a taxa in fata 11-vOastra teciril
Tipografia Ziaralul CURIBRUL JUDICIAR, Str, Carol 19, Ducureftl. Proprietor ion - S. Godreana..—c. 4225
,
,

Myth, iii, t4). On OxOmPar50 bani numinecfi 23 Noembrie 1903
Us numor weak( 1 hal
CURIERUL JUDICIAR
DOCTRINA —JURISPRUDENTA —LEGISLATIUNE ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR : D. ALEXANPRES00
ABONIXENTIIL 11
APARE
pa an 30 lel; 6 lunl 10 lel; 3 lunl 8
' c doue on po seutUne sub redactima uoui comitot
, . - Studen(11 puttees ps fumigate ._...
Stalnatatea : 40 1e1 pe an, 20 pa 6 Nei 1 Abonamentele se platen tot-d'a-nna Inaints
SUMAR :
Che'tuelile de immormantare a sotieT eine trebue O. le supoarte,
soul supra-vietuitur sat mo .stenitoril sotiei, de d-I Nic. M. Pdrlittlescu;
JURISPRUDENTA. ROMANI :
Curtea de casatie, s. I: C. Georgeicu cu Rada Thiovan § a;
Hem: Ministerul de final ,* ci Adela Ern. Em. Mortun;
Tribunalul Prabova, s. I: Vasile Stavre etc G. E Christescu,
cu o Olasnva tie de d-I D. Alexandresco ;
Tribunalul Doroho'l : Hortansa Calcan'trattr, nascutd Hercisett,
acre liberare de bani, cu o Observatie;
Blbliugrafte: Elementele de instructiP civil, Drept §i Econon3ie
politica, de d-I ;tefan Scriban.
Cheltuelile de immormentare a sotiei, oine
trebue sa, le supoarte, sotul supravietuitor
saü mostenitorh sotiei?
WA' o chesCune care de si intalnita dese-ori
inaintea instantelor judecatoresti, totusi fatis nu
este tratata de nici un autor. E o chestiune pe
care legiuitorul nu a preveclut'o direct, vorbind
In treacat numai, cu ocasiunea tratarei privilegiilor
sail cu ocasiunea tratarei sarcinelor impuse usufructuarilor
Orin (I, NO de averea copiilor lor minori.
Asa find, intrebarea este, cum are sä se resolve
o asernenea chestiune.
De la inceput cc marturisesc, parerea mea este
cä asemenea cheltuell trebuesc supor Late de succesoril
femeii, jar nu de soulsupraveuitor iiatä d ce.
Vorbind de privilegiul cheltueliloy de immormentare,'determinat
de articolul 1729 al. 2 Cod.
civil, autorii sunt de acord Irttru a adrnite cä
acest privilegig are loc nu numai cand debitorul
-insusi a murit, day chiar si atunci cand decedatal
este o persoana „vivant a sa charge et
sans fortune personnelle, comnie le soul ses enfants".
i motivul acestei decisiuni este „que ces
/rats doivent etre supportes par le debiteur".
( M. Planiol, vol. II, pag. 773 n. 2556, 2).
Tata deci, in mod accidental ca autorii arata
ce anume cheltueli de immormentare sunt suportate
de debitor, ce anurne cheltueli funerare sunt
In sarcina sotului. Numal acele cheltueli earl
'bunt f4cute fie pentru immormentarea luI, fie
PRIM-REDACTOR: I. N. CES4RESCU
BEDACTIA I ADMINISTRATIA
BUCURESCI
11 — Strada Artei — 11
In dosul Palatulu'l JustiiiI
pentru a acelor persoane a carora educatiune si
ingrijire !I eSte pusa tn sarcina, cand insa acestia
nu ail avere personala. Sotia tflSä intra ea
in casurile acestea ? De sigur ca nu. Este adeverat
Ca articolul 196 Cod. civ. impune barbatuluI
datoria de a inlesni vietuirea femeii dupa
starea si puterea sa, insa nu este mai putin adeverat
cä tot prin lege se impune si ferneii datoria
de a ajuta si ea, Cu din averea el la sarcinele
casatoriei. Asa find, nu se poate sustine
ca femeia ar fi numai in sarcina sotului, cat
priveste intretinerea el si Ca, prin urmare, barbatul
e dator de a plati i cheltuefile de immorm6ntare.
A.dmitand acest lucru, am ajunge la aceia
cà, pe de o parte irnpunem sotului cheltuelile
de immormentare ale sotiel decedata, jar pe de
alta ca sa restitue succesorilor acesteia averea
decedatei, -cari ar primi-o Mra s fi contribuit cu
nimic la cheltuelile facute de sot. Lucrul acesta
insa nu .este drept, de aceia si legiuitorul cand
trateaza materia legatelor, impune legatarilor
universall datoria de a contribui de o potriva cu
erezii,—proportional cu emolementul datoriile
51 sarcinele succesiunei. Intre aceste saydui
insa, incontestabil ca intra i cheltuelile de
immormen tare.
In afard de aceste consideratiuni, mai este si
urmatoarea : Parintele usufruactar al averel minoruluI
sell fig, in cas de moarte a acestuia va
face si va plati atat cheltuelile de immormentare
cat si ale boalei celei din urma, nu cu din averea
sa proprie, ci cu din averea defunctului,
(Art, 339) Cheltuelile acestea find facute dupa
moartea copilului, se spune cä nu pot sä greveze
de cat succesiunea acestuia, cad ar fi nerational
de a be pune in sarcina unul' usufructuar al caruia
drept a incetat o data cu moartea copilului.
(M Planiol, vol. II, pag. 71'3 n. 3).
Asa find, pentru ce cheltuelile de immormentare
ale sotiei, sä le punem in sarcina sotului
usufructuar si nu in sarcina succesiunel femeii ?
Pentru ce sä obligam pe barbat l .a o sarcina, im.

658 CtilItigtt, TM:MAR, No. 11.—Dumined 3Noembrie 1905
povaratoare pentru averea lui, i sa nu obligdm
pe succesori sä o plateascd ? Sä nu ni se obiecteze,
Ca barbatul conserva Inca pentru un an
usufructul averei dotale, cad se poate intampla
ca el sä nu fi prima nici o dota, femeia avend
numai bunuri parafernale.
Tata, deci, dupd parerea mea, eh' aceste considerente
sunt destul de temeinice pentru a ne
indreptati de a decide, cã cheltuelile de 'rumormentare
ale sotiei, trebue puse in sarcina succesiunei,
iar nu a sotului. Nic. M. Parvulescu
15 Octombrie 1903 Magistrat, Ploesti
JURISPRUDENT A RONANA.
INALTA CURTE, .DE CASATIE SI JUSTITIE, S. I
Audienta de la 23 Septembrie 1903
Presedencia D-lui Ch. PHEREKYDE, Presedinte
C. Georgeseu Cu Ion Badu Bolovan i altii
Poprire.—Validare.--Hotarire data in lipsa. -- Opo-
- Daca exista dreptul de opositie fie la fond fie
In casatie.—(Art. 463 din noua Pr. civil).
Hotaririle date in lips, in materie de vali-
- dare de poprire, nu se pot ataca pe calca oposi(iunei
atat inaintea instantelor de fond cot si
inaintea Curti, de casatie.
Decisiunea 377/903.— Deolaratd neadrnisibila
opositia facutd de C. Georgescu contra decisiunei
Inaltei Curti de casatie No. 364/902, in proces
cu Ion R. Bolovan §i altil. -
Curie,
Ascultand citirea reportului facut in causa de d-1
consilier G. N. Bagdat ;
Pe d. advocat Ulvineenu, si I. Bratescu care a rid icat
im incident de inadmisibilitatea recursulul i opositiet;
Pe d-1 avocet Negulescu care sustine ca exista dreptul
de oposilie in materie de poprire ca in spetii ;
Pe d. procuror general C. E. Schina in conclusiuni.
Deliberand,
Asupra incidentului ridicat din dace( in materie
de poprire este dreptul de oposifie :
Considerand cä art. 463 din Pr. myna, transand controverse
la care da loc vechtul text, a ridicat formal
dreptul de opositie in materie de poprire ; ca acest
erticol este aplicabil la Curtea de casatie ca si la instantele
de fond, de oare-ce toate dispositiile din legea
Curtei de casatie contrarie procedurei civile, sunt abrogate
prin art. 741 din Codul de procedura civila;
CA fata de aceasta dispositiune din lege, oposila fäcut
de recurentul C. Georgescu in contra decisiunet
acestei Cur tI eu,, No. 364 din 1902, prin care i s'a respins
recursul fecut in contra sentintel tribunalului IIby
s. 1 No. 7;C402, data in materie de validare a unel poprirI,
este inadmisibila si ca atare urmeaza a fi respinsa;
CA intim cat dreptul de opositiune nu exista, hotarhea
prin care s'a respins recursul, remene in fiinta
numaI este interes a se discuta incidentul de inadmisibilitate
a recursuluI, ridicat de d-I Proc. General,
pe motiv ca nu s'a alaturat pe langa recurs si sentinta
atacata ;
Pentru aceste motivei Curtea, in unire cu conclusiunile
d-lui procuror general G. E. Schina, declara neadmisibila
opositta, etc.
Audienta de la 15 Septembrie 1903
Presedentia D-lui Ch. PHEREKYDE, Presedinte
Ministerul de finante cu Emanoil Ern. Mortun i Adela Mortzun
Contraventil la legea timbrului. — Proces-verbal de
constatare. —Pentru ce i cat face dovada - in justitie.—
(Art. 71 si 72 din legea timbrului).
Procesul-verbal ce constatei o contravenfie la legea
timbrului face proba n justifie petna la dovada contrarie,
insei aceasta numai pentru constateirile facute
prin funcfionarul care a inch4at acel proces-verbal,
nu inset i pentru simplele informafii culese de la alte persoane
qi pe car i informacii, s'a intemeiat acel funcfionar
spre a constata pretinsa contravenfie.
Decisiunea No. 365/903. — Respins recursul
facut de Ministerul de finante, contra sentintei
trib. Suceava No. 8/903, irt proces cu Emanoil
Em. Mortzun i Adela Mortzun.
-Curtea,
AscUltand citirea reportului facut de d-1 consilier
Cuculi;
Pe d-1 avocet St. Negulescu, in desvoltarea motivelor
de casare ;
Pe d-1 avocet Petru Borg, in combater.
Deliberand,
A,supra mijlocului de casare invocat :
▪ Violarea art. 71 si 72 din legea timbrulul . si art. 1169 C. civ.
▪ Exces de putere. Procesnl-verbil de constatarea unel contra-
ventiunl la legea timbrulul, aprobat de Minister, face proba in
justitie atat timp cat nu este cotnbatut cu o dovada contrarie ;
ast-fel ca, eel ce apeleaza un asemenea proces-verbal, trebue sä
dovedeasca ca, constatarile facute de agentul care 1-a dresat
nu sunt exacte i numaT atuncl acele constatarl ar putea fi in..
laturate i procesul- verbal anulat ; In speta Insa tribunalul anuleaza
procesul-verbal, pe motiv ca, cel ce face o propunere
In justitie trebue s'o dovedeasc i ca constatarile din procesul
verbal, nu aunt dovedite Cu vr'o proba legal. scapand din vedere,
a eel cc era inut sä faca dovada obligatiunilor sale, era
apelantul, jar nu fiscul i scapand din vedere . asemenea cä in
aceasta materie legea n'a orgamsat un sistem de probe legate,.
Avend in vedere sentinta supusa recursului, din care
resulta ca prin procesul verbal dresat la 17 August
1902 de controlorul fiscal Mititelu, i aprobat de Ministerul
de finante, intimatii de azi in recurs Emanoil
Adela Mortzun, aü fost condamnat sä plateasca
solider fisculut mune de 275 lei ca amenda Si taxa de
timbru pentru ca ail cazut In contraventie la legea
timbrului, prin faptut cä il facut un contract de arena
fera a se conforma leget timbrului ; ca intimalii
Wend apel, tribunalul, prin sentinta atacata azt cu
recurs, ia apart de plata acestei sume, pe motiv ca existenta
pretinsulut contract de arende, nu este dovedita ;
Avend in vedere ca_tribunalul constata prin sentinta
atacata, ca controlorul fiscal s'a basat in stabilirea contraventiunel
numai pe niste simple informaliuni, iar
nu pe ,o constatare facuta prin el msust
Considerand cä deca iu adever, dupa cuarresulta
din dispositiunile artic. 71 si 72 din legea timbrulut,
procesul-verbal de constatarea unet contraventiunl la
legea timbrulut, face proba in justitie pe atat timp cat
nu este combatut cu o proba contrarie, aceasta insa
nu se poate admite de cat pentru consta facile facute
prin insa-sT functionarul, care a dresat procesul-verbal,
tar nu si pentru simplele intnrmaliunl, culese de la
alte persoane i pe cars informaliunt s'a intemeiat acel
functionar spre a constata pretinsa contraventtune ;
Considerand ca, -ast-fel find, i intru cat in specie
controlorul fiscal, nu constata contraventiunea prin el
insast, ci se intemeiaza numal pe niste informatiunt
culese de la alte persoarre iar nu de la intimati, care se
pretinde cä ar fi cazut, in contraventiune, cu drept
cuvent tribunalul / a putut sit nu punA temeiti pe pro-

CURIERUL JUDIC1AR, No. 77.—Dumined 23 Noembrie 1903 659
cesul-verbal de contraventiune si sfi apere pe intimall
de amenda la care erail condamnatl ;
prin urmare, mijlocul de casare invocat, se gasesee
neintemeiat ;
Pentru aceste motive, Curtea, respinge recursul, etc.
TRIBUNALUL JUDETULUI PRAHOVA, Sectia I
Audienta de la 8 Janie 1900
Preaedentia D-lui G. DENETRESCU, Judecator
Vast le Stavre ea Gheorghe T. Christesett
Sentinta chila No. 231
Divort.— Obligatiunea pusd de legiuitor sotuluT ce a
obtinut despartenia.—irepunerea sentintei spre inscriere
la ofiterul de stare civild.— NeInscrierea din culpa ofiteruarT.
Dacä atrage nulitatea divortului. Dad inscrierea
sentintei de divort pe marginea actuluT de elsatorie
trebue sä se facd in extract sad In intregul eL-
Cine poate cere null tatea divortult11.-- (Art. 246 si 35
din Codul civil).
A doptiune. — Cum se face. — Dacd trebue un act
prealabil autentic si transcris la ofiterul stare! civile.—
Rotdrirea ce incuviinteazd adoptia. — Daca este null
find pronuntatd In audienta publica.— (Art. 318, 319
si 320 (odul civil).
Succesiune. Actiune pornita de un mostenitor co-
laterat in basa until drept personal pe care i'l dd aceasta
calitate.—Dacd, In prealabil trebue O. fie pus in
posesia averei moflenite.
1. Din confinutul art. 246 din Codul civil resultci
cà sin gura obligafiune Awe' de lege sotului deSpdrtit
printr'o hoteirire cu putere de lucrti judecat este de
a se infciti sa in termen de doue luni ofilerului de
stare civild, cu o copie legalisalci dupd acea hotarire,
spre a fi inscrisa in regtstrul respect/u, si aceasta
find sin gura indatorire pusa de lege sofului care a
dobindit despeirtenia, nu numai trecerea in extract,
dar lipsa absolutei a trecerei sentintei de despeirtenie,
din culpa ofiterului de stare civild, nu poate atrage
nulitatea divortului fate" cu un sot care a indeplinit
cu exactitate sin gura obligatie ce i s' a prescrts de
lege si care se geisea in imposibilitate materiala si
Jegald sd facci mai mull de cat atat.
2. Legea nu cere ca hoteirirea de despeirtenie sá
fie trecutei in extenso in registrul starer civile, in
dreptul actului de casatorie, ci este destul a se face
mentiune, in extract, de aceasta sentintd, pe marginea
actului de ccisatorie, dupei cererea pcirtei interesate.
S. Numai sotii pot cere declararea nulitciter divortulur
lor, nici nici creditorir, nu pot sci alba
acest drept, intru cat nu aii nici dreptul sd conducci
actiunea de divort.
De asemenea, nicI mostenitorul sotuiur ce a castigat
divortul si a inscris hotarirea la ofiterul starer
civile, nu poate cere nulitatea acestei inscrieri, intru
cat rnostenitorul nu poate fi prirnit sci invoace nulit
atea actului autoralui
Mune in casul ca 'id cererea de declararea inexistenter'
divortulur ar fi intemeiate" pe o causer' de militate
absolute", se poate face si sustine de ori-cine inaintea
justifier, cu conditiune insa ca se" aibciim interes.
4. Legea romand , in deosebire de Codul civil frances,
nu cere, pen/Ill adoplie, formalitalea prealabild
a unui contract de adoptie si transcrierea lid in re
gistrele stdrei civile, ci pur si simplu cere ca persoana
care voeste sd adopte sci Sc infatiseze la tribunal
linprelind cu persoana ce vu voi sd fie adoptalci .si
sa facd inscris declaratiunea lor despre aceasta.
5. Hotdrirea tribunalului prin care se incuviinteaza o
adoptiune, nu poate fi nuld fiind-ca'.a fost pronuntatd
in audientei public&
6. Cand un mostenitor colateral porneste o actiune
in temeinl until drept personal pe care i' 1 dci calitateU
sa de mostenitor al lui decujus, el poate face
aceasta fare' a fi fost pus in posesiunea averei mostenite,
aceaste" punere in posesie fiind necesard numarin
casul cand el exercitd drepturile si actiunele
patrimoniului defunctulur.
Tribunalul deliberand,
Asupra actiund deschisa de Vasile Stavre .zis si
Gostache Stavre in potriva deferidorelul Gheorghe T.
Gristescu, pentru anularea adoptiunel facuta acestuia
de catre Tache Cristescu prin sentinta tribunalului
Prahova, sectia I, No. 228/91 si decisia Curter de apel
sectia 1 cu No. 185/91;
Avend in vedere cä reclamantul 's1 sustine aceastd
actiune In calitate de mostenitor colateral at defunctulul
Cristsecu adoptatorul defendorulaf si cä calitatea
aceasta precum si existenta unui interes actual
si real spre a putea purta actiune sunt fapte ce au
r6mas necombatute in instanta ;
Avend in vedere ca reclamantul 'sf intemeiazd cererea
sa pentru anularea actului de adoptiune pe urmatoarele
trei motive sigurele sustinute din cele invocate In coprinsul
actiunef : 1. Actul de adoptiune este nul find
facut prin violarea flagrantd a dispositiunilor art. 310
C. civ. cad un sot neputand adopta fara consimtimentul
celut l'alt sot, adoptatorul Tache Cristescu nu putea
face singur adoptia la 3 Septembrie 1891, continuand
sä fie casatorit in acel moment. El priwsentintaNo. 4
din 1877 a trib. Prahova, sectia II, de si era desfacut
de casAtoria ce legase ca Anica sin Gheorghe !a 14
Ianuarie 1858, insa pentru el inscrierea sentintel de
divort nu s'a facut de loc, sad eel mult s'a Mut neregulat.
— cdsatoria continue sd subsiste la data 3 Septembrie
1801 ziva adoptiunei ; 2. Nu se constata ca cu
ocasia adogiuner sä se fi fdcut un contract prealabil
autentificat si care trebuia sa fie Inserts In registrul de
stare civild ; 3, Tribunalul Prahova s. 1 a pronuntat
In sedinta publica sentinta No. 228/91 care incuviinteazd
adoptiunea defendoruluf Gheorghe T. Christescu,.si
a violat ast-fel art 319 C. civ., —ceia-ce isbeste de o nu.,itate
absolutd actul facut prin calcarea acestui text de lege;
Avend in vedere ca in privinta Intdiulaf motiv ceea
ce trebue sd se stabileasca de la inceput de tribunal
este de a se constata daca in momentul adoptiunei de -
fendorului, adoptatorulul Tache Cristescu era sad nu
despdrtit prin divort de fosta lui sotie Ana, cad de la
resolvirea acestuT punct, depinde conditiunea daed luT
Tache ChristeScu tn anul 1891, Septembrie 3, la formarea
actului de adoptiune II era indispensabil concursul
sotieT, sail era dispensat de el prin faptul disolvaret
casatorieT ;
Avend In vedere el din certificatul presentat de
redamant si libe rat de Primaria cornunel Livadia la 20
Martie 1898 se arata cä nieT o lucrare in arhiva aceleT
PrimariT nu se gasesce facuta, privind desfacerea casAtoril
dintre Tache Cristescu si Ana Gristescu fosta sin G-ghe;
Avend in vedere cä posterior datei acestui certificat,
acelast Primar al aceleasi comune liberand o copie dupd
registrul de cdsatorie din 185ti in dreptul casatoriel
mirelui Tache Christescu cu Ana sin Gheorghe se constata
cä existr trecutd mentiunea urmaitoare «Anulata
aceasta cdsatorie dupa sentinta trib, l'rahova, s. II,
hotarlrea No. 4 din anul 1877;
Avend in vedere di din confruntare a acestor doud

660 CURIERUL JUDICIAR, No. -77.---Dumbieca 23 Noembrie 1903
IPOTIMIPOID eP ■MMIIIMPIMIMOIMI ■1 ■I WMONMMOMNMIMINMNIOIM IIMIMM ■ ■ ■
acte contrazicktoare, intru cat cel dintaid confine numal de declararea inexistenteT divortuluT atunci numal cand
afirmarea pe care o face Primarul care'l fibereaza, pc ar fi intemeiata pe o causa de nulitate absolute, cars
and cel de al doilea este o copie dupa an registru existent este evident ca se poate sustine de orT- eine Inaintes
In archiva Prtmariei Livadia, resulta pentru tribunal justittel conditional numal sá aiba tin interes. Cum Ind
convingerea ne indoioase. ca sentinta de divort a adop- legea din trecerea in extract a sentintel de divort In
tatorumI Tache Cristescu a tost realmente trecuta in dreptul actulul de casatorie, nu numaT ca nu a facut
extract In dreptul casatoriei luT si Ca In consecinta dis- nicaeri o causa de nulitate absoluta dar din pArivil
cutiunea primului motiv pe care se intemeiaza actiunea -dupa cum am stabilit chiar ia a prescris-o si a ordonat-o
trebuie fecuta find stabilit acesta in fapt ; ast-fel negresit ca reclamantul urmeaza sä fie respins
Avend in vedere ca reclamantul sustine ca chiar In cererea sa, $i pe motivul acesta al lipsel de calitate;
existand o mentiune in registrul de casatorie in termenil Considerand dar ca reenanend stabilit in fapt ca inaratati
mai sus ea nu poate fi operanta, nu poate fi scrierea sentintel de divort a adoptatorului Tache Cristeoprita,
nu poate fi privita ca valabil facuta, intru cat scu s'a facut potrivit exigentilor art 35 si 248 C. eiv. $*t
art. 246 C. civ., ordona ca hotarirea de divort 0, se el prin urmare casatoria dintre adoptator st fosta lul
Inscrie «integral, In acela$I registru in care se afla trecut sotie Ana sin Gheorghe este bine $i definitiv desfacuta.
si actul de casatorie ; ca pe de alta parte, in drept, reciamantul nici nu poate
Considerand ca din continutul textuluT de lege invocat, fi primit sa face dovada nuli1ateT acestuT divort urtneazi
resulta c. singura obligatiune pug de lege sotului sä consideram ca fa data de 3 Septembrie 189 t cand
despartit printeo hotarire cu putere de lucru judecat Tache Chriskescu adopteaza pe defendor, nu avea nevoe
este de a se infuti$a In termen de done lunl oficerului de coneursul Anel sin G-ghe la facerea actului, care act
de s.are civila, cu o copie legalisata dupa acea hota- sub acest report indepline$te toate conditiunile de capacirire
spre a fi inscrisa - in regIstrul respectiv; Ca aceasta tate $i consimtiment cerute de art. 309 si urm. C. civ.;
find mica lndatorire pug de lege sotulul care a do- Ca ast- fel find a,c€ st prim motiv pe care se intez . bendit despartenia, nu numaT trecerea In estract, dar rneiaza actiunea trebue sä fie rcspins ca nefondat.
lipsa trecereT absolute a sentintel de despartenie din In ce privefte al doilea punct al acfiunel:
culpa oficeru‘ul de stare civil. nu poate atrage nulitatea Avend in vedere c reclamantul In dovedirea nu-
divortulul fata cu un sot, care a indeplinit cu exactitate litatel adoptiunel invoael in al doilea rend lipsa until
singura obligatie ce s'a prescris de lege $i care sot coatract de adoptie, prealabil autentificat si care tre-
se gasea in imposibilitate materiala si legal, sa faca buta sä fie inserts in registrele de stare civill
mal mult de cat atet; Avend In vedere ea dupa dispositiunile art. 318 din
Considerand ca in speta trebue chiar inlaturata dis- Cod. civil persoana ce vo.esce sa. adepteze Impreuna cu
cutiunea neregularitatel inserierel sentintei de dtvott, aceia ce va voi sä fie adoptata. se vor Infati$a trib.
cand in dreptul actulul de casatorie al adoptatorului spre a face lnscris declaratiunea lor despre aceasta;
Taehe sCristescu se gasesce trecuta In extract sentinta Avend in vedere ca. este fapt necontestat in instanta
de desfacerea tasatoriel lui, $t cand legea nicaerl, si c. o eerere ins ris s'a facut tribunalultd la adoptiu-
sub nic1 un fel de sancttune nu ordona «transcrierea nea defendorultil Gheorghe T. Cristescu ;
sentintel de divort in extenso, ceea ce ar fi fost si ,.onstderand ca sus citatut text de lege In deosebire
o desever$ita imposibilitate, ea in dreptul unuT act de de cel francez iniaturand In mod indiscutabil dupa cum
casatorie sá se inscrie intreaga sentinta de divort cu se vede din continutut lul forrnalitatea autentifir arel
tot istoricul, considerantele, dispositivul si titlul execu prealabile a anal contract de adoptiune rnotivul de
torid ; ca din potrive. cum ca Inscrierea ceruta de art. nulitatea adoptiunel, intemeiat pe acPst, fapt, precum si
248 C civ. trebue intelease. numal In sensul de men- pe a lipsel de inscriere in registrele de stare mita a
tiune de trecere in extract, o dovedesce si art. 85 din acelul contract autentic, —ne cern!. de legea noastra, e-
Cod. civil care regulamentand modal general de trecerea vident ca urmeaza sa fie respins.
modificarilor In regtstrele de stare civila, pune principiul: Ir ce privefte al treilea punct al acfiunei:
ca de ele se vor face menttuue dupe. cererea 'Adel Avend in vedere si ultimul motiv desvoltat de
interesate pe marginea actului deja inscr.s in registru; reclamant intemeiat pe faptul ca hotarirea trib. Pra-
Considerand ca In afara de aceste motive sustinerea hova, s. I, No 228191, incuviintand adoptiunea defenreclamantulul
de a se privi nule. desfacerea casatoriel dortilul, s'a pronuntat tn edinta. publica jar nu in Caadoptatorulul
Tache Cristescu trebuie sä fie respinsa si mera de consiliti violanduse ast-fel art. 320 Cod civ.;
din punctul de vedere al lipsel de calitate, cad divortul Considerand ca rticolul imediat urmator celui inprivind
statul general al sotilor numal el pot cere de- vocat de reclarnant aratand termenul de apel in maclararea
nulitatel lul. — Tertil ce ati numal un interes terie de adoptiune ne spune ca el este de o luna de
In causa, creditoriT etc, negresit cá nu pot avea acest zile de la data '«hotartrth tribunalului, jar mal jos
drept, intru cat nu ail nici dreptul sá conduca actiunea cä Curtea de apel printr'un proces-verbal nemoti vat
de divort; Ca ast- fel find reclamantul care 'si Inte- va chcide daea «hotarirea, tribunaiulul e confirmata
meiaza actiunea in calitate de tertid interesat si care sad daca «hotarirea tribunalului este reformat; Ca
nu represinta in instante. persoana fosteT sotii a lin dar legea noastra, ori. de Cate on vorbeste de cele
Tache Crtstescu nu poate sä prezinte $i sa sustina ce- dispuse de tribunal asupra unel cereri de adoptiune Inrerea
aceasta care atinge fsehuiubá statutut el personal; trebuintaud cuventul «hotarirea urmeaza sä judecam
Ca pe de alt. parte reetamantul nu poate temane in ea incuviintarea adoptiunei defendorului ca or ce alta
aceasta cerere nicl ca represintant al autorulu s hotarlre nu putea dupa art. 103 Pr. civ. sa fie pro-
Tache Cristescu, de oare-ce inscrterea in registrele de nuntata de tribunal de cat numal in edinta public;
stare civil care se sustine a fr nula hind facuta dupe. Cunsiderand ca chiar in doctrina contrarie thiar adcererea
aceluia, nu mostenitorul poate fi primit s in- mitandu-se ipotetic ca sentinta Incuviintatoare ad-ptiuvoace
nulitatea actulul autorului seri; net' duptt dispositiunile art 319 si 8W din Codul civil,
Considerand ca reclamantul ar putea infati$a cererea trebuia pronuntate. In camera de constliii jar nu In

CURIERUL JUDICIAR, No. 77.—Duminee6 23 Noembrie 1003 (361
SW■w/MINNmo.INIM.MoNmos t
audientd public, --totu$1 hotarirea executorie a adoptiuner
nu este sentinta tribunalulul ci decisiunea. Curtel
care decisiune prin efectul judeAreI din nod a afacerel.
hi instauta de apel negresit cä a acoperit vitiile relative
din sentinta primilor judecatorI ;
Considerand el a sustine pronuntarea In sedinta publiel
a Incuviintarel unel adoptiuni de cltre prima in
stantd constitue o causa. de militate absoluta,— este
credem, de a se crea nulitatl In afirl de cele prescrie
de lege $i a se trece tot de odata $i peste dispositiunile
art. 735 Pr. civ. care Ilmuresce: cel nuiitatea
until act nu trebue declaratd de cat atuncl cand provoaca
partilor o vatlmare care nu se Mai pciate repara
de cat anulandu-se actul.; Ca dar Intru cat partite, din
actul de adoptiune dedus tn discutionea tribunaiulul
prin figurarea lor In instanta de apel aü reparat, daca
va fi existand, vitiile din hutarirea primel instante negre$it
ca $i motivui acesta al actiunel din toate punctele
de vedere judecat, trebue sa fie $i el respins;
Avend in vedere $i urm/toarele cloud fine de nepri.
mire opuse de defendor actiuneI reclamantului: I) Recla.mantul
represintand pe mama sa Maria Stavre care
In timpul ( and traia a facut $i in urml s'a desislat de
la o identic/ action() contra defendorulul, actiunea de fall
este stinsa definitiv conform art. 260 p-. civ.; I I) Reclamantul
fund colateralui lul Tache Cristescu $i' ne
find trimis In posesiunea averei lui, nu poate sustine
aceasta actiune in calitate de succesor al defunctulul;
Considerand cd, in ceea ce privesce primul fine de
ne primire tribunalul constatand in fapt din confruntarea
ambeior actiuni el prin cea dintal facuta de
muma reclamantetul sä cerea revendicarea averel lui
Tache Cristeseu, jar prin eea de feta anularea adoptiunel
fleuta de Tache Cristescu finele de neprimire
are sä fie respins intru cat actiunile de $i introduse
intre ace1ea$1 partl nu hilinsa o aceia0 causa $i object;
Avend in vedere $i cel de al doilea fine de nepriaiire;
Considerand cä presenta actiune de $i flcutä pe basa
cant/telt de mogenitor al luI Tache Cristescu nu exercit./
Insl drepturile $i act.iunile patranoniului defunctulut
pentru a fi indispensabill trimeterea in posesie,
ci din contra ea find pornita In temeiul unei vocatiunI
propril a reclamantului, a unul drept personal pe care
'1 dä luI calitatea de rnotenitor a lui Tache Cristeseu
$1 acest fine de neprimire urmeaza sä fie respins;
Pentru aceste motive, tribunalul, respinge actiunea, etc.
(ss) G. Demetrescu, Al. Peretz.
Observatie.—In legislatia noastra, ea si in Co -
dul neerlandez (art. 276), despdrtenia se pronunta
In mod definitiv de justitie, jar nu de ofiterul
stdrel civile, ea in vechea lege franceza (aft 264
C. N.). Asa dar, indata ce hotdrirea care a admis
despartenia a dobindit autoritatea lucrului judecat,
adica a remas definitiva, sot,u1 care a dobindit-o
este dator a se infallp, in persoand (I) i hi termen
de doue luni (2), inaintea ofiterului starei civile,
(1) Vedf t. I, partea 11 a Gomentariilor noastre de drept
p. 188, 189. Gpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1892, No. 40.—Contra:
C. Bucuresti, Curierul Judiciar din 1892, No. 3, p. 12.
(2) In Codul neerlandez, termenul inscrierei este de sase luni
(art. 276 G. civ.). Godul austriac nu prescrie nick' un termen,
ins ti voeste sti se fad mentiune atat despre desfacerea cat si
despre anularea casatoriel in registrul actelor de casatorie, la
locul unde se vede inscis actul de celebrare, wo die Traunung
eingetragen ist (art. 122), dispositie care nu se vede reprodusti
In Godul Galimach. In Codul german, casatoria se considera ca desftitinta
intlaU ite hnthrirOi a dubindit autoritatea lucrului iudecat.
pentru a cere inscrierea el in registrul steirel civile
in care se afici inscris actul de casatorie
(art. 246), sail mai bine clis, in registrul anului
curent pentru ca,satoril, dupa cum se exprirnd
art. 52 a Regulamentului din 4866 asupra serviciului
actelor stare civile ; cad l daca am aplica
textul iegel ad litteram, ar urma ea inscrierea
n'ar putea s alba loc pentru desfacerea Casatoriilor
sub legea veche, pe cand nu se tinea registre,
sail chiar pentru acele se'virOte sub legea
noud, atunci cand registrul in care se gasete
inscris actul de edsdtorie n'ar mai avea loc liber.
Soul care n'a inscris hotarirea de divort in
termenul defipt de lege se considera ea nedeSpartit,
legiuitorul presupunend, in asemenea caz, o impacare
tacitd. Inscrierea hotarirel de divort in registrul
respectiv este, deci, prescrisd gub pedeapsa
de nulitate ( 3), i despartenia nu- si va produce
efectele sale de cat din oitia, acestel inscrieri ( 4).
_ pupa legea noastra trebue sá se inscrie, sail
mai bine cl s, sd, se transcrie copia de pe hotarirea
de divort, adica atat dispositivul cat, i ,motivele
hotarirei (art. 246); pe cand dupd noua liege
franceza, care a reintrodus divortul, se transcrie
numal dispositivul hotdrirel (art. 251).
Iatä o hotarire definitivd infatipta in termen
ofiterului stdrel civile, pe care, insd, acest din
urrna .n'a transcris-o in termenul fatal, fie din
negligentd, fie din alte imprejurari. Casdtoria fl-va
ea considerata ca desfacuta, sail nu ? Tribunalul de
Prahova, prin sentinta ce publicdm astadi, hotareste
eh' singura obhgatie impusa sotului care a dobindit
divortul este de' a infatisa ofiterului stdrei civile
competent copia de pe hotdrire, in termenul legal.
Neregularitatea inscrierel lipsa absolutd a trecerel
in registre, din culpa ofiterului stare)" civile,
n'ar atrage, dupd, aceasta teorie, nulitatea divortului,
fata cu soul care-si a indeplinit singura
obligatie ce-i impurie legea. Curtea din Iasi a
decis, de asernehea, la 1875, cä inscrierea hotarirei
de divort este o formalitate accesorie, a
carel lipsd nu atrage perderea beneficiului jude-
610', ded sentinta a fost infatisata ofiterului
competent in termenul prescris de lege ( 5).
Cum ! Inscrierea actelor stdrei civile intr'un
registru intocmit anume sa.' fie ea oare numai o
(3) Gas. rom. Bulet. s-a 1, 1878, p. 121. Gpr. i Trib. Ilfov,
Dreptul din 1894, No. 20.
(4) Trib. Bar-sur-Seine si Paris, Sirey, 99. 2. 84 si 285. Rind.
Period. 1900. 2. 126 si CUrierul Judiciar din 100, No. 40. Gas.
fr. Sirey, 94. 1. 5. 1'. Hum IL 398. Baudry, 1, 730, 742. Beudan,
II, p. 59 si 81. Planiol, 11), 607, etc.
(5) Vedi Dreptal din 1875, No. 40.—Curtea din Paris a decis,
de asemenea, ca, & si in lipsa transcriel hotarire1 in termenul
legal, divortul trebue considerat, in principiii, ca nul i ueavenit,
totus1 asemenea decadere nu are be de cat numal in caz cand
s'ar stabili c hotarirea nu s'a transcris de cat din culpa personala
sad negligenta a sotului castigator, jar nu din o causa de forta
majora. Vedi Dreptut din 1888, No. 45 si D. P. 90. '2. 17. Cpr.
si Trib. Paris, D. P. 99. 2. 47U.

602 CURIERUL JUDICIAR No. 77.—Dumined 23 Noembrie 1903
1111111110111 ■1111 ■11 11.10
fortnalitate secundara? Ni se pare ca, din contra,
legea prescrie ca o formalitate sine qua non, inscrierea
actelor starei civile in registrele respective.
Si dovada la aceasta sunt art. 476, 246 $i
292 din Codul civil. Art. 248 din acelasi Cod
prevede perderea beneficiului judeca4ei, daca' sotut
care a dobindit divortul n'a observat formalitatile
prescrise de ai t. 246, si aceste formalitati
sunt in limner de doue : infati$area hotarirei definitive
si transcrierea et Cand legea obliga pe
sotul care a dobindit divortul a infa,tisa sentinta
castigatoare, prin aceasta intelege a'l indatora a
pune toata diligenta pentru a ajunge la transcriere
cad i aci este vorba de un interes superior,
care, nu se poate Ocroti de cat prin transcriere.
De cate-ort deci, soul s'a multumit numai a infati$a
hotarirea definitiva, fard a pune staruinta
necesara spre a ajunge la transcriere, aceasta este
o presumtie ca el a inteles a se impaca $i a ierta
pe celalalt sot ( 6). Nu putem, deci admite asupra.
acestui punct solutia data de tribunalul de Prahova
Pe MO inscrierea in registrul curent de cdsatorii,
ofiterii starei civile obicinuesc a lace mentiune
in marginea registrului unde se vede trecut
actul de casatorie, despre desfacerea el, $i aceasta
este o mesura foarte nemerita, care ar trebui sa
fie prescrisa de lege, na precum prevede anume
art. 122 din Codul austriac ( 7), $i art. 251 din
Codul francez: Se intelege cä, de asta data, nu
mai e vorba de o noud transcriere a hotartrei
de divort in marginea registrului, uncle se gase$te
trecut actul de casatorie, ci numai despre
mentiunea ca acea casatorie este desfacuta,. A.ceasta
mentiune nu e, insa, suficienta $i nu poate inlocui
transcrierea hotarirei, prevecluta.' 'le art. 246.
0 data cc aceasta mentiune s'a facut in registrul
aflator in mana ofiterului stare civile, aces La va
vesti despre desfacerea casatoriei pe ministerul
public, carele va sta",rui ca aceeasi mentiune sã
se faca $i in marginea celui-falt original, depus
la grefa tribunalului, conform art. 30 din Codul
civil (analogie din art. 35C. civ.).
Tribunalul mai pune Inca in principidcä creditorii
sotilor nu pot cere anularea divortului.
A cest punct este evident, creditoril neput end, in ade-
exercite actiunea in despartenie in numele
debitorului lor, adeca a sotilor, se intelege, cà ei nu
_vor putea cere nic anularea divortului, presupuflorid,
blue inteles, cä totul s'a petrecut lu p' rfecta
regula $i ca nid - o frauda, n'a existat la mijloc
(6) Vedi In acest sens: observatiile luT Degr6 asupra decisiei
suscitate a Cure din IasT, Dreptul din 1875, No. 40 si phrerea
minorithteT. Gpr. si C. Iasi, care a revenit asupra prim sale
jurisprudenti. Curierul Judiciar din 1894, No. 34 si Dreptul
din acelas an, No. 50, consid. de la p. 404, 405 Vedl i t. I, partea
H a Comentaritlor noastre, p. 189, 190.
(7) Vecir supra, nota 2.
(3) Vedl hash Zachariae (ed. Mass!3-Verge), 1, § 150, ,p. 275 si
Willequet (Divorce, p. 291), card clic ch acfunda in anulare a
In fine, ultimul punct din sentinta tribunalului,
asupra caruia vom lice cate-va cuvinte, este acel
relativ la formele adoptiunei.
Cum se face adoptninea la noi ? Adopta,torul
adoptatul, daca este major, se vor infatia in
persoana, saü prin procuratori, investiti cu o
procura speciala i autentica ( 9), la tribunalul sad
judecatorul de pace al domiciliuluf adoptatorului
(art. 67 L. jud. de ocoale din 1896), facend inscris
declaratiune despre consimtimentul lor reciproc.
Acest act de consim-timent, sari naal bine is
contractul partilor, sells pe un timbru de 2 lei
(art. 20 L. timbrului -din 1900), nu are nevol
de a fi autentic. In urma constatarel partilor,
contractul se incuviinteaza de tribunal $i de Curte,
sad de judecator de ocol $i de tribunal (art. 319
urm. C. civ. $i 67 L. jud. de ocoale), i apoi se
inscrie, dupe cererea adoptatului sad a adoptatoru-' ,
in registrul
lui, in termenul fatal prescris de lege,
actelor starei civile al domiciliului adoptatorului,
registrul actelor de na$tere, pentru ca adoptiunea
creeaza o filiatiune fictiva ( 10). Sentinta tribunalului
sad a judecatorului de ocol, ori-care at' fi resultatul
el (art. 319) $i decisiunea Curtel sad a tribunalului,
— care inlocuege Curtea apelativa, numai
in caz de a se respinge adoptiunea, se dati in camera
de consiliti $i nu se citesc in public, pentru
a nu se aduce prin respingerea adoptiunei, veo
deconsidera tie morala in .persoana adoptatorului,
care trebue sä se bucure de o buna reputatiune.
0 data lush ce Curtea sad tribunalul (tnlocuind
Curtea) a admis adoptiunea, nu numai cä secretul
nu mai are nici-un scop, dar publicitatea
devine din contra o necesitate. De aceea, decisiunea
Curtei, care incuviinteaza adoptiunea, se
cite$te In public ca toate decisiile in genere, $i se
afige la locurile unde Curtea gaseste de cuviinta
(art. 322). Afi$area sentintei de omdogare a adoptiunei
nu este o formalitate substantiala ("). Nepronuntarea
decisiei Curtei in public sad pronuntarea
sentinel in public n'ar fi un caz de
nulitate. Ceea ce este, insa, substantial in materia
'
de adoptiune, este transcrierea la locul $i In termenul
preveclut de art. 323.
Ce trebue, insa sä se transcrie ? Decisia Curtei
sat a tribunalului, cand el inlocue$te Curtea, sad
desparteniel apartine tuturor acelor carl ar avea un interes In
mush. Acest din urtna autor confera actiunea in anulare chiar
ministerulul public (op. cit., p. 292, No. 5.)— Contra: Zachdriae
(lass-verge), op. §i loco cit., p. 275, text si nota 4. Parerea lui
Zachariae este singura juridic, pentru-c1 ministerul public, ne-avend
actiune de cat In casurile anume prevecjute de lege, nicairi
legea nu-I confer h acest drept in materie de divort.
( 6) Clie9tiunea de a se sti dach, in privinta adoptiuneT partile
se pot Infhtisa prin procuratorT este Irish controversath. V. t. 1,.
partea 11 a Comentariilor noastre, p. 370, text si nota 2. Curtea.
din Galati( a decis cä partite trebue sä se presinte in persoand.
Dreptul din 1901, No. 18.
( 1°) Cpr. Planiol, I, 2993 (ed. a 2-a).
(11) Gas. rom, Dreptul din 1888, Nb. 58.

etriligitt JElbieiAR, No. //.—Dumineca' 3 Moembrie 100 66g
contractul de adoptiune fa.' cut Inaintea tribunaluM
Art. 67 din legea judecatoriilor de ocoale
prevede ca sentinta de omologare este supusa,
transcrierel ( 12), jar din art. 323 ar pa,"rea sa resulte
ca ceea ce trebue sa se transcrie este contractul
de adeptiune. Jurisprudenta admite, insa, cä transcrierea
sentinel de omologare echivaleazä Cu
transcrierea contractului.
In on-ce caz, nu este nevoe, pentru Inscrierea
unel adoptiuni, a se adresa o cerere scrisa.; este
destul o cerere verbala. Dacä se inscrie sentinta
de omologare, ea nu are nevoe de a fi invsetitä
cu formula executorie, o simpla copie legalisata
find suficienta ( 13). "Am mai avea multe de spus
asupra sentinel trib, de Prahova, Irish nu voirn
sã intrecem cadrul unei observatiuni Obicinuite.
D. Alexandresco
TRIBUNALUL DOROHOI
Audienta de la 9 lanucirie 1897
Presedentia 11-lu1 T. ARONOV1C1, Pre*edinte
Hortansa Calcan'traur nciscutd Herescu, cere a i se libera nisce
sume de bani
Casatorie.—Femeie dsatorita minoarg.— Emancipare
prin cgsatorie.—Acte pe earl minoril emancipall nu le
pot face fara asistenta until curatore. — Daca femeea
maritata, tninoar6, poate face aceste acte fara a fi asistata
de nil curator. (Art. 399, 400, 421, 425, 428, 451,
452, 1224 qi 1265 C. civ.).
In legea romana, neexistand o curatorie legates, femeca
minocira ealatorittl, de fi emancipatli de drept prin casatorie,
totusi are nevoe,cle a fi asistata, deostbit de
soul sea, de un curatore ales de sfatul de familie,
toate actele pe care minorii emancipati nu le pot face
fads' asistenfa unuI curator.
Ast-fel , excedentul venitului unul minor capitali zandu-qe,
femeea casatorita, minora, nu poate cere si obfzne acest
excech nt capitalisat fares a fi asistata de un curator,
cu tuata autorisarea sofuluY.
Tribunalul,
Veclend adresa procuror local No. 738396 cu care
inapoiaza petifiunea d-nel Hortansa Calcan'traur nascuta
Herescu, facutd cu consimiimentul sofuluI sal prin care cere
a i se elibera suma de 2639 lei 10 banT , depuse la casa de
depunerI de catre cotutorii sei Maria si Ion A postolescu cu
recipisele No. 1308,96 si 1309,96 aflate in depositul acestui
tribunal, dupa cum se constata din jurnalul trib No 3686
din dosarul No. 1093;86 volurnul EL, de oare-ce aceI haul i se
cdvin el' de drept prin faptul emancipafiunei prin chsAtorie ;
Avend in vedere Ca suma ce sã cere de petinta provine
din un escedent al veniturilor el depus de cdtre cotutoril
Maria si Jon A postolescu ;
Avend in vedere cã escedentul veniturilor dupa art. 399
si 400 din Codul civil, se capitaliseazd ca prin urmare conform
art. 428 C. civ. petinta nu poate ridica acest escedent
fara asistenla curatoruluI sëui ci numai venitul escedentuluI ;
Avend in vedere ca petinfil infdfisat actul lor de cdsatorie
facut la Primaria respeetiva, cA chiar dacd Par infafisa
in fapt, totusI in drept remane chestiunea de a se sti
dacd femeea minorA emancipata de drept prin casatorie, are,
sail nu, nevoe de a fi asistata de un curator, deosebit de
soul sëü, intru cat acesta n'a fost numit curator de catre
--
(1s) VecjI asupra acestul text C. Botez, Codicele de ledintcl at
judecdtorului de pace, p. 255 urrn.
(18) Gas. rom. Dreptul din 1888, No, 58. Bulet. Cas. 1888, ,s-a
1, p.,US.
sfatul de familie, ca in specia de AO dupa cum se constatd
din dosarul respectiv, cu °ate cuvinte este chestiunea de a
se .sti in dreptul nostru claca barbatul este curatorul femeel
sale minore, de drept, dacd exist& sail nu, o curatorie legala
in dreptul nostru ;
A vend in vedere ca" art. 421 si 425 C. civ se aplia minorilor
de ambele sexe, asa ca si barbatul minor, se emancipeaza
de plin drept prin celebrarea casdtoriel ca si femeia
nevristnica ;
Considerand ca resultA din art. 425 C. civ. cA bArbatul
minor casatorit trebue sá aiba un curator pAnd la ajungerea
majoritaleI, curator care trebue sei fie major §i de sex masculin
Mica barbatul minor. de si casatorit are nevoe de un
curator pand' la majoritate, pentru unele acte, ca o garanfie
in contra ne experienfei si a etafeI, apoi pentru ce femeea
minora ccisatorita sá fie lipsita de o garantie legala pânà
la va'rsta majord, prin o simpla interpretare, atunci clod
art. 421 si 425 C. civ. cum si toate dispositiunile din C civ.
relative la emancipare, se oplica de o potriva ambclor sexe
Nu se poate susfine cá aceasta garantie a lege' pentru femeia
nevarstnica este inlocuitd prin autorisarea barbatului,
cad alt ceva este autorisarea barbatulul menita a complecta
capacitatea civill a femeei, alt ceva este rolul de curator
al unel nevarstnice care are a'si interpune autoritatea sa la
confectionarea actului. Un barbat minor cdsatorit, poate autorisa
pe sofia sa, valabil in ce priveste facerea unor acte
civile, pentru care si el are capacitate de a le face find asimilat
majoruluf, Msã el nu poate fará asistenla curatorutuf
set; sã primeasca valabil de exemplu un capital dotal, sail
sá porneasca o actiune relativa la un fond dotal (428).
El, nu poate autorisa pe solia sa, sa faca acte de acele pe
care nici el, nu le poate face fara asistenfa curatorului
A utoritatea marital& tutela, curatoria, sunt institute juridice,
deosebite si de ordine publica, create in interesul unor
subiecte juridice, incapabile civilminte. In legislafia noastra
exista tutela legala a sotului asupra soliel salt si vice-versa
numaI pentru cazul cancl e vorba de interdiclie (art. 451 si
452 C civ.) nu exista insa i o curatorie legal& nu avem un text
de lege pentru a o admite, cum avem pentru tutela interdicfilor.
In opinia contrail se admite prin interpretare cã barbatul major,
este: de drept curator al femeei sale minore, Para a avea un
text, atunci trebue de adniis pentru a 17 logic ca i femeea
majora ma ritata este de drept curatoare legala, a barbatului
seit minor, ceea-ce este inadmisibil, intru 'data vreme
curatoria este o indatorire publica, ca i tutela, la care
femeile nu pot fi chemate de cat pin disposiciuni exprese
ale lege,. Barbatul minor, va da autorisare maritala sofiei
sale majord in schimb sofia major% va juca rolul curatoru-
deplin drept, fara cu bdrbatul sëü nevarstnic. El nu va
putea primi de exemplu un capital lard interpunere femeeI
sale, ca curatoare, nu va putea face nici un act at view civile
de acele pentru care el nu este asimilat majorului, adica
numai acte de o pura administrafie va putea face, asa cã
asociafia conjugald in loc de a fl condusa de barbat va fl con-.
dusa de femee, deia ce fafd cu art 1224 din C. civil este
inadmisibil, intru cat bArbatul dste capul asociafiunel conjugate,
dupd cum se rosteste citatul text. Opiniunea contrail,
invoaca incovenientele sociale, susfinend cã n'ar trebui a introduce
intre soli un germene de discordie ca curatorul ;
Considerand cä or cat ar fl de marl inconvenientele sociale,
totusi ele nu aü Mei o influenfa asupra situafiunel juridice,
ne putend judecdtorul indrepta legea dupd convenienfele sociale,
aceasta find caderea legiuitoruluI.
Dar, aceea ce dovedeste cã femeea maritata va trebui sti
tad un curator, ca top minorii, este ca sunt acte pe care
ea le poate face fail autorisarea bArbatului pentru care insa
asistenfa curatorului, este neaparata; ast-fel, femeea separata
de bunuri, va putea vinde lucrurile mobile si incasa preful,
Va putea primi un capital efecte) fara concursul bdr
batului sell (art. 1265), pe cand ea nu va putea primi capitalul
(compus din bani, efecte publice, etc.) farci asistenta
curatorului sell (art. 428). led deci necesitatea pentru
femeca maritata de a avea un curator. Un argument
ma mult ea legislatiunea noastra nu cunoasce curatoria le-

664 tffiiEfiUL JUDICIAR, 1■70..—Eluminec`a 2 4oemi3rie 101
gala, si cä femeea minora maritata are nevoe de un curator
elativ rezult4 din art. 816 a civ., dupa care or-ce femee mi-
nora surdo-inuta, care nu stie s scrie si care se afla maritata
prin urmare de drept emancipata prin casatorie, are nevoe
pentru a accepta o donatiune de un curator special, ales
conform regulelor stabilite pentru minori.
Avend in vedere ca, asa find chestia in drept, in fapt petenta
Hortansa Calcan'traur, nascuta Herescu, ne avend un
curator care sä o asiste la primirea capitalului cerut, intru
cat sotul sü nu este ales de consiliul de familie ca curator
dativ, si intru cat in lege,a noastra o curatorie legala nu
xista, urmeaza a'si vedea cererea sa respinsa cu toate ca cererea
sa, e facuta cu autorizarea barbatului se'ii care este
major de mai multi ani.
Pentru aceste motive, redactate de d-I membru Negrescu,
in neunire cu conclusiunile sense a le d-lui Procuror, tribunalul,
respinge, etc.
- (ss) T. Aronovici, Al. G. Negrescu.
Observatie. — Chestiunea judecata de tribunalul
din Dorohoi, in privinta curatoriei femeei
ma'xitate, cand este minord, este controversata.
Sunt autori dupd care femeea maritata n'ar avea
nevoe de curator, din causa protectiunel cc ea
gase$te in autorisarea ba'rbatului sea. Ve0 Laurent,
V, 209, Dernante, II, 248 his III). Tribunalul
admite insa, cu erept cuvent, parerea contrara
sustinuta de directorul nostru, d-1 D. Alecsandresco,
(t. II, p. 262), reproducend in corpul
sentintei sale nu numai argurnentele, dar i cuvintele
intrebuintate de acest autor. In asemenea
imprejurarl, tribunalul ar fi putut foarte bine sa
arate de unde a luat argumentarea sa, cad nu
este permis nimanui de a-$1insu$i munca altuia.
it.)
BIBLIOGRAFIE
Primim din partea M. N. Pacu, distinsul
profesor i advocat din Galati, ultima sa lucrare
intitulata Eleinen to de insfructie
Wept, i EC0110111.te Pofltieá, un volum de
200 de pagine, format in 16. '
Opera d-lui Pacu, destinatä elevilor din clasa a
patra secundara, conform programel din 1899,
cupriude, dupa cum vedem, mateni foarte deosebite
precum Dreptul civil, Procedura civila, Drep.
tul penal, Procedura penala, Dreptul cornercial,
Economia politica $i Instructiunea civica. Aceasta
imprejurare ne lamure$te cat de grea a trebuit
sa fie munca autorului pe un teren nebatatorit
inca $i unde, la fie-care pas, te love$ti de greutatea
sintetisaril atator chestiuni variate $i la potrivirea
lor pentru mintea unor elevi a$a de tineri.
Cu cea mai vie placere constat ca d-1 Pacu
a reu$it, cu succes, sä ne dea un manual didactic
bun, desi nu sciti cam ce fobs vor trage elevit
din acest conglomerat, unde nimic nu poate fi
tuns, uncle toate chestiunile abia pot fl enuntate,
din causa ca programa nu dä de cat o ora pe
Tipografla Zisralul CURIMIL JUDIcIAR, Str, Coro
septarnana pentru noua catedra de drept $i ins- . tructiune civica.
Gasesc in lucrarea d-lui Pacu insa, cate-va pari
plea tehnice, prea grele pentru inteligenta unui
elev al cursului inferior de 1icei , cum e partea
care trateaza despre puterea judecatoreasca, sati
acolo unde se spune e6. proprietatea, usufructul,
ipoteca sunt drepturi reale. Ce e aceea un drept
real ? Iata o chestiune foarte grea $i care va obliga
pe profesor sã se opreasca, fara a reu$i totu$1,
sä Lea pe elev a intelege $i patrunde intinderea
acestei notiuni abstracte.
De asemenea, la stingerea obligatiunilor, se vorbe$te
de novatiune, de remitere a titlului, de compensatie,
de confusiune, de anularea saü rescisiunea
conventiunii, de indeplinirea conditiunil re- 1
solutorii, etc., adeca despre niste chestiuni de tot
grele $i earl nu vor avea alt resultat de cat nedurnerirea
elevului.
La mandat, d-1 Pacu spune ca representarea
este caracterul esential al acestui contract. Aeest
lucru este inexat pentru dreptul roman, dupa
cum a dernonstrat ilustrul Degre $i dupa cum am
hotarit $i nol (').
In fine, d-1 Pacu vorbeste de materil personale
$i mobiliare, de judecata in fond, de suspendarea
judecatii, de stingerea instantei, de inchiderea procesului,
de exceptiunile personale In materil de
cambii, etc., nolluni ce ar trebui sa lipseasca,
credem, dintr'un manual a.$a de elementar, pentru
at nu pot fi pricepute de elev $i cer explicatiuni
prea lungi i grele.
Cu aceste observatiuni, lucrarea face onoare
d-lui Pacu, al edrui stil clar, didactic, u$ureaza lectura
$i priceperea atator chestiuni grele $i diferite.
Stefan Scriban
( 1) V Scrieri Juriclice si Curierul judiciar No 5/902,
unde e hot. trib. Neamtu, No. 403,901, adnotata de d -1 D
A lexandresco.
A aparut: Suplimentul al 3.1ea la CODICELE DE EDIt'iltA al
d-lui I. Ph. Ghetu. Acest volum are peste 1400 pagine si cuprinde
toate legile, regularnentele, decretele i chiar unele decisiunt
ministeriale mai importante, promulgate §i publicate In i MGnUorul
Oficial. de la 1 lunie 1990 i pana la 1 Oclombrie 1903. Preiul
vol. lei 10 bropt, § i lei 12 pentru cele legate in piele
Comaudele se primese la ltedactia acestui Oar.
PRE Bum, „1
--
0,freori icse,,,ovreneda ray ie dile ivoair.
113
vol.'
Civil
al d-lui D. Aleandrescod
ofertele se vor adresa d-1ui Codreanu, la acest ziar,
care se insareineaz5 a vinde colectiuni eomplectedin
aceasta importanta lucrare. ,
191 Booureiti —.Proprietor ion 5. Godreanal—o.

ii4bi,i11, No. 96 üñ exemplar 50 isna ioi 27 Noembrie 106gN
CURIERUT IJLTDIcIAR
DOCTRINA JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE — ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR : D. ALEXANDRESCO _pRIM-REDACTOR I. N. CESARESCU
ABOIWIENTUL A PARE
pe an 30 I 6 lunI 16 ler 3 luni 8 let ,
— ! i100 doue on oe st.sa reOactionea nal comite
Studenrn platen pe iumetato ,6---
Strilnatatea : 40 lel pe an, 20 pe 6 Ina Abonamenteie no Oates° tot-d'a-una inainte
. SU1VIAIR :
Un pact de quota litis din anul 1820,de d.I. Tanoviceanu ;
JURISPRUDENTA ItONANA :
Inalta curte de matte i justitie, s. I: Popa Iordache cu
Ghe'orghita V. Staica qi D-tru Martin P. Dan ;
ldem, s. II: Elena T. Stoian Cu Cap. Paul Van Saanen
Maxentian ;
ideal: C. Georgescu cu Soc. Teleorman ;
Gurtea de apel din Galati, sectia vacantelor : Frafiti Mitrany -
cu Samuel Katz, cu o Observatie de d. D. Alexandresco ;
Tribunalul jud. Prahova, s. II: Ilinca ion Ralu ICiri cu Ionita
Gh. Paraschivotiu, Cu Observatie de 'd. Dem. I. Nicola'escu ;
PROCESUL MANDREA.
InformaVil.
Up pact de quota litis din anul 1820
Sunt multi dintre juristii nostri, cari cred Ca
pactul de quota litis ar fl lost oprit in timpul
Codicelui Calimach. Am aratat altd data ca a -
eeasta este o dee i gresita ( 1 ).
Documentul pe care 11 publicam mai la vale
probeaza ea chiar daca legiuitorul va fl interzis
pactul de quota litis, practica n'a voit sa tina
seamd de aceasta interdictiune nerationala, ci a
reontinuat sa admita plata avocatalut dapa prok.es
si din ceea-ce el va scocde prin judecatci.
lata o invoiald de acest fel pe care am gasieo
prmtre documentele de familie ale d-lui Simion
Hociung din Galati, fost senator. i lost
consilier la Cur tea de apel :
e§tiut sä fie a din parte noastra a tuturor fralilor
fiociungesti am faeut vechil pi d-lui poleovnieul
Neculal Obreji ea sá stee in giudeeata pentru doue
sate stanjeni mosii ci avail intru a noastra stapAnire
di la parintil nostril in hotarul moil Rusilor Si
eAt spor va seoate peste aceste 200 stAnjeni, acel spor
II dAruim dumn. pentru osteneata §i zilele eel vor
trece in giudecata acestor 200 stanjini, spor sä
fie a d-lui in veel atat a d-lui cum sr a urrnasilor
d-lui, cailäceastá asezare am faeut'o ifitre noi cü buna
primire noastra si or la ci giudecata vom merge euventu
di respunsu sá nu avern predrill i eheltuiala,
cum mei d-lul poleovnieul sä uu aiba a eeri de la not
ea sfil platim zilele eati V or treei in prieina aeeasta
Pactul de quota litis in dreplul roman. Articol publicat
in revista Dreptul an. XXX, (1901) No. 15, 10. si 17.
Imams I ADMINISTRATIA
BUCURESCI
11. — Strada Adel —11
In dosul Palatulul JustitiI
■■■ ■ ■
di giudeeata, cum si banii la hotarat pi spor aciala
sä MIA d-lui a plati nesuparandu-ne pi noi cat di
putin. i pentru hotaratu aCelor doue suti stanjeni sá
avem a plati fieste-care diva stanjini ci avem si pentru
sigurantil urmeaza a noastra iscalitura in veci.
1820, Iuuie 21
(Isealii) bi d Hociung (?) lonita (?) Strat zet ( 2) Hociungn,
Toader Pintili (?) Vasile ... post Neculai Bibiri.
Acest zapis scris de mini cu buna primire a-
manduror parlilor si am isealit.
(indiscifrabil)
De sigur cã suntem in Tata unui adeverat pact
de quota litis, find-ca .polcovnicul Niculae 0-
breja vechilul Hociungestilor clrept munca si cheltuelile
sale cu procesui , acestora, priMeste de la
el tot ceea-ce densul va scoate peste cei 200 stanjent,
car probabil ca i el erau contestati de
partea aclversa.
Aceasta Invoiala poate fi nefavorabila avocatului
pentru ca : .
1. In cas de perderea procesului el a muncit
si a cheltuit de geaba
2. In caz de castig, daca clientul e de rea
credinta, trebue sa suporte un alt proces cu densul.
Adaog ca azi aceastd a doua eventualitate
e cu mull mai frecuenta, de oare-ce nerusinarea
si reaua credinta e mult mai rOspandita de cat
era pe la inceputul veacului trecut.
In cat despre client, claca are neajunsal ca
plateste mai mult, el are In schimb un Indoit
fobs de a face o asemenea conventiune.
1. Avocatul lucreaza cu mai mare interes, de
oare-ce, stie ca In cas de perdere munceste de
geaba.
2. In cas de rerdere cliental nu are neplacerea
a mai cheltui pe de-asupra cu procesul si
cu avocatul din propria sa avere.
Adaog ca de altmintrelea, une-or, pactul de
quota litis e impus de 1mprejurari.
un testament sail o mostenire
de milioane In favoarea unui sarac ; dach rudele
rnortului ataca testamentul saü pretind mosteni-
,
(g) zet este ginere.

6d6 Ctfluttrtet IMAM% No. lg.- Yoi 21 Noembrie 1g118 --......,
rea si ele sunt bogate, cum va putea lupta sara- Decisiunea No.- 379/903. — Respins recursul
cul cu maxi' avocatl al rudelui mortului, cand Mcut de Popa lordache, in contra decisiel Curtil
el nu poate pldti avocati nici chiar de mana a de apel din Craiova, s. II cu No. 3/903, in proces
doua, cad abia are ce 'manca ? Vo41 oare 'ca M.- cu Gheorghitd V. Stoica si D-tru Mann G. Dan.
racii sä fie la discretiunea bogatilor, earl singuri Cortea, -
au' mijlocul de a plati pe avocatil marl prin an - Ascultand citirea raportului facut in causa de d-1
ticipatiune ?
consilier Manolescu ;
Pe .recurent, in desvoltarea motivelor de casare
Neaparat saracul trebue sa tae o parte din al Pe ds:1 avocat H. Butoianu din _ partea intimatilor iii
Sett spre a plat" pe avocat, dar o face aceasta combated.
pentru a salva restul, ceea-ce e foarte rational. Deliberand,
Asupra motivului de casare invocat:
Ca plateste cu mult mai scump, aceasta e adeeCurtea
de apel violeaza art. 66 din procedura civiverat,
da r in realitate aceasta e soarta saracu - la, cand prin considerantul seh' zice : Ca Statul avea
lui in toate imprejurarile ; tot -d'a - una proportio - drept fara o lege special sá atribue comisiunilar innal
vorbind, saracul plateste ma i mult. Adaog sarcinate pentru regularea contributiunilor fiscale Ca
sä judece Si diferentul dintre Stat si locuitorft finpro
cd. din toV saracii, acela care plateste scump pe prietariti 'dupa legea rural, pentru * nein ' d fip I' ini rea
avocat cu pactul de quota litis, e cel mal putin conditiunilor prevezute prin art. 8 din regulamentul,
de plans, find-ca acest sarac dacei plateste este pentru executarea art. 5 pi 6 din legea rurala. ,
((Ca asa find, decisiunea comisiunei de apel invocas
un fost scirac i actualmente bogat, grape avo - tä de intimall, pentru stabilirea dreptului tatalui lor
catului
de proprietate asupra pamentului in litigifi si depose-
Aceasta bine inteles cand pactul de quota litis darea mea dupa ce am fost improprietarit pi !'am hit
crat 7-8 anti este un titlu nnl Mt' valoare si nu poate
e Mcut de un sarac. Ce vom zice Ins& cand e produce mei un efect juridic.
facut de im bogat care putea sa plateasca pe a - «Ca, daca Statul prin citatul regularnent a stipillat
vocat prin anticiparesi„ prefera totusi un pact a e in drept a resilia venzarea, aceasta nu se opereaza
ipso jure, ci trebue ca Statul sá obtina de la justitie dede
quota litis ? posedarea Si in urma sä improprietareasca pe- altul».
E evident ca clientul in asemenea cas e un Avend in vedere decisiuuea supusa recursului din care
sgarcit care nu vrea sä cheltuiasca, ci'l place O. resulta, ca Popa lordache, recurentul de asta-zi, a
intentat actiune in contra lui D-tru Mann Dan pi
vina la castig pe de a gata. Dacd pldteste mai Gheorghita Stoica, pentru revendicarea unui parnent
scunip pe avocat, el nu are de cat ceea -ce me- de 11 pogoane, ce a fost dat reclamantului in virtutea
ritd, caci dupti cum zice proverbul : lenesul mai art. 5 pi 6 din legea rurala de la 1864 pi de care :a fost
in urmil deposedat de comisiunea de recensament in
mull alearqa si scurnpul mai mutt pcigubeste. favoarea ta Mut *Ali lor; di Curtea de 8 pel din Craitiva,
Acest client este de sigur putin interesant, toc - a respins actiunea, pe basa art. 8 din regulamentul
mai fiind-cd este prea interesat.
din 1878, pentru aplicarea si executarea mentionatelor
I . Tanoviceanu
articole din legea rurala ;
. Considerand ca, prin acest articol din regulament
--- - - - s\oseea.v se prevede, Ca atuncl cand unul din improprietariti,
nu JURISPRUDENT A ROIILINA. s'ar stramuta inteun mod efectiv, In curs de 2 ani
de la punerea lul in stapanire in comuna unde i s'a
—
INALTA CUFITE DE CASAT1E $1 JUSTIT1E, sect. I
dat pament, Statul va fi In drept a i'l relua si a dispune
de densul, (land acel pament altui satean in drept a'l
Audienfa de la 23 Septembrie 1903 primi dupa legea rurala WA ca aceasta mesurti sá
Presedentia D-lui CH. PHEREKYDE, Presedinte dea loc la veri-o pretenpune de despagubire din partea
Popa Iordache ca Gheorghila V. Stoica §i D-tru Mann G. Dan on cui an f;
Pament rural.—Regulamentul din 1878 pentru aplicarea
. Ca aceasta disposiliune a . regulamentului, care face
st
executarea art. 5 §i 6 din legea rurala de la 1t564.—Gonditiune partea integrant a din contractul de improprietarire
de atrainutare a celul ImproprietArit pe lecul ee i s'a dat.—Ne. intervenit intre sateni si Slat, find aplicata recurentu-
indPplinirea el.—Deposedare—Daca se face cu chernare in jude
lui, densul nu se poate plange ca deposedarea nu s'a
cata sail punere in intarziere.—(Art. 8 din regularnentul mentio- facut pe calea judecatel, de oare-ce improprielarirea
nat ; art. 5 si 6 din legea rurala de la 1864). lui, find facuta posterior regul arnentului din 1878, adica
Art. 8 d;n regulamentul din 1878 pentru aplicarea si la 1879. el a avut in vedere condillile de improprietarire
etecutarea art. 5 0 6 din legea rural ci din 1864, prove- intre care erea pi acea de a se stramuta efectiv in
de di -atunci cand unul din iinproprietecrifi nu s'ar strei - comuna unde s'a dat pament;
muta intr'un mod efectiv. in curs de do an de la pune- Considerand ca neindeplinirea acestel conditiuni, a
rea /ui in stapanire in comuna unde i s'a dat peiment, stramutarei efective a improprietaritului pe pamentul
Statul va , fl in drept a il relua §i a dispune de densul seD se face fara nici o chemare In judecata sail puriere
da'nd acel pament altui sectean in drept al primi dupei in intarziere, ci numai printeo simpla constatare Muth
legea ruralci, fare& ca aceastii mesurei sa dea loc la vre-o de comisiunea de recensament ;
pretenfiune de despeigubire din partea or ccirui ar fl. Ca intru cat e constatat ca recurentul nu s'a straruutat
- Aceasta dispositiune a regulaniPntului, care face parte\ in timp de 2 ani, de la punerea sa in posesie, in cornuna
integranta din contractul de improprietarire intervenit unde a fost inproprietarit, Curtea de apel cu drept
intre Stat §i seiteni §i care dar s'a avut in vedere ca caveat a respins actiunea lui, si n'a violat prin aceasta
condifiune a improprietciririlor fa cute in urnia apliceirei dispositiuuile art. 66 proc. civila ;
acestui regulament se aplicci far nici o chemare in ju- Ca Fin urmare, motivul de casare e ne fondat ;
decata sau punere in intarziere, ci numai printr'o simplci Pentru aceste motive, Curtea, respinge recursul, etc.
constatare fcicutci de comisiunea de recensciment. . -- - 4iNs'avavis

CUIUERUL .ItiDICTAR, No 78 —JoY 27 Noembrie 1903 667
JNALTA CURIE DE CASATIE Si JUSTITIE, S. II contestatiun aa precurn prescrie art. 530 pr civ., se
. , , . , . mthinete numa a respinge contestatianea, pe motiv
Audienta de la 15 Sepiembrie 1903 a dnsa flu ar inira tn casurile prescrise de sus ella-
Pre*eden.La D-1u N. M&ND1IEL, Preediate tul articol, mntru cat nu s'ar cere anularea titlulul;
Liena T. Stoian ci Cap. Paul Van Sacnen G. Maxentian Considerând cä este netäduit, i mnsu Tribunalul
Urmärire imobiliarä. - Contestalie motivatä cä s'a 0 recunoaste, Ca recurenlil cereaü prin actiunea ce infäcut
actiune In reducerea ipothceL—' Dacä este o con- trodusese la Tribunal, reducerea ipotecel constituitä prin
teslatie care intrà In prevederfle art. 530 din Pr. civ.— actul care forma obiectul urmärire ;
Nediscutarea temeinicie de càtre tribunal. - Facerea Ca intru cat reduceiea ipotecel este sinonim Cu a-
vênzàreY.—.Ordonantà de adjudecare casabilä.—(ArtiC. nularea In totul saü in .parte a ipotece, de oare-Ce re-
530 Pr. Civ).
duCerea CreaflIe ipotecare In totul saü In parte are
IpoteCä.—ACt de ipotecä.--Cesiune.--Causà de anu- de efeCt stingerea dreptulul de ipotecä In totul saü in
lare a aCtu1u de ipotecà—Dacä se poate opune si ce- parte, Contestaimnea Ce dênii fàCuse, intrà in prevecesionarulul.
derile art. 530 pr. CIV. i dar Tribunalul urma ca COfl
. - form citatulul articol, sà judece temeinicia acelel COn-
'1. Reducerea ipotecei esle suioinma Cu arzularea testatiun;
in totul saü in pane a ipotecel, de oane-ce ne- Considerãnd cà de alt-fel Intre contractul de Intreducenea
creantel ipotecane in total saü in pane prindere i tntre contractul de ipotecä, este 0 strânsä
. legäturà, si in acilunea intentatà va avea a se judeca
are de efect stingenea dreptului de ipoteca, lU Ca contradtul de ipoteca nu poate subsista färä exeCutotu!
saü in pane, as f-fe! cá Con! estafia facutá tarea ContraCtuIu de ntreprindere
de dehitonul w'mãnit inaintea tnibunalulul de in'- Considerând Ca causa de anulare a actu1u de ipoteca
se poate opune i Ces1onaru1u, Intru Cat, actul de
marine i prin Care cene suspendanea iinmaninei ipotecä e In Iegäturà trânsä Cu actul de intreprindere,
pána cdnd tnibunalul se va proliunfa asupra i Cesionarul avea CunotinVt de aceasta;
ac(iunei in reducene a actutul de ipolecá, aC(illfle Considerând cä tribunalul ne tinend eamà de Co.
prinsul i de adevërata naturä a acimnel intentate care
intenlata deja de debitonul urmanit, inira inpre- fuseseinsusi titiul In virtutea Càruia se fáCuse urmävedenile
art. 530 din Pr. Civ., i tnibunalul de rirea, motivul este tntemeiat;
urmánire trebue sã judece temeinicia aCestel Con- Pentru aceste motive si färà a maY disCuta Cele-l'alte
mlJloaCe de Casare, Curtea, caseaz, etc.
testa(zi, CaCi daca Se mu1(umecte pur i simplu
a respinge Cofilesta(ia pe motiv C dénsa nu ar Audienfa de la 7 Oclombrie 1903
inina n Casunile presCrise de SUS cit atul antiCol, Preedenia B-Jul C C. $TEFLNESCU, Consilier
C Georgescu cu Soceatea Teleorman
de lege, i procede la venzane, ordonan(a sa de
l_1. Perimare. - De cãnd produce efeCtele e cererea
acLjuueCare este Casaulta. de perimare--Dou actiun consecutive Ia acelas object.-
2 Causa de anulare a unul act de lpdteCa Se Acliunea a doua anterioarä cereret de perimare a prime
poate opune i cesionanuluz acelui act
aciun- Dacä pàstreazaefectulintreruptiv de prescriptie
Decisiunea 376/903.—Casatä, in urma recur- Primarea nuØ produce efectele e de cat de la
sulul Mcut de Elena T. Stoian, ordonanta de data cerere.
adjudecare a
r
rib Ilfov, sectia de notariat Din acest princpii resultä cä in casi când s'ai
No. 97/903 data in proces cu Ctp. VanSaanen facut dou aciun consecutive avêrd acela object,
si G. 1axentian.
dacä cea din urinä aqiune este ànterioarä cerere
de perimare a prim& acØun, ea pästreazä efectul
Curtea
Ascultãnd citirea raportu1u fàcut in causä de d-1 Intreruptiv de prescripçiune al prime aciun, c4c
consilier I. Prodan;
pärasirea primer acØun a fost facuta ln vederea
Pe d4 avocat G. Anghelescu, In desvoltarea moti- cele de a doua, i aceastä a doua acfiune aratä
voina reclamantulu de a nu renuna la dreptul lu.
ver
I. Vilacros, In combaterl.
Deliberãnd, Decisiunea 415/903.— Respins recursul ftcut
Asupra motwulut I de casare de C Georgescu contra sentinei Trib Teleoi man
edieevioIarea i greita interpretare a art. 530 cii No. 241/903, in proces cu Societata Teleorman.
Pr. civilL Curtea
ctittnvirut
f,cutcntrtatiei
Ascultãnd ' citirea raportu1u fäcut In causà de d.1
cà
pentru c1 nu am pimit sum prevzutà irtr'ônsuI,—cu toate a- presedinte N. Mandrea; -
cestea trib. pria exces de putere i volând i wterpretând gret Pe d-1 advocat Macedonsky in desvoltarea motiveart.
530 Pr. civ. 'ml respinge contestatia si procedeazà Ia yen- br de casare ; i
zare sub cuviat cà casu! meü nu intrà in niel una din ipotesele Pe d-1 advocat Cancicov, In combaterL
prevzute de sus citatul articol'. Deliberând,
Avênd In vedere ordonanta de adjudecare supusä Asupra moIivu1u I de casare:
recursulul Omisiune esenhialà, de oare Ce tribunalul nu se pronun asu-
Considerãnd cà se constatà c Cu ocasiunea adjude- pra cestiunie, dacà afacerea era civi!à, sa eomereialä, cea-ce era
cahunel pros isorit a imobiIu1u urmai it recurentli aü de mare importanta pentru stabilirea termenuirn preserpiunei
fàcut contestalie In regulä Ia Tribunal cerând suspen- Considerând Ca recurentul suslinea mnaintea instandarea
acelel urmätiri, pãnä cãnd Tribunalulcomer- lelor de -fond cä afacerea este de naturä comercialà
cial se va pronuna asupra va1iditàei actu1u de hi- pentru a puLea invoca presCripia de 10 an a actiunel,
po(ecä Ir irt.utea cruia se fäcuse urmàrirea, act a jar nstante1e de fond constatä c prescriplia de 10 ani
cäru validilale fusese con(estatà de recureniL nu poate fi invocatä cu succes, de oare ce ea a fost
C, insä, Tribunalul, färä a judeca seriositatea aceste intrerutä ma Inainte de implinirea acestul termen,

668 CURIERUL JUDICIAll, No.- 78.—Jo l 27 Noetnbrie 1903
Ca asa flind ornisiunea nu este esentiala, si ruotivul
urmeaza a se respinge ca far interes.
Asupra motivului al 11 lea de casare:
eViolarea tutulor articolelor privitoare 1 intreruperea -prescriptiunei,
find cä tribunalul, considera ca intreruptl prescriptiunea
din actiunea intentata de societatea Teleormanul in 1902, pe motivul
ca actiunea din 1900 nu era Inca perimata, comitind ast-fel
o eroare grosiera, de care ce, in momentul cand s'a facut a
doua actiune, prescriptiunea era deja trecuta si a doua actiune
nu mai putea sa se razeme pe prima, care find perimata prin
cartea de judecata cu No. 1303/902, a Judecatoriei Ocolului Alexandria,
aceasta perimare a operat cu effct retroactiv pana in ziva
cererei de perimare, asa ca actiunea a doua nu mai putea fi considerata
ea o continuare a celei
Av8nd in vedere sentinta supusa recursulut, cum si
cele-l'alte acte din dosar, din care se constata ca societatea
Teleorman avend a lua suma de una mie lei
in virtutea unui act ' de imprumut cu data de 23 lunie
1891, a chemat in judecata, la 1 lulie 1900 pe 7ecurenuI
C. Georgescu ca garant i pe cei-l'alti debitori principali ;
Ca la 10 Aprilie 1902, societatea face o noua actiune,
avend acelas object, i indreptata numal in contra garantului
C. 6eorgescu ;
Ca pe cand aceasta din urma actiune era pendinte
in apel la tribunal, recurentul cere de la Judele de
Ocol, in ziva de 9 Noembrie 1902, perimarea primei
actiuni intentata de societate la 1 lulie 1900 si remasa
in suspensiune de la 5 Septembrie 1900;
Judele de Ocol prin cartea de judecata No. 1303
din 21 Noembrie 1902 declara perimata prima actiune,
intentata la 1900 de societate, contra recurentului ;
Considerand ca, in aceasta stare de fapte, recureDlul
C. Georgescu, cu ocasia judecarel celet de a doua acpunt
din 1902, a opus societatei Teleorman prescriptiunea
de 10 ant, jar instal* de fond a inlaturat aceasla
prescriptiune pentru ca fusese intrerupta ;
Considerand ca actiunea societatel Teleorman, derivand
din obligatiunea luata de recurent prin actul din
1891, nu a fost prescrisa de oare ce societatea a exercitat'o
ineuntrdl termenulul de prescriptie de 10 ani,
prin cererea in judecata facuta la 1900;
Ca de si aceasta cerere a fost perimata, insa cererea
de perimare a fost facuta la 9 Noembrie 1902, adica
posterior unei Doui chernari in judecata introdusa de
societate la 10 Aprilie 1902, in bass accluiasi act de imprumut
din 1891 si judecata de tribunal in ape!, prin
sentinta supusa recursului ;
Considerand c perimarea nu-si produce efectele ei
de cat de la data cereret ;
Ca din acest principle, resulta, ca in casul cand
facut doue actiuni consecutive avend acelasi object,
daca cea din urina actiune este anterioara cererei de
perimare a prime actiuni, ea pastreaza efectul intreruptiv
de prescriptiune al primei actiuni, caci prásirea
primei actiunt a fost facuta ID vederea celei de
a doua, si aceasta din urma actiune arata vointa recta- '
mantulut de a nu renunta la dreptul lut
Considerancr ca aplicand acesie principii de drept
la specia procesului, cu drept cuvent tribunalul pun
decisia supusa recursului, a declarat ca actiunea socie-
Valet Teleorman, exercitata in virtutea actului de imprumut
din 1891, nu este prescrisa i dect motivul de casare
este nefondat.
Pentru aceste motive, Curtea, respinge, etc.
CURT EA DE APEL DIN GALATI, S. Vacantelor
Audienta de la 17 Julie 1893
Presedentda D-1ui V. RAMN10EANU, Membru
Fra0i Mitrany cu Samuel Katz
Deeista comeretala No. 25/93
Faliment. — Concordat. — Dreptul femeei de a vota
concordatul barbatului cu creanta el dotala.
Procura.—Leplisarea ei de politie.—Separatie de patrimonii.
— Fahment. — Restituirea dote!.
Inaitztea modificarei Coclului de comerf,_ prin
legea din 1895, femeea putea, in basa creanfei sale
dotale, sâ lea pane la concorclatul barbatului
Creditorit pot lua panic la concordat ruin
mandatari investi(I cu o procura legalisakide
legea necerend, in aceasta' privinta o procurd
autenticci.
Falimentul bkirbatului, intervenit in cursul cdscitoriei,
atrage de drept obligafia sa de a res-
(Wu (Iota, foirci ca femeea sci mat aibci nevoe de.
a cere separa(ia de patrimonii, i aceasta penttn
motivul cci, in cele mai multe casuri, femeea
n'ar mai avea ce lua din averea barbatului;
dacci ar fl staid sä recurga la procedura lungei
a separatiel de bunuri.
Curtea deliberand, si
Avend in vedere apelul facut de frail/ Mitrany contra
sentinel Tribunalulut Covurlui s. 11, cu No 75193,
-sentinta prin care s'ati respins in lips cererea reclamantilor
de a se anula concordatul intervemt intre
falitul Sam. Katz si majoritatea legal .a creditoritor
set, find condamnaci reclamantit si la 1500 ley arnenda ;
Avend in vedere ca apelantil 1s1 intemeiaza apelul -
Ion pe urmatoarele motive :
1) Motive de forma WI procedura : Ca nu s'ar 11 instiintat
pe toll creditorii despre declararea falimentulut,
sad ca Ii s'ar fi contestat creantele ; ca ordonanta Judelut
-comisar pentru convocarea creditorilor an fi Dula, cad
nu este contrasemnata de grefier, si nu a fost comunicata
creditorilor ; ca notificarea facuta unora din creditori
intre cart si fratit Mitrany este nula, find facuta
de registratorul tribunalului, iar nu de portarel sail
grefier; cä unul dintre et earl aii semnat concordatul nu
aü avut procura antentica de la mandantele lor, ci
numai legalisala de comisie ;
11) Motive de fond : Ca DU s'aii intrunit majoritatea
legala a creditorilor i creantelor, de oare ce aii votat
concordatul sotia falitului, care nu avea dreptul; ca a votat
alt creditor, Roler, care, de asemenea nu avea dreptut
si alti creditori fictivi i, In fine, ca falitul an fi dat supracota
la unit' dintre creditori earl afi votat concordatul.
In ce privefte motivele de furind
Avend in vedere cd din lucrarile din dosar se constataci
formele aü fost bine iudeplinite, find
creditorit falitulut despre declararea sa in stare
de faliment, unit' personal, jar altii prin procuratoril lor
cunoscup i indeplinindu-se regulat si procedura prin
comunicare i dresare de proces verbal de afisare la
grefa tribunalului ;
Considerand ca legea comerciala nu prevede prin Dici
un text ca. ordonanta Judelui comisar sa fie contra
senanata de grefier, ci, din contra, stabilind o anume
procedura de urmat in materie de falimente, i aceasta
procedura find respectatt in totul de Judele comisar,
nici acest molly nu esle inleineiat ;
Considerand ea legea autentificaret actelor preveclend
cornpetinta politiilor de a legalisa procurele pentru a
sta in justitie, resulta de ad i ca i acest molly invocat
urmeacla a fi respins, de oare-ce procura int P. Schaefer
a fost legalisata de t oinisie, i ati lost speciala i legea
nu cere nicaeri o procuta autentica.
In ce privesle- motivele de fond :
Considerand ca din closarul falimentulut se constata
ca Roler, care a votat concordatul cu creanta tui Vitner,
era -proprietar al acelei polite, in basa girulut facut de
Vitner, in persoana sa, i cä aceasta calitate de creditor
i s'a recunoscut in mod regulat de came Judele
comisar si nu a fost contestat de nimeni ;
Considerand ca din deposillile martorilor ascultali

CURIERUL JUDICIAR, No. 78.—Jo 27 Noembrie 1903 669
...—.—........ _ ,
din toate actele presentate nu s'a putut constata ce, in datului si, ast-fel find, bine tribunalul a omologat conadever,
ar fi votat concordatul vre-un craditor fictiv, cordatul ;
si Cu atat ma l putin cä 'I ar fi dat vre-o supra-cote vie- Pentru aceste motive, Curtea admite in parte apelul,
unuia din creditoril cad at votat concordatul , etc., etc.
Ca din d'epositiile martorilor nu reesa alt ceva de cat (ss) D. Parvulescu, G. Tanoviceanu.
ca politile falitului circulati din mane in inane pe plata.
Inainte de f acerea concordatului, find cedate, fie pri n . Opii
u n rze
gir, fie prin procuri, dar nici un martor nu a declarat Considerand ce femeia nu poate se se presinte la faa
11 prima sail a sti cä s'at!t prirnit de cine-va vre-o liment ca creditoare Cu sumele de ban i aduse zestre
polite in mod gratuit spre a mall pasivul falimentului; de cat dupe ce a oblinut ma 1 inter separaliunea de
Considerand ce, In ceea ce priveste pe femeea fall- patrienonie, si aceasta pentru simplul motiv cä contului,
ce dreptul seti de a veni la concordat cu creanfa sa ventiunale matrimoniale nu se pot desflinta si obligedotale
resulta din disposiliile art. 714 si 800 Cod corn. fiunea de restitutiunea doter nu poate lua nascere de
In adever, dupe principiile -generale in materie de fali- cat in casurile anume determinate de lege ' falimentul
ment, onl-ce creante contra falituluT prin declararea on i cat de mult ar altera situatiunea berbatului si ar
falimentului se Considere ca ajunse la termen; atinge interesele femeiei, nu este cuprins intre aceste
Femeea fare indoiala cá este creditoare cu dota sa casuri de art. 1271 Cod civil si nu poate prin urmare
Si ar fi a o prejudicia in mod gray a o face chiar se avea de efect ca de plin arept se face exigibile resti-
V piarda dote, dace ar trebui al cere se face mai tutiunea dotei;
Intel formalitatile de separafiunea patrimoniilor si apoi Considerand ce, in specie, Fani Catz, sopa falittilui,
se vie la masa falimentului; ceci acele formaliteti sunt in basa actutui sell dotal, nu reclama obiecte certe si
foarte intarlietoare, pe cand formalitetile falimentului determinate, pentru ca sa poate esercita drepturile
sunt urgente ; prin urmare, pane se termine Cu sepa- prevezute de art. 796 Cod cotnercial, ci ban i in numeratiunea
patrimoniilor, mai In tot-deauna falimentul rar, pa care i-a adus dote; ea este dar creditoare, si
ar fi terminat ; deci, femeea nu ar mai avea ce lua In aceaste calitate, nu putea se fie adurtise a se presen-
, pentru dota sa ; , ta in falitnent, de cat dace ar fi ridicat barbatului
A se sustine cä femeea nu se poate presenta la masa disposifiunea bunurilor sale, printr'o sentinta de sepafalimentului
si a vota concordatul cu creanta sa dotal& ratiune de patrimonir, lucru pe care nu l'a fecut;
este a o prejudicia In profitul celor-lalli creditor i ai fa- Ca dar esclusanclu-se ferneia cu creanta de 5000 lei,
litului, cari, in or ce cas, iati o cote la creantele lor, cu care a fost primite se voteze concordatul, nu mai
pe cand femeea nu va lua nimic ; concordatul ne hind exista majoritatea cerute de art. 846 Cod corn. de treT
de cat un contract intervenit intre falit si creditorii sei, patrimi din totalitatea creantelor si concordatul nu se
si legea comerciale neprevilend nici-o incapacitate ex- putea face, prin urmare nici omologa.
presa pentru ferneea falitutui de a nu se presenta la Ca, dar, acest motiv de opositiune find intemeiat,
masa falimentului, Cu dote sa, care nu este cu nirnic este inutil a se exarnina si cele alte invocate de opogarantate,
si a se considera ca on ce creditor ordinar nent.
este fere Incloiale 0 trebue se fie admisa ; Pentru aceste motive, sunt de perere se se admita
Este fare indoiala a femeea este creditoare cu dote apelul si sa se respinge cererea de.omblogarea concorsa
; cad, in specie, s'a si presentat si 'si-a verificat datului.
conform lege comerciale creel* sa. Flind Orin urmare
(s) V. Ramniceanu
creditoare, ca on care altul si incapacitetile ski excluderile
de la masa fa it find de drept strict, si
legea nicaeri nepreveciend pe acesta, urmeacie cä femeea Obsorvatio. -- In Codul frances, chestiunea
se fie admise , de a se §ti daca," femeea poate, sail nu, A, iea
Considerand re din examinarea articolelor din Codul parte, cu creanta sa dotala, la concordatul barbacomercial,
relative la concordat, resulta a legiuitorul
a re'dut cu favoare si cattle a incuraja acest mod de tului, este s) asta -zi controversata ( l).
aranjament mire falit Si creditorii QM' ; cfi ast-fel find La noi, inaintea modificarei Codului de coa
opri pe femee a se presenta cu creel* sa dotale si mert, in privinta falirnentelor, prin legea din 20
a lua par te la cnncordat este'a agrava de cele mai multe . .'
ori po a falitului ; ceci in orl-ce caz, creanta sa, se Dune 1895, jurisprudenta admitea pe femee sa
va avea In vedere in calcul pasivului si prin urmare participe, cu creanta sa dotal, la deliberarea
va trebui ca barbatul falit se 'si formeze majoritatea concordatului barbatului sea ( 2). Principiul con- conlegalA
1:d
de creditori seante din persoane streine, eeea
fi mai dificit de cat dace si femea ar putea lua tray a fost admis prin legea din 1895 (art. 849),
parte la votarea concordatului ; pentru cä femeea, dupa cum se exprima expu-
Apoi. de ce nu s'ar permite femeei se ia parte la con- nerea de motive a acestel legi, e presupusa facordat
? Fiind ca renunte la o parte din dote fere a fi .
stepana absolute a ei, ne avend separatia patrimoniului ? vorabila falitului, , i pentru ca prin importanta
. .
Pe lenge motivele juridice invorate ma i sus, se poate creantel sale, ea deter-mina adesea -ori majorirespunde
la aceasta si cã neadmitend pe femeea in cel tatea 0).
ma i avantajos cas tot la acest resultat se va ajunge ;
ceci, sati se va vota concordatul Si fare ca si atunci Acest punct nu Mal are asta -zi de cat un insuma
aferente creantei femeei tot o va lua ; sae nu se teres istoric, fund ca legea a fost modificata in
va vota, si atunci casul va fi mai gray, caci berbatul aceasta privinta ,,..
va remanea definitiv falit ; totul i se va vinde si nu va
Ina de cat ceea ce va resulta din vindarea averei bar- Punetul din decisia Curtei relativ la separatia
batului, ceca-ce In tot-deauna este mai pulin de cat de patrimonil are insa un interes practic chiarN
ceea-ce i se ()fere prin concordat. Si acest resultat de
_
neadmitere de concordat din cause creantei ferneei find
(I) Ved1 Baudry, Le Gourtois et Survil,le,. Cantrat de mariage,
datorat nuinai femeei, lesne se pot vedea consecintele ill, 1867.
si din punctul de \ ed e re material pentru berbat si din (2) upr. C. Bucuresti si Gas. rotn. Dreptul din 1882, No 85 si
punctul de vedere moral pentru familie ; din 1889, No. 70 si 83. Bulet. 1890, p. 743.
Consider and ce din toate acestea resulta ce femeea (a) VedI Gesdreseu si Dan, Coclul de come' Cu noua lege a taurmeacia
a 11 admisa cu creanta sa la votarea concor- limentelor, nota asupra art. 489, p. 209.

670 CURIERUL SUDICIAR, No. 78.--JoY 27 Noembrie 1903
asta-zi, find-ca, In aceasta privinta, legea cornerciala
n'a fost modificata.
In Franta, se controverseaza chestiunea de a
se sti daca falimentul saü insolvabilitatea barbatului,
intervenite In timpul casatoriei, atrag de
drept separatia de patrimonil, si prin urmare, restituirea
dote, saü daca aceste fapte sant numai
de natura a autorisa pe fernee a cere separatia
de patrimonil sari de bunuri. Dupa unii, atat falimentul
cat i insolvabilitatea barbatului ar da
numai drept femeel de a cere separatia de bunuri,
aceste fapte punend dota el in pericol ( 4) ;
iar dupa altii, aceste imprejurari ar atrage de
drept separatia. patrimoniilor, deci obligatia de a
restitui dota ( 5).
Aceasta din urma solatie, admisa si de Curtea
din Galati, prin decisia ce publicam asta-zi,
este, dupa parerea noastrti, singura juridica in
legislatia noastra. In adever, art. 790 din Codul
de comert dispune : «La caz de faliment al
barbatului, femeea reiea imnbilele dotale cu dreptul
de a percepe veniturile, precum si imobilele
parafernale care-i apartineaa in momentul casatoriel,
etc.)).
Apoi, art. 791 din acelasi Cod dispune :
alemeea va relua, asemenea, imobilele dobindite
de densa Si in numele el, cu banii proveniti din
instrainarea btinurilor ce-i apartineati In momentul
casatoriei. sail care parvenit in urma' prin
unul din modurile aratate in art, precedent, etc.D.
Din aceste dou6 texte, combinate cu art. 719
(715 vechiti) resulta cu prisosinta cà falimentul
barbatului dà nastere la restituirea dotei, fara ca
femeea sä mai alba nevoe de a recurge la separatia
de patrirnonii. In acest sens se pronunta in
mod constant doctrina Cat pentru jurisprudenta,
ea n'a avut Inca, dupd cat cunoastem, ocasiunea
de a se pronunta direct asupra acestui
caz interesant ( 7). Din acest punct de vedere, decisia
Curtei din Galati este interesanta si merita
a fi publicat . si scoasa din uitarea in care zacea,
de si ea dateaza Inca tocmal de la 1893.
(4) Guillouard, Coritrat de manage, III; 1090. Laurent, XXI],
230. Baudry et Surville, op. cit., II, 913. Repert. Sirey, Vo
Faillite, 616. Cpr. i Cuzzeri, fl Codice de commercio italiano
commentato, VII, 519, p. 335. Aceasta solutie a fost admish si de
trib. de Ilfov, Dreptul din 19W, No. 47. - Quid juri , , in caz cand
falirnentul sail insolvabilitatea barbatuluT ar fi anterioare ashtoriel?
Volt Rodiere et Pont, Contrat de manage, III, 2107.
( 6) Rodiere et Pont, op cit., III, 2106. Troplong, Contrat de
mariage II, 1395. '
(6) C. ' N. Toneanu, Falimentele, p. 192, No. 156. D. G. Maxim,
Curierul Judiciar din 1897, No. 14, p. 106 urm. Nacu, Ill, p.
140, No. 235. Vedi si -Thaller, Des faillites en droit compare,
II, p. 131 (ed. din 1887). Cpr. i t. VIII a Coment. noastre, p.346.
(7) D-1 D. G. Maxim, Wenn studit interesant, publicat hi
Curierul Julciar din 1897, No. 14, intitulat : 4Drepturile sotiel
in caz de faliment al blrbatululi, citeazhia acest sens ma i multe
sentinte ale sectitt cornerciale a trib. din last, insh toate aceste
sentinte, care ar fi putut sä arunce o luminh asupra chestiunet,zac
nepublieate in condicile tribunalului.
In cas de declararea barbatului In stare de faliment,
cererea In restituirea dotei s va introduce
contra sindicului (art. 717 C. corn.), punendu-se
insa, i pe barbat in causa, pentru-ca,
dupa cum foarte bine dice Curtea din Bordeaux,
barbatul este contradictorul natural si neaparat
al ferneel inteo cerere de asetnenea natura ( 8).
Cu-toate-acestea, chestiunea este controversata, $i
uni sustin ca cererea, femeci trebue sa fie indreptata
numal in contra ba'rbatului ( 9), iar al,
numai in contra sindicului, remanend insa barbatului
dreptul de interventie ( 10). Ambele aceste
sisteme s.unt insa inadmisibile, intru cat cel intaI
tagadueste in mod absolut drepturile tnasei creditorilor,
jar cel de al doilea, tagadueste caracterul
personal al actiunei in separare de patrimonii.
D. Alexandresco
TRIBUNALUL JUDETULUI PRAHOVA, Sectia II
Audienla de la 26 Seplembre 1903
Presecientia D-lui AL. AL. DEMETRESCU. Presedinte
Ilinea Ion Radu Kin i cu Ioni Gh. Paraschivoiu
Femee niArilata. - Prescriptie. Aetiunile femed ce
se pot resfrAnge asupra solului.-Avere parafernalA.-
Da05 preseriptia curge in contra femeei.-(Art. 1877
si 1880 Cod civil).
De i art. 1880 din Coda! civil pune, in mod
general, principiul cá nu este supusei prescripfig
pe cat limp tine caseitoria, o actiune
a femeei care ar putea sã se resfrangei cum-va
in contra beirbatului de ar fi e.xercitatei de femee
in contra unei a treia persoanci, totusi art.
1877 din acelas Cod, referindu-se in mod special
la averea parafernalei a femeei maritatei,
dispune in mod clar cci prescriptia curge in contra
femeei meiritatei in privinta averei sale parafernale,
chiar si dacei averea se cilia sub administratia
barbatului cu reserva insei, pentru
casul acesta, de actiune recursorie a femeei contra
sotului.
S'a presentat apelanta Ilinca Radu Kin i reclamantA
la prima instanta asistat5 de d-1 advocat Paraschivescu
cum si intimatul parat IonitA Gh Paraschivoiu
asistai de d-1 advocat Predescu.
Tribunalul,
Avend in vedere apelul fAcut de Ilinca Ion Radu
Kin, prin petitia registrata la No. 6534/903 in contra
cartel' deludecata No. 393/903 a judelui ocolulul Valeni;
(8) C. Bordeaux, Sirey, 92. 2. 77. In acelast sens : C. Paris si
Trib. Itnperiului gertnan : Sirey, 80. 2. 17 (cu nota tut Lyon-Caen).
Sirey, 88. 4. 1. Sirey, 91. 2. 84. ve i Cas. fr. Sirey, 96. 1. 37.
D. p. 97. 1. 17. Baudry et Surville, op. cit., II, 904. Lyon-Caen
et Renault, Tr. de dr..comm., VII, 231. Dutruc, Separ. debiens
judieiaire,111, p. 96. Ruben de Couder, Dictionn. de dr. comm.,
V° Feline, 199. Rousseau et Laisne, Dietionn. de proeed., V° Se -
par. de biens, 82, 83. Repert. Sirey, Faillite, 885. Thaller, Tr. element.
de dr. comm., 1566. Cpr. Cesarescu si Dan, op. cit,, nota
c. asupra art. 717, p. 48.
(6) Masse, Dr. comm., 11, 1199. Geoffrey, Code pratique de la
faillite, p. 24.
(10) Boistel, Pr. de dr. comm., 913. Bravard et Demangeat, Tr.
de dr. comm., V, p. 124 um. (ed. a 2-a, 1891). C. Paris, D. P.
76. 2. 224. Sire', 77. 2. 52.

CURIERUt .101Call No. 98.—.)toi 29 Noembrie 100g
Avend in vedere conclusiunile pthiIo i actele "de I art. 1875 C. civ., curge in contra veri-carei perla
dosar '
soane can i nu ar putea invoca o exceptie anume
Avend in vedere prin mentionata carte de judecata
se respinge ca nefondata actiunea intentata de a- stablita prin lege Printre aceste exceptil sunt
pelanta in contra intimatulul Idnita G. Paraschivoiu, acelea pe cari le pot invoca minorii, interzisii si
pentru revendicarea unui teren In marime podeunmuna
femeile maritate, cu urmatoarele distinctiuni :
gon trel prajini loc de porumbiste situat in co
Olteni, pe motivul ca intimatul care invocase prescrip- Cand este vorba de minori si de interzisi, re
pa de 10 ani servindu-se de un act autentic de cum- gula comund stabilita prin art. 1876 C. civ. este
peratoare, fficuse dovada ca poseda de mai bine de
ca in contra lor nu curge prescriptia. Gland insa
10 acest teren in conditiunile cerute de art 1846
si 1847 C. civ si ca este fiti de clacasi, deci capabil de este vorba de femeile maritate, se face deosea
prescrie ; hire Intre averea parafernala si intre cea dotala
Avend in vedere ca azi in apel apelanta spune
inthnatul nu poate invoca prescriptie de oare-ce e l a-
ca Si se stabileste ca piincipffi Ca prescriptia curie
vend cumperat acest teren, proprietate parafernala a in contra femeei maritate in privinta averei paapelantei,
de la sotul el, Si actiunea in revandicare a rafernale chiar chid aceasta avere se atla sub
soliei urmand a se resfrange in mod fatal asupra
sotului care este respunzetor de evictiune, acea sta ac- administrarea sotului. si nu curge pe timpul catiune
conform art. 18r

612 titEtt JtiblcIAR, No. 18.--.Toi 2 oembrie 106g
111■111■1111■10.■
riei, salvand ast-fel i drepturile sotie i asigurand
i pacea in familie. i principiul acesta este
atat de adeverat in cat per a contrario, stabilit
este ca de cate on actiunea femeei nu s'ar resfrange
in contra sotului de atatea on prescrip- ,
tia curge in contra sotiei chiar si in timpul easatoriei.
Asa buna, oard, daed in loc ea sotul sä
venda irnobilui parafernal al femeei, il face donatie
unui teriü, acest teriü va Incepe imediat
sa prescrie. Aceasta pentru cä femeea revendicand
imobilul seti, tertiul donatar nu ar avea
recurs contra sotului de cat in casuri anume stipulate
sail prevedute de lege, cad i (donator de
evictione non teneturb, art. 828 C. civ.
Cestiunea aeeasta de alt-fel a mai venit maintea
instantelor judeeatoresti i romane i frauceze
i. jurisprudenta constanta a fost stabilita in
sensul sustinerilor mele. Fuzier-Herman, tom. 4,
pag. 1328. Fratostiteanu pag. 1310.
E drept ca aceasta teorie a legeT conduce la
resultate practice bizare, cad pe cand donatarul
saü char usurpatorul de rea credinta al unui
irnobil parafernal poate säprescrie acel imobil; din
contra, bietul cumperalor care in buna Jul credinta a
inumerat si banii, totusi nu va putea prescrie cat
timp dureaza casatoria. Dar-. «dura lex sed lex».
Tribunalul de Praliova de alt-fel, printr'o argumentare
foarte stransa, pune in considerentele
sale ea principiii general acela stabilit prin art.
1880, apoi creaza exceptia pe care o deduce dintr'un
artfeol anterior adica din art. '1877 ; Or,
toemal in aceasta consta eroarea, cad de sigur
legiuitorul nu a putut sä creeze mai inteiti exceptia
si apo sä stabileased regula.
Articolul 1880 este urmator lui 1877, el este
care creiaza, o exceptie si care trebue aplicata
asa precum este redactata Aceasta exceptie nu
distinge intre averea parafernala sati dotala, deci
ea se aplica indiferent on de cate on actiunea
femeei ,exereitata contra unei terte persoane ar
putea sä se resfranga cum-va in potriva barbatului.
Remane apoi articolul an terior—art.1877—
aplicabil In genere pentru toate cele-l'alte casuri
privitoare la averea parafernala a femeei, in contra
careia curge prescriptia, intru cat legea nu
an dispune alt-fel. Wernane in acelasi timp deschts,
in aceste casuri, dreptul femeei d'a purta
actiune recursorie in contra barbatului care ar
fi avut administrarea averei sale parafernale.
Atat am avut de spus privitor la aceasta sentinta
a tribunalului Prahova sectia II i comentand'o
nu am avut de sigur alt gaud de cat acela
al unel discutiuni pur juridice.
0801. P. licolaescu
30 Octombrie 1903 Avocat, Ploe§ti
.*4 ■-.0
Tipograila Ziaralul CUMBRIA, JUDICIAR, Str, Carol
PROCESUL MAN DREA
Onoarea magistraturel e salvatet ! Sail mat
bine, nu s'a reusit de cei cari nimic sfa'nt
si cautei sã peingareascei to ate institufille din aceasta
tard, sá pcingeireascei si aceastei sublimei
institutie a Justitii.
Malta Curie de Casatie si Justitie, in sectiuni
unite, asta seard la orele 8./2 a declarat serbettoresce
Ca unul din Presedintii sei, d-1 N. Mandrea,
n'a &opals Wel un fapt care sa atingti onoarea
si deinnitatea Jul si a Corpului din carb
face parte. Acesta este respunsul pe care il dä
suprema justitie calomniatorilor cari s'ad grabit
sá publice in ziarele potitice, cá acest inalt magistrat,
cunoscut pentru perfecta lui independenfei
si cinste, ar fi comis fapte incorede saü urdle.
Na putetn de cat sã desaprobeim energic usurinfacu
care Ministrul Juslitii a cdutat sci pdngcireascei
pe fostul sed coleg, ea &Of mai mull ea MI,
dupei ca'te a ;Mut transpira, Malta Carte a
fost indignatei de inscencirile Direct ii C. F. R.,
care chiar in dimineata judeceirei procesului, chemaserd
la servichil contencios diferifi functionari,
pentru ca Directorul acestui servicid sa le
dea instructiuni de cum sã vorbeascci, sub ameninteiri.
Asemenea procedeuri, cart s'cul indrciznil
sã se facet chiar contra unui malt magistrat,
stint de o gravitate exceptionald, care pune in nesigurantet
complectei onoarea or cdrui cetei lean.
Speram cd se vor lua energice mesuri pentru
ca aceastd tarei set nu niai sufere o asemenea
rusine ne ma! auzitet.
Curierni Judidar
INFO RMAT IUNI
Anunteim ea mallet placere cd, ea incepere de
astei-zi, Comitctul de Reclactie al ziarului nostru
s'a complectat cu intrarea D-lor : I. Tanovimann,
eruditul profesor la Universitatea de Drept
din Bucuresci si Vespasian Erbiceanu, dislinsul
magistrat din Iasi, ambit destal de bine
cunoscuti cititorilor nostri prin publicarea diferitilor
articole in «Curierul Judiciar».
In numerul viitor vom publica un important articol
datorit penei cunoscutului nostru colaborator,
azi membru in Comitetul de redactie, Vespasian
Erbiceanu, avend ca titlu «Un respuns in chestia
soldatului Ispasoiu», asupra carnia ne permitem
a atrage atentiunea deosebita a /cititorilor nostri.
D - 1 Riveanu, incasatorul nostru pentru provincie, aflandu-se
in Oltenia dupa ineasgrile ziarului nostru, rugam cu toat4
insists* a i se da tot coneursul pentru incasarea abonamentelor
datorate, care se pot achita i prin mandat pqtal
direct, pe adresa d-lul Codreano, proprietarul ziarului Curierul
Judicuzr, la Bucuregi.
19, Becurettl. Proprietor Ion S. Codreann.--1. 4228

Attft f I, No. /6 On exemplar 66 bail' uminec O i4oembr1e Ott
Uri glamor vechl 1 lel
CUR IERUL,JUDICIAR.
DOCTRINA — JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE — ECONOMIE POLITICA — FINANTE
DIRECTOR : D. ALEXANDRES00 PRIM-REDACTOR: I. N. CESARESCU
pe aa 30 lei; 6 luni 16 let; 3 hint 8
8tudenfll plitteso pe jumiltate
, litriOnittatea : 40 tel pe an, 20 pe 8 I
SU1VIA :
Un rispuns In chestia soldatului Ispa§oid, de d-1 Ves-
,.
pasian Erbiceaniz.
JUBISP4UDENTA RONANA :
lnalta Carte de easatie oi justit le, s. T: Aurelia Urzicci
cm Consiliul de disciplinci a/ Corpzzlui de avocall din
Bucuregi ;
Inhlta Curie de casatie, sectinni - unite : Site oi Velisarie
Leonlopul cu Ecaterina Racoviceann oi Erodiada
N. lonescu, Cu 0 Observatle de d - 1 D. Alexandrescu ;
InfOrmatinni.
71.1 ia
(JO. r Ill cliestia sollatoloi Ispa;oill
Articolul ,nostru intitulat «Casul soldatului IspasoiuD, aparut
in Curierul Judiciar No. ,59 din 21 Septembrie 1903,
in care desaprobam faptul nä Consiliul de resboita n respins
cererea avocatilor apararei de a se face o.expertisa medicolegala
asupra starei psibo-fisice a acusatului, a avut un insemnat
resunet in sferele noastre juridice. Aceasta am constatat'o
cat 'placere atat din scrisorile ce le-am primit dupa
publicarea lui de la diferite persoane. cat si dintr'un respuns
la articoltal nostru aparut tot in Curierul Judiciar No 68
din - 23 Octornbrie a c.
N'am fi tivut nimic de obiectat Contra acestui respuns,
daca n'ain gasi in el aprecieri gresite, afirrnari eronate, earl
nu pot fi trecute cu vederea.
Autorul respunsului nu impartaseste rnodul cum a fost
pusi de no chestiunea soldatului Ispasoiu, i in special inclinarea
noastra de a vedea In crima acestuia resultatul until
access de epilepsie larvata, din mai multe puncte de vedere.
Mai inteih. d-sa pretinde ea pentru explicarea crirnel lui
Ispasoiu nu era taevoe sä se recurga la o teorie psihiatrica ca
acea a epilepsiei, de oare ce s'ar gasi explicarea complecta in
examinarea «a cea ce e petrecea in jurul criminalufui si in
repercusiunea pe care o avea sat putea -sa o alba in sufletul
seü). iati cum autorul presinta acest examen : «Ispasoiu
pentru o foarte grava indisciplina e mutat din regirnentul
sea in ba.talionul I de vanatori. Indisciplina sa era extraordinar
de Mare, mai cu seama ca nici °data un inferior nu'll
permisese o Cutezanta asa de mare, sä reclaim pe 1111 superior,
efului suprern al armatei. De ad incolo un abis se
deschidea mire Ispasoiu §1 top cari 'I inconjurah i mai cu
seama Ii cornandatl; ori=ce severitate era de sigur permisa
fata de un asemenea indräste i atmosfera creata in jurul
persoanel lu1 Ispaloin era foarte departe de a fi parinteasca.
Departe de no itleea de a justifici 'fapta reprobabila a celui
mai ,putin simpatie dintre crirninali dar, cea ee voim
demonstrarn e e un examen foarte puOn superficietl ne face
intrevedem eea-ce se petrceea in jurul lui lapasoiu si repercusiunea
pe care o avea siii putea sá o aiba in sufletul
seg. Intre el tgi superiorii s61 de or ee grad, era un resboid
continua, un rexboih surd, care daca nu avea efecte eelatante,
e e unul dintre a4verear1 era prea pulin artnat pen.
APARE
doue on pe septanA sub redactiunea uoul oon
Abonamentele Be plates° tot-d'a-nna Inainte
REDA.CTIA I A.DMINISTRA.TIA
BUCURESCI
1 1 -- Strada Artel — 1 1
In dosul Palatulul Justitil
tru a'l sustinea mai pe fat a. Pentru Ispasoiu dar, or-ce gradat
era un inarnic, si ori-cand ocasia i s'ar fi presentat ca sä
elimineze un asemenea inamic, el gasea o satisfactie a sentimentului
set's. de Lira i rasbunare».
Cu alte cuvinte, autorul ajunge la concluzia ca crima este
resultatul firesc la care Ispasom a trebuit sä ajunga din
causa cseveritatilor si a tratamentului foarte departe de a fi
parintesc» pe care l'a indurat in casarma. cRasboiul surd si
eontinuh» declarat si intretinut de catre sefii sei, a adus pe
Ispasoiu in asa grad de exasperare, in cat in cele din urma
a trebuit sä eclateze resburte, doborand pe adversar.
Tata dar cum gun examen foarte putin superficial» al faptelor,
poate transforma pe ccel mai putin simpatic dintre criminali»
—, care dealtmintrelea, observa autorul in alt loc,
cdesfasura o prea mare perversitate in actiunea sap, — in
adeverata victima a regimului la care temporal era supus.
Nu vom insista mat mult asupra caracteristitei stare sufletesti
a acusatului presentata de autor. Observam insa in
treacat cä ea pare mai mult o constructie apriorica, de cat
o representare fidela a situatiel reale a lucrurilor. Din cele
petrecute in casarrna batalionului I de vanatori si inaintea
Consiliului de resboid, ar resulta tocmai contrarul, anume ca
«resboiul» era provocat si intrelinut nu de catre efl, ci de
insasi Ispasoiu, prin atitudinea sa agresiva, prin apucaturile
sale extrern de recalcitrante i insubordonate, in fine prin
spiritul seil de continua revolta contra regimului militar, manifestat
chiar din primele mornente ale inrolarei sale ca soldat.
Asa dar atmosfera putin favorabila creata in easarma In
jurul lui Ispasoiu se datora in cea mal mare parte atitudanei
sale proprit.
Dar oil-care ar fi fost starea psihica a faptuitorului anterioara
si concomitenta crime, credem totusi ca ea nu presinta
acea importanfa hotaritoare, pe care atribue autorul,
si nu po3te aduce lumina complecta in causa ; tocmai
de acea noi am evit4t in primul nostru articol sä insistam
mult asupra ei.
Atmosfera din casarrna creata in jurul criminalului si analisa
stare sufletesti provocata in el de aceasta atraosfera,
stint fenornenc, secondare, accidentale i trecëtoare càrYai
intovarasit crima dar cari creden: ca nu pot sä ne dea cheea
adeverata pentru explicarea el. Asemenea fenomene nu sunt
alt-ceva de.cat niste simple consecinfl vrernelnice a, unor
cause pemanente mutt mai adanci si mai complexe, manirestate
in firea psihica a hi Ispasoiu, si asupra carora cerce.
tatorul trebue sa'si indrepte atentiunea sa.
Analisele sufletesti de genial celei presentate de autor pot
fi folositoare, pot educe °are-care -lumina in caSurile acele,
In care avern a face cu naturi normale si simple, cu crirrisnali
de ocazie, jar nu in specia noastra, uncle, dupa propriile
observari ale autorului, avern a face cu cun crirnincti dintre
cei mai periculo§1 pentru societateD, unde e vorba csel
ferim societatea de Urt mimic al eh, unde in fine avem
inaintea noastra un individ acare desfel .surei o prea mare
perversitate in acfiunea sa».
Putern oare sä no marginim la examenul stare subiective,
texnporale, provoeate de atrnosfera do easarmal and IndArA.

64 etIRIERUL JUDICtAll, No. /0.—buinifiecA SO Sionmbrie . 1003 - - -
tui e observam in firea lui , Ispasoiu . semne de vadita perve- decam lucrurile flume d,upa eXamenul starei subjective mositme
a_ facultatilor sale psihice, eland instructia procesului mentitne in care s'a aflat cridrinalul in mornentul - comiterei
pune Ui plind eidenta indici si caractere graVe jnerente cri- crimei, precum face autorul, apoi, din acest punct de . vedere
minaluluVprocum:_fteinperarrientul sëü irascibil i extrem de analogra. acestor doue casuri reesa in mod destid de evident,
inlubordonat, natura sa perversa si impulsiva, ati,tudinea sa amble avend aparenta a fi residtatul explosiunel- aceluiasi
nerusinata i eini , pornirile sale constante catre crimina- -. «sentiment de ura si resbunaren: '
litate, manjfestate cu mult inainte de jntrarea in casarrna. In adever, Misdea era 'una din acele naturi extrern de Alin
fine descendenla sa din parinti si rude deliquente, earl in- tabile, earl" eclateaza imediat ce cine-va 11 atinge, coarda 'sa
dicif nu- pot , Termite un moment de indoiala, asnpra juice- susceptibita. Din aceasta causa el devenise de un caraCter remirei
anormale a ,firei sale. In asemenea imprejurari, "a se . _tras si posomorat Si in special nu putea suferi glurriele si
ocupa- cine 7va.exclusiv de starea subiectiva a faptuitorului, , flemetele camarazilor sel de arme. Ace,stia cunoscandu-I, sIabprovóatä
de -nnediul de casarma, si a lasa nebagate in Sama cinnea si in scop de a se amuza, ii adresaii necontenit aces -
aceste din !Lama indicii .de- o important& hotaritoare in causa, leasi glume care ii infuriati de multe on .pe Misdea'..pan'a, la
insearrina oar'e «a pipaPtoate partite ascunse ale crime, pre- - turbare. Cu chipul acesta viata lui devenise imposibila in cacum,
pretinde autorul nostru `1 Nu inseamna oare, din contra/ sarma ( 3). Cum asennenea derisirmi '1 saü . adresat chear si
,tinem seama nunnai cle partea superficiala, accidental& a prima zi a pastelor, cand se ordonase repaos i liniste gene .-
ludrurilor si ne inchidem ochii in fata causelor primordiale, rata, aceasta . l'a contrariat si - revoltat atat de mutt, in cat, -
statornice i adeverate ? luandu-se la cearta cu tovard.sii set, la un moment dat In-
Nu-- reconstituirea stare)", subjective a lul Ispasoiu, ante- . cinge cartusiera, pe care din timp prega tise cu'cartur
rioare i.coecomitente pertratarei crimes, ne va da adevera- intr'un loc anumit, i . descarca asupra lor 52 focuri. Oomi=.
tul criteriu al exPlicArei el, ci acest. criteriti II vom gasi nu-. siunea medicala din care facea parte si Lotnbroso, instituita --
ma i In eincidarea causelor pentru care regimul de casarma de tribunalul militar, stabileste cá Misdea„"a comis.-taptul sub
a trebuit neaparat SA exercite asupra lui Espasoiu o alt-fet impulsiunea unui acces de epilepsie larvata...
de".1nrlurire-psihica, de cat -asupra celorlalti soldati,—a trebuit i pentrit a nu credo autorul ca asemenea diagnose medico-;:
sa provoace in sufletul sii , acea reactie teribita -, a carei re- legale se pot precisa numal in Italia, vom cita. dupa Austria
sultat final il crineastem (I). medic-legist francei - Tardieu, Inca un caz, avend perfecta-ana-..
Griteriul 11 vom gasi in explicarea causei pentru care cri- logie cu cazul Misdea, petrecut intr'o inchisoare, diri.stidtd
minalul, de la intrarea lid in cazarma pand in timpul din Frantei, unde _un condamnat i tot asa - de susceptibil
urrna, a avtit o atitudine de continua revolta contra regimu- fata de tachinarile c,e-i adresaii companion :A sel de captiyitate,
si toate mesurile nisciplinare intrebuintate con- s'a luat la cearta cu until din ei , i la an moment- dardo-tra
lui, in lac modereze apticaturile, dupkcum ar fi fost boata pe adversar .1a pam,ent.cu o lovitura' puternica
normal, it faceaü din contra ma i indaratnic, mai nestipus. Doctorul Boileau de Castelnau, - chemat a examina Starea
Niel chiar condarnnarea la munca silnica. pe viala nu l'a pu- mental& a criminalutui, constata Ca acesta a cons' faptul sub.
;tut intimjda, de oare-ce ziareIe comunica .ca, cu ocazia de= impulsiunea morbida a unuf aces de epilepsie larvata.. §i.sa
gradarei sale, Ispasoiu a manifestat o atittidine sfidatoare si nu uitam ca Tardietinurneste fre d-rul Gastelnatt tatn,des arie.,t,
un cinism revoltatOr. dicins qui ont montre le ,plys de sagaeite dans, Pettcde
Or, cand este iTgrba de esplicarea tuturor acestor cause, regime penitentiaire et de la folies ( 4).
ne lovirn neaparat de indiciile de perversiune psihica, sus a- ,Dar, per-A.1-u noi, ceea .,ce ni s'a, par,ut ca. constitne apro-,, ,
ratate de care autorul nostril nu tine de lcic searna, i pe p,riere insemnata hare fapta lui tsgasoiu i aced a Jul .Misdes,.
cari Gonsiliul de resboid le-a trecut de asemenea cu vede- a fost nu analogia- startler subjective concomitente crimet.
rea, cand a respins cererea de a se face, un examen medico- , Oare car i caractere commie inerente firitor.acestor dot crima1I , ;
legal asupra starel mentale a acusatului.
"si in special acea intensitate §i energie extra ordinare a
,
pornirilor suflete§ti nascute din indemnu/ diferitelor
4, 4, tafiuni externe, acea lipsci de resistenta la asemenea
In vedere Ca Ispapiu se presenta ea 0 personalitate pe cat pulsiuni subiective,—fenonnene care aleatuesc tra,saturile cade
-complexa din punct de vedere subiectiv, pe atat de excep- racteristice cele mai de ea pelenie ale,tutulorepilepticil,or„,
tionala. in manifestarile sale objective, i fata de imprejura- - -si cari la Ispasoiu s'aü manifestat cu_ prisosinta. .
rile cu totul neasteptate i enigmatice in cari petrecut Dar mai este Inca un fapt foarte important, care nu trebue
crima ( 2), no am banuit ca ne aflam in fala unei naturi mor- seapat din vedere.
- bide', anormale, in fata unui caz patologic de manifestare a Ipotesa unui acces de epilepsie larvata era admisibila 4n
epilepsiei larvate. Gitam chiar un caz cam de aceiasi speta cazut nostru cu atat mai mutt, cu cat in cursul procesulul
intamplat in Italia, cazul soldatului Misdea, care in. casarma s'a si afirmat faptul ca tspasoiu ar suferi chear din cand in
Przofalconi, in urma unei certe avute Cu tovarasii sei de arrne, cand de aeeese usoare epiteptice. Acest fapt insa rea fost eona
ornorat 7 i a ranit 13 din ei. Irmat si nu i s'a_ dat nici o important& de ,catre Gonsiliut de :
Autorid articolului in chestiurie pretinde ca o comparare 'a resboiii c care de althintrelea a aratat o mare precipitare- in
faptutui lui Ispasoiu cu acel a Jul Miaclea DU pUtea avea loc, , judecarea procesului. 2 .
cact 'intre ele n ar exista nici o analogie, Dar daca este sa ju- lata pentru ce parerea noastra a fost si este ca aci, .mal
mult de cat in on-care alt cazstiinta . medicaid si mai ales, .
(1) Ispasoiu casarma n'a fost supus until re,gim disciplinar psihiatria, avea chemarea de a exarnina firea psino-org,anica
exceptional; altul de cat acela In care tratau ceilaitT solda ll. Din - a crirninalului nostril; a .elucida mP i.
1114vilatea „perversita.
, contra s'etanstatat cä e1ii se! erad de o bunatate si de o genti- tea. statornicã a pornirilor sale sufletesil cari Putt irnpins a . .
leta excesiva fata de densul. Tocmal find ca-I Idea cä e o pa- comite una din cele mai odioase crime; !Ara _precedent in,at
tura pornita i iinpulsivä , elute -a ca sä lie strict legale onl-ce natele.noastre mintare. - . .
mastfri disciplinare i se aplicau. Lutrurile ajunie papa acolo In' In psibiatria ..actuala, epilepsia este una dintre „psih.nzele„
eat i . se indica chiar i textul de lege, in basa caruia i se ref il8a care poate irubrana cele mai variate si mai curiOase fornie:
.vre-ci cerere, sau i se da vre un ordin. Foaea de pedepse a in- - '
culpattibil era mult ma i putin incarcata-de cat a celorlatli ogice, .suseeprioire a implica in sine un grad- ma i mare -.'
0 rernarcat ' este Ca nici una din cele della victims mi -1 sail ,ma-mm da- responsabilitate„ sait chiar coiriplectd-neres--..dus
tre. pedeapsa. Deci nici nteun (Jaz rezhurtarea nti poate
„
ft luata drept mobil al crimei. Vez scrisoarea d-lui avocat An-, ' (8) arid drurnul fantaziel, ‘putem zice, ca'§i autOrtil ca.
tonescu, publicata In' Curierta ,Judiciar, No. 7 .6 din a. C. , i:are Misdea i carnaraza sat'un ahis intreg sti deSrhiaes_e, . se
(2) ln timpulsavir§ire! . crime!, Ispapiu Jacea arestul de lb declarase un razhodi continua, un razbora.surd, care_daca nu avea
zile Ia dare, fume condanmat cu eat-va timp Inainte pentru o in- efecte eclatante e cä unui din adversarl era,prea slab fa ta de celalalt
su.hordonare.-Atat acuzarea eat i apararea rectutiosc ca in ziva . . . .i. ,. . .
crimel nu se petrecuse in viata criminaluku nimic extra-ordinar, (4) Vezi Tardien, Etude sur la folie, ediia a,
care s provoace o asemensa explozie spoutanee din partea fut. doua, Paris, 1880, p. 12.-

.. ,
. _ ,
. CURTERUL YUDIOAR, No. 19.—Dumineca 10. Nombrie 1963 - 675
.. .
. . . ,
' . , , , ., , , ... . . ,
-7ponsabilitate. Una Iclinaceite- forme. este ,asa nurnita. epi.lep.. . Inainte. Ina, de a dernonstra cele sptise de nOt vOni -des-
, sie larvatei , zisa si imarrie epileptic, .care nu e. alt-ceva de schide o parantesa. ' . ' " . ' ' .- ' '
, fel de cacce epileptique mcornplet . avorteD, sail un e si am sustinut si sustmem . posibihtatea. existentei . . unui
equivalent de l'acce epileptiquek. Epilepsia-larvata consta din acces de epilepsie larvata in . taptul , WI IspaSoiu, tottiSi
-anurnite,:turburari nervo,ase. fail crise convulsive. MO arne- declarkin Ca' , nu suntem un discipol al scoalei periale fundate
te4,. si ,de Multe or fara al fie insotite de, ,deraiijarea facul- "de Lombroso. Mal mult Inca, in lucrarile noastre interioare
tatil'or ifiteIectuale.. A ceasta infirmitate se poate la randul el 'asupra Scoalei italiene ( 6), aratain. ca antropologia crirninala
_manifesto., sib diferite fase ; ea- poate deterrnina in pacient intemeiata de acest savant, cu teat& aparenta ei de precisiune
diferite inpulaiimi, -dintre'eari,_ cele 'may Interesante din punct .si exactitate, este o stiinta in domeniul careia intalnim la fie
,de 'veder .e medioo-legaL -sunt
,
.impulsiunite criminale. obscene. care pas generalisari pripite, afirrnatinni indoelnice si contrOprr.
.
dmaniaee, in. tinapnl carorar i nclividanu numai ca poate versate.. Aceasta 'ins& nu este tin motii care sa ne, indreptapastra-plenitudinea.
constiintei sale . dar .dovedeste chiar 0-a.,7 .t.easca a respinge a tot-de-.aunas constatarile stiintiflco ale lin
bilitate speciala " in modul de procedare, o iosernnata preci-, Lombroso chiar si acele ce aparlin cxcluSiv dameniUlui
sidne Si logic& in respunsUrile date la intreblrile ce i se pin, psihiatriei, eintru cat ele ar fl prea embrionareD. 'Dip con-
Din aceasta calls& stabilirea diagnosei epilepsiei darvate Aire- tit afirMarn ca cercetarile si studiile intreprinse de_ profeao-
-Mat& cate °data o insemnata*lificultate si inedicii legisti sunt rill din Tdrin costituesc un material stiintifie de„ o va .loare
PeVoitra proceda 'en multi scrupulositate si a supune pe in- imensa, Et-, hare altele are marele merit Ca a seos stiinta
AIM unui examen foarte amaruntit, - , , . penala" de pe basele sale ' metafisice si 'a indrumat'o pe .e, e;-
. tkrgumentarile .
noastre asupri . epilepeiei larvate , le inte- - le positivista, cu - orisonturi no de Cereetare ( 7). ' ' :
rheiam, in articalul nostru pr.ecedent, pe,..autoritatea savan- Dae4 t eolriae. scOaleis nol penale n'ar avea importan ta .s- tiin
tiloy italieni , si in spal eCia pe ' ' ceeaa ' „ 1 d i ' L om b ros , o. unu 1 r1in ' tifica"
-
serioasa, atun ei nici n u s'ar putea explica idriurirea lor
corifek psihiatriei , merne. care .s a -ocupat in sppcial de . actuala. asdpra dreptulul.clasic inriurire care nu sá margineste
forma, criminalci a epilepsiei larvate, si care are pacatuI numal in 'Clomeniul teoretic, ci in timpul , din. urma a in.
de all . in acelas timp sileful nou ei scoale positiviste pen ale- ' cenut a ' se manifesta . intru at c va s ' i. in pr a ctica. Asa non'
r Aceasta . -imprejurare , , a , contr-ariat malt pe autorul nostru, prniect de Cod penal al 'Elvetiei, redactat de . erimcnalistpt
care aratio v6rliti, netumerire ca nor am bannit ca faptul Stooss in colaboratiune en altii este eea dintal luerare
lig Is pasoin ar— fi . 'fog comis sub i nflui Oa iresiSti bil a' a unel legisla.tiva care-si ' insuseste ' tin' elle din Principiile. stiiiti
,impulsinni niorbide; provocate de maladia aratata, Si. Mai ales noi penale. Dupa parerea profesorului Lcimmasch, proeetul
pentra ca., in sprijinul ipotezel noastre . , am invocat autora- de e legunre elvetian represinta , inceputu1 Liner . - noi - ere de evo-
-tea psihiatriea a seenlui scoalei italiene. ' „ lutie . ' a lecrislatumilor. .penale din Europa., Importanta ' . juridica
.Vorbind de teoriele - acestel Scoale autorul, cu toate„ ca re- si ' ro1 uI social ' - — ce. e mernt - ' a avea , aces t proect, se poate asecunoaste_
, -, inriutirea .. Tor. asupra 'dreptului penal elasic,” lulu- Ina in totul cu acela pe care l'a avut acum 100 ani , in
rite care roe .,resim'te pretutindenev 0), — cu toate ca, zice 111. 11 . r ma Code , penal franeez ( 8). . ,. .
cdin punet: de vedere teoretic poate tindern cu totii ca- '
Inchizend parantesa si revenind Ia chestinnea noastra, - ob- '
tre opiniunile ennise
,
fie d e orn L b roso ' . 11 e d e cei lalt" i».---, t o t us 1 2
ceand e vor,ba de ale pule in pra.ctica'. le inlatuAm in toiservam
ca trebue !nut sama de urm atoarea mprejurare i :
de-una. .itiOU,cat ele" sant" prea einbrionarm ' -
Lombroso e - lin specialist medic , psihiatru, ,ear nici cum un
Ili.-ce,iariVeSte , r teoria' epilepsiel larvate aplicate de noi la . '
jurisconsult. De aeea trebue sä facem deosebire' transanta
CaOtItif Ispasoiu:'autorul se nura" cum de ne-a plant iveni
intre. cercetarile sale intreprinse in domeniul pur al. psihiairr.inititesa
'aplicani de piarto o teorie fara sä o fl verifieat
trieL ,si intre aetivitatea sa ea intemeetor al, unei noi, vcoale
indeajiiiis, SPiritul eel mar pOsitivist. 'Continna d-sa, nupoate
de drept penal. Data din aCest din urrna punct de vedere
, si - se - teoriele sale , aii dat loc la cele mai' inversunate critici, apoi
hasardeze 'iritru atat, in cat sá uite ca. alaturi de 'frunu
se mai " poa te spine acelas lucru si . despre 'e c rcetaille .*
rriuseta unei teorii, se gaseste utilitatea ei practica, care cere '
sale
psihiatrice. Aci competinta si autoritatea sa e fiotarie. In
die intal sä fie satisfacutas
special chestiunea epi 1 ep Mei larvate si a raporturilor el cu
. ,Dai und&antorul ciihnineaza in argumentare, unde are .
aerul ia lie .dOboare 'en desavirsire, este acolo unde ziee ricriminalitatea.
este o chestiune de resortul pur al psihiatriei
teS :. Chi SRO" toti Medicii cu care am, avut - onoarea sä dissi
at rnedicinei legate, ear nici de cum at criminologiei. Stu-
Ca .- lin . mi-ail putut- afIrma nici unul ca ar cunoaste ce este
diile lui Lombroso asupra caracterelor patologice ale acestei,
ep'itepsia
maladii, desbracate de imele Orli exagerate, sunt in conlarvatd
si care aunt caracterele aeestel maladii,
necunoscutei incei de cat pentru d-1 Lombroso si alfi ,cati-va .
formitate at cercetarile celor mai marl somitatl medieaIe
piin, urrnare dar. Consiliul de rgsboitt din Craiova admi(awl '
din ' Europa ( 6),
incidentUraparcirei ar fl trebuit sá cheme specialisti din Mai milli Inca. vorn vedea imediat ca teoria epilepsiei larstriiinatate.
si ma i ales din Italia, pentru a explica fapta vate in raporturile el cu crirninalitatea, `cleparte de a fl emtut
Lspascnu I ,h)
,brionara, lipsita de utilitate practica si isolataj cum pretinde
La afirrnatiunile autorului subliniate printr un dulatu , semn ' autorul nostru este in esenta el una din cele mai -controlate
de exclarnatie. avern de observat ca d-sa iinpreuna cu c top- si mai acreditate stiintificeste 'Si pentru a clemonstra aceasta
medicii cu care _a avut onoare sä discuteD, se diá in corn- vom recurge la autoritatea nu a savaritilor italienl, . pe earl
plecta ratacire. De asta data constatam cu surprindere . ea autorul 1/
— poate banui ca adepti al lui Lombroso, el la autoriautorul
nostru, vorbeste ca un adeverat profan, care ia drept ____
'
.
bune tot ee i se spline de alp, far& 'a mai contrela prin carp.
' -
V Revista de r ep t 31, Soctolo te No . 1 , 2, 10, 11 ,. 12 din
( ) .ezI , . g , .
Am li ' foarte curios' sä stim ce media ail fo3t aceia, pe 1902 si No. 3 si 4 din 1903.
cari autorul i-a consultat in privinta epileps'el larVate. Ne
(7) Aceasta o recunoaste in parte chiar si unul din .campionil
place sa credem . insa , ca numele acestor media vor remanea - coalel penale dn ace. D-1 Louis Prod, I-I mult apreclata sa lupentru
1t-de-auna p necunoscute. In tot easul autorul risca grare Le Crime e t la Paine, P. a r*Is, 1899,a P g 86
foarte muit cand pune atata basa pe o informatie culeasa - 18
) v zi Lammasch Entwurf- eines Schveizerisahe,n Strafgesetzde
,ocaiie, in cat dá brevet de incapacitate tuturor medicilor ' buehes, ' ' e 189, pag. 12 .
din tara romaneasca, pretinzand ca., , pentru stabilirea Unel (9) Ni se pare eiogerat de pilda rolul vast pe care'l atribue
dia„unoze de epilepsie larvata, trebuese ehemati specialisti din Lembroso epilensiel larvate in explicarea fenomenelor eriminale.
Italia. ' , . - Dupl . el, aceasta maladie ar alcatui unul din priucipalele - sub:-
Rtraturi ale criminalitgtet un element orialnal Si constitutiv al '
(5) E nostim ca autorul tine nureal de cat sä ne spun a ca con- eI. In concluziile sale el ajunge atat de depart e in cat crede a
vingerea despre influenti teoriilor noI penale, a capatat'e cintr'o gtisi in epilepsia larvala cheia de deslegare a probleniei miste-
anchetei pe care ar ft intreprins'n in anal trecut pc langa jurioase a geniuluI, cum si a fenomenuluT interaiitentllor geniale
rigtit strdint t;i din carespondenta urmata cuaceVict. (enumera observat la unii dintre eriminall. Vedi luerarea sa L'homme de
°friar persoanele).
genie,,Paris, 1901.
-
IMINNIPIRMIS

676 CDRIERUL JUDICIAll, No. 70.7-;;- - Dirtaineca' 30 Noembrie 1903
.............. _ ....P. ulaimiliMMORIMINeWs■ AwnimmwoolANNINIONIMININIPPNIONNIOW
.*
.
. .
tatea somitatilor stiintifice din ,Franta, Germania si Anglia, probleme que lui offre la determination de la responsabilite
cart pot fi in afara de' ori ce banuiala in aceasta privinta. chez les epileptiques». - . _
.. Asa de pilda dach `desehidem volumul VI din cel Mai &pre- «L'epilepsie larvae, qui se manifeste par l'impulsion 'inciat
i mai remarcabil tratat de rnedicina, publieat la Paris stinctive, implique, lorsqu'elle ,est bien reconnue' et consta,-
'fie o asociatie de 30 savant)", sub directia celebrilor profe- tee, la plus complete et la plus - absolue irrespanscibiliteo.
sori Charcot i Bouchard, gasim asupra epilegsiel larvate in Mal departe Tardieu, vorbind in genere de responsabilitatea
resumat urmatoarele : Existenta acestor crise mentale, zic au- tutulor epilepticilor, zice ca trebue faeuta urrnatoarea distoril
arataff, (equivalents de Faeces epileptique). cost au-- tinctiune : «et l'on bit se gander de - confondre -entre eux
jourd'hui admise sans conteste». Morel. Delasiauve, ont donne repileptique qui obeit a la mechancet6 de sa nature, a remde
bonnes descriptions de ces formes d'epilepsie larvae. Cele porternent de la colere, la volonte restant intacte, et celui
mai adese on crisa impulsiva a epilepticilor se produce in , qui est dans la fureur ou dans retat habituel de Mire, de
mod cu tau! subit. Cate 6 data insa e precedata de durerf demence ou dans le paroxysme epileptique,— et enfin celui
de cap, de un fel de Inca vaga, inuijire sail iritare anor- dont la volonte seul est perverti, domined et entrainee
math.. Directia delirului epileptic este foarte variabila. Indi- par l'impulsion. irresistible de l'epilepsie larvee, impulsion
vidul sat profera vorbe injurioase, sail loveste biutal pe un qui est, en ce qui coneerne la medicine legale, le caractere
altul, saü striea vre-un object ce-1 cade in mama. Ceie ma i dominant et_essentiel de la folie epileptique.
importante de cunoscut sunt imputsiunile omicide, obscene
.
Ii faut, pour le bien comprendre,, etudier avec une atteri
sait pironsaniace, care pot da loc la eertise medico-legaIe. bon perseverante la maniere d'être de repileptique, penetrer
Este aproape constatat cä individul n'are . constiinta sail uita au fonde de sa nature morale et fonder ropinion conscienactele
comise in timpul crisei epileptice. al arrive cepen- cieuse, que le medecin expert doit a la justice sur la commisdant
parfois que le malade ait pleinement conscience du sauce et analyse raisonnea de rindividu... C'est tout a fait
caractere criminel ou reprehensible de ses actes au mo- dans ce sens que conclut M. le docteur Arthand, medecin
ment meme on, il lea commet et gull en 'pit garde apre:s en chef de l'Antiquaille, auteur d'un travail ti es sagement
la crise un souvenir precis Mais dans ces cas l'impulsion 'cow sur cette question speciale. II n'y a rien d'absolu, en
Teen est pas moms irresistible». Aceste fapte presinta un ee qui touche la responsabilite des epileptiques. 11 taut e,
foarte mare interes din punet de vedere medico-legal. In mij. vant tout ehercher a se rendre, un compt exact de leur etat
locul calmului celui mai perfect, individul devine de o data mental»("). -
iritabil, si nu intarzie a intra inteo furie violent ; fate lig D-rul J. Voisin, care a facut studii speciale asup_ra ePildpse
congestioneaza,, capata 0 expresiune de ura si o ferocitate siei in ospiciul Salpetriere, descrie de asemenea epilepsia latfterifianta.
Gesturile stint violente, dar nu incoordonate ; .el vata ca pe o forma particularg a epilepsiei propriti zise, ea"
rnanifesta chiar cate odata o precisiunOi o fora insemnata. un echivalent al aceesului epileptic, MM. couvulsiuni, fara a-
Iti mijlocut acestel agitatiunI de 0 intensitate extrema, in a- mateli, consistand intr'o agitatie exeesiva, intr'o stare de fu=
parenta oarba, individul cla respunsuri potrivite la intre.ba- de indiseriptibila, care adese on se manifesta prin inpu'siuni
rile cc i se pun si se poate observa la el chiar oare care criminate. In asemenea casuri crima e comisa intr'un mod
logica.' «En general ces paroxysmes cessent brusqument corn- ins ta -ntaneü fara mobil, sublnfluenta unei impu1siuni instincme
il sont debut& maia iis out suivis dans certains ca,s d'une tive iresistibile, err o ferocitate ne mai auzita si cu o multi-'
phase de depression on d'epuisement qui, pent alter jusqu'a . plicitate de agresiuni extra-ordinara. a Quand tow; ces signes
la torpeur soporeuse.. . . Parfois meme-le malade epuise tombe sont reunis vous affirmez que le prevenu, est atteint crepi,
dans le comaet Nneurt comme a la suite d'un kat de mal /epsie /are& on plutat crepilepsie meconnue et qu'il eat irconvulsif».
Unul din fenomenele consfante care se (Amery& responsable. Un medicin ..cloit goujours y Tenser quand'it et
dupa accesele de epilepsie larvata este (tine diminuation en presence d'un crime insoliten ( 1s), - -.
notable de l'energie motrice». oL'epuisement de ractivite
1 , , Autoru nostru pen t ru a combate ipotesa ca. faptul lui -
psychique consecatif, aux paroxysrnes se presente a tons lea Ispasoiu ar if resultatul unel deseareari cerebrale a epilepsieT `
degres, depuis rhebetude legere jusqu'a la stuPeur» (1°). larvate rnai invoaca si urmatoarea argumentare : «Dad. in-
0 aserneirea deprimare si torpoare letargiea s'a putut observa tr'a dever ar II lost vorba de o descareare cerebrala a instinctirlui'
si la soldatul Ispasoiu dupe comiterea crime. D-rul. Voisin, set criminal, aceasta putea sa aiba loc mult mai- lesne feta
asupra caruia vonn revehi, atribue aeestui fenonaen o irnpor- de unul din oamenii 1,61, soldati ca si el, de cat fate de 'aceia
tante. capitala ; a Ce sommeil et cette h,ebetude, zice el, sont contra carora credea el ca are un resentiment oare-carei,
un indice (Pace& opileptique larvee» (11) A utorul nnstru Inge,' El bine, pentru a resturna si aeest argument al autorului,
cu obisnuita D-sale fineta, observe cä in acest Limp Ispasoiu, vom demonstra imediat cé eruptia epilepsiei larvate poate
«fatea pe rnortul in scop de a mistifica poote pe eel din ju- avea loe si fate de acele persnane contra carora criminalul
rul sell, cu gandul, de sigur, de a profita de cel mai mic nutrea de ma! 'nainte un resentiment oare-care ( 14). be
moment de neatentie pentru a se face nevezut». , almintrelea aceasta e si natural sä se intample, pentru ea
Fostul profesor de medicina legala din Paris, Ambroise, precurn am vezirt Mai sus criminalul pnate avea eplei-
Tardieu, vorbind de epilepsia larvata zice, intre altele, ur- dad nenient Conscience du caractere criminel ou reprehensib l e
rnatoarele : aNu arare on se intalnesc epileptiei de un caracter de ses actes ou moment merne oil il ' les comin3ta, apoi
i de o alura cu totul deosebita. La unit din el, si acestia este foarte firesc ca in acest moment fatal sa-I vie in minte
alcatuesc casurile cele mat interesante pentru un medic legist. tocmai persoana contra careia are ura, si sill' desearce aepilepsia
este caracterisata printr'o impulsiune instinctive sup , a at furia de care a stapanit. In aceasta privinta d-rul
iresistibila, printr'un act subit, brusc, prin acea ce se numeste J. Voisin observa : «Mais le cas petit hien n'etre pas aussi
un ictus; si and no gandim ca se poate foarte bine intamiila facil a demeler. La victime eat un ennentie personnel du
ca un asemenea act sa constea intr'un omor neasteptat, de criminel, gull a parfois menace et diverses reprises ou
,i ucigasul n'a dat nici inainte, nici dupa acea, ale moindre contre lequel il petit avoir des griefs serieux. Le me lecin
..
asemenea - signe &alteration fa des facultes mentales» ; pie legiste, dans ce eas, est souvent tres embarrasse et il sera
pot cu 'drept cuvent cletermina in spiritul magistratului. d'autant plus embarrasse pie le onalade se rappellera les
ales plus doutoureuses perplexitees». «C'est a l'expert qu'il faits qui se sont accomplis II faut dans cc cAs bien peser
appartient de lea faire cesser ; c'est la le grave et difficile ,
(0) Vezi Gliarcot et Bouchard, Traite de Medicine, vol. VI , ( 1!) Vezi Ainbroise Tardieu A ''tudes medico-le g ale . 31,1r la f olie ,
pag. 1311 si urm. D-rul M, I. Falret a descris sub denumi- Paris, 1880, pa P g. 139-143
rea de Epetit mat intelectueli si egrand mai intelectuel, accese (13) Veil Dr. Jules Voisin L'Epilepsie, Paris', 1897, pag. 99 si
epileptice de asemenea nature, uncle clurand numal cate-va momenta urm. 407, 408. Pe autoritatea acestui savant s6 razitruit si Lombroso.
allele putand se se prelungiasce in decurs de eate-va oare. Ibidem, (14) In fapt lase se el:instate. ce Ispasoiu nu putea sit alba repig.
1312. . , sentimente speciale contra victimilor sale, cad acestea nicT o
(11.) Vez1 D-r Jules Voisin, L'Epi/epsie, Paris, 1897, pag. 103. date nu i-a apticat vre.:o ilecteapia, . . .

CURIERUL 31.1DICIAR No. 79.--Dum1neca' SO Noetnbrie 1903 677
1 acts en lui-meme, bien determiner les phases du crime et
nnontrer les symptOmes physiques et psychiques qu'a presentes
le male& avant Pexecution du crime. Il faut se rappeler
que Pepileptique_est un etre degenere mental et qu'il peut
avoir agi par le fait de cette degenerescence. L'ictus epilepthine
Ate pour lui l'excitant qui a pousse au crime au lieu
d'etre l'alcool, cOnime eela se volt chez certairis sujets Tine
veritable obsession, avee angoisse, pourrait exister avant l'exeeution,
cornme cela se voit dans certains ' cas pour le suieide.
Tin crime commis dans ees conditions ne petit attirer
lea rig ueurs de la loi. Le malade n'est pas responsable ;
mais comme ee malade est des plus dangereux II faut le tenir
enferrne, dans un asile ( 15 )
Profesorul facultatei de medicina din Paris Magnan. unul
din eel- mai marl psihiatri aetuall din Franta, sustine de asemenea
cA atacul epileptic poate avea loc fara nici un fenomeir
fitio exterior (troubles vaso-moteurs). «la decharge epileptique,
dans ce .cas, ne frappe que les centres superieurs purement
psychiques, de Pencephale et ne donne lieu a aucun trouble
inoteurs. Individul presinta «une gran de irritabilite et peuvent
se livrer a des acts de violence dont, dans une cetaine
nnesure, ils apprecient la valeur, sur des personnes aontre
lesquelles its nourri9saient des idees de haine et de vengeance.
. .,Ce Mire paroxystique arrivant seul, sans Pepperell
ordinaire des phenomenes physiques, constitue Petal designe
sons le ,nom d'epilepsivlar vac, il se developpe brasquement
et cesse aussi avec la meme rapidites (1 6).
D-rul Ai Ball, profesor la aceasi facultate i membru al
Academielide medicina din Franta, descrie de asemenea forme
des' epilepsie larva ta in care indivizil stint stapiniti de idea
persecutiel, se cred nenorociti ails ont des ennemis partout ;
ils sont mechants et raneuniers, enfin us subissent des impulsions
subites qui les poussent au meurtre, a l'incendie ou au
suicide. (Ine fois lances, ils agissent avec determination. frappent
4 coups redoubles et font plusieurs victimes. C'est lã suivant
Falret,untrait earacteristique qui petit avoir une veritable..importanee
au point de vue de la medeeine legale» ( 17).
Aceleasi conclue asupra epilepsiel larvate le pune cunoscutul
psihiatru D-r . Ch. Fere, care s'a ocupat special de epilepsie,
si care, de si in, lucrarile sale se refer& la antoritatea lui
Lombroso, totusl nu poate ft banuit de partisan al scoalei
positiviste antropolcgice penale ( 15).
Dr. A. Riant, vorbind de epilepsie intre altele zice
En effet, ne sont pas epileptiques seulement ceux qui
ont des attaques convulsives a grand tapage et dont tout le
monde pent etre temoin. De ceux-la, deja, le nombre est
hien considerable ; mais ii faut aussi tenir compte de ces
varlet& de la maladie, bien plus nombreuses encore, dans
lesquelles les grandes crises font defaut, oubien n'apparais9ent
que -la nuit, et ne mettent pas le rnal en evidence et n'ont
pendant des annees, d'autre temoin que le malade ; enfin, il
faut songer aux cas oh, chose plus etrancre encore,—le malade
lui meme ignore Paffection d'ont ii est ateint. C'est pour
indiquer ce rapport suppose que Pon a groupe ces faith sous
le titre d'epilepsie larvee».
Despre indivizii atinsi de aceasta infirmitate, autorul zice
cá pot trece cu repeziciune de la o stare normala la alta
anormali,—ah,ier inoffensifs et responsables, se montreront
domain eriminels» (P).
in fine, pentru a curma discutiunea, care ar putea fi foarte
(15) Vecli Jules Voisin, opera citata, pag. 409-110.
(16) vezi Magnan, Lecons cliniques stir l'Epilepsie, Paris, 1895,
pag. 28, 29. ,Ces caracteres du Mire Opileptique zice autorul
sant des pulus important s au point de vue de la medecine legale,
puisqu'il excluent toute idee de responsabilite,. Vezl pag. 45.
(17) Vezi B. Ball, Leg)ns sur les Maladies mentale s, Paris, 1890,
pag. 631, 632. .Notons enfin, zice autorul, que cette forme de
Mire atteint surtout de jeunes sujets ages de dix-huit ou vingt
ans Quand un crime est conunis par un epileptique qui n'a
jamais ofrert aucun signe d'alienation mentale, le meclecin legiste
peut se demander avec raison si le criminel est responsable,,
pag. 735. ,-
(18) vezI Ch. Fere, Les Epilepsies et les epilepiiques, Paris,
1890, pag., 236.
(12) Val A. Riant, Les irr'esponaables devant la justice, Paris,
lung, daca am cita pe to autoril francesi, car aü deseris
epilepsia larvata si manifestarile e erhninale, vom aminti
numal ca la congresul de psihiatrie din Bordeaux, tinut acum
cati-va an in urma, la care au participat cei mai marl
psihiatri i neurologi, s'a adrnis in totul problema epilepsiel
larvate, ca .o forma pitoloo'ice special& a epilepsiei proprifi
zisa, caracterisata m ii aLes prin impulsiuni instinctive
iresistibile (so).
Dintre invatatil germani ne marginim a cite pe Eulemburg
(21), Schule ea). Krafft-Ebing ( 28), Hofmann ( 24) .31
Kraepelin ( 25), earl s'an ocupat de caracterile patologice ale
epilepsiei larvate, dintre cari cel mai principal, dupa parerea
lor, este lipsa de resistenta a pacientului fatá de irnpulsiunile
sale interne, din care causa acesta se poate cleda adese ori
la acte reprobabile si criminale. Acesti autori afirma cä epilepsia
larvata, cele mai de multe oil, nu se manifest prin
nici tin simptom -exterior, de ca-t-doar cel mull prin mid
convulsiuni in timpul noptel, sat prin incontinonta urine):
Una din trasaturile caracteristice a acestei maladii este si
acea ca., in urma acceselor, pacientul cede inteun sorrin letargic,
care, dupa Krafft-Ebing, poate dura de la 1-20 zile.
(La Ispasoiu acest somn a durat veo 3 zile).
Dintre englesi vom cita nurnai pe Clauston (26) pe ce-
lebrul Mandsley (27), pe a carui autoritate se reezema si
Lombroso. *
Dace' precum am vezitt, epilepsia larvata i manifestarile
el criminale este o chestiune adrnisa in'mnod general si definitiv
in stiinta moderna, apoi poate vedea in ce eroare
mare cade autorul nostrp, impreund cu to medicii
cu care a avut onoare sä discutes, dud Minn& ca teoria
acestel maladii ar fi cu totul isolate si embrionara. a aceracterele
ei nu sunt cunoscute Inca de cat pentru Lombroso
si alfi cati-va», cand, pe de alta parte, ne impute ca am aplicat
de piano ,la casul lui Ispasoiu o teorie neverificata
stinalificeste i lipsda de ori-ce utilitate practice.
Autorul, adresandu-se none, zice in aceasta privinta : «Cu
toiif tim ca basa dreptului penal clasic nu t absoluta
der a merge pane acolo in cat se' admitem ca absolut exaete,
ca perfect verificate parerile unora i altora ni se
pare , ca nu cadreeza de loc cu un spirit de cercetator».
De este data, fara sá inasprirn limbagiul i utilisand numai
argumentele de polemic& ale autorului, ne perrnitern
sal intrebam : cul oare se poate in adevUr aplica o asernenea
caracterisare ? Noire, care, basandu-ne pe ultimele date
ale stiintei, am incercat sä elucidam un caz criminal enigmatic
prin ajutorul unei teoril, ca aceea a epilepsiel larvate,
admisa in esenta el de aproape unanimitatea autorilor, saü
domniei sale, care afirma lucruri neexacte, luandu-se dupa
spusele aunora si .altoras, fara sã le controleze catusi de
putin .? Procedure d-sale oare acadreaza cu un spirit de
cercetators ? Las pe onoratii cititori sä judece.
1888, pag. 54 sl urm. Despre soldatul Ispasoiu s'a i afirmat in
cursul procesu1u cLt ar suferi de oar e cart accese naiel convulsive
noaptea fn timpul somnuluf, cea ce, precum vedem, constitue
un simptom caracteristic al epilepsiei larvate.
(20) Dintre rapoartele earl presentat la congre in aceastA
chestiune, a fost mult apreciat ace! al D-r Parant, Les impulsions
irresistibles des opileptiques, impulsiunl pe cart autorul le descrie
ca manifestari a epilepsiel larvate. Tot in chestiunea epilepsiel
larvate se pate consulta Inca H. Dagonet, Traite des Maladies
mentales,_1894, pag. 479; Trousseau, Motet, Morel, Legroux
altif. In special Legrand de Saulle in Traite de medecine legale,
1886, pag. 8O i urm. i in La folie decant les tribunaux, se
ocupd de casurile de expertise medico-legale la earl ati dat loc
chestiunea epilepsiei larvate.
(21) Eulemburg, Real encyclopodie der Gesammten Heilkunde,
1889, pag. 418.
_ (22) Schille, Traite des maladies menttiles, trad. par Dagonet,
pao.. 251.
(23) Krafft-Ebing, Traito clinique de Psychiatrie, trad. par
Laurent, pag. 581
(2) Hofmann, Lehrbuch der Gerichtlichen Medicin, Leipzig,
1895, pag. 934.
(25) Kraepelin, Psychiatric, Berlin, 1899, pag. 486.
(26) Clauston, Mental Disiases, London, 1898, pag. 438.
(27) Mandsley, Le crime et la folic, trad. par Germont, 1883,
gag. 162-165.

. ..
-
,
1
:678 ., - tURIERUL . , . 'JunrcIAR, No,. . 79.--,-Dutnineca 30 Noembrie 1903
...:................,.,......i............,........,...,..,...........—...... , , , / .,
, . , . - -- - , . . .._
. .
Tinand seama de eele etpuse mai sus, on eine poate vedea du,sdIn acelas timp naes . url de internarea lui Intr'nn-ospieia. '
cat de putin serios si de neintemeiat este,si ultimul. argument .' . Nu credem ma i nemerit a terrnina articolul nostril de cat
al autoruluT, anume ca teoria precomsata de .noi in casul prin cuvintele aceluias Meting. la ,Cati se- refer a autorull
sOldatului Ispasoiu, ar if slipsita de interes si de "utilitate ((In chestiunile practice; in call. e. sigur ek . ceva e de ,fae3ita
practiea D. , ' ' ' 0 in care nu- i vorba de cat -def' a -se sti ee - e de facut..na4
, ,Penalistir
, .
earl' cornpun «Uninnea interpationala de drept de aju ns a Inlatura ca 'fii nk ,falsa indicatiune.a .positiv,4 dat#
ilena. lD opiniunde carora autorul declara ca le insparteirlte ' de - un altul ; trebue ca sä -se inlocuiasca 'cu, alt ceva'D..
in totu/,
.
or cat de scrupUloSi sUnt ei in apreciarea chestiunei
Vespaslan - Erbiceants. ,
eulpei, a imputabilitatei si a responsabilita.tel penale, totusi .
'
.
- .,
, ,
, ,._ .1V1agistrat, - Ias1.nu
merg nini o data eu consideratiunile lor de ordine prac- . - ,_......_,*,,,,,,,, :,...
ticä . paha acolo, in eat sä .afirme, precurn face autorul nostru..
. ..
ea clear daca s'ar dovecli .a un individ cum ar fl de pilda . JURISP.RUDINT . : . . -11, BO MAN- I
soldatutIspk§oiu,_ a comis faptul sed intr'un moment de epi-
,
. , _____ . , .. -,
lepsie larvata, si deci ar fi iresponsabil, totusi bine si juridiceste ' - ".' ' ,.. .: ,..
SI procedeiza daca e condamnat la munca -silnica pe viata. INALTA . CURIE DE CASATIE „ si TESTITIt, . Sect,!-1
- llustrul .profesor din Halle, Fr Liszt, care e sufletul Uni- Aucliehta de&;la 28 Septemb,rie 1 ,
unel irdernationale, si ale carid opere alcatilesc sinteza prin- Pre.sadentia,.D-lui..,CH ; :p .R.,E.REKYDE .presedint,
cipiilor preconisate in sfera acestor savanti, declara categoric Aurellu Urzied ett ,Consillut, de itiacintinci al Corpulutide avec*"
cä pentru ea un fapt sa poata Ii imputabil,.sa poata da loc . . . . , - . ,ditv: B ueuregi .., -. . . ,
la responsabilitate penal trebue neaparat sã fie comis de o
Advocati, --- . COnditiurii pentru exercitiul profesionel
. persdana in stare psiho-fisica normal Cum inh, zice el no- de advoeat --- Cetfitenia rotnatifi. - Romani de originii,
' tiunile de normal i anormal sunt relative: pentru ca sa
supusi a1torstate-(4rt 1 din legea pentru Constituirea
putem aprecia In care caz exista responsabilitate penala si in
- - .
care, nu
corpului de advocati ;- art. 9 din Constittitie): , , Y., 2.
trebue fara indoiala sä ne punern ia dur ent cu cele .. . ,, ,
din urma progrese si descoperirl stlintifice ale psihologiei si Nu pot fi ,inscrist in ,tablonl , de' advocaltfd. „e.
psihiatriei si sá studiem fie care caz criminal in toata origi- cdt .aceia cari, pe leingei -condifitmeer de a. fi
nalitatea lui. Scopul pedepsdi presupune cá condamnattil simteste,
ca si cei-lalti omen, r6u1 si suferinta ce i se inflige centiati satz doctori in drept; sunt 0 cetOterd rut
presupune cä condarnnatul. este inzestrat cu aptitudine nor- Tani, adicei acei ce ; 617 plenitudinea drePturitpr
naala de a se impresiona, de a se patrunde de motivele so- ctutle $i politice, ,.drepturi, cari.;, prin natura. Mr;
ciale ce i se sugereaza prin pedeapsa, si de a-s determina
vointa in conformitate cu eld «Firea unui psihopat. conclude sun! . iriererzte exercitiutui profestund de.aduocat.
- .. . , , , . , , -.
Liszt, nu e susceptibila de atari impresiuni si transformari ; ASt-fel,uru .Roman de origin:a, snpuin
-
,
set until.
sonsihilitatea ,si vointa IA, fiind in stare arormala, bolnava. all Stall , .cum sun! . manin Ruif . . Bas dartiia, . _.„ b, . , 4ahr . ....
nu pot fi snpuse actiundi psihice pe care tinde sä o exercite .1 ,
pedeapsa
su vanz a :,
a. Intre inchisoarea condamnatulut si isolarea Psiho- ' Macedonia , etc: nu poate eetercita pro7
, . ' .., .. . ,
patului este o deosebire radicala. care consta nu In resultatul fesiunea de advocat in llorncin ia; pina. 'ce ni, al ..,
Ica, final, diet' in ambele casuriSocietatea trebue pus a la aria- Wein' 1111 i se va firecunoScut catita tea de cetatearz .
post de un indivitl periculos. jar acesta trebue ptotejat fata
. . .2. ,
roman prtntr 'un vot at' Corpurtlor legtuttoare. -
de sine. insasI. Aceasta deosebird consta insa in mijloacele in- , .
trebuintate . .. pentru a ajunge 'in ambele easurt tinta,dorita, DeDiSitltlea 844/003. —;,ReSpins . , recursul fdP.tit.,
earl inijloace sunt tot atat de distincte ca si subiectele asupra
cator le aplicam. In primul caz Intrebuintarn mesuri pe-
de A.ureliu Urzica contra .,decisiunel Curtil de .apol
--- -
dagogice, in al 'doilea-inedicale ( 28). ' din Bucuresti S. III ck'NO. 1'1.8: 1 90, '3i ' Iri -roces f',.. ' . :Qp. '. ..
‘Ori-eat. am fi siguri de nocuitatea (!) sociala a lAnu T indi- Consiliul de dis .ciplind al Corpulul, de a vocati
vid si ..de temibilitatea (!) pe care o produce in ,jurul soil din Bucures11.,
(expreSiile autorului), o data ce representantil stiintei decid - . .
ca densul este in stare psiho=fisica anormala cä e irospon- Curies, . - - " , : , f-. .
sabil, cel mai simplu principid de dre p t a 't e. eel 1 ma " e I emen ' Ascultand eitire4 rUpOrtului., Meat in cauia de, (4.4
... , . ..
tar sentiment de bun simt ne spune ca trebue sane gandim consilier C. C. Steffinesen,.; :, . . , .., ;
a4 elirnina din societate printeun alt mijloc. do eat prin a- Pe recurent iii'desVnitarea inblivercir de'casare.. ,
oel al muncii silnict pe viata, al ocnei ( 29) Si-Corbil nostru Deliberand. . . ., .. -.
penal nu ne Impedeca de loc sa facem aceasta.
Asupra mijlocului .ell tasare ,iPPOcc!1 iOli_72.1,eituarea CU-
In - Franta . , al . care Cod penal a servit de calauza legiuito ,prindere : . _ . ,— . .. . . .
rnlni nostru nu o data instafttele judeeatoresti at dat ordo- .Violarea. art. 1. din legek-pentru .constitnirea excrpillut de ayonante
de neurrnarire, ail pronuntat hojariri achitatoare in eAti, de oare 'ce'ed'fiind licentiat in drept ad ta. facultatekdin -
casurile acelea, in carY s'a constatat-ca inculpatul a cornis
Bucuresti. si Roman de origin, am drept de a fi inscris inuta- , -,
faptul sett sub impulsiunea iresistibila a epilepsiei larvat
bloul cornului dealioda: tt. . . .
e, luan - . . .. . . - -
Avend in redefe decisiunea supuSfi. recursulur, Prin
(28) Vezi lucrarea noastra Co nceptia sobiologied a dreptului penal, care Curtea de fond,' statuand i a. anel asupra' cererei
1898, pag. 40 si urm., in care analisarn teoriele tut Liszt. recurentulul Aureliu - Uric a de a* fi' inseris in tablotil
(29). A-utorul, in multe tonna a artinolului sed, accentueaza ca. corpului de avocatt din judetul lifov, a respins aceast§
Ispasoiu este (lin criminal dintre cei mai periculosi pentru so-
_ .
nietate,c, ca. le un inirnid al elf, a rdesfasura o mare perversie('
re re pe molly a numitul nu intruneste . tote . candl-
, ,
tate in actiunea sair ; nicaert lasa nu ne spun e rnotivele pentru tiunele cerute de art. 1 din sus citata lege intru1 cat
cari, considera -pe Ispasoiu atat de periculos. Din examenul sta.- de si Roman de origin§ (nascut in Transilvania), nefiirtd
re i sufletesti presentat de .autor, s'ar parea eä resulta tocunal con- insa-si cetatean roman, nu 'poate fl inscris in barofi;
trarul, anume ca inculpatul a comis crima Unpins find numai Considerand CA din dispositiunele art. I din legea -
de severitatile si de reui tratament ce indura in casarma, deci pentru constituirea corpului de aVocati result,fi cfi nu .
criina lui ar avea ca mobil rasbunarea. Daca aceasta ar fi ade- pot 11 inscrisi in tablofi de cat , aceia cart, pe langa con- .
v6rat, atuncl o data Isptisoiu scapat de rigorile casarmei, care-I ditiunea de a fi liceotiati safi doctor i in drept. sunt ,si
-exaspetase, ce enocuitate sociala. ce atemibilitates mai putea
.
cgtrtIteni romani adica ace ce ,.au plenitudinea drepel
inspira? Autorul nu pate esi din ' aceasta dificultate, de cat ' -
adrn" itand ipotesa ca. Ispasoiu, find intr'o stare anorrnala si ne- lor mule si politice , drepturi can prin natura lor
putend resist pornirilor sale subiective perverse, chiar daca at sunt inerente exercitiulut profesiunel de- avocat ; '
if scapat din casarma, tot r6mane periculos pentru societate, cea Considerand ea, ast-fel find, cu drept cuvent Curtea.
ce tome suslinnm not. ,. . ' de frond nu a primit cererea recurentalui Aureliu Ur-
.. ,

ettffititti; itibitiAtt, No. ' _—Dnnnnec ONoembrie 196g 690
. . .
,
ziel de a ifinserii In tablour avrieatilor, intru cat numittil'
de si Roman de origin§, n§scut In Transilvania,
no a obtinut exercitiul drepturilor politice hi conformitté
cu ditpositiunele art. 9 din Constitutiunea de la
196, dupa care Romanul din on ce Stat, fAra privire,
cAtre loculnascerei sale, ,poate, ()Mine drepturi politice
printeun singor vot al ccirpurilor, legiuttoare, lArA indepliniree
forinalit§tilor natnraliz§rei.
1),'entru aceste motive, Ctikee, respinge reotirsul, etc.
observatia care insoteste decisia Curtei de
casatle, pronuntata in sectii-unite, pu bl . tea t mai , la
vale tot in aceSt- nuttier. (N. It.)
INALTA CURIE DE CASATiE $1*JUSTITIE, sect.-unite
Audienfa de la 9 Octonihrie 1903 =
PreSedenfia D-lui C.' E. SCHINA, Prim.=Presedinte
Sita §i Velisczrie Leontopola cu Ecaterina Racoviceanu si Ero-
. ' dtada Ionescu., .
,
Proprietate ruralA. Conditiuni pentru a dobAndi
prOPrietete rurel§ 'in -:Romania. --- latelesul cuVentulut
de' i(Romanbj: din *art.' 7, .par. .V din ..Constitutie. — RomnI
ce fac parte 4in Statul ,romen sail St- Komant de
origin§Ins§ su,pusi alto.r state strAine.,— (Art. 7, 9, -,10,
30' si 133 diii Conktittitie'; art: 2 din' iegea de 1a3 Apritie
esupre p fl.r t§lti itia obit re re. In "Doh tog ea )
rOnuiaiX ee lac parte,- 'din _Slcitut roman pot
dobendi in Romania, nu qi, supusii
statelar .straine,ce sunt de angina romanci, eaci prin
euventul. de c< Romani>) intreimin fat. in art. , 7, paragrafurr
din' "Con- atitufiti ne, legiuitorul nu a inielcs
de 6cit pe nalionalit romcN, wheel pe 'eel ce .fae pane _
din S'tatul,-roman:
Decisitinea 1 ,0/903. Respins ca neintemeiat
motivul Ii trimis hi cercetarea sectiunilor-unite,
In urma recursulut facut de Sita si Velisarie Leon-
,
toPolu in contra decisiunel Curtei de apel I3ucuresti
. Sectia . III No; 15/903 (*), data in procesul
cu Erodiada N. Ionescu si Ecaterma Racoviceanu
Cu rtea,.
Aecultanct citirea raportulul fAcut in causA de d-1
consilier Ciru Oecononiu ;
Pe advocall Take Ionescu i 11/11 Sipsomo (senior)
in . desvoltarea niotivutul de casare ; si
Ped-1 advocat D. N. Coma din, partee intimatilor
in cOrnbeterI ;
DeliberAnd,
7 Asa pra niotivnlal de 11 casare :
imajoritatea Cmlii hotdrind Sita . Leonto.polu, roroancd -de
iia§tere, fost In drept a cloberidilarin donation° irnobile nu
tale In plind proprietate pentru. 410t1V111- cd, in, tirnpul donatiunel,,
a fost cdsatoritd cu'A. Tornan,- din alt stat,,interpreta: red si
aplied gresit art. 7 § b comb.. _en art. a si 13 , al Constituttunel.
ant. 2 al 'legal din 3 Aprilie 182 , Pentru regillarea proprie-
tdtilor rurale din Dobrogea,.
.
Avend In vedere cä .Site. Leantopolu a fost chematA
jitdecata pentru ce tat§ Cu ea sa seanuleze, in virtutee-
att.:7 al. 5 'din Constitutie, donafiunea a done imObileTurale
,situate in Romania; 'donatiune ce dense'
primise pe'cand se afla eakatorita bu Velisarie Leon-,
topolu, macedonean, supus .strain ;:
Ck...pentru.. a -respinge acettata a,ctiuxte, Site Leon topolu
. a invocat, ca prin mijioc dereparare, cA atat ea -
cat, si Sept! el stint romanl ,de onigina i prin urinare,
dense .era in drept de a -clobiudiimobile.rurale in Romania,
, tnljtoe de a fie rare cc a,. tost, respins de Cu rtea
de ape! din Bucurestl, ca dend o interpretare éxten-
se valea publitiiii hi Citrieria. ;Itailciar No 32 die 1903;
siva cuventulul de Romani coprins in sus-mentionatul
text de lege, si contrarie intentiunel legiuitorului ;
_ Avend in vedere ea din acest punct privire find
formulat si discutat in sedinfa motivul de casare supus
acestor Sectiuni, remane ea Curtea sO stabileascA
care este intinderea ce ,legiuitorut a inteles a da cuventului
de Romani intrebuintat in art. 7 al. 5 din
Constitutie, Si dee§ ,imobilele rurale din Romania pot
fi dobendite nu nurnai de Romanii ce fac parte din
Statut roman, dar si de' supusi statelor straine, ce sunt
de origina romana ; „
Considered cä legiuitorul din ConstituantA, dominat
de ideia ca teritoriul unui stet formeazA baza suvera='
nitetel nationate, s'a ingrijit de a nu !Asa sa treacA
prop' ietatea ruralA in mainele strAinilor, i , pentru a
atinge acest scop, el a c§utat sá feed din dreptul de a
dobendi proprietAti rurale un atribuit esclusiv 'al nafionadlor
ronifini ;
Considerand CA prin cdventul de Romani, intrebuintat
in su&-mentionatul articol, legiuitorut nu a inteles
de eat pe acel ce fae parte din Statul roman, aceasta
resulta nu numal din faptul cA un stat, cand face legi,
nu are. in veclere de cat pe supusi set i interesele lor„
der Inca din desbaterile ce s'ati urmat in ConstituantA -
cu ocasia votArii acestei legl si din chiar diferitele ar- . ticole din Constitutiune, in care intelesul, ce legiuitorul
a volt a da cuveutuluI romani, reese intr'un mod
neindolnic ; _
CA ast-fel prin art. 10 din Constitutie legiuitorul dis- -
pane «ce - toti Romanii sunt datori a contribbilArA deosebire
Ia dArile si sarcinele publice, ea el singled sunt
admisibili in functiunile publice civile i militare)), iar
prin art. 30 legitutortil, pedepseste cu pierderea nationalit§teI-
pe tRomanit care tarA autorisarea guvernutui
accept§ un serviciti intr'un stat str§in».,fle unde ressuite
invederat c§, prin cuventul Romani, legiuitorut
intelege a vorbi de cel din Statul roman, cad, nu este
admisibil de a presupune ea legiuitorul nostru ar fi
inteles sa impuie la nil pe supusii until stet strAin, fie
el chiar de originA romanA, sati sA 'I pedepseascA pen:.
tru ca ati oetipat funcliunl in statul, din care el fac
parte ;
Considerand ca din dispositiile art. 9 din Constitutie,
cat si din art. 2 din legee de la 3 Aprilie 1882 asupra
propriettiteFimobiliare in Dobrogea, nu se poate trage
nici o conclusie decisivA in favoarea strAinitor de originA
roman§ ;
CA, til hdever, prin art 9 din Constitutie, legiuitorul
n'a voit de cat a inlesni impamentenirea stramilor din
accesta categorie, ecordandu-le dispensa de stagiti.,
aceasta dispositie de favoare constituind o derogatie la
dreptu I Cornun, nu se poate aplica de la o materie la alta;
C§, de asemeiiea, Constitutia ne find obligatorie pentru
Dobrogea, ast-fel precum resultA din ehiar art. 133
ale Constitufii, legiuitorul a putut acorcia strAinilor de
origina rornana dreptul de a dobendi imobile rurale
in Dobrogea sub conditiunea numai de a se lepad.a de
protectiunea strainA ;
Considerand ca, pe langA acestea, 'dacA War admite
cA strairdi de originA roman§ pot dobendi itnobile rurale
in Romania fare' vre o altA condifiune i numal
In virtutea acestei catnap, loath* solicitudinea legiuito-
. ruin! de a p§stra proprietatea rurala in mainele Ro.
manilor ar rernanea fare efect, cAel neesistand.nicI un
text de lege care se reglementeze modul i fat§ cu eine
are sa se stabileascA orgina acelor strainI, si care sa
arate autoritatea competinte de a face o asemenea ve.
rificare de titturl, dispositiile restrictive ale art. 7 al...
5 din Constitutie ar deveni ilusoril, si numeroase fraude
s'ar putea produce Cu inlesnire, ceia ce ar contraveni
)scopulul legei;
Considerand cA aceasta find interpretarea ce trebue
a se da cuirrtulul de Romani din sus-metitionatul ar-
_ticol, mcitiv 1 urrneez§ a se respinge ca tie intenneiatl
Petttru;aCeste motive Curtea, reaping°, etc,'

ObServatie. —
Prin.
/0.—buminetiiô Noembrie 100S
o d.ecisie, proilunta,t4 In curam, pentru-ca,' nu am vorbit In cleert. Prin
sectiuni unite i criticata de nol (9, .Curtea de cuvintul «Romani)), de care se serveste art. '7 din
ca,satie hotarise Ca dreptul de a dobindi imobile - Constitutie, legiuitorul constituant nu a putut Inrurale
in Romania este un drept civil jar nu po- telege, In adever, de catpe cetatenil Statului roman,
litic, §i Ca acest drept apartine i Rornanilor din adeca, pe Reel cart se'bucura,' de exercitiul
alte State, supusi unel dominatiuni straine ; inainte turilor politice in aceasta, tara,,nu insa i pe acel
chiar de' a fi indeplinit formalitatile recunoasterei, de origina, romand, cari priniforta, brutala ati fost
prevecluie de art. 9 din Constitutie. deslipiti de la sinul nnamel - lor si earl zac -sub
Afa,cerea fiind trimea,s5, inamtea, Curtei din Bucu- dominatiunea straina.
resti, aceasta Curte, spre onoarea, el, a regpins cu Daca, acesti Romani uitat Inca limba pe
drept cuvint teoa,ria stranie preconisata de Inalta care o vorbeau parintil lor ; daca el mai simt Inca
Curte (2). inirna lor batend pentru pa,tria stramoseasca', ; d.aca
Comentand aceste cloue decisil contradictorii, el mai simt Inca sadeverat rornaneste_ si ati-aspiscriea,rn-
urrnatoarele rinduri, pe care luarn liber- ratiunile neamului nostru, DU au de cat s, vie
tatea de a le reproduce aci din nog: la not Tara le deschide bratele primeste cu
gAvem convingerea ferma cä jurisprudenta con- bucurie, cu-toate-ca, el aü o misiune sfinta de
sacrata in cbestiunea ce ne preocupd, de si in indeplinit pe pamintul negru al strainatalei : acea
sectiuni-unite, nu va fi impartasita .de cele-dalte de a pastra neatinse limba, religia si sentirneninstante
judecatorestl. Se poate cbiar ca insa-Si tele rornanesti, pe care paganil ce cucerit
Inalta Curte, cu alta ocasie (3), sa revie la ade- voesc cu oni-ce pre t a le distruge.
veratele -principii. Sunt destule exemple in a,nalele Curtea de casatie facend uhsdra,van mea culptvf
jurisprudentei. N'au trecut doI an. deicand scriearn a consacrat de asta data a,deveratele principikre-.
aceste rinduri, „si cele ce prevedeam s'ati Intarnplat. cunoscend insa-s1 greseala sa anterioara. Ac,ebta
Vom valea daca §i Inalta Curte va presista In Ii face onoare. Eroa,rea in care pica,se Inalta Curte
jurisprudenta, sa din 1901. Asteptcim cu incredere ; la 1901 nu trebue sä ne mire, cad suntern cu
adeveratele principti triumfci in tot-dea-unaD totii oarneni, i prin urmare, supusi greselelor.
Ei bine, nu ne am in,salat; adevera,tele principii Homo sum, hamarzi rzihil a me alierzurn puto !
aü triumfat, §i Inalta, Curte casat insa-§i de- D. Alexsiradresco
A
cisia sa anterioara,' din 29 Noembrie 1901.
Nu vorn reveni asupra argumentelor ce am INFORMATIUN I
invocat la timpul oportun spre a resturna solu-
tia admisa atunci de secttunile-unite ale Curtei Primul nostru redactor c1-1 1. N. Cesarescu ne trimite urrna-
de ca,satie ( 4), pentru-ca ele sunt destul de cunoscute. toarea scrisoare .careia cu sincera mahnire 'I dam loc In co-
loanele ziarulut .
Am d.ovedit, in adever, cä atat din litera art.
7 din Constitutie, cat si din discutia a,cestui text Domnule Director,
resulta cu prisosinta cä dreptul de a dobindi prin Ve rog a se insera in,,cel mai apropriat numer al zia -
ori-ce
cc dirigiali, ea me retrag dintre m embr n colaboramod
pamint rural in Romania, este un tror u i acestui ziar.
drept politic, dupa cum este acela de a fi alegetor, ifotivez aceastet retragere pe ocupafiele
.
mele, earl me
functionar public, de a exercita profesiimea de impedicd ,,de\,,a ye da un concurs eficace. §z starunor..
Primift ye, rog Domnule Director, astgurarea conszderaadvocat,
etc. ( 5), i avem satisfactiunea de a vcdea fielor meie.
cä toate argumentele noastre atI fost a,dinise prin 1903, Noembrie 25 I. N. Cesaresou
decisia rernarcabila ce publicana asta,'41. Ne bu- °
.
adanc Suntem sincer mahnip de aceastg. Itnprejurare,
care ne lipse§te de coneursul unui real i valoros talent, ciar tie
(1) Vecli Curierul Tudiciar din 1902, No. 1. care atunct and dulmana de vreme 'I va ingadui, speram
(2) Curierul Tudiciar din 1903, No. 31 (cu observ. noastra). dorim din tot sufletul at revedea aparand pe arena scrierilor
(0) Nu puteatn sä prev6d cä Curtea de casatie era
jurisprudenta sa, chin In aceea§1 afacere, dupti cum s'a
sail
Intamplat
schimbe stiintifice In care d-1 I N Cesarescu s'a aratat un mare
in specie.
luptator.
(4) A se vediea aceste argumente in Curierul Judiciar din 1902,
No. 1 §i din 1903, No. 32. Vedt §i articolul dalut D. N. Comp, pu- numinee4 30 Noenorte 1903 vs attea be In Palablicat
In Curierul Judiciar Odin 1903, No. 32, care, alaturea cu tul justitiei, sala cur -VA cu juratT, la ora 211 2 p.m
not, a sustniut aceeast teorie. Curtea de casatie admisese ea COD
insti§I, ferinta adtveai tlor.
la 1891, modul nostru de a vedea. Conidderentele acestet . a
decisiunt fost reprodiuse In observatia ce am publicat In ll—ntI adiroca a tl sunt rugatI a asIsta 1 a eon f er n tit
Curlerui Tudiciar din 1903, No. 33. Vcj hi acela§T sena sea
tinta. Trib. de Suceava, publicata In Curierul Tudiciar, loco. cit., D-1 Riveanu, inekasatorul nostru pentru provincie, aflandtia.80
prin care Tribunalul a pus cu drept cuvInt in principit c6. un In Oltenia dupa incasarile ziarului nostru rugam cu
preot din Bucovina nu poate dobi ndi pamen
toata
an n a fost recunosc t rural in Romania, . deed calitatea sa de Rom' inEistenta i se da tot concursul pentru,ncasarea k abonaL
. ata de corpurile legiuitoare.
mentelor datOrate, care se pot achita §i prin mandat po§tal
(5) A se vedea in aceastadin urinti privinfti decisia Casatiet s-a direct, pe adresa d-lui Cadreanu, proprietarul ziaraluI Curiend
I, din 8jate,..1229.92, publicatti tot la acest numer. Judiciar, 1a Bucureqti.
Ilporgaila Zhingal CURIMIL JUDICIARp Ste, Carol 19, Boeureftl— Proprietor ion & Codrtanee04, 4280

ANtm XII, No. Ab On exemplar 56 bant id 4 becembrie 1908
Un num& vechl 1 led
CURIERUL JUDICIAR
DOCTRINA — JURISPRUDENTA — LEGISLATIUNE — ECONOMIE POLITICA-- FlNANTE
ABONAMENTUL
Pe an 30 lei; 6 luni 16 lei ; 3 luni 8 lei
Studenlii plcitesc pe jumetate
StrMatate : 40 le pe an, 20 pe 6 luni
Director : D. AL.EXANDRESCO
SIJMA R :
JURISPRUDENTA ROMANI
Curtea de captie s. I: Minist. de Finance cu N. G. Miereanu ;
Hem V. Hagiescu cu sotia ;
' Idem, i Curtea de ape! Bucuresci s. lit: Afrodita larca cu
soful s'dd pentru divort, cu o cbservatie de d. D. Atexandresco ;
Tribunalul Ilfov s. IV : Scharlota Reiner cu Ana VIcidescu,
Cu o Observatie 'de d. N. D. Chirculescu ;
Legea falimentelor : Raport dresat de d-1 judecator sindie al
trib. Iai.d-1 A. Negrescu, d-lui Ministru de Justitie ;
Informa01.—Bibliografie.
3IIRISPRUDENTA ROMANI
AP ARE
De doug.ori pc gullmUDI sub redactiuon Hu! °Hugel
Abonamentele se plates° tot-d'a-una Inante
1NALTA CURTE DE CASATEE i JUSTITIE, Sec. -
Audienfa de la 3 Septembrie 1903
Presedencia D-lui C 11. PHEREKYD E, Preoedinte
Ministerul de final* cu N. G. Miereanu
Contraventil la legea pentru infiintarea dreptulul de
— Contraventil la legaa pentru asezarea si administrarea
impositului bauturilor spirtoase. — Circumstante
atenuante. Daca sunt admisibile. — (Art. 3 ,3
legea pentru imp. beuturilor spirtoase ; art. 11 legea
licentilor ; art. 60 C. penal).
Aseme'riat art. 38 din legea pentru asezarea
ci administrarea impositulut asupra beuturilor
spirtoase, tribunalul nu poate sä micsoreze confiscatiunile
si amenzile de cede on vor fi tritemeiate
pe dispositille legei.
Ast-fel, in materie de contraverifie la legea
pentru infiintarea dreptului de licenta, dacd ame
nda data contravenientulut de Mire autoritafile
In drept este intemeiatet pe lege si in limitele
acestel leg!, tribunalul nu poate ca, judecdnd
apelul contravenientului, sa facet aplicarea art.
60 din Coda! penal si sá reducei arnenda la care
fusese osdridit contravenientul.
Decisiunea 346/903. — Casata sentinta tribunaluluI
Doti s. I Cu No. 27/903 dupa recursul
facut de Ministerul de finante in proces Cu N.
G. giereanu.
Curtea,
Ascultand citirea raportului facut in causa de d-1
consilier Ciru Oeconomu.
REDACTU Si ADMINISTRATIX.
BUCUREgI
11 — Strada Artel —11
In dosul Palatului Justitil
11 Pe d-1 avocat Giani, in desvoltarea tnotivuluT de casare;
Si
D-1 avocat Seimeanu in combateri ;
Deliberand,
Asupra mijlocului de casare inVOCCIi :
,Prin sentinta civila Nc. 27, a trib. Dolj s. II, constatandu-se
in fapt c5. N. Miereanu a vendut Fara sa aiba drept ksease decalitri
spirt si 8 litri at ast-fel a cazut in contraventie la legea
beuturilor spirtoase, totusi apreciind in fapt ca amenda de 1200
lel la care fusese condamnat e prea mare a ,redus-o la suma de
200 lei.
Tribunalul gre§it a aplicat art. 60 Cod penal, de oare-ce conform
art. 38 din acea lege an avea dreptul sa aprecieze i sti
diminueze amends la care fusese condamnat contravenientul
dee' a violat art. 38 din legea beuturilor spirtoase,.
Avend in vedere ca din sentinta atacata cu recurs
se constata ca prin procesul verbal dresat de controlorul
fiscal C. Tomescu, la 11 Aprilie 1902, si 4probat
de Ministerul de finante, intitnatul de azi in recurs N.
G. Miereanu a fost condamnat la 1200 leY'amenda Si la
confiscarea a 168 litri spirt, pentru ca a cazut in contraventie
la legea pebtru infiintarea dreptulul de licenta
prin f,ptul ca a vendut 6 decalitri spirt WA O. aiba
licenta care 0'1 dea dreptul a vinde bauturT spirtoase
cu ridicata intimatul Miereanu, facand apel contra
acestuI proces verbal, trib prin sentinta supusa
recursuluI, de si constata existenta contraventiei, gaseste
totusi, ca pedeapsa data este prea mare In report
cu gravitatea faptuluI, i ast-fel, prin aplicatiunea
art. 60 al. 7 din Codul penal reduce amenda la
200 lei;
Considerand ca dupli dispositiunele art. 38 din legea
pentru asezarea i administrarea impositului asupra
beuturilor spirtoase, tribtinalul nu poate sä micsoreze
confiscaliunile i amenzile de cate on vor fi internelate
pe disposiliunele lege ;
Considerand ca in specie amenda fixata prin art. 11
din legea pentru inflintarea dreptulul de licenta, pentru
contraventia imputata intimatului find egala pre-
11110 pentru un an al licente ce densul ar if trebuit
sa poseada, tribunalul nu putea gra violarea dispositiunilor
art. 38 sus citat sä micsoreze amenda internelath
pe dispositiunele art. 11 din sus zisa lege, si nu
poate I educe aceasta amenda prin aplicarea art. 60
Proc. cod. penal;
Considerand ca asa fiind, mijlocul de casare invocat
se gaseste intemeiat ;
Pentru aceste motive, Curtea, caseaza, etc,
INALTA CORTE DE CASAT1E $1 JUTITIE sIt
Audienfa de la 25 Iunie 1903
Pre4edentia D-lui N. MANDREA, Preqedinte
V. Hagiescu cu Ana Hagiescu
Divort.—Apel. Daca hotarirea prat care se (IA un
an de incercare este supusa apelului.—Hotarirea data
de tribunal dupa expirarea tumid' de Incercere,—Dacil

682 C1:111ItatIt, JUDICIAR, No. 86.---Joi 4 Decembrie 1908
este supus6 apeluluT. (Art. 241 si 212 Cod. civil ; art.
323 Proc. civil).
1. In materie de divort, hotdrirea tribunalului
care .acordci sofilor tin an de incercare, find. o mesurci
premergatoare admiteret divortului, asa cci nu densa
termina instanta, nu este supusd apelului.
2. Hotdrirea data de tribunal, in materie de divort,
dupa ce anti! de incercare a expirat si sotii nu s' ad
impcicat, este supusa apelului.
Decisiunea No. 310/903. — Respins recursul
facut de V. Hagiescu contra decisiunei Curtii de
apel din Bucure,sti, s. II cu No. 30/902, In pro-
ces cu Ana V. Hagiescu.
Curtea,
Ascultand citirea raportului fficut de d-1 consilier I.
Duca ;
Pe d-1 avocat Em. M. Dan, in desvoltarea motivelor
de casare, si pe d-1 avocat B. Cernea, In combater;
Deliberand,
Asupra inotivului de casare :
aiolarea art. 241 si 242 Cod civil; Curtea a violat sus citatele
texte de lege, de oare-ce conform art. 242 C. civ., dupa un an
de incercare, &Ica partite nu s'aii impacat, hotarires care a pronuntat
divortul, este deilnitiva.
Pentru acest molly, cer casarea fara trimitere, conform art.
40 din legea CurteT de casaties.
Avend in vedere cä din decisia atacatfi cu recurs se
constatfi cfi recurentul Vasile Hagiescu. intentand actiune
de divort in contra sotiel sale, pentru motive de
insulte grave, tribunalul llfov, s. II, dupfi indePlinirea
formaliifitilor legate, prin sentinta No. 10 din 5 Martie
1901, acordfi sotifor, conform art 291 Cod civ., un an
de incercare ; cLdupà trecerea -acestul limp, tribunalul.
In urma cererel reclamantului, constfitand c sotii n'ati
revenit la tinpreuna -viquire, prin sentinta No. 40 din
17 lunie 1902 si in basa art. 242 C. civ., admite cererea
de divort si, In cansecinta, declarfi desfiintatfi cfisatoria
In contra acestei sentinte, sotia intimata in recurs, face
a pel, si Curie de apel, s. prin decisia No. 30 din 3
Octombrie 1902, adinite apelul. reformeazfi arfitata sentintfi,
si, in consecintfi, respinge actiunea de divort
Avend in vedere cfi recurentul pretinde c6 din momentul
ce sentinta tribunalului prin care s'a acordat
annl de incercare, n'a fost atacatfi cu ape!, apol sen;
tinta pronuntata dupa trecerea acestui termen este definitiv
i deck reti Curtea a admis apelul contra ei;
Considerand ca din dispositiunile art 241 si 242 C.
civ. result§ cfi hotarirea tribunalului care acordS, In materie
de divort, un an de incercare satilor, este o mesura
premergatoare admiterei divortului, asa cä nu dinsa
termink instanta, ci hotfirirea care se prottunta dupti
trecerea acestut termen ;
Considerand cä art. 323 Pr. civ, prevede cä in contra
hottiririlor .premergfitoare, fie chiar interlocutoril, date
inainte de judecarea fondului, nu se va putea face apel
de cat o datfi cu hotartrea asupra fondulul; cfi, asa find,
hotartrea care acordfi anul de incercare nu poate fi
supusfi apelului ;
Considerand cfi deli art. 242 C. civ. prevede cS, dup§
un an de incercare, daca sotii n'ati revenit la impreuna
vietuire, se va da hotartrea definitiva, care va admite
despfirtenia, insti din momentul ce prima hotfirire este
nutnal o mesura premergfitoare a acesteia si in vedere
di art. 242 C. civ. prevede dreptul de apel In contra
judecfitei definitive date de tribunal, resultfi cfi prin
expresiunea de «hottirtre definitiva) din art. 242, nu se
Intelege de cat hottirirea prin care se tertnina instanta
la tribunal, jar nu ca o asemenea hotartre ar fi definitivrt
si, ca atare, nesupusa apelului ;
Considerand dar ca Curtea de apel din Bucuresti
S. !I, prirnind apelul In contra sentinteHrib. llfov, s.
$1, prin care se admite divorjui cerut tie recureut, dupit
trecerea anulni de incercare si evocand fondut, n'a
violat catusi de putin dispositiunile art. 241 si 242 C.
civ. si , ca atare, motivul de recurs catfi a se respinge
ca nefundat ;
Pentru aceste motive, Curtea, respinge recursul, etc.
INALTA CURT.E DE CASATIE I JUSTITIE, s. II
Audienta de la 6 lunie 1903
Presedentia D-lui N. Ma.N0RE4, Presedinte
Afrodita S. Iarea ea Stelian Sp. Iarea
Divort.— Apel.=-Dacfi exista drept de apel in contra
hotarirel tribunalului ce acorda sotilor un an de incercare.—(Art.
216 si urm., 242 si 244 Codul civil).
In materie de despeirlenie nu exista dreetul de apel
in contra hotdrirei tribunalului ce acorda sotilor un
an de incercare, thci, pun acea hotdrire, tribunalul
nu se deseziseazd de judecarea afacerel, ci, din contra,
prepard solutiunea procesului.
Deeisiunea 250/903. -- Casata fard trimitere,
In urma recursulul facut de Afrodita S. larea,
decisiunea Curtei de ape! din BucurqtI, s. III,
No. 8 din 1903; data in procesul cu soul 'sea
Stelian S. larca.
Curtea, ascultand citirea raportului fficut in causa
de d-1 consilier Gr. M. Buicliu
Pe d-1 avocat Ulvineanu, in desvoltarea motivelor
de casare ;
Pe d-1 avocat Al. Pretorian, in combated.
Deliberand,
Asupra motwului de casare: '
.Exces de putere, violarea i gresitainterpretare a art. 241 si
urm. C. ctv., combinat cu art. 316 si 32:4 Pr. civ.
eTribunalul lifov, inaintea caruia s'a judecat divortut_nostru,
a usat de facultatea ce 'I acorda legea, de a nu pronunta betarirea
definitiva, de indata ce ne-a dat noun, solitor, un an de
incercare, spre a ft postbila o conciliare. Soul rued, in contra
acestel hotatirt premergatoare, a facia apel la Curte. D;naintea
instantel apelattve, am richcat pe cale incidental, obiectiunea ca
apetut in contra hotaririlor prin care tribunalut adorda sottior
un an de incercare, nu este admisibil. Inteadever, apelut nu poate
I fi primit de cat in contra hotaririlor definittve, adica acelea care
desenseaza complect instanta; or, hotaririte care acorda un an de
Incercare nu pot avea de cat un caracter provisorid, tribunalul
printeensele, nu transeaza fondul; cacT, conform art. 242 C. cfv.,
numai clupa expirarea anului de incercare, partite sunt chernate
a aucl.i hotarirea definttiva de respingerea sad admiterea divortului.
Or, cert fund ca 'aceasta dispositiune a tribunalului hu
constitue in drept de cat o hotarire premergatoare, conform art.
323 Pr. civ, apetul era neadmIsthil.
(In consecinp, Curtea de apel, in majoritate, prin decislunea -
atacata cu recurs, pe de o parte, a interpretat gresit si a violet
legea, jar pp de alta parte, a comis i un esaes de putere, eget
cu modut acesta rn'a sustras de la beneficiut celor done grade
de jurisdictiune P.
Avend in vedere decisiunea supusfi recursului, prin
care Curtea de apel, declarand cfi existrt drept de apel
in contra sentintei tribunalului, prin care:se acord5
sofilor un an de incercare, a procedat la judecarea in
fond a actiunet de divort si a declarat desfficutfi cfisfitoria
;
Considerand cfi prin art. 216 si urm. C. civ. legiuitorul
a cieat, in materie de despfirtenie, o procedura special:1
prin urmare, In asemenea, materie nu afi a fi aplicate
regulele proeedurel ordinare ;
Cfi art. 214 C. civ. care se ocupfi de dreptul de ape- -
In niaterie de despartenie, prevede cfi se poate face apel
in contra sentintel de adtnitere in principiti a cererel
safi In contra judectitel definitive date de tribunalul de
prima instanta ;
Ca de aci results ca, In materie de despartenie, nuexist§
drept de apel de cat in contra acestor doue fe-
lull de llottirlri del daeä lagiuitorul ar fl volt sä 10

CURIERUL It.MICIAR, No 80.—JoY 4 Decembrie 1903 683
aplice dreptul comun, disposilia art. 244 C. civ. ar fl
inutilg, ceea-ce nu se poate admite, de oare-ce printeinsa
legiuitorul a voit tocmal sä deroage de la regulele
procedure ordinare ;
Considerand cg hotgrirea tribunaluluI,prin care acordA
solilor un an de incercare nu este definitiva, de oare-ce,
dupg cum resultg din art. 242 C. civ., tribunalul nu
pronuntg detinitiva hotgrire de cat. dacg, dupg expirarea
anului de incercare, partile nu vor fi revenit la
impreung vietuire ;
CA, prin urmare, contra. hotgrirei de acordarea
anulul de incercare nu exist a dreptul de apel, cgcl-prin
acea hotgrire tribunalul nu se desezisaz 1e judecarea
afacerel, ci, din contra, preparg sulutiunea procesului ;
CA aceasta este atat de adeverat in cat dacg am admite
un asemenea apel, Curtea nu ar putea de cat, in urma
admisiunel in principiil a apelului. sg intre in judecarea
fondului Si prin urmare, sg respingg sag sä admita apelul,
adica sg dea o decisiune, farg ca prima instantg
sä se fi pronuntat ma i intal asupra fondului procesului,
dupg cum a facut in spelg Curt ea de apel, lipsind astfel
pe Orli de beneficiul a dot*" grade de jurisdictiune;
ceea-ce este in contra ori-cgrui principiii de drept;
CA prin urniare. Curtea de apel procedand ast-fel a
comis un,exces de putere i decisiunea sa are a fi casatg,
farg a se mai trimite la altg Curte. cad I aceasta
nu ar avea ce judeca, intru cht dreptul de apel nu
existg ;
Pentru aceste motive, Curtea, caseazg farg trimi
tere, etc.
CURTEA. DE A.PEL BUCURESCI, S. HI
Andienta din 15 Martie 1903
Presidentia D-lui S C. POPESC II, Presedinte
Stelian Sp. Iarca c Afrodita S. larca pentru divorf.
beetsinnea No. 8
Divort.— Apel.— Hotgrire ce acordg sofilor un an de
incereare.— Dacg poate fi atacata pe calea apelulul. —
(Art. 229, 240, 242 si 244 C. civil).
Hoteirirea tribunalului care acordcisofilor, in materie de
despeirfenie, un an de incercare, este susceptibilci de apel.
S'at ascultat din partea apelantuldf Stelian Sp. larca
d-1 advocat A. Pretorian, in combaterea incidentulul
de inadmisibilitate a apelului, si in fond, in desvoltarea
molivelor de ape!; iar din partea intimatei A frodita
!arca, d-1 advocat Ulvineanu, in sustinerea incidentu-
10 ce a ridicat de inadmisibilitate a apelulul, Si in
fond, in combaterea motivelor de ape!.
Curtea deliberanA,
Asupra incidentuldi de inadmislbilitate a apelului Med de
Stelian Sp. larca in contra sentintei de divort cu No. '1, din
Ianuarie 1903, a Tribunalnlui Ilfov, sectia 1!1 a c., prin
care se acord a sotilor Uri an de incercare ;
Avend in vedere ca intimata Afrodita Iarca sustine, ca apelul
este inadmisibil, de oare-ce Tribunalul nu adrnite sail
respinge dtvortul prin sentinta apelata, ci acorda sotilor un
an de incercare (art. 244 C. C ) ;
Considerand ca dreptul de apel find de drept comun. judecatorul
mil poate restringe de cat acolo unde legea IL
interzice in mod clar si nediscutabil ;
Ca in privinta hotaririlor, prin care se acorda anul de incercare,
legea neintercl:cend in nici un fel acest drept, judecalorul
cat a admita, si aceasta cu atat mai mutt cu cat
o asemenea hotadre este definitiva pentru prima instanta ;
de oare-ce o data acordat anul de incercare. dupi expirarea
lui. daca solif nu vor deveni la o impreund vietuire si vor
slarui in cerere, legea, prin art. 244 Cod civil, prevede ca
despartertia va trebui sa fie pronuntata de Tribunal;
Ca ast-fel find, Curtea, in majoritate, urmeaza a respinge
incidentul ;
Pentru aceste motive respinge incidentul§i dä cuvintul in
fond (*),
(ss) Sp. Statescu, I. E. Dobrescu, Oscar N. Niculescu.
Grefier (s) Aluteanu
Opiniune
Avend in vedere Ca apelul lul Stelian Sp Iarca este contra
sentinte tribtinaIuIui prin care s'a acordat sotilor un an de
incercare ;
Avend in vedere ca asemenea hotarirl nu sunt susceptibile
de apel, cad trib. nu's1 cla definitiva sa hotarire de cat la
expirarea acestui an, conform art. 242 Cod civ. ceea ce
confirm a ideea cä tribunalul nu e desezisat §i a retine afacerea
;
Considerand a, in materia divortuldi, cum resulta in mod
clar din art. 244 Cod civ., numal done din sentintele trib.
stint supuse apelului si anume: Cea de admitere in principia
a cererei (art. 229 Cod civ.) i cea prin care se pronunta
desfacerea casatoriei (art. 240 Cod civil) ;
Considerand cá hotarirea luata de tribunal d'a acorda sotilor
un an de incercare. in speranta ca vor ajunge la impreuna
vietuire, neintrand in Ind una din aceste categorii,
apelul de fata, este dupd no) . inadmisibil ;
Considerand ca., char dad asemenea hotariri ar putea fi
aduse in apel, corn in specie raporturile intre sop nu par
asa de incordate, fapt care resulta din corespondenta schimbata
intre el, si cum la rmjtoc e si un copil, e posibil Ca
sopi sä ajunga la o intelegere, asa in cat mesura luata de
tribunal gasim c e necesara si trebueste mentinuta ;
Pentru aceste motive, subsemnatil, suntem de parere a se
respinge apelul si a se eonfirma sentinta apelata.
(ss) 'Sc. Popescu, C G. Damboviceanu.
ObSerViitie.—Sentintele prin care tribunalele
acorcla sotilor anul de incercare, 1n rnaterie de
divort, conform art. 241, 242 C. civ., sunt ele,
sail nu, supuse apeluhil ?
Chestiunea este din cele ma1 controversate atat
In doctrina cat si it jurisprudenta. Decisiile curtitor
de apel sunt, in aceasta privinta contradictorii,
jar Gurtea noastra suprema a admis apelul
prin o decisie, din 17 Iunie 1886.
«Considerand, dice aceasta decisie, cä atat dupd
art. 242 si 244 Cod civil, cat si dupä dreptul
comun ('), hotaririle tribunalului se dair cu drept
de ape], si intru-cat i sentinta de fat, data Intre
sotil Stanescu pentru anul de Incercare, era supusa
la aceleasi formalitati, Curtea din Bucuresti
procedand ast-fel, a dat o justa interpretare legei,
dar mijlocul de casare invocat e neintemeiat, etc. (a).
(*) In fond, Curtea, pentru motive de injurii grave resultand
din depuneri de martori, a admis apelul, si prin consecinta a
pronuntat desfacuta casatoria. Considerentele decisitmer, in aceasta
priyinà, nepresentand nici un interes p?ntru cititori, nu
le-am mai reprodus. (N. It).
(1) Cc are a face dreptul comtm intr'o materie in care exista
o procedura speciala ?....
(2) Decisia s. a II, No. 68, din 17 'tunic 1886, Dreptul din 4887
No. 8 (decisie nereprodusa in Bulet. In acelas sens : C.
Fa li si Bucuresti, Dreptul din 1884, No. 56 si din 1893, No 73
(Cu observ. noastra in sena contrar). Curierul Judiciar din 1900,
No. 13 (Cu observ. noastra in sens contrar). Tot in acest sena se
pronunta o parte din doctrina : Vecli Laurent, Ill, 246. Arntz,
423. Vraye et Gode. Divorce, 1, 302. T. Huc, 11, .378; p. 404.
Goiraud, Divorce, p. 97. Conlon, ldem. IV, p. 382, Grevin, Idem,
197. Dalloz, Nouv. Code civil annnte. I, art. 246. No. V. C. Nacu,
1, 56, p. 447. C. Liege, Repert. Dalloz, Supplement, Divorce, 462,
nota 2 si D. P. 88. 2. 3139.

684 CURIERUL JUDICIAR, No . 30.—JoY 4 Decernbrie 1903
A.ceasta solutie este, dupa pa'rerea noastra, cu
deseversire inadmisibila'. Iata motivele pe care ne interneiam
alta data spre a combate acest sistem, pe
care Insa-si Curtea de casatie l'a parasit cu drept
cuvint, prin decisia ce publicam asta'
1 0 Lucra'rile pregatitoare au inteles sà excluda
apelul. In adever, proiectul prirnitiv al art. 262
fr. (243 C. roman), care prevedea in termeni generall
apelul In privinta tuturor hotaririlor, alai
pentru acele preparatorii ca't si pentru acele definitive,
a fost schimbat in modul in care se vede
redactat vechiul text francez, admitendu-se dreptul
de apel numal contra sentintelor de admisiune si
acelor definitive, prin care tribunalul termina instanta,
admitend sati respingend divortul.
2 0 Daca apelul ar fi admisibil in specie, Curtea
n'ar putea sä dea de cat una din aceste doue de-
: a) sail sä admita apelul, gasind ca reu
tribunalul a dat anul de incercare, i evocand
fondul, `sa admita divortul, si in asemenea caz,
tribunalul ar fi desezisat, fara ca el sä fi clis ultimul
sefi cuvent asupra cererei de divort, ceea
ce este inadmisibil ; b saü sä respinga apelul,
adrnitend de dovedite faptele pe care se interneiaza
cererea de divort, itn asemenea caz, partea
contra careia tribunalul ar pronunta divortul, In
urma expirarel anului de incercare, n'ar ma i putea
face apel la urte contra acestei din urrna' sentinte
a tribunalului, de si legea ii confera expres
acest drept prin art. 244 C. civ.; de-oare-ce Curtea
ar fi prejudecat de mai inainte apelui sëü, ceea
ce earasi este inadmisibil. Din aceasta dilema
(argumentum cornutum) nu se poate
De aceea am sustinut in tot-deauna cä in contra
sentintelor tribunalului, prin care se acorda sotilor
anul de incercare nu se poate face opositie ( 3),
jar apelul se poate face numai odata cu fondul ( 4) ;
vedem cu placere ca Curtea de casatie s'a re-
Intors la adeveratele principii. Ori-cat s'ar clice
ori-ctlt s'ar face, adeve'rul iesa in tot-deauna la
lumina, insa' cate-o-data cam tasjiii. Nu face nimic
: Mieux vaut tard que jamais, dupa, cum
clice proverbul.
D. Alexandresco
..e\v472n.e\e,
(s) Trib. Peronne (6 April 1887), sentinta citath Ia nota urrnatoare.—Contra:
T. Hue, II, 378, p. 404. C. Amiens, Sire', 88. 2,
87. D. P. 90. 5.158.
(4) Vedi Dreptul din 1893, No. 73 gi Curierul Judiciar din
1900, No 13. Vedi in acest din urma sens, singurul juridic, dupà
parerea noastra: C. lagT, Dreptul din 1893, No. '65 gi 73. C. Foepat
gi BucuregtT, Dreptul 1884, No. 68; din 1886, No. 38; din
1890, No. 4. Curierul JudiCiar din 1893, No. 42. C. Ga1at , Dreptul
din 1903, No. 55. Trib. Pdronne (motive), D. P. 90.5. 160, No.
11, col. 3, ab intio. Willequet, Divorce, p. 171. Fremont, Idem,
598. Bepert Sire' (Carpentier), _Divorce, 2603 Baudry et Chauyea%
Des personnes (Divorce), III, 147. Vecli t. I, partea II a
Coment. royasire, p. 149 i t. VIII, p. 342, nola 1.
TRIBUNA.LUL ILFOV, Sectia IV
Audienta de la 29 August 1903
Prepdentia D-lui BAGIOPOL Jude-sindic
Charlotta Reiner cu Ana Vlcidescu
&nth* chilli 675
Neretroactivitatea legilor.—Legi de procedura.—Daci
aü efect retroactiv.—Noua lege a proprietarilor.—Daca
se ap1ic5 si la contestatiile dintre proprieEar i chiriasl
pendente la punerea e In aplicare. Apel. — Termen
dui:4 aceasta lege.—(Art. 1 Cod civil ; art. 742 Pr. civ. ;
art. 12 din legea proprietarilor din 1 Aprile 1903).
Legile de proceclura avend de object de a imbuncUái
si de a ajunge ma u$or la descoperirea adearultii, stint
retroactive, ele se aplica nu numcd la procesele ce se
introduc dupei pronfulgarea lor, dar chiar la eontestafitile
deja pendente la punerea el in aplicare.
Ast-fel, noua lege a proprietarilor, pug in aplicare de
la 1 Aprilie 1903, se aplicei nu .iuma la contestatiele
dintre proprietari si chiriasi introduse dupa 1 .Aprilie
1903, ci $i la contestatiile pendente la area data, qi elecl
apelul declarat, in urm% puneref in aplieare a acestei
legi, este tardiv daca este faeut peste termenul de trel
gibe socotit de la data pronunfarel.
Tribunalul,
Ascultand pe d-1 avocet Negnlescu asupra incidentuluI
de tardivitatea apelului ;
Pe d-1 avocet Davidescu In combaterl ;
Deliberand,
Avend in vedere apelul f5cut de Charlota Reiner contra
arid de judecata Cu No. 1081 a Judelul ocolulul
V Bucurestl ;
Avend In vedere sustinerile p5rtilor ;
Avend in vedere incidentul ridicat de intimpta Ana
Vladeseu prin representantul se5, de a se respinge apelul
f5cut de d-na Charlotte Reiner prin petitia reg. la
No. 22740/903 ca tardiv, pe motiv c5 acest apel find
introdus posterior nuoi legi a proprietarilor. pusa in
aplicatie de la 1 Aprilie 1903, urine a fi f5cut In termenul
prevezut de lege Intru cat legile de procedura
aü efect retroactiv ;
Avend In vedere c5 apelanta Charlotte Reiner se opune
si sustine c5 aceast5 lege nu-1 poate fl aplicalot15 de
oare ce actiunea de feta, find f5euta sub Imperiul vechel
legi, procesul urmeaza a se jucleca dupa acea lege.
cerend a se respinge inciclentul si a se judeca fondul
procesulul ;
Av8nd In vedere cä chestiunea ce urmeazi si se discuta
este de a se sti, ce lege urmeaza a se aplica, sati
cu alte cuvinte, daca legile de procedura ati , saii nu
efect retroactiv ;
Avend In vedere c5 dup5 disp. art 1 Cod civ. legea
dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retrnactiva.
Aceasla dispositiune s'a interpretat cä autoritatea
judecAtoreasca nu poate da efect retroactiv unei legl
noi cand aplicarea el ar fi de natura a atinge drepturile
castigate;
Ca intru cat legile de procedura aft de obiect, stabilind
nuol dispositii, de a imbun5t5ti. si de a ajunge mai
usor la descoperirea adeveruluI, ele nu pot jigni nicl
°data' drepturi castigate; c5cT, intr'adever, and legiuitorul
crede necesar,In interesul unel bune adnoinistratiunl
a justitiei, de a promulga o noua lege de proce-
dur5, recunoaste .prin aceasta legea anterioara esle
defectuoas5 si ar nerational a pretinde ca cine-va
are drept castigat de a fi ludecat dup5 o procedura recunoscuta
rea ; c5 asa find legile de procedur5 stint
retroactive, ele se aplica nu numal la procesele ce se
introduc dup5 promulgarea el, dar chiar la conteststiunile
deja pendinte la punerea el in aplicare. De altfel
c5 acest principiti se aplic5' si legilor noaslre de
procedur5, resulta In dell de aceste consideratiunl Si
din faptul ca legiuitorul nostru '1 consacra to disp. art.

.
.
CURIEI1UL lUDICIAll, No. 80.—Jol 4 Decembrie 190. ' , (185
742 Pr. civ. and asterne princirdul ca legile de pro- anumite aFaceri introduse sub legea veche trite°
cedura se aplica din momentul proMulgard pentru .
faptele poetrecute sub legea veche ;
instal* a caret cornpetinta a remas nestirbita,
Avend in vedere ca dupa disp. art. 12 din noua legea
proprietarilor termenul de apel contra nue hotarie
*
,
a presedintelul sat a judecatornlui de ocol este de 3
* *
zile socotit de la data pronuntarel Daca examinam legea proprietarilor, vedem ca
Avend in vedere ca din dosarul jith. ocol. V Bucurestl
aceasta, in scop de a facilita proprietarilor c,,,T4_, -
se constata ca. d-na Ana Vladescu a intentat proces la
18 Martie 1903 contra d-net Charlota Reiner. dar 0 cutarea obligafiunilor cc nasc din contract pentru
cartea de judecatg asupra actiune prin care s'a admis arendcqi da, dreptul celor eintal ca, pe cale suactiunea
si s'a condemnat la resilierea contractulul de tt4—.„ '
locatiune cu data de 17 Septembrie 1902 a fost Itra, sä obtind de la presedinte sail judele de
pronuntata
la 29*Aprilie 1903 iar apelul introdus de d -na o 01 ; a) ordin pentru executarea platel arendei sail
Reiner la 28 Matti 1903; chiriel b) ordin de expulsare pen tru neplata chi-
Avend in vedere ca noua lege a proprietarilor s'a -
sou
-
pus in aplicare de la 1 Aprilie 1903 adica anterior a- arendel (art. 2) c) condamnarea la despa-
mi.
tat cartel de judecata cat si acestui apel gubiri pentru degradatiuni sail reparatiuni (art. 7
Avend in vedere ca intru cat cartea de judecata a Legea Proprietarilor).
fost pronuntata la 29 Aprilie 1903 -si apetil s'a facut .
la 28 Malt 1903 jar noua lege a proprietarilor s'a pus Atat si nimic mai mult se poate aduce pe a-
in aplieare la 1 Aprilie 1903, adica posterior nuol legi, ceasta a e . .. t ui, care nu e coltsi
intru cat aceasta lege de procedura are efect retro- p e in . - , , . .., , .e rezi iere
activ, urmeaza a se aplica acestuI proces dispositiile
el ; ca ast-fel fiind apelul de fata Bind facut peste ter- contract, cad chiar ordinul de evacuare care pare
men de trel zile prevezut de zisa lege, cata a se de - ca- ar 'alpaca o reziliere, nu e in realitate de cal
clara Ca tardiv ; . — . o ,..., mestn_____p_l_______
ovizorw care nu rezinaza .i. - contractul,
Pentru aceste niotive, tribunalul, respinge apeim ca
tardiv, etc.
locatarul expulsat pe nedrept avend dreptul nu
(so Hagiopol, Marcovici numai a cere despagubiri (art. 19 L. Propr.) dar
Observatiune.7-Este cunoscut principiul cà chiar executarea de care proprietar a contractului
legile de procedura ail efect retroactiv, lucru care de arenda sail Inchiriere pe care l'a violat.
ne dispenseaza de a inzista asupra acestui prin- Mai mult de cat atat, chiar pentru cazurile
cipiii. , prevezute In legea proprietarilor, acestia ail facul-
Ceea-ce dä Insa loc la o critica temeinica este tatea - de a merge on pe calea orainara a judemodul
aplicarel lui de calre trib. Ilfov in sentinta catei, on pe calea sumard sus aratata.
de ma! sus.
E curios deci cum trib. Ilfov scapa, din vedere
Are efect retroactiv legea noua in tot ce 'pri- otat aceste consideratiuni cat si art. 25 al Legei
veste rnersul procedurel: o afacere inceputa sub Proprietarilor cat si desbaterile din Senat, uncle
vechia lege inaintea unui tribunal se va supune la pag. 425, se poate vedea cä la intrebarea d-lui
dispositiilor legei celei noi In tot ce priveste Sakelarie : oCe se face cu procesele deja pendinte
diversele
faze de procedura prin care ea va trece inaintea instantelor judecatoreiti, procesele acelea
pane/ la a ei rezolvire; asa : de si legea veche nu se vor judeca dupd procedura aceasta speciala
prevedea un termen pentru propunerea martorilor, sail dupa dreptul comun ? raportorul legei, d-nul
totusi de si o judecata e inceputa anterior legei Nactl , resPunde :
noi, i se va aplica dispositiile art. 186 din legea «Legea de fa(ci nu atinge intru nimic procenou5
pentru martorii admisi sub legea noud ; de dura in procese ordinare. . . . . . . . . .
si 0 expertisa s'a numit sub legea veche, totusi ((Dada vr'unul din proprietari va voi sa uzeze
expertul care n'a depus juramentul pana la a- do legea de fa, nu are de cat sa se deziste de
plicarea legei noi are dreptul sa ceara depunerea la procesul deja intentat si sa ia calea legei de
a 1 / 2 din onorar (art. 216) si tot asa, cand va fota, ', allminteri, va re,",memea sci urmeze pe calea
merge la fate, locului, va cita partile conform dreptului comun, la care cuvinte, ministru reslege"!
noi,---tot ast-fel de si urma'rirea e Inceputa pectiv adaoga : «neoparat».
sub legea veche, contestatia la urmarire sub noua (Vezi desbaterile Senatului No. 36 din 1 Iulie 1903).
lege se va face cu 20 de zile inainte, etc. N. D. Chirculescu
Cand insa nu e vorba de un mers al proce- , Foc§anij.
durei ci se creeeza instante noi, a carol. compe
B
4,
tinfri nu desiiinteazci competinfa instanfel dela ofer celor earl poseda s i ar
investite, nu e loc a se zice ca se aplicii retroactiv
vroi sa venda vol. I sad vol.
legea noud, can a face aceasta este a-I da o a - ' III din Tratatul de Drept Ciplicare
mai intinsa, de cat o are; in acest cas nu 1
vil al d-Itii D. Alexandresco.
ofertele se vor adresa d-lui Codreanu, la acest ziar,
e loc a se zice ca legea nouâ este sairi nu re- care'Se insarcineaza a vinde -colectiuni tomplecte
troactiva ci da 1 vtea niatta 'este inctplic'abibi unel din aceasta irnportanta lucrare.

686 CIIRIERUL JUDICIAR No. 80.—Joi 4 Decembrie 1903
LEGEA FALIMENTELOR
Credem a face tin serviciji celitorilar noftri publicOnd in
acest numer raportul cc distinsul nostru colaborator d-1
A. Negreseu. judeciitor sindic pe langa Trib. Iasi, a
adresat d-lui Minbtru de Justine, la 11 Nombrie 1903 sub
No 1947, relativ la unele imbundttifiri i modtlictiri cc ar
trebui introduse in Legea falimentelor latci ace! raport :
Dotnnule Ministru,
Actuala lege asupra falimentelor, pe langa partile
sale excelente, are oare care dispositiuni, care
In pArerea noastra hasata pe o practica de aproape
trei ani ca Judecator sindic pe lasng5 Tribunalul
1a0, indrurneazii in contra spiritului general al
legiuitorulul comercial.
Prin aoeasta ,., ne permitem respectos Domnule Ministru,
a ye supune Inaltei Domniel Voastre apredied,
unele din aceste dispozitiuni pe care le eredem
ma i importante si mai proprie de a fi consemnate
In cadrul restrans al unui raport.
Despre quota concordatara in concordatele de majoritate
Actuala lege asupra falimentelor. este foarte severa in ce
priveste coneordatul de majoritate prin faptul a a suit quota
concordatara la 6W/ 0. Acest plant este foarte oneros si char
dezastruos, nu pentru faliti. ci pentru creditori. daea mat
pollen' Inca i cel putin 15% cheltuelile Sindicatulut. in care
ultra quota Statului de 3%, asa ca quota concordatara in
realitate se suie la 75%.
Putem afirma- Domnule Ministru. ca sunt foarte putini eomerciang,
cart nu. sunt declaratt In stare de falimeut si cari
nu pot sti plateasca suta cu 75th numerar
Chid un comereiant isi pliteste suta cu 75, el nu mai este
declarat in stare isle faliment, el are si credit in plata si interesele
sale merg bine.
Legea aetuala suind quota la 6nol o pentru a intimida pe
falitl, ca sä nu mat spere la un concordat obtinnt in conditiuni
usoare a faeut eoneordattil iIusorit i prin aceasta
creditorii falitilor sunt ace i cars sufar. nu falitii cad ei mai
tot-deanna, ingrijit din timp E adPverat ea quota de 60 0 /,,
poate fl platita si in rate In timp de 18 luni in concordatele
de majoritate, acea ce este o mare favoare pentru fait Dar
favoarea aceasta, se obtine en foarte multi greutate adesea
majoritatea nu se poate forma din causa unui sail a cati-va
creclitori cu interes ca concordatul sä cada, avend pPntru ei
avantaje din aceasta nerausita. In cariera mea de magistrat.
am presidat multe intruniri de creditori si m'am convins de
modul de procedare putin corect a multora dintre el Daca
aunt faliti de rea credit -4a sunt insa si creditori cari nu se
deosebesc tocmal mult de el.!
Averea falitilor, se vinde prin licitatiune publica din cauza
impo,sibilitatel de a se plati 60% quota coneordatara plus
15% cheltueli de administratiune. Resultatul venzarei este
dezastruos pentru ereditori, jar quota chirografaritor. de mune
ori-- nu are nicl o valoare apreciabila, asa ca creditoril, se desintereseaza
de a o mai lua de la Sindicat.
Acestui fapt, se datoreste cä Sindicatul de Iasi are In pastrarea
sa ordonante de a:Case de Consemnatirmi in numer de
1066 cuvenite creditorilor diferitelor falimente si care represinta
suma de 21936 lei, suma destul de apreciabila.
De la punerea in aplicare a actualet legi si pang in present,
la Tribunalul Iasi, !lid un faliment nu s'a terminat prin
concordat, ci numai prin repartitie care aü dat ilividende
pentru chirografari in valoare, unele de 12°1 0 altele de 13 0 1 0 si in fine unele falimPnte nu ail dat nici o quota pentru chirografari.
In schimb insa, acel can au cumperat prin licitatiune,averea
falitilor au avut benefichl mai mult de suta in sal.
Aci este, Domnule Ministru unul din cele mai marl inconveniente
al legei falimentelor, i pentru care in'am simtit
tiatiir 4-1 glum la /mita DOrtniel vityastre cuncltinpi.
I
Quota eoncordatari, in parerea noastri, trebue redusa In
40 0 10 cum era sub legea anterioari, lege in vigoare.
Niel in un faliment nu s'a oblinut o quota cle 400 1 0 prin repartitie
pentru chirografari, eel putin pentru Tribunalul last.
Scazendu-se quota la 46%, se va veni nu in ajutorul falitilor
ci in al creditorilor, si in tot cazul in ajutorul ambelor. 041.
Asta-zi de si nu sunt 'unite falimente declarate de catre
Tribunale sunt insa foarte multe falimente. in stare latenta.
Creditorii evita declararile de faliment, si se impaca eu eat
pot si ast-fel se ajunge la resultatul ca comerciantul ne declarat
in stare de faliment isi plateste siita intre 25 si 40,
pe câfld comerciantul dPelarat in stare de faliment. neputandu-'si
plati suta cu 75 o platPste prin repartitie cu 12.
13 I i cele mai de multe ori nu o plateste de fel. Ast-fel
el se elibereaza de plata datoriilor sale prin o plata ridicula,
jar creditoril nu-1 mai pot iirmari in viitor. pentru acoperirea
ereantelor lor. cati falitul prin persoane intprpuse se asigura
de or ce urmarire a avutului seii. *60 in urma dareI
falimentului. -
Se va zice ea creditorii falimentului pot consimti. e% concordatul
sä se inchee cu or ce quota, si prin urmare cu mai
putin de 6n°1 0. Asa este. Insa, pentru aceasta se cere ca top
ereditorii sa consimta. E destul,` unul. care sä puna veto,
pentru a se aduce ruina celor multi Si un atare tot-deauna
se gaseste. cand vede posibilitatea unlit castig pentru el prin
cumperarea marfei falitului la licitatiune pe un pre ma!
mult de cat redus, din cauza cartelurilor ce se formeaW,In
asemenea ocanuni. si pe care niei o vointa omeneasca nu le
poate inlatura cu eflcacitate prin eaile legate.
Trecern la un alt 'inconvenient a legei falimentelor, nu
ma i putin important.
IL
Data incetare platIlor (Art. 723)
Data incetarel platilor, are o mare importanta in materie
de faliment Ea atarna de o multime de imprejurari este un
fapt complex. Este bine ca ea sá fie fixata conform cu realitatea
lucrurilor
De ordinar ineetarea platilor, nu se poate cunoaste de cat
dupa ee s'a studiat cu seriositate registrele si eorespondenta
falitului Faptul acesta, nu poate avea fiinta in falimentele
bogate in registre si in core'spondenta, de cat dupa ce expertul
contabil si-a depus raportul seii Numai dupa aceasta,
Sindicul poate cunoaste in aceRte falimente, natura si oportunitatea
diferitelor cheltueli, i prin urmare numai acum
capata elementele de convingere conform cu realitatea, pentru
epoca ineetarei platilor.
Sindicul avend elemente trebuitoare, daca voeste sä faca
contestatie contorm cu art 723 din Codul comercial, i se
opune in primul loc inadmisibilitatea contestatiunei si chiar
tardivitatea.
Se opune inadmisibilitatea. pe motiv ca din textul art. 723
aceasta contestatie trebue sa fie discutata contradictor cu Judecatorul
Sindic, Deci nu el trebue sá faca aceasta contestatie,
ci creditoril Insa in cea ma i mare parte nu ail eleinentele
trehiritoare pentrii a putei face cu succes o asemenea contestatie
i chiar daca aft refuza de a face din motive personale.
*Sindicul care cunoaste realitatea, daca face contestatie,
este respins de tribunal pe motiv ea nu are cu cine sá o
discute. Textul art. 723 nu cla rol, sindicului, de reclamant,
ci maT mutt de parat.
De multe on se opine i tardivitatea contestatiunei Din
textul art 723 resulta ca asernenea contestatie, trebue facuta
in termen de opt zile de la verificarea creantelor. Se
sustine ca acest lermen curge de la verificarea creantelor
de catre judecatorul ,sindie
Ar trebui ca terrriernd sä curga de la data sentintei prevezuta
de art. 775 Codul comercial, eaci numai de la acesta
data, se poate zice cä pentru tribunal s'a Mout verificarea . creantelor i s'a coagnlat masa creditorilor.
Credem ca se impune articolului 723 din Codul de comert
o redactiune din care sa resulte cà sindicul este in drept de a
face contestatie la epoca incetarei platilor sail mai bine zis
uPosilie Iasek4tinta tribunalului, in ce priveste epoua inceta-
-

Ctitittilm itttc/AR, tqc
rei plafitor, in termen de 10 zile de la pronunta.rea sentinfei
vizata de art. 775.
Si find-ca ne-am atins hf rnersul nostru de art. 775, 81
ne fie permis a tie opri putin i asupra lui.
' III
Art. 775 .
Acest articol nu a dat resultatele dorite de legiuitor. Verificarea,
la tribunal, in loc de a se face de urge*, se face
cu marl intarzieri, din causa diferitelor preparatoril admise
pentru unele creante. Ar trebui ca o singura sentinta sa se
pronunte pentru toate - contestatiunile i apelurile cari sunt
in stare de a fi curmate, jar pentru tele .Palte cari aü nevoe
de preparatorii, sä se amae judecata pentru un termen
scurt i fara citaliuni, pentru o audienta fixa.
Redactiunea actuala a textului, este indrurnatA in contra
spiritutui legiuitorului, i aceasta atat in legiuirea noastra
cat i pentru legiuirea italiana.
1V
Largirea atributiunilor Judelui sindic
Atributiunile judecatorutui sindic sá fie Iargite. Dupa cum
procurorii in unele casuri aii dreptul de a sesiza tribunalul
coipercial Cu eererile de deelarare in stare de faliment.
tot asemenea si judecatoiii sindici a aiba dreptul de a face
cereetart extra-judiciare, pe-hartie libera, i sa ceara cornerciantului
presentarea registretor, cum si on-ce informapuni,
de la ori-ce persoana, si pe baza cercetarilor sale sa ceara
tribunalului declararea in stare de faliment. Drepturite judecatoritor
sindici, in aceasta privinta, sä fie mai intinse de
cat drepturile procurorilor, putend face investigalinni, on de
ate or vor crede de euviinta. Un falit nu e de cat un ineutpat
civil §i judeccitorul sindic trebue cu un moment
mai nainte set punci ma'na pc avere i pe persoana lui.
V
Deem crediturii gagii, priviIegiaj i iputecari
Articolul 782 din Coda' cornercial, cere o mica schimbare
de redactiune in sensul ca sindicut sa poata plat pe creditorul
gagist or cand intru cat va ft verificata creanp sa.
In fapt, Domnule Ministru, stint creditori gagisti, earl nu
yin la verificare cu toata invitarea ce Ii se face de sindic, si
se rnulf umesc cu detinerea materiala a gajului. Sindicul nu
le poate face nimic. A-1 aduee la verificare in mod forfat
nu se poate. Tribunalul ne.ati respins un caz dat. Operaliunile
falimentului se prelungese din causa imposibiIitaei
de lichidare, isvorata din lucrurile date in gaj creditorul
suslinend ca'si va verifica creanta, cand va VOL Judecatorul
sinaic, daca cere venzarea gajului, gagistul se °plane si
bunalul adrnifend opunerea, desarmeaza cu dese,versire pe
sindic, intru cat incheerile Trihunalului, nu sant suseeptibile
de apel. Rezultatul e ca gajul nu se poate vinde dupa cererea
sindicului, ca sindicul nu poate forfa pe gagist sa vina la
verificare si in definitiv gagistul, poseda lucrul dat in gaj,
ca al sed, fir& sa fie suparat de nimenea
In 'a asemenea situafiune, am fost pusi de Tribunalul-lasi,
seqiunea II in falimentul Solomon Kaufman.
In un alt faliment (Leon -Osias), secliunea III a Tribuna-
1uIu 1ai,,aü admis o creanfa ipotecara neverificata, drept
pre f al venzarei
Jurnalul tribunalului, nu a putut fi atacat, din lipsi de
fonduri.
Fat& cu aceste dificultali e -bine a se da 0 noliA redactiune
textului de ma i sus in sens ca nici un creditor gagisi saü
ipotecar set nu poata vedea creania sa, indestulatei pe
nici o cale i in nici un god. lard a ft ,verificatci.
Mci un creditor privilegiat, gagist sait ipotecar set nu
se pow a opune la chemarea ce i se va face de sindic de
a veni la verificare sub sanefiune de a perde 0 privilegiul
§i creanka
Cu modill acesta, se va contribui in credinla noastra, la ,
86.--Joi 4 becembrie 190g 6§1
-
inlaturarea multor frctude feiisrite de CODINA icword cu falifii
si se va intari egalitatea intre creditorii fa.limentului; de
-oare ce ea va fi o realitate, iar nu, nurnai un desiderat ca
in cele ma i multe cazuri concrete.
VI
- Quota Statului
Quota Statului, sá se perceapA nu numal din activul realizat
in haul, cuvenit creditorilor chirografari, ci din toata
averea falimentulai ached si averea pusa in gaj i a.cea ipotecara
sa fie supusa quotei Statutui, in mod proportional.
Inalta Carte de casafiune, au decis ca quota sa se per-.
ceapa din activut cuvenit chirografarilor, chiar,`si pentru activul
ce ,se cuvine creditorilor privilegiat i ipotecari, ne
reeunoscand chirografarilor. actiunea in repetire a parte din
quota platita din causa obiectului dat in gaj sail ipotecat.
Quota, fiind un irnposit, trebue suliortat de intreaga avere
a falimentului, indiferent de sareinele care-o,a.pasa. Nu credem
just, ca quotele chirografarilor, sa fie micsora.te din causa
activului cuvenit cragistilor sad ipotecaritor. Egalitatea ereditorilor
proclamatat' de legea falimentelor, cere ca i gagistil
si ipotecarit sa contribue la plata quote i Statutui, propor-
tional cu obieetul dat in gaj sail ipotecat.
Acelas principal, credem ca trebueste aplicat i pentru
cele alte cheltueti facute de sindic din masa chirografara cu
privire la ohiectul dat in gaj saü ipoteca.t. Naturatminte ca
in acest sens va trebui un text de lege, fara care solufia
data de . lnalta Curte, are toata puterea si autoritatea sa.
VII
Articolul 792. Presumptia Miciana
-
Presumptia acestui articol, sä fie intinsa si la concubinate.
S'a vezut sop de a falifilor evrel, care pentru a rasturna
presumptia prevezuta de acest text, pretindedd ca sunt concubine
á sunt easatorite numal la Rabin, in soop de a distrage
din masa falimentulul, avere care nu s'ar putea alt-fel
distrage. Din causa aeestor stifineri, sindkul trebuia sa dovedeasca
casitoria lor, cu acte in reguta conform Codulul
civil, acea ce in practica era greil, find ca se ascundea in
mod intentionat, local celebrarel casatoriei.
VIII
Caracterul vinzarilor imobiliare efectuata duel cererea
eindicului
_
Aceste venzarl sunt ele venzari silite, care purgheaza imobilul
de sarelnile sale, prin Adjudeeare sail sant venzari voluntare
ea acele pentru esire din indiviziune si earl nu purgheaza
imohilul ?
Inalta Carte de casatiune. in un faliment .condus de sub
semnatul ad hotarit ca venzarile aceste, nu purgheazA imobilul,
ne fiind venzari suite in intelesul procedurei civile.
Soluliunea data de Inalta Carte, isvorastein lege Credem
ea sistemul legel, nu e prielnic creditului pubUc, i ca
ar trebui sa se prevada in lege, 'ea atari ventari, sunt ade.verate
venzarl silite. cari purgheaza imobilul de or ce sarcina.
- Prevezandu-se aceasta. se va da o mai mare siguranfa acestor
venzari, jar creditul public va profita.
IX
Despre revamlicari
Relativ la revandicarea lucrurilor din faliment, sá se pre;, vada expres dna disposifiunele Codului comercial se aplica
numai pentru casurile determinate de lege sail i pentru altd
marl neprevezute in legea comerciala. Asa revandicarea unei
rnosii din activul unui faliment, trebue ea facuta dupa formete
legei comerciale sad dupla formele Procedurei
ChestiuneU da loc la disculiuni serioase. Tribunalul de la§i,
s'a pronunfat in un sens, jar Curtea de apel din Iasi s'a
pronunfat in sens opus.
Pentru a se curma incertitudinea o noua redaefiune se it'll.,
pune la art. 812-818.

e eft it tft, ter) ko. -.to 4 becembrie 19OR
. ' . .
dificultati- aratate de practica care e eel mai bun mijloc de
"
,
ludecata conteStatiunelor la veritcare
a indrepta legea. Credem insa de datolia. noastra, de a nu
,0 i ntra in chestiunile de detalii ca find incompatibile cu cellelativ
la acest punct, sä se preyed. lamurit ca toate ape- rintele unlit simplu report, multurAidu-ne, de a ye expune
lurile, opositiunele, cohtestatiunele, sä se judece de Tribunal foarte pe ,scurt dispositiunile cele ma i esentiale, care in pafara
chemari. Prin aceasta ' s'ar pune capat sicanelor care rerea noastra se indrumeaza, cum am zis la inceput, in con-
' asta-zi se fac pe o scara intinsa. tra spiritului general at legiuitorului comercial. .
. XI Remane la inalta Domniei Veastre apreciare, Domnule
Ministru, daca observatilinile noastre de lege ferenda -, fie in
In ma:terie de faliment, Sindicul sä lucreze fail timbru, totul fie in pare, se vor gasi intemeiate.
iar aand va fi, sä se faca prima repartitie sad sã se inchee
Bine voiti, ye roo- Domnule Ministru a primi asigurarea
concordatul, Sindicul, sa faca un tabloti general de toate ope- prea inaltel noastr; stime.
ratianele facute si cart ar fi trebuit sá fie supuse timbrului
Judecator sindic A. Negrescu.
si taxelor de portarel si corespondentei 'postale. Pe temeiul .. --------=

thi exeinpiar bit lutist Duttineel Dedembrie 1903
DOCTRINA JURISPRUDEN'TA LEGISLATIUNE ECONOMIE PDLITICA— FlNANTE
Director :
ABONAIKENT- 11
Pe an 30 le!; 6 lunl 16 le!; 3 lunI 8 lei
Studeniii platesc pe -jamelate
StrainItate : 40 lel 'pe an, 20 pe 6 luta
AP ARE
De doll e on pe stutufAna sub redacliunea 1111111 comitet
Abonarnerttele se platesc tot-d'a-una inante
REDACTIA. $1 AD1111iISTRil1t
BUCIIRETI
11 -- Strada Artai — ii
In dosul Palatulul Justitil
SI_IMA
I Mat 'nainte insa de a arata argumentele pa'rerei
acesteia, sä vedem dacfi in lucrarile pre-paratoril,
DIROultaten nilsentre in practicl in coneilierea textelor
art. 50 vt 52 din legea jadecitoriilor de pace, de d-1 C.
in desbaterile corpurilor legiuitoare, urinate cu o-
St.
§:Mid nescu ;
casia votfiret acestei legi, cum §i in diferitele seri-
JIMISPRIIDENTA ROMANI
eri asupra acestel legt, se gfisege ceva care sa
Curtea de cantle, s. I; Florea Ion Florica cu Elena Pdun Pendereze in favoarea uneia saü alteia din ideile
Cojocaru -
emise sub art. 50 §i 52 din lege.
t.lurtea de casatie, s. II gi Curtea de ape! Galati, s. 1: Maria D-r In expunerea de motive, ce insote§te proectul
Isvoranu cu sopa sga D-r Iscoranu, pentru dtvort, Cu o Observatie
de (I- 1 D. Alexan,dresco ;
legei, se aratfi avantagiile acestei legi fatd cu legea
Curtea cu Jurati diii IIfov : :Woisescu cu I. Teodorescu ; similara din 1894, dar nu se gase§te riimie refe-
JudecItorie ocol. VI Bucurescl: I. lIansea cu Popa Ilte §t, T. ritor la cestiunea de mat sus.
Stoicescu cu o &AA ;
Venind la votarea leget la camera gAsim mat
BiblIografte,
'ntal raportul proectului de lege fficut de catre d-1
Al. Gr. Djuvara, in care se zice:
Dilicultatea nascuta in practica in con- «Pentru ca judeefitoria de ocol sfi fie insfi inzes-
cilierea te xtelor art.
.
50 52 din trate' ca o -adeverata instanta, bueurand.u-se de organele
sunt indispensabile, Comitetul clelega-
iegea udecatornior j
de pace
tilor a prevezut prin art. 50 ca pe langa‘ajutor,
unul din cei dot copiti sa. indeplineasca in tot-
Prin art. 50 din legea pentru judeefitoriile de d'a-una functiunea de grefier. Se intelege bine cc
pace, cuprins in cartea II-a, partea l-a, titlul 1-iti, important are aceasta dispositiune §i catfi sigu-
despre organisarea judecatoriilor de ocol, se aratfi rantfi dà irnpricinatilorn CO:
ersonalul ce compune o judeCfitorie de ocol ; iar Dace' aceasta dispositiune s'ar fi tradus in lege,
In partea fnala atributiunile personatului inferior cestiunea de mat sus ar fi fost defnitiv resolvatfi,
al Judecatoriet
.
, &act ar fi putut fl consideratfi ca un corolar al dispo-
In aceia §1 carte § i sub acelap titlu, anume in sitiunilor cuprinse in art. 52. La tamerfi insa. art.
art. 52, legiuitorul, arfitand atributiunile ajutoru- 50 se voteaza aa cum era formulat in proectul
lui de judecator, spune in aim. I ca densul con- de lege—§i cum de fapt a §i devenit lege—cuvintrasemneaza
- procesele verbale de autentificare in tele tot d'a-una, din raportul legei aü fost inloeuite
cas de lips a copistului grefier (2).
cu acelea: dupd trebuintele servictului.
, Acestea find textele se na§te intrebarea: cum se . Din cleabaterile urmate la Camera, cu ocasia vo-
impaca in practica dispositiunile acestor cloue artarei acestei legi, resulta sä art. .50 §i 52 afi fost
ficole, cad, dupa cum se vede, sunt in contra-zi, admise §i votate fara nict o diseutie saü rnodifi-
altul ?
cere unul cu care (4).
Urmeaza oare ea in lipsa copistului grefier, a- Venind la Senat gasirn ea d-1 Al. Constantinescu,
dieá a celui plAtit de stat, procesul verbal de au- In raportul legei, nu face nici o observatiune asutentificarea
unui act sfi fie contra-sernnat de &titre pra proectului ce 1 depune a§a CUM a fost votat
eel l'alt copist conform art. 50 sail el nu poate fi la Camera.
contra-semnat de cat de ajutorul judeefitoriet con- Acela§1 lueru ca la Camera se intArnpla i la Seform
art. 52?
nat cu ocasia adrniterei i vota'rei legel ( 5).
V V
- De la inceput sustin ea urmeaza a se face us Dace' eereetam in afara de aceste luerfiri oficiale
tiumal de dispositiunile art. 50 ea find mat in ar- mat gasim in contronersele legei pen t111 judecdtartile
monie cu logica §i cu econumia legel.
de pace a d-lu1 Corneliu I3otez, la pagina 64 §1 relativ
la art 52: «0 asemenea clispositiune nu-Poate
de cat .sa jigneasea prestigiul ajutorului judeefitorich,
care este lieentiai In clrept sari, j doctor in
(1) Art. 50. fie care judec6torie de ocol se compune dintr'un
pidecator; un ajutor vi dot copigtl, care oar indepUni tot de o
datcl fi, fanctiunite de grefier arliioar, dupci trebuiniele ser.
(2)Ajutorul judecatpruluI de ocol 1ndeplinegte toate funciiunile
in cas de lips god impedicare a acestnia
gi contrasemna pr. eorbate de autentificare in cas de lipsd a capistuiui
Orefier,
(a) Veil pag. 394, Monit. Of No t36 din 1 Martie 1896. -
(4) Ibidem pag. 425 gi 426. M. off. n. 37. -
(5) Monit. off. No 46 din 23 Hartle 1896, pag. 473 vt 47&

600 Cljtittlitl'JtJ' DICIA11, No., 81.— unineci 7 becembrie 1903
drept oi are gradul erarhic al supleantilor de tribunal».
Tot cam Irt seRstit acestel 'dispositiuni, era o
dispositiune in legea din 1 Marite 1894, dupa care
(art. 5) in cas de impedicare brusca a judecatorului,
preoedintele tribunalului putea delega, imediat,
fie pe ajutorul altei juclecatorii, fie pe grefierul
tribunalului sail in cas de impedicare a acestuia
char pe un ajutor de grefa. 1n ceaPalLä lucrare
a d-lui Corneliu Botez Codicele de §edintei al jadeccitorului
de pace, gasirn referitor la art. 52 'Irmatoarele:
eAcest articol in pa.rtea finala conline o
inovatie a legiuitortilui din 1894 care a fost supusa
in Senat unei vii critici din partea d-lui G. Marzescu,
care spunea: oEste ceva fenomenal ca acest
ajutor de judecator de pace, care are sã exercite
toate atributiunile judecatorului de pace ) sa mai
joace i rolul de copist oi in ce acte In acte de
autentificare)).
D-1 Al. Marghilonian: oSa nu fim exclusiv formation
oi de cate ori se iveote posibilitatea de a
face ceva practic, sä nn o inlaturam din fetioism
pentru form. Si mai de pane: oAjutortil este a-
' deveratul cap al cancelariei. El este insaicinat cu
tinerea registrelor, ea supravegherea cancelariei.
In asemenea situatiune pentru ce sä ne lipsim de
a inlesni teoanilor autentificarea de acte, cand lipseote
copistul care in casul acesta ia calitatea de
grefier ?» ( 6)
Am aratat cat se poate de exact ce am putut culege
din lucrarile oficiale relativ la cestiune, jar
clintre diferitele scrieri in'arn referit nurnai la a-
celea ale d-1ui Corneliu Botez ca find cele rnai
complecte,.
El bine toate acestea result5 c dispositiunea
art. 52 din lege, referitoare la contrasenniarea
poCeselor verbale de catre ajutor, este o in°-
. vatie a legiuitorului din 1894.
Sä cercethm daca aceast5 dispositiune, aceasta
inovatie, mai avea ratiune de a fi introdusa in tex,
tul legei din 1896, daca ea n'a fost cum-va introdusa
prin . inadvertenta.
Cred ea aceasta dispositiune nu-oi mai avea rail
-rine de a fl in legea din 1896, de oare-ce dupe'
legea din 1894 regula find ca fie care judecatorie
sá se compuna dintr'un singur copist ( 7) era natural
ca in cas de 1ips5 a acestuia proeesul, verbal
de autentificare sa fie contraseinnat de catre ajiitorul
judec5torieI, pe cand dupa legea din 1896
fie care judecAtorie cornpurtendu-se din doi copioti,
until dintre aceotia va indeplini, dupd trebuinjele
serviciulut, funclitinea de grefier, deci va contrasemna
. procesul verbal de antentificare in cas de
lipsa a copistului grefier titular. Si apoi cine poate
asigura ca sub irnperiul legel din 1894 la o Judecalorie
cu ma i multi copioti procesul verbal de
antentificare nu era coritrasemnat indiferent de catre
on-care din copioti sat' de catre unul in lipsa
ce u l'al - t ?
Apoi daca lucrurile a fost posibil sa. se petreacii
ast-fel sub Imperiul legei din 1894, cand nu exista
un alt text de cat acela care impunea adjutortilui
judecatoriei obligaliunea de a contrasemna aceste
(6) Codicele de sediwici ctl judccittorului de pace de d-1 Cor.
netiu i3otez, pag."123 1;024,
Vezi art. tegea Jod, din 1894. .
,
procese-verbale, de ce nu s'ar admite, ca find
conform cu 'textul legei, ca ori care dintre acegi
doi copioti sä contrasernneze 'precesele verbale de
autentificare in cas de lipsii a unuia dintre den§ii,
mai cu seama fata cu disposifiunile art. 50 din lege ?
De sigur daca in legea judecatoriilor sail in .vre
un, regulament la lege s'ar prevedea conditiuni
deosebite pentru ocuparea postului de copist grefier
sail copist arhivar, atunci s'ar putea sustine
ca nurnai dispositiunile art. 52 urrneazii sa se aplice
cu stricteta, dar in legea judecatoriilor. din
1896 ne existand nici un asemenea text, suntena
siliti a recurge la regulamentul legei jud. de pace
din 1894, care, prin art. 52, ne trimite la regularnentul
._grefelor tribunalelor oi anume la art. 8i
9, dupa ,care, pentru ocuparea postului de copist
se cere p.ractica de un an in grefa until' tribunal,
cunootintele gimnasiale sati nurnai cunootintele claselor
prirnare acolo unde nu stint gimnasii (9 ;
deci nici din acest pullet de vedere nu se poate
trage un argument contra parerei emise in acest
articol.
Daca s'ar sustine parerea contrarie s'ar 'taste o
alta dificultate, cu rnult mai grava oi imposibil a
fi resolvata: se otie ca sunt judecatorii in care- 7-din
motive ce nu intr5 in cadrul -cestiunei noastre-- '
s'a desflinlat postul de ajutor dejudecator. Sc naote
intrebarea: Ce l s'ar intampla intr'un asernenea cas
cancl copistul grefier ar lipsi find in congediti? De
alt-mintrelea acelaoi lucru -s'ar petrece oi la o judecatorie
cu ajutor: judecatorfil cu copistul grefier
sunt sari in oedinta pentru judecarea proceselor
sail dui in vre-o cercetare locala. In acest timp
daca sear presenta cine-va cu act pentru autentificare
nu ar f primi4 pentru ca lipseote copistul
grefier, cu toate ca cel-l'alt copist ar putea asista
la primirea actillui oi ar putea contraseinna procesul
verbal de autentificare, conf. art. 50. lata dar
unde s'ar ajunge , in casul acesta: s'ar eluda oi litera
legel oi scopul ei care este: inlesuirea penttu
justitiabill de a avea la indemana autoritali pentru
imbracarea cu formele cerute,a actelor intervenite
intre denoii.
Inchei acest articol sustinend ca autorul legei
judecatoriilor din 1896 a avut in vedere intre altele
oi discutiunile urrnate in Senat cul ocasia votarei
legel din 1894 oi de aceia a prevezut pe langa
fie care judecatorie eel putin do i copioti, care sa t indeplineasca oi functiunile, de g,refier oi arhivar
dupa trebuMtele serviciului, oi ca nurnai prin neobservare
s'a strecurat in lege oi dispositiunile II-.
nale ale art. 52: ca in fine, tin judecator, in nici
un cas, nu poate face us de dispositiuulle altur
text de lege de cat art. 50 in cestiunea ce se discula.
, C. St. Stefineicu
Pesceana, 4 Septernbrie 1903 Jtidecatorul ocol. Jiii
(8) Vezi art. 7-11 din regulam. grefelor trib. in cotectia.d-luf
Ghetu, pag. 1288, vol. L .
PRE T
, ofer celor cari poseda oi ar
, , vroi sa vend vol. I sag vol.
III din rratatul de Drept Civil
al d-lui D. Alexandresco. i
Ofertele se vor adresa d-1M Codreanu, la acest ziar,
care se Ins'arctneaza a vinde Colectimal complecte
din aceastil importanta lucrare, '

- C13111gRtlf4 JUDICIAR o 81.--Duniitteca 7 Decembrie 1903 691
,
Mal01111 ■■IMMOSIMINIIMMINMIIIIIIIIINIIMINOINI
w.
, JUR ISPR.U - DENT A 1103111NA imprescriptibile in mod absolut, fara a cerceta daca
. , recurentul se gasea sail nu In conditiunile cerute, de
le ea din 164 8 s' c a r retativ din ' 879 s re
INALTA CURIE DE CASATIE si JUSTITIE Sect. I
g , e ep 1 , p a
putea clobendi prin prescriptinne proprietatea pamen,
Azzclienta de la 10 Octombrie 1903 tului in IMO . prin aceasta pro cedare, m stanta defend
violeaza si interpreteaza greiSt t sus citatele texte de lege;
Presedentia D-lui CH. PHEREKY11g, Presedinte Peniru aceste motive Curtea caseaza etc
Florea Ion Floricci cu Elena Nun .Cojocaru $i, kt>.c,
Pament rural.— Prescriptiune.- Daca asemenea INALTA CURTE DE CASATIE SI JUTITIE S. II
atenturi se pot castiga prin preSeriptiune. - (Art. 132
din Constitutie ; art. 7 din legea r.urala din 1864; art. Auctien(a de la 3 Noernbrie 1903
,1 din legea interpretativa din 1879). Presedentia D-lui C. C. STEPANDSCII, Consilier
,
Pdmenturae date scitenilOr in baza legel ru-
Maria istyoranu u solid (dzvort)
rctle din 1864 find alienabile in condifiunile aces- Dtvort.— APel. — Cerere reconventionala facuta de
' sotul Daca asetnenea cerere se noate face
tel legl ale IC gel interpretatioe din 1879 , ase- pentru n prima , ()tea inaintea durtii de (Art. 327
menea pa menttiri se pot dob(ndi prinprescrip(inne. din Pr. civila).
Decisiun6a 405/903.—. Casata, sentinta Trib Cererea reconventionald ce se opune de sotul pint
in instanta de divort Iz sensul d'a se Dronunta in
Rornanati cu No. q5/902 in urrna recursului fa- favoarea sa divorful cerut de solid reclamaht, nu
cut de Florea. Ion Florica, in pruces cu Elena trelme pr/vita ca a cerere north care Liu se poate face
Patin Cojefcaru altit
pentru prima, °aryl in ape!, cad i prirz ea piritul nu sizbstilue
a mud cerere de divorf la cea defer/la jude-
'
ccifei triburzcdului, ci se marginefte a se apctra in
Ascultand citirea raportului facut in causa de d-1 contra aceleaqi cereri introdusd de soful ree lamarzt,
consilier D. Cueuli
conchtzend a
Pe d-1 avocat Ntcoleanu, in desvoltarea motivelor d e
se pronunta divorful in favoarea sa
easare ; °
urmare, o aseznenea cerere reconventionald
Pe d-I lavocat Cratunescu2 in combateri , si
se Poale face pentru prima oard inaintea Curiii
Pe d.1 Prficuror de seetie St, Statescu in conclusi- de ape!.
uni find minori In causa.
' DeCisiunea 462/903. --- Casata in urma uner
Delibera nd, °
diverginte, dupä recursul facul de M4ria Isvoranu
Asupra flocului de casare invocat :
ilriolarea art. 1890 C. eiv. §i a art. I i urm. din legea ru- decisia Curtii de ape! Ga1aI sectia I No. 20/903,
rail din 1.46$, precurn si art. 7 din legea interpretativg de la data in procesul CU SOI,U1 seti Isvoranu pentru divort.
1879. si exces de putPre. -
.Am invocat Inaintea tribunalului prescriptimiea de 30 an!, Curtea,
c#:61.de la 164 si pang la intentarea actitmel maul 1899, p6rinte1e asoultand citirea raportului facut In causa de d - 1
mefi Ion Florica a stapanit acel teren. asa a a trecut ma! bine
de 30 an red tribunalul imi respinge cererea de prescriptiune, C onstlier G. P. Petrescu ;
pe motiv cä terenurile rurale Bunt inatienabile i imprescriptibile, Pe d-1 advocat I. Tanoviceanu in desvoltarea motifAil
a tine seama el tatAl merl a lost agricultor i intrunea con- velor de - casare;
preveclute de legea din 1879, ,pentru a putca capata Pe d-1 avocat P. Capeleanu, in combaterl.
teren rural.
.In acelas tirnp Tribunalul comite un exces de putere Deliberand,'
nu's1 motiveaza nici hotgrirea sa nepronuntend,u-se asupra Asuprct mijlocului I de casare :
tatel mele de a putea, obtine teren rural.. .Violarea art. 327 Pr. civ. Curtea de ape! din Galati respinge
.Avend in vedere seniinta supus6 'recursutui, din care eererea recOnventionala de divort sub cuvent cä find cererea
se eonstata efi la actiunea in revendicare, care face 0- noul, nu poate fi introdura pentru prima oara in apel, pe cand
biectul procesului de fa, intentata de intimatil de azi. adev6rul este cä o asernenea cerere nu a de at o a.parare per-
In recurs, contra recumittuluf Florea Ithi Florica, cal aa de lege ehlar in aPel'
cesta a opts ca mijloc de aparare, prescriptinnea a- Avend In vedere decisiunea supus4 recursului, din
quisitiva de 30 aril', "pretintilend ca este teran cultivator care resulta nä D-nul Isvoranu a pornit o actiune'de
de pament si ea atare ca se g5sesce In conidliunile divort in contra sotiei sale, basata pe injuril grave;
legei rurale, spre a putea dobendi pan -tent in basa Ie- Ca aceasta actiune find admisa ca intemetata de
gel din 1864, putend doviecli prescriptiunea prin martori; Tribunalul de llfov, prin hotartrea No. 171900, Maria
tribunalul, pe motiv ca dupa legea ruralA, pa- Isvoranu, recurenta de asta-zi, a facut ape!,' i Ctirtea
mentnrile date teranilor, sunt inalienabile in mod ab- de ape! din Galati judecand ca curte de trimitere, a
solut a respini mijlocul de aparare itivocat de recurent; confirmat acea hotarire ;
Avend ' in vedere dispositiunire art. 7 din legea ru.. Avend in vedere ca inaintea Curtel de trimetere, reralaJde
la 1864, art: 1 din legea interpretativa a art. 7 curenta, dupa ce s'a opus la cererea reclatnantului ca,
si'132 din Constitutiunea de la 1864; si In prima instanta, apol, In subiidiar, a formulat
Cansiderancl ca,'prin citatul art. 132 mentinendu-se dense o cerere reconventionala tinclend a se prouunta
inalienabilitatea pannen,turilor rurale cu exceptiunde in favoarea sa divortul cerut de sotul seu ;
prevédutein legea de la 1864 si cea interpretativa din C eurtea a respins aceasta cerere ca neadmisibila,
1879, nu s'a fficnt de cat a se da un caracter constitu- 1:?e motiv ca ea constitue o cerere noua, cc nu poate fi
portal inalienabilitatet, ,fara insa sa se opreasca satenii Iticuta pentru prima oara In apel, potrivit art. 327 din
de a's1 instreina pamenturile lor in total sail. In parte, Codul de procedura '
catre comuna, sad la aIi ateni, car! s'ar gasi in con- Considerand ca din clispositiunea acestui text de lege
ditiunile preve'clute de acele legl; resulta Ca, in apel„ nu se Paate face /del' o cerere nousi,
ConsiderAnd ca ast-fel find, cand tribunalul in specie care, nu s'a facut la intala instanta ; c , prinexceptitme
respinge prescriptitinea aquisitiva invocata de recurent, la aceasta regula prescrisa de legiuitor in scop d'a nu
numai pe motivul ca pamenturile sunt inalienabile, si lase sä fie 1ipsite partite de beneticieil delor d'oub grade,

693 LunlEallta JUDICtIAR, No. 81,Lnuminecau 7 Decembrie 1903
de jurisdictiune, cererile care sereesc ca mijloace de
aparare in centre actitinet principale, paratul le poate
face pentru prima °are in apel ; -
Considerand cä cererea reconventionala ce se opune
de setul parat in instanta de divert, in sensnl d'a se
pronunta in favoarea sa divortul cerut de solut rectawant,
nu trebue privita ca o cerere none care nu se
poate face pentru prima oara tn apel ; caci prin ea paratul
nu substitue o non fi cerere de divert la tea deferite
judecatel tribunalului, ci se marginesce a se apera
In contra aceleasi cereri introdusa de sntul reclarnant,
conehictend a se prdnunta divortul in favoarea sa ;
Ca asemenea cererl trebuesc cu atat mai mutt considerate
ca o aparare la actiunea principala, cu cat,
o data deflnitiv desfacuta ceseteria 'In favoarea solului
reclamant, sotul in contra caruia s'a pronuntat divortul
nu V2 ma i putea cere printr'e actiune principala a se
decide cä diviortul trebue alt-fel pronuntat, adice OD in
favoarea, ci in contra sotulul care reclamak, cc i el se
va isbi de autoritatea lucrului judecat ;
Ch 8SR fiind, Curtea refuzand a judeca cererea reconventionala
formulate 'de recurenta, pe motiv ca ea
constitue o cerere noun, ce nu se poate face pentru
prima oara in apel, a violet art. 327 citat; si decisiunea
sa ea% a fl casata ;
Pantru aceste motive, si Mra a mai discuta mijlocul
PI doilea de casare, Curtea, caseaze, etc,
.-
CURTEA , D APE', DIN GALATI, Sectia
Audienta de la , 12 Februarie 1903
PreSedentia D-lai G. C. IS14N, Prim-Presedinte
Mat ia D-r Isvoranu cu soul sëi D-r G. Isvoranu
Deetsiane drilla No. 20
Dieert.---Apel?--Gerere reconventionala facuta pentru
prima oara in apel de catre solui parat.--Neadmisibilitate.—(Art.-212
Cod civil si art. 327 Pr. civila).
'in materie de despar(enie, nu se poate face
pentru prima. oard inaintea elide de apel o ce.
rere reconven(ionald de catre so(ul pardt, cad.
dacer s'ar declara de adrrzisibila o aseineneacerere
in ape!, se eludeaza principiul celor doue grade
jurisdic(iune.
S'a ascuitat d-I advocat I. Tanoviceanu din partea
apelantei Maria D-r Isvoranu, i d-1 advocat C. N.
Toneanu diu partea intimatulul D-r G. Isvoranu ;
Curtea deliberand, si
Avend in vedere decisiunea Inaltel Curti du -casai te
si justitie, s. II cu No. 5411902 C) prin care s'a casat
decisiunea Curtei de apel Craiova s. I, No. 1381902, si
s'a trim is in judecarea acestei Curti apelul facut de
Maria Isvoranu contra sentintel trib. lifev, s. 11, No.
17/900, data in procesul de divert intentat central de
soul see, D-r Isvoranu ;
Ascultand sustinerile partner ;
Avend In vedere cä prin sentinta apelata s'a gdmis
actiunea intentate de intimatul D.r Isvoranu si s'a declaret
desfacute casatoria dintre el si apelanta pentru
insulte §i paresirea domiciliului ; ,
Avend in vedere ca apelanta prin petitiunea de apel
a flicut si actiune reconventionale si a cerut aste-zi
inain.tea 'Carpi admiterea apelulult in sensul cl'a Sc respinge
actiunea de divert intentata central' de catre
intirnat; pe motiv cä in urma faptelor pe care este intenieiata
actiuneanumitului, s'a reconciliat intre densii,
cum resultli din acrisorile cu data de 2 si 5 Aprilie 1899,
(*) Ved Curieru/ Judiciar, din 1902, No. 47, unde ede publipatit
piservotta Directorului nostru.
fi -Ca, Ill tot easel, aii fest insulte reciproce din partea
ambilor scrti, pentru care trici anal nupoate cere dess
pertirea ; jar in cas cand se va' gfisi ,cti este loc la despartirea
ceseteriel, se se pronunte- divortul in favoarea
sa. admitendu-i-se cererea reconyentionala ce a Merit,
pe base insultelor grave ce i s'afi adus cle Betel see,
prin scrisorile de care s'a servit inaintee acestel Curti;
.. 00000 ..
Avend in vedere di de si intimatul Dr. IsVoranu a
adresat sotiei sale insulte destul de grave prin scrisorile
trimise, unele direct si altele copiilor lor,,apelanta
fuse, care este defendoare in aceaste actiune de diA
vort, nu se poate prevala contra intimatului, care este
reclamant. de imnrejurarea cä si el s'a fecut culpabil
de fapte care formeaza e cause de divert.; cu alto cuvinte,
dinsa nu 3)oate opune cu succes compesatiunea
la actiunew de divert. ce '1-a intentat sotul set;
Intr'adever legiutterul, prin art. 212 C. civ., a consecret
principiul ce divortul va fi permis 'indent ce
pacea conjugate, ,siguranta sae linistea sotitor ar fl`
gray compromise ; el a volt se impedice, prin.() institutiune
de ordine publica, ca spectacolul fapteIor asa
de imorale se nu perverteasca moravurile prin nr-
mare, child fie-care din soli educe ast-fel partea sa de
turburare in familie, departe ca aceste acte imorale se
se neutraliseze, ele se adaogh unul la altul, kandalul e
dublu si.divertul devine indoit de necesar;
Ca, intra-cat, in asemenea situatiune, cand fle care
sot se face culpabil catre cel-lalt de fapte care formeaza
o cause de divert, setul defendor n'are de cat
se porneasca si el contra reclamantuturactitme de divert,
si tribunalut gasind fondate ambele tactful') vá
pronunta divortul contra fie-cerui sot, ast-fel in cat
nicl unu flu v'a fi lesat nicl avantagiat
Avend in vedere cä, in specie, apelanta nu a intentat
la tribunalul de prima instanta o actiune de 'divert .
contra sotului see, asupra cereia se se fi tndeplinit toate
formalitatile prescrise de Codul civil In areas% materie,
ci s'a marginit ca, prin petitinnea de apel, se facá . cerere reconventionala, pe care a sustinuro si oral inaintea
Curtil, prin care tinde ca In cas cand Curtea ar gsi-
cä casetoria intre soli nu ma i poste exists, in aserne-.
nea cas divortut sa se pronunte in favoarea sa ;
Con,siderand ca aceasta cerere reconventionalk'ffieuta
pentru prima °are In instanta de apel, find o carere
nowl, care n'a fest facuta i discutata la prima instanta,
este madmisibila, conform art 327 Pr, civ , pentru cA
se eltideaza principiul celer done grade de juridictiune;
cä, dace in Fran's, se poste face in apel cerere reconventionala
in inaterie de divert, aceasta se explice prin
aceia ca legea din 1887, a consacrat in mod specita
acest drept; pe nand in Coclul nostru civil nu exista - o
asernenea, dispositiune prin care defenderul in aetiunea
de divortse fie autorizat de a face cerere reconventionala
in apel ;
Ca,_prin urmare, cererearecenventionala a apelantel
urmeaza a fi respinsa ca ;
asa find, §i gesindu-se intemeiate faptele imputate
apelantei, actiun'ea intimatului a fost bine admisa
apelul este nefondat si urmeaza a se respinge
comfirrnandu-se sentinta apelate ; -
Pentru aceste motive,Curtea, in majoritate (*), resginge
apelul i respinge i cererea reconventionala.
(ss) G. C. Sisman,"M. A. Bestelei, Fr. Papp.
. tirefier (s) V. iNihdileanu
(*) Considerantele in dovedirea faptelor de insuita tti abandon
ne interesand, nu le-am mai reprodus., (N. , 8.)
(*) Minoritatea, representata prin d-1 consilier C. Nicolescu, a.
lost de parere a se adroite apelul si a se respinge actitinea de
divort intentata de sot, pentru motive cti Botta apelanta nu se
afla in culpti, ci din contra sotulreclanaant. N'8111 mai reprodus
considerentele find motivate de constatarl de fapte care nu
iatereseaza pe cititert. ' (Ne R).
.

CURrERUL JUDICAR, No. 81.—Dumineca 7 Decembrie' 1Q03 . 693
,
\ Observatie. -- Niniene- nu Poate tagadui ilti- Pr. eiv., cat si din eausa proeedurei excePtioriale
4 .
litatea unel cereri reconventionale in -matente de a divortului, de la care parnle s ar putea ast7feI
divort. Soul pArit, in contra eAruia s"a, cerut di - sustrage cu cea mai mare usurinta,. In zadar se
vortul, are hiteres de a introduce o- asemenea obieeteaza ea eererea reconventionala, n'ar 4 9
aetiune, pentru-ea redarnantul - primitiv care ar eerere noua, . ci numai un rnijloe de-aparare ;_erlei
face sa ge -pronunte'divortul in favoarea sa, n'ar paritul nu se, margineste a se apara contra eererel
avea de eat sä nu transerie sentinta, si in asemenea prineipale, ei core ea divortul sä fie pronuntat in
caz, easatoria n'ar Ii desfaeuta ( 1). favoarea sa, eeea ce presupune ea si al are motive
Apol, tin alt interes, pe care il are soul pant de divort, pe care le a stabilit inaintea justinei. Or,
de ,a4aee ea clivortul sa fie prommtat si ,M fa- aeeste motive nu pot fi doved.ite pentru prima oara
voarea sa, este ea el sa, nu fie condamnat la pen- inaintea Curie, ei trebue sá fie apreciate de jusia
alirnentara, prev6duta de art. 281 Cod civ. ; decatorii atnbelor grade de jurisdictie, La ce ar
cad i indata ce divortul s'a ,pronuntat contra am- mai servi, inadev6r, procedura lunga a divortului, I
bilor son, hi& until lin are dreptul la ..alimentele pe care leginitorul a prescris-o la prima instant,
PrevOute de ,acest text (2). ' . daed o parte s'ar putea sustrage de la aeeasta
Prin urrnare, utilitatea eererel reeonventionale, procedura, invocand si dovedind rnotivele sale'
In materie de divort, nu P'oate fi contestata. pentru prima oara in apel, unde afaeerea se,
Asemenea eerere putendu-se introduce la prima judeea, de urgenta ?
inslanta , in on ce stare s ar gasi -,Procesill, Pana '.5i apoi cu ee drept sotul pant s'ar sustrage
a nu -se da o hotarire definitiva, de aid resulta Ca de la ineerearile de impaeare, pe care legea le
eerere.a de divert a unuia 'din son, char ajunsa . , prescrie in materie de divort?
la stadiul aseultarei marturilor, trebueste junetio- ' Aceste incereari de impaciuire find de ordine
nata. Cu.cererea reconventionala introdusa de cela- publica, sunt aplieabile ehiar cererelor reconvertlalt
sot eu mull " Mai tardit, spre a se judeea tionale. Acest principit este reeunoseut, de si
arnbele aetiuni in aeelas tirnp, pen tru a se inlatura chestia este controversata, atat de autori cat si
ast-fel posibilitatea` unor hotariii-contradietoril ( 3)- de jurisprudenta ( 8).
Aeeasta whine lash' a se presupune ea c ererea Tata cum se exprima, in acesta privinta Curtea
reeonvennonala a lost facuta in prima instanta. noastra suprema prin 0 deeisie anle
rioara (19- Nate insa intrebare : Asernenea aetiune poate fi Mait 1893): 4Considerand ea cererea recenven-
, introduSA pentru ,prima oard in ape!? Curtea de ti enam, i n materie de divort, fiind o adeveratei
easatie, prin decisia ee publicam astad,i, adrnite, acfiune ( 7), ea atare, trebuesc pazite in privinta
afirelativa, si aeeasta solune se sustine de ling. 0 ei toate formele speciale de procedura prevedute
In Franta. " de lege, forme de ordine publica, care tind a im-
(

,
,
694 . CURIERVL JUDICIAR; , No. 81.-1)4mineca 7 Deeembrie 10C13
— —
,
terea partilor din ,noti inaintea presidentului tri- privinta, nu 'se poate mai juriclica, de si ea a fost
bunalului pentru reconciliare se impune, Meer- casata.
carile de impacare putencl de asta data isbUti, Avem con -vingerea ' eh jurisprudenta actuala a
et
WO) (11). , Curtei de casatie nu Va . triumfa inaintea Curtel
, Aceasta decisie, de, si pronuntala Cu clece ani din Iasi si ca, insa-si Inalta Curte se va grabi a
Inainte," este cu mult superioara decisiei ce pu- o renega cat de curend, poate chiar Cu ocasia
blicam asta-c11, care nesocoteste adeveratele prin- judecarei aceleasi afaceri, dupa cum s'a Intamplat
cipil. In decisia actuala, Inalta Curte uita ca ce- in causa cu Sita Leontopol si Erodiacla Ioneseu,
rerea reconventionala este o adeverata- actiune, despre care am, avut onoarea de a intretine pe ce
care, prin urrnare, trebue sä percurga ambele grade titoril nostril in Curler& Judicial. No. 79 din .a.
de jurisdictie. Ea uita ca, la nol, cererea reCon- c. Aceasta scbimbare la fata putem s'e preclicem
ivenitionala nu se introduce prin simple conclusil de pe acurn, fara. a avea pretentia de a fl prooroc.
(par vole de conclusions), ca In Fran ta ( 10). . , 0.- A lexandresco '
Ea uita ca, in legea noastra, nu exist. art. /248,
§ 4 din Codul fr., pe care l'am transcris mai sus, CURTEA CU JURAT1 -DIN JUDETIJI, ILFOV
i pe cari autoril francezi 11 critica cu drept cu- Audienfa de la 8 Martie 1902
vent ("). Ea uita, in fine, decisia sa anterioara Preqedentia D-Iui G. F L A I $ L E N, Preiledinte
dill 1893, din care am reprodus cate-va consi, Dr. Moisesou ou I. 7'heodorescu ,
derente, si care este foarte juridica.„
o Cererea reconventionala, In materie de divork
Delict de presg . --Ctrerea inculpatului de a dovedi eu
martorT cA altul este autorul articoluluT caloinnios.-- turnal
preparatorit. --- Revenirea asupra jurnalulul prepara.-
clic cu drept cuvint Aubry et Rau, nu poate fl tornl. -- hesponsabilitatea ziarul ul pentru cele publicate
introdusa, pentru prima or In ape!,; ea nu poate sub rubrica .«Informatiunilor.. ,
fi facuta de cat in prima instanta. Parerea con- 1. Incheierea instanfei judecdtoresti prin care. ,
trara trebue sa lie respinsa, pentru ca nu poate s'a admis proba testirnoniald, fie in materie civild,
sa atarne de unul din soti de a lipsi pe eela-l'alt fie in materie penald,, este o incheiere preparade
cele doue grade de juridictie. In zadar s'ar tone asupra ccireici se poate reveni. ,
opune art.' 464 Pr. civ. (al nostril 327); o ce- 2. Dacei redactiunea unui ziar in loc de a reprorere
de divort .produsa sub forma unei actiuni duce o stire ce '1 se comunicd, sub forma sub
reconventionale, nu poate sa tinda la Compensare, care '1-a lost trimisd sad sub forma de comuni-
0_ nu constitue o sirnpla aparare la cererea prin-' eat, modified forma tieestei in.stiinfari si o publied
cipala D (12), ' sub rubrica alnformatiunio care este consicleratd :
De aceea, nu putem admite solutia data de Cur- ca emandnd de la redactia ziarului, prin aceastel
tea suprerna, si este de datoria Cure din Iasi, procedare, redactiunea 'si apropriazd stirea si in
la, care afacerea casata. a fost trimeasa, sã res- &art condifiunt, dirantul devine responsabil.
ping a asernenea interpretare. Cererea reconventio- cestiunea insci de a se sti cine, este responSabil
nala nu se poate, In adever, introduce, de sotul intr'un asemenea cas, al ce a times stirea, sailparit,
de cat in cursul procedure i prirnel instante ; redactiunea, sail dcred responsabilitatea nu ar fi
Ins a ea poate fi facuta In or ce' stare s'ar afla cornund, apartine comisiunet juratilor.
procesul la tribunal, chiar si In urma adrniterei 3. In materie de , delict de presd inculpatul riu
In prineipiti ( 13) Aceste sun t - adeveratele princi- poate dovedi cu mar/on i Mei faptele calomnioase --
ph In legea noastra. Ele ni sci par incontesta- afard de cavil cand calomniatal e functionar pu-
bile, si . decisia Curtei din /Galati este, in aceasta blic --- nici cä altul este autorul articolului ca-
lomnios. '
(9) Gas. row. Curierul Jadiciar din '1893, No 68. Dreptul din S'ait ascultat ; D-1 advocat Em. M. Dan, din partea:
acelasi an, No. 46 si Bulet. Gas. s-a H, 1893, p. 515. Aceleas1
considerente se gasesd st intr'o , seOn tA foarte bine motivata a i neu I pa tuluf Dr. . Moisescu , care a cerut ca curtea $ä revie
trib. din Bruxelles. Cpr. Laurent, III, 271. asupra incheereT care a admis proba cu martori, de oare '
(10) Cpr. Vraye et Gode, op. cit., I, 391. Planiol, III, p. 177, ce din art. 296 'C. p. reese cg In rnaterie de caloninie ,
nota 2 (ed. 2-a). T. Hue, II, 339, p. 357.
(n)
prin presa nu este adrnisibila proba cu martorT, fie el
Iita, in adever, cum se exprimA in aceastA privinta Vraye
et Gode, op. si loco cit. (La disposition de l'art. 248, q ui declare se tin t . d de a se do v edi p rin martorl fapt ele calomnioase
decant la Cour, noue irnputate persoanelor private, fie cg se tinde recevables les deniandes reconventionnelles a se dovedi
paralt etre sujetteli critique. En effet, ele permet au demandeur de cgtre inculpat cg altul este autorul articoluluT incri- ,
reconventionnel4e se soustraire a un degre de juridiction. Ds
plus, 011e minat ; -
tend a admettre implicilement que la demande reconventionnelle
est un moyen de d6fense oppose a la detnande prin- D-1 C. Mile advocatui inculpatului 1. Teodorescu i d-1
cipale, ce qui est contraire a la theorie de la compensation des Procuror General at cerut respingerea pe motiv ch CUrtea
torts:. _ . ‘ nu mai poate reveni.
(12) Aubry et Rau, V, §492, p. 188, text si nota 30.
CUrtea - ,
( 19 Vecll Laurent, III, 272. Arntz, I, 498. Fremont, Divorce, '
OW Apr. PP. Wirey, 59, 1. 600. C. Liege, Relgeque jucliciare , Asc 11 Itn 6 ud ' sustierile n , Prilor gt' Conclu *E , , siunile , d-luI
-68. 300. fialiortsste be4i, 68. 2, 38, procurer general ; .

. Ctilbt itrbittAII, No. k.--bliminecA / .becembrie 1908 ", OS
- ,. . , ,
' v6z4nd di asupra jurnalui anterior curtea poate re- si ca In atare 'irnprejurAri, nu autorul ar mai fi respon
- veni ;, - sabil ci, girantul .; ,
,
Avend In vedere cl, incitipatul Dr- 1VIoiseicu cere . ca - Considerand di intr'adever, in,teorie, (lea ridactiunea '
curtea sä revie aSupra incheerei cu No. 27 -din 1901, prin unui ziar in be d'a reproduce o tire ce i se comunica
-care s'a admis, pro ba testitnoniala ceruta de inculpatul sub forma sub care i-a fost trimisa sail sub forma de
1:, Theodoreseu, spre a dovedi ca Dr. Moiseseu este au- comunicat, nrodifica fOrma acestei instiintari si o publica
torul inforniatiunef incriminate ; ca. In al dodea toe, Dr, suu rubrica cInformatiuni>, care este 'consideraia ca ema.
.Motsescu mai sustine ;ca, chtar in casul cand Ar fl do- - nend de la redactia ziarului, prin aceasta pr...cedare,
vedit a. el est.e autorul comunicarel incriminate, trebue- rectactianea 'si apropriaza stirea, ‘ si in atare conditiunT
sä fie, scos dm. causa, pentru cä redactiunea ziarului , girantul devine responsabil ; jar impresiunea pentrti citi-,
gi)rapett,t4 -p,ublicand comunrcarea facuta. nu sub forma teri este mult mai mare cand 0 stire care apare sub
-. uriel comunicari, ci In rubrica ‹inforrnatiuni) care este forma de informatiuni in partea resrvatti stirilor pe ;
gpeCiala- si reaervata directiunet ziarului i-a apropriat care redactiunea Le educe la cunostinta publicului de
comunicarea si i-a dat un Caracter de publicrtate pe care cat: &and apare ,sub forma de comunicat Intr'o parte
nusl are un simplu cornumcat ; . / putin citita a jurnalulut ;,
Avend iu vedere ca, d-1 procuror general cern Ca sa. Uonsiderand, insa ca cestiunea de a se sti eine este
fie introdus In cause, ca Incutpat .d4 Oh., Gornpoteca, - responsabil intr'un asecnenea caz, 'sail daca responsabi- ..
foot secretar at redactittflei ziarubil

646 VRtF1itJL, ittDtCtAR, Sto. becembrie 1§03
imobilul Teclainantnlul este infundat,de toate .partile ; existenta titlulut constitutiv, cafe an ar fi necesar de
ca pane acum 2 lunT, si de aproape 15" ant, unobiltil Cat pe calea actiunel-petitorte;
'sea a avut ca toe de esire si coinuntcatie ulicioara ce ATend In vedere-ce din procesul-vefbal de eercetare
duee"pe langa proprietatile clefandorilor spre strada C. locale. It dePoaTpuntle martorilor se cogitate, ca Imo-
Marinescn ; cä de la 'aceastä data ulicioara este inchisa hilul reclamantulul este *litchis de taste'partile,
,de defendorl, prin facerea unor ulucI, fapt constatat singura esire' ce-a- avut ince de la inc,put‘ With de
visu, prin rnartori i prin recunoasterea defendorului vechial proprietar, autorul ttlturor, a lost ulicioarate
Stoicescu (a se vedea procesul verbal de cercetare iT trece de la proprietatea reclamantulut pelanga peaschita
de plan); prietatile inveeinate, dint-re cart fac . parte si ale de-
' Avend' in vedere cli reclatnantul prin actiunea sa se fendorilor, respunzend in str C Marmescu; cli at or
PlAnge ca i s'a turburat Posesiunea exercitiului acestui caruia ar fi fost terenul acastel tiliMoare, este constant
drerit de trecere, si cere respectarea [pi': ca reclamantul si chiar qi proprietarl yecints'ati
Avend - in vedere- cá potrivit art. 616 si 634 Cod civ., servit de densa, de vre-o 16 pentru a ei in sir.
,dreptul de trecere de la o proprietate infundata pe o C. MaTinescu, si nurnai de vre-o-2 luni a lost inCliisi
proprietate vecina constitue o servitute, care dupe na- in drephrl proPrietatilor lor de catre defendorl, ast-fel.
tura el e necontinua r neaparenta i decl dovedirea el ca prin\ aceasta ai Inchis cu total orl-ce esire' a
nu poate II fecuta de cat printr'un titlu; insa, tn.speta, reclamantilluT , din proprietatea ,sa ; ca de.''peirtita"
nu poate fi vorba de validitatea acestui drept de tre- deschisa spre proprietatea Christescu Teclathanttil.nu
ceret,de °are' ce actiunea itttentate nu e q actiune pe- s'a servit, ne crvend nict un drept-ea Si de cox de la
ctitorte, ci pur si sirnplu e cere a se respecta exercitiul proprietatea logneT,Facalet, care nunial in schitnbul
acestui drept, fara a se prejudeca cestiunea dreptulul tinel plait i-a permis i Inlenit reciamantultil .esirett
'de proprietate; decT dill acest punct de veclere nu e din proprietalea sa inchiSa` ast-fel de vre,o 2 lu;:afit- 1
de existenta titlulut; tel ca deferititiril pain faptalor au tarburat qi itriPetlicat
nevoe de a ne preocupa
. Attend in vedere cli potrivit art. 61 L. J. ocol, Jude- reclarnantulul exereitarta ilervitutelf, a' dreptalul ;Oh 'cle
catorille de ocoale sunt cornpetinte a judeca .pe calea ,trecere; cli ntru tat-.ctzl flu te'judecii ;iiinAli :dreptut .de
actiunel posesorie reclatnatiurtile pentru exercitiul , ,orl iservitute, titlul el constitutiv; ,esta- illutil a.'cercela pe
caret servitutl In genere, deci si actiunile' relative la ce-titlurl s'ar ,putea baza existetita:'aCestul';:dtepti ,,
servitutile de trecere. Ca aceasta este cea mat potrivita, Avenit in vedere cli aeeaSta stare .de Ittcrud,-,pricti
interpretare ce trebueste,date, acestu1,4ext - de lege,,' re- faptul ciefendorilor ?;causeata seclantantulutprejudictil,
Sulta neaparat din cornbinatia ce o facem cu disp art. trial ales cá e rie*Oit, tia plateasca'vecinel sale -I.. FAO-
60' L. J. de pace,- prin care se arata can sunt condi- 'let lasarea libera a esirel
oa fralloaco og oa Inrigaol;rsaoan6 T.1 a infra, o an oil- onoofoio ‘.S inrles"Oofo" drivel/lair:$.1 Alr'eficiw8 ci000io
Mite exerciliul acliunel poselorie:
; Ca, in spe16, este necontestat ca n'a trecut un an de
la turburare, ca inainte de aceasta epdca, reclaniantul
qi autoril sel, s'ati bucurat de acest drept maT mutt de
'an an, si clix insuseste i conditiunile art. 1846, 1847
Cod civ. si iata4cum:'exercitarea acestui drept —de tre-
;ere a fost publica, Cad toata lumea a cunoscut ca re-
Olamantul s'a servit de aceasta ulicioara, pane -cand
defendoril recunosc aceasta ; n'a fost intrerupt6 de nimenl
pane la aceaSt6 epoca, iarasi lucru necontestat ;
ca a fost exercitata animus clomini, cacT drepttil de trecere
Era exercitat in folosul fondttluI sari, ca proprietar,
si in puterea unei concesluni bine-voitoare a proprietatilor
vecini ; ca ast-fel find, mal remane a vedea
dace a exercitat acest drept in_mod continua, ca cu
aceasta sa se Indeplineasca toate conditiunile penlru a
putea zice cli are tireptul la actiune posesorie in materie
de servitute de tretere;
in aceasta privinta de si servitutea de trecere este
part natura el neconlinua, insa, exercitarea acestul
drept de trecere a fost si este de nature continua, did
evident \ di a trebuit se fle manifestat atat de des si
-, de regulat pe cat ati fost necesitatile ce a avut reclatnantul
de a circula de la fondul sea si in folosul exploatarel
fonclulul sea :-cdci continuitatea nu este de cat lolosinfa
sag -exercifitzt regulat at until lucru sag drept,
Jar discontinuitatea nu e.ste de cat abf inerea posesorntui de
a se servi de lucrul ce define, cu alle cuvinte-este foloslop
saü exercifiul cu intermitenfe anormale. Ast-fel
dar inteleasa continuitatea posesitinel, ea poate apnea,
si la servitutile discontinue. de qi nu s'ar putea
proba posesorul a exercitat dreptul seu de trecere.
secunda cu secunda, Whist, probandu-se ca a avut
.tot-d'a-una intentiunea de a Ina de acest drept In intcrval,
dupti necesitate, urrnedzA ca dereitat acest
drept cu continuitate ; asa Hind, iatli si ultima con -ditlune
"prevezuta de art. 1816 si 1847 Cod civ. indepli-
, nita. Prin urmare, conclusiunea cea mal naturala este
Ca intru cat reclarnantul nu are a-si valida acest drept
de trecere, ci numai sa i scyespecte neturburate o store
de llicruri existent, stabilun ca are dreptul a exercita
-amine la 6 lel -pe'zi; pa care defendoril -uittieaza
despagubi cu Incepere de asta-zi, cand li se impure
obligatra d'a lasa libera `trecere i pana la competillta
instantel; „ , - -
ConsiderAlld,ca prin natuya lucrolul 'fiindpericol in
intarziere, cererea de e?meutle provisorie din actiunia
suplimentara cat4 a fl achrtisa ;
Pentru aceste motive, admite actiuhea in parte, etc,
ludecfttor (s) C. regrea, -
GretIer (s) G. A. Rdmniceanu
Observutte. — Vedi ,asupra,,principiulul pus
prin cartea de jud.cicata a jud. °col. VI din Bucure§ti,
in privinta dovedirei dreptulul de' trecere,
cartea
.
judecata a jud. ocol:
. .
Siatina
.
observatia
publicata in Curterul Judtclar din anul dui
rent No 61 p. prive§te dreptul proprietarului,
a carui be este infundat r de a reclatna
o trecere asupra, lQCuluY vecinulul, pentrU
exploatarea locului , infundat, vecli cartea de-ju-
decata a kid. ocot. Cftvani publicata _ §i adtiotat5
de d-nul. D. Alexandresco, in Curkhil Jpdicigt
din 1901 No 83 (N
,
BIBLIC)GRAF-IE . --
tinnea-vesesofie -Ai aceatita materie, indiferent de
A a Omit No 1 uevinta Gellerala de,Administratiei.aub
directiunea d-lul ROO 1, Petrescu, fost mult titnpAltrector
al adMiusistratiel in Minist. de Interne. Afgaso
revisti avend asigttrat concursul mat MultOr oamenl
de drept m scriitoti de valoare, qi judeeand.-dgPa ma
teria variatVce primal ntimar conline (32 'paginT) nu
ne indoim ea va 'gas' amatOrl. mutt, mat ales printfa
functionaril admintstrativl, .pentru care , cle-sigur a si
fost creata. Revista apare la inceputul fie-Carel hint.
Redactia §i Administratia e in str Regalci Bu6uretttl.
Petal abbnamentului : tin , an lei 12; 6 luni lei 7; No.
nierul - 1.25. '
Zisrulul 11111118/11111 JUD1cIAR, Sit Csirol 19, Bacareitl.. froprisiar Ion S. Codriana

ANtJL 1, No. id Lin exemplar 50 beef j ox 11 becembrie 1968
—
, Un nuttier yacht 1 led
CUE :1E RUL r/AR
DOC1'RINA JURISPRUDENTA — LEGISLATIUNE — ECONOMIE POLITICA— FlNANTE
Director : D. ALEX ANDRESCO
ABONAXENTUL A P AR El REDACTI4. ADMINISTRATIN.
De dove on ue stunmaua sub redactinea you! com 1 et
Pe an 30 le ; 6 lunI 16 lel ; 3 lunI 8 lei BUGURETI '
Studentii platesc pe jumetate Strada Artal — II
Straintitate : 40 Ie pe an, 20 pe 6 lunI Abonamentele se platese tot-d'a-una inante In closul Palatulul Justitil
SUMAR : Decisiunea 235/902. Respins recursul facut
juRigrauDxNT,i, , de Neptalirn I. Maras, contra decisiel Curtel -de
Curtea de nacelle, s. Nentalim I. Maras cit Banca apel din Galati sectia II No. 34/901, in proces
cola din Bucuresti, Cu o observatie de d-I D. Alexandresco; CU Banca agricola din Bucuresti.
ldem Ministerul Public cu Alecu Scantee s. a., cu o nota
de d-1 S, tefan Scriben,;
C1111ea,
Tribunalal Dorobol Tuclorache §i Ilaralarnbie Andreescu cu Ascultand citirea rapOrtuluT facut in CaUSA de d-1 pre-
Marioara Petre Hertzeartu
sedinte N. Mandrea;
Tribunalul MeheclintT, s. : Maria t,Ftercin G'reanga ea D-tru‘
z
Pe d-1 advocat C. Cernescu din partea recurentului
is si Tache Butcirescu;
Judectitoria Ocol Mostistea (11fov) : Bucur Ion Paved cu &r- Neptalim I. Maras, In depvoltareamotivelor de casire;
ban si Dinu David; - d-1 avocat V. Miclescn din partea intimatel Banca
Judecatoria Ocol 11 Ploectl, : Dinu si Ionitd Mihalache cu Va- agricola, in cornbateri;
site Georgescu. Deliberand,
Interpretarea art. 239 Proc. civila, de d-I G. I. Demetriu. Asupra primului moth) de casare :
, I. Eames de putere.
JURISPRUDENT A RON ANA .0nor Curie de apel respins probe cu marturi spre a
'
dovedi du numai existenla gagiulul averei in plus care 'ml dä
dreptul la sumele din cererea reconventionakti.
1NALTA CURIE DE CASAT1E $1 JUST1TtE Sectia u
" Avend in vedere ca., du.pii art. 46 din C. comereial
Audienta de la 14 larde 1902 obligatiunile comerciale st liberaliunile se probeaza Cu
Presedentla C C. $ TEF A N ESC U, Consilier marturi, oil de cate orf autoritatea judecatoreasert ar
Neptalim I. Maras. nu Bar/ea Agricola din Bucureti crede ca trebue sa. admita ,aceasta 'proba;
Probe.— Cobligaliuni comerciale i liberatiunl. —Do- Considerand dar ca din acest text de lege resulta cä
vedirea lor. Nlartori. — Apreciere suverana a instan.. instaniele de fond sunt suverarte a respingd proba cu
telor de fond. (Art. 4ti Cod comercial). marturi oil de cite oil se vor convinge Ca 0 aseme-
Banca agricola.---Gagiu.--Imprumut cu
nea proba este nefOlositoare In cansa, destul numal ca
zarea gagiului.—Cum trebue sa, se faca.— Daca trebue hotartrea lor, in aceasta privinä, sä fie motivata ;
sä se faca prin vinzare publica saü i prin vinzare Considerand, hi spe.ta, cä Curtea de apel, thotiveaza
voluntara. Conditiuni. — (Art. 21 din leg.ea Bat:wet sufleient clecisiunea prm care respinge ca inutila proba
agricole si art. 482 $ 488 din Codul comercial). Cu marturi ceruta de recurent
1. Obligaliunile comerciale qi liberafiunile' se probeazez CO. a§a find, nest mijloc de casare are a fl respins
Cu morturi, -orb de cede orb autoritatea judecatorca sc4 ar, ca rielntmeiat
Asupra
e
miflocului al doilea de casare
crede trebue 34 admit a aceasta proba.
("Violarea art 21 L. B. agricolti, art 488 i 489 G comer jai
A$Cit dar, instanfele de fond sunt suverane a respinge 1Gontrar acestor i texte e, de !eg ono. r. 'Curte a a.
proba Cu martorb orb de cate on se vor convinge Ca o admis ca bung, vinzarea ,gagiului in afarti. , de conditiile 11 forasemenea
prob4 este nefolositoare in „ cau,s4, destul numai mele stabilite 'de lege/.
ea hotarbrea tor, in, aceasta privin(a, sa fie motivat4. Avend itr-vedere art. 21 din legea de la 1 Aprilie
2 De 3i, dupit art. 21 din legea de la 1 Aprilie 1894 1894 pentru constituirea Bancei agricole; $i art. 482 $i
pentru constituirea Bezneei agrieole, i dup4 art. 482 488 din Codul de comert ;
qi 488 din Codul comereial, vinzarea gagiurilor se face Considerad ca, de $i_prin aceste art de lege, vinza.
gagiurilor se face prin licitalie publiea, find
prin, publica, find fluid orb-ce claus4 care ar rea nulä
oil-ce ClaUSA
,autarisa pe creditor a '3i apropria gagiul orb a
care ar autorisa pe creditor a's..1 apropria
dispune gagml on l a dtspune de , dinsul fara Indepinurea forde
densul,' far in eplintrea formelor prevezute pentru s,„ rnelor prevfizute pentru vInzare,'Insa aceasta nulitate
venzare, insa aceasta nulitate este prescrisli nt4/12i in fa''' este prescrisa numai in favoarea debitorttluI, pentru ca
voarea debitorului pen,tru ea la contractarea imprumu- la contractarea imprinnutuluI si la coustituirea gagiuttaui
fi la coratituireegagiului s4 nu fie silit,—impins hit sã nu fie silit, impins de nevo,e, sä primeasca conde
nevoe---, ad primease4 condifiile grele ce creditorul diiiIe grele ce creditorul ar voi sari irnpuna;
ar v oi 341 impuna.
Ca o data Insa ce imputuutul a lost efectuat §i ga-
0 data,
mad, cc impramaita a foal ef etuat i gagiui giul constituit, nirnic nu iimpedica Pe debitor iA auto.
impedeca pe debitor sit autorise .pe
rise pe creditor. sá gagiul. prin o vinzare de buna
voe, tar nu prm vtnzare publtca. daca dinsul gaseste
creditor sit vinza g igiul o V, tnzare de buna voe, b ar mat Cu fo s acest mod de instrainare;
nu pun vinzure publica, doma, dinsul g48e3te mai Cu -constderand cä , in ipe, Curtea constata In fapt ca
fobs acest mod de ins trainare. recurentul singur a autorisat In sells pe Sauca de a

„
698 ' CURIERUL JUDICIAR, No. 82.—Joi 11 ,Deeembrie 190
vinde productele depuse in gagiti, cu oni-ce pret, si cum poate fi admisa de cat in casurile In care ea este
va eretie de cuviinta ; ._ ,s
cfi, dar, nu se poate plinge ca Banca a vendut ga permisa s,i de Codul civil (art. 55 C. corn.) ( 5),
-
giul prin buna invoiala dupfi propria sa autorisatiune ; Or, legea comerciala cere up act saris pentru mai
Ca asa fiind, qi acest motiv de casare urmeaza a fi multe contracte. Acestea sun t : contractele de socierespins
,ca neintemeiat ;
tate (art. 88 C.com .) (6), Pentru aceste motive, Curtea, respinge recursul, etc. , ,
i chiar asociatiunile in participatie
(art. 256-C. corn.) ( 7); contractele de asi„au-
Obseriratie. — Priniul punct decis de Curtea
rare (art. 445 C. corn.) .,' contractele de gagit, corner- ,
de casatie, prin decisia ce publicam asta-zi, este cial, insa numai in privinta celor de al treilea si
relativ la dovedirea obligatiilor si a liberatiu- daca suma pentru care ele sunt constituite
nel lor in materie comerciala:
trece ,peste suma de 500 lel Doi (art. 478 Cod
Proba testimonial. si, In consecinta., si a precorn.)
( 8) ; contractele pentru construirea sail insumtiilor
de fapt (art. 4203 C. civ.) (9, este adstrainarea
until vas (art. 491, 493 C. corn.) ; conmisibila
in materie comerciala, fara nici o , restric- tractele de inrolare ale ,persoanelor care cornpun
tie, on-care ar fi valoarea litigiului, dup. apre- echipagiul (art. 532 C. coin.) ; 'contractele de inciarea
judecatorilor, chiar contra si , peste ceea
chiriere a until vas (art. 557 C. corn.) ; contractele
ce cuprinde actul scris ( t2/* 1
^ de imprumuturi maritime (art. 602 C. corn.), etc.
Multiplicitatea afacerilor comerciale si repeziciu-
Al doilea punct decis de Inalta Curte este renea
Cu care cornerciantii adesea-ori contracteaza, lativ la realisarea amanetulut
.
a irnpus aceasta exceptie Inca. din timpu.rile cele.
Tata. ce gasim, in aceasta privinta., In art. 604 '
mai departate ; caci cele mai de multe-ori el nu
din Codul Calimach (461 C. austriac) : ,
, au timpul de a recurge la acte scrise.
aCreditorul arnanetar nu poate sä rernae pro-
. Judecatoril sunt liberi de a a.clmite proba tes-
,_ priet ar a amanetului, sail a ipotecel, de 'ail
timoniala, sail de a o respinge, dupa. Imprejurari,
si racut
,
alcatuire inteacest chip ; iar daca el nu
destul este ca el sá-si motiveze hotarirea lor ( 3).
va lua deplin dritul sea la hotaritul termen, poate
Este suficient ca actul sa tie cornercial numal
sa ceara. prin judecata vindarea amanehilui, sail
hentru una din' part, pentru ca. -
proba testimo- a ipotecel» ; iar art. 1805 din acelas Cod (1371
=la sä fie a.dmisibila chiar in privinta partei a
C. austriac) cuprinde urmatoarele : a Toate concarel
act nu este comercial, find-ea, In asemenea ditiile si addogitele tocmeli care vor' fi impotriva
caz, dupa art. t 6 din Codul comerciat, toate par- fireI tocmelei amanetului si a imprumutului, nu
tile contractante sunt siipuse, In cat priveste a- ail ta.rie. De acest fen de tocrnele sunt : drept
cest act, legei comercia.le, si prin urmare, sistemu- pilda, ca sa remde lucrul amanetat In proprietatea
lui de probatiune admis in materie cornerciala (4). creditorului ; sa poata al instraina 'dupa a sa
Regula care admite proba testimoniala si a pre- vointa., sail sal tie pentru sinew pu un pre t de
surntiilor In 'materie comerciala, ori-care ar fi va- naai lnainte hotarit, data nu-I va plati datoria la
loarea litigiului, Incetea.za, Ins., de a fi aplicabila.
implinirea termenului ; sa nu mai aiba voe dade
ea,te on este vorba de un fapt, de o obligatie, tornicul sa scoata amanetul, sail Sa nu deie in
sail de o liberare, pentru dovedirea carora legea sub ipoteca la o a treia persoana. lucrul nerniscere
un act scris ; cad de cate-orl . legea corner- cator dat in ipoteca, si sa nu poata creditorul sä
dela cere proba prin scris, proba testimonial. nu
ceara vindarea amanetului prin judecata dupa
implinirea termenului v ( -
(1) Cpr. Gas. rorn. Bulet. s-a II, 1885, p. 867. Bulet. sa
9 ).
II, 1892, p. 1012. Cas. fr. D. - P. 94, L 168. D. P. 96. 1. 301. S'a decis, insa, ca nulitatea acestor _clause nu
Bonnier, Tr. des preuves, 816 (el. Larnaude). Fuziet-Her- intereseaza ordinea publica, ci a fost echetata numai
man, C. -civ. annote, 111; art. 1353, No. 31 urm. T. Hue,
VIII, 345, Demolombe, XXIX, 710. Larombiere, Oblig , V, art. ,
(5) Cur.
1337, No. 22. Lyon-Caen et Renault, Dr. comm ,. III, 83.
Trib. Iasi, Dreptul din 1901, No. 3L
(2) Cas. rom. Bulet. s-a 11, 1892, p. 1012 si 1038. Bulet.
6) Ast-fel, societatile comerciale nu poat fi dovedite cu
mrturi Gas. rom Bu1et. s-a II, 1892, p. 167.
1893, p. 650. Curierul Judiciar din ,1893, No. 64. T. Hue, _ . , ..
VIII, 291. Baudry. IL 1274. Dernolornbe, XXX, 100. Colmet ( 7 ) Actul sem.. fu nd cerut s i pentru asociatille .in partici-i
de Santerre, V, 315 bis XXV. Aubry et Rau, VIII, § 763 his, pare (art. 2 56 C.. com ), eie nu pot fl dovedde prm mart ur
n r ' 325 nota 3 Mareade V art. 1348,- No 7. Bonnier, 145 Cas. tom Bulet. s-a II, 1893, p. 296; C Craiova, Cu-
' P
(care revine asupra primei sale opiniuni). Lyon Caen et Re- rierul Judicial. din1896 , , No. 46) "'lei prin jurain6nt (Gas.
nault,, op. cit., Ill, 78. -- Contra : Cas. rom. Bulet. s-a II, rom. Bulet. s-a II, 1 8902 p. 1. 3 86).--Asoc latia in d participare,
1891, p. 1015, Aceasta. decisie interpret, insa, in mod gre- neconstituind o persoana juridic distincta e per!oana aso-
.- sit -art. 46 C. corn. ' ciatilor, nu poate fl opusa creditordor personal' al coasocia-
( 3)' Cpr. C. Gala, Dreptui din 1900, No. 19, C. Bruxelles, tilor. Cpr. C. Iasi, Curierul Judicfar din 1901, No. 51.
Pcisicrisie beige, 1869 2. 377. ( 8 ) Cpr. C. Qalai, Dreptul din 1901 No. 29 Art. 478 din
(4) Cpr. Masse, Dr. COMM., IV, 2543. Ricci, belie prove, Codul de eomert nu este, deci, in armonie cu Codul civil,
227. \Tee si Cas. rom. Dreptul 'din 1901, No. 29. --- S olutis Vech 1. VIE a COmentarilor noastre, p. 249, nota.1. .
contrara este generalmente adrnisa in Franla din causa lip- ( 9) Cpr. art. 1229 C. german ; art. 1884 C. Italian ; art.
sei art. 56. n Codul cornercial traneez. Cpr. T. Hue, VIII, 291. 222 C. federal al ofiltgatulor, ete.

CURIERUL JUD1CIAR, No 82.--Joi 11 becernbrie 1903 099
In interesul debitorului, ca o rnesura de protec- contraint et force, les 6onclitiong du -preteur» ( 13).
tiune fatä Cu creditorul ; de unde ar resting Ca Codul gerrnan nu permite stipularea unel asedebitorul
era liber de a invoca acea,sta nulitate, menea clause de cat din mornentul cancl -credisati
de a renuata la densa, dupa cum 11 pavatuia torul este In drept a realisa arnanetul. ((Este nula
interesul ( 1°). or ce conventie, dice art. 1229 din acest Cod, In
Codul actual cuprinde dispositii aproape idea- virtutea careia proprietatea lucrului urmeaza a fi
tice cu acele ce figureaza in Codul Calimach. Art. atribuita saü, transrnisk creditarului amanetar,
1689, § 2 din 'Codul civil si art. 488 din Codul pentru -casul cand acest din urma n'ar, fi pldtit
cornercial preyed, intro altele, ca este fluid or ce de loc, sati n'ar fi platit la tirnp, da,ca asemenea,
clausd .(pact comisor) prin care s'ar autorisa pe conventie a foot factita 1naintea dreptului de viii
creditor a-si Insusi arnanetul, sati a dispune de clare ( 14).
fara indeplinirea formelor statornicite de lege. In baza principiilor de ma i sus, atat doctrina,
Aceasta dispositie, Irnprurnutata tie a dreptul ro- cat $i jurisprudenta valideaza vinclarea arnanetului
man ( 11), are de scop de a Inlatura frauda. In meuta de buna credinta si fara frauda de debitor
adever, prin Primirea unui . amanet . . de o valoare creditorului in urma $i chiar inaintea scadentei
mai mare de cat datoria, $1 pun stipularea unei datoriei, insa in on ce caz posterior constituirei
Clause care, din capul locului, ar face pe creditor contractului (15) . '
proprietarul , lucrulur arnaneta,t, la, caz de neplata ,
De asemenea, nu mai remane
la term, credi
o Indoialä
torul ar putut sa sdraceasca pe , ,
debitor care cele de mai multe or
foarte bine decide Curtea mastra
, , Cu usurinta culPa cum
uprema, prin .dec.isia ma
ar fi primit asernenea elausa, crecyend ca va pu- s
i sus. reprodusa, Ca in
tea plati la timp.
urma constituiret contractultu
.
de
.
amanet, debi-
.
Proibit iunea pactului cornisoriii fiind insa o
torul
.
poao te in valid mod
. , s autonse d pe creditor ,
'
derogare de la principiul libertatil conventiunilor
a vinde , fara Indeplinirea - vre-unei formalitati obi ec- ,
(art. 96'9 C. civ.), este de stricta interpretare; de
tul arnanetat. Asemenea conventie care nu s ar
,putea face din capul lOCuIW , pria' contractul de
uncle resulta cä trebue sä consideram ca valida
amanet, pentru motivele mai sus expuse este
clausa prin care creditorul, posterior contractului,
valida, dacd ea a lost facuta mai tarclit a'tunci
ar fi irnputernicit insu§i arnanetul, peatru cand , debitorul nu mai este la
in asemenea caz, nu mai suntem in termenil
ivdiscretia ' credito-
dispositiei exceptionale eclictata de legiuitor,
rului seil, In acest sens se pronunta, cu drept
cuvent, atat doctrina cat si jurispriulenta $i
Iata', cum se , exprirna, in aceasta privinta, un ceasta solutie este- admisibild atat in materie ciautor
: cLa nullite de la clause est absolue, parce . . . „ (16)
vilä, Ca $1 in matn =1 ee comer a .
qu'elle touche a l'orde public. Ainsi, le pace
.
commissoire contenu dans un contrat de nantis-
D Alexandrescp
sement ne pourrait etre valide par la cession ,
ulterieure de la propriete des objets engages ( 12). -----
Mais le texte qui etablit cette nullite dolt etre (Is) Beudant, Les suretes personnefles et reelles, I, No 2n0
interprete restrictivement comme tous ceux qui pirt7fR. 1,11h aceflhas sensi. Baudry i: et . Loynest., sNrantissoendent
contiennent des dispositions rigoureuses. Par exem- 450. 21 I:aeU re AP° X XVII I, 51933 lArnt ° 1 RV eP1e5r982 TeYHAtric Vie
384. Planiol, II. 2459 (ed. a 2-a). Repert Sirey. V° Gage,
pie, telle convention, qui serait nulte si on l'inserait
dans le contrat de nantissement, sera va- 450 Cesare Vivante, .11 Codice di commercio ital. comen-
. tato, V. art 458, 459 , No. 543. p. 390. Trib Paris si C. Gand
lable si elle intervient une epoque posterieure s. Gaz. Trib 22 Aug. 1894, si Pascrisie 1885. 2. 324.
La solution est logique. Elle et aussi raisonnable. Contra: Guillouard, Nantissement, 168 P. Pont, Petits con-
En effet, si le contrat pignoritif posterieur a la trats, 11, 1157. Troplong, Nantissement, 386.
constitution du gage peut encore , caclaer une con (14) «Eine t or de m Eintritte der Verkaufsberechtigung
vention usuraire, du moms on est stir que la g troffeneVereimbarung, nach welcher dem Ptandglaubiger
raells' er nicht oder nicht rechtzeitig befriedigt tbird, das'
liberte du debiteur est entiere ; ayant obtenu ar- Eigentum an der Sache zufallen oder Ubertragen werden
gent dont il avait besoin, 11 n'est plus expose h subir, sou, id richtig».
( 5) Cpr. A.ubry et [tau, IV, § 434, p. 712. Laurent, XXVIII,
(10) Gpr. a Galati, Curierat Judiciar din 1895, No 29. 520. Repert. Sirey, V° cit., 454. Pan& fr., V° Gage, 447,
448. Baudry et Loynes, op. cit., 1, 134. C. Paris. Pand, Period.
(11) Trebue, insa sa observarn ca, la Roman); iosertiunea 1897. 2. 351.
unui pact comisorin intr'un contract de amanet, tacea sa cada
insus) amanetul gi lipsea pe- creditor de siguranta dadea (16) Cpr. Pand. fr., V° Gage, 449 gi 584. Ilepert. Sirey,
acest contract. L: 3. Cod., De pactis pignorum, et de lege eod V°, 535. F. Herman, C. civ annote. IV, art. 2079, No
commissoria in pignoribus rescindenda, 8. 35 Cr. Wind- 55. Troplong, op. cit., 537, 559. Laurent, XXVIII, 521. Baudry
scheid, Lehrbueh des Pandektenrechts, 1, § 238. et Loynes, op. cit., I, 134 P. Pont, op cit:, kI1,11163. Gui1-
(12) Gas, fr. Sirey, 95. 1..'238. louard, bp. cit., 170. Cas. 'fr. Sirey, 36. 1.. 110.

700 CURIERULJUDICIAR, ,
No. 82.—Joi 11 Decembrie 1908
..--......................—...,.-------..--:-.—.............,.........
,....„.......-............-.......i.
Audiertfa de la 7 Octombrie 1903 cand avem a cerceta si judeca o infracliane , conform
Presedenfia D-lui N. MANDREA,- Presedinte' unet legi penaleaccesorie, fie in cat priveste pedeapsa,
Illi
. nisterul public cu Alecu Scanteie . a.
pronunfarea si aplicarea pedepset, fie in privinfa modului
de judecare, afara daca legile penale accesorit ar
Contravenfii la legea . sanitara. ... — Amenda. -- Insol- confine disposifiunt speciale, find ca. regulele si disvabilitatea
Contravernentului. — Daca, in acest cas, a- posiliunele din Codul penal si din Codul de procedura
menda poate II tnlocuita cu inchisoarea. -- (Art. 28 din penala, ca regale- si disposifiuni generale, se impun
Codull penal). a fi observate on de cafe on e vorba de judecarea
.
A rnenda t .2) run u nfar pentru a o - infracfiune la legea sa- unet fapte declarata infracfie penal§ si prin o lege
nitard poate fi inlocuitti cu inchisoared in cas de inpenala
special, dar aceasta numal daca legile penale
accesorit n'ar confine disposifiuni contrare ;
solvabilitate a contravenientulul. Considerand ca, din acest punct de vedere, daea
0
Decisia No. 1122/903. --- Cased, dupd diver - pentru o fapta oare care prev6zuta de o lege penala,
Accesorie, aceasta lege confine sail o disposille .speciala
, genta., In urma recursului acut de d-1 procuror in privinfa pedepsei, sail in privinfa jurisdicliii, saii,
general al Curtei de ape! din Ia.si, decisiunea a- in privinfa judecaret, sari a modulut de juclecare si de .
celei Curti sect. I en No , 883/t.-.J03, in afacerea aplicare, numat disposiliile din legea penala accesorie
sail speciala aft a fi observate ;
lui Alecu Scanteie §. a: Considerand cä amenda care a fost pronunfata pentru
Curtea, o infraclie la legea sanitara e pedeapsa s i are a fi
Ascultand citirea raportulut facut in causa de d-I transformata in cas de insolvabilitate, conform art. 28
consilier C, R. Manolescu ; si , C. penal, pentru ca aceasta disposifie generala are a
Pe d-1 procuror Statescu, in conclusiunile sale, in se aplica la bate pedepsele consistand in amenzt prolipsa
intimafilor..
nunlate pentru o infracfie prevezuta, fie de C. penal
Deliberand,
fie de legile penale accesorii ; ci acea regula, numat
Asupra motivalui de casare invocat : ,
atunci va avea a nu fi aplicata cand legea sanitara ar
gCurtea respingend cererea noastra, a violet in mod v6dit die- con fine anume o disposifie, ceea-ce nu e ;
Positiunile clare si categorice ale art. 28 si 30 C. penal, cad Considerind ca nu s'ar putea susfine cä in genere
argumentatiunea , se, ca legea sanitarä e posterioad Cod. pe- infracliile prevezute prin legile penale speciale ar fi
nal si nu prevede dispositiunea art. 28, este cu totul neinte- simple contravenfit si ca era a ne margini nurnal la
meiata din punctul de vedere juridic, si iata pentru ce : atat, aplicarea disposifiilor din aceste legi, far a mat recurge
dispositiunile art. 28 cat si ale art. 30 din C. penal, privitoare la disposifille Codului penal, sail Codul de prOcedura
la Iransformarea arpendei in inehisoare, in cas de insolvabilitate, / nenala Dentru c§ data ce o fapta neprevezu ta de C.
in materie corectionala si politieneasea, stint generale si f Ara ' - °
penal este declarata ,prin o lege speciala ca nfraelle, i
hid 0 restrictiune si ale se aplica neindoeliaic, fara exceptiune,
atit la faptele prev6zute de mentionatul Cod, cat si la cele pre- ftind penala, trebue sá ne conducem in totul pentru
v6zute de legile speci,ale posterioare cad Etil caracter proprit zis apreciere, juclecare „si condamnare, de regulele din C.
penal, can, este in speta legea sanitara. '
_ penal si din Cod. de proc. penala, dare sunt regulele
(Este de princjpid si generalmente adrnis cä regulele dreptulul generale si pentru toate infraciiile prev§zute de legile ,
comma, care guverteaza o materie, se aplid si la legile speciale penale speciale ;
cu acelas caracter, dad nurnal daca acele lee nu derogq . in . mod Considerand ca asemenea nu se poate susfine ca. leexpres
la regulele dreptului comun, sad dad dispositauntle le- gile penale speciale find posterioare C. penal, disposifiile
gilorspeciale aunt incompatibi le cu regulele generale; or, in specie, art. 28 C. C penal n'ar avea a se aplica fiind ca faptul
nu ne gashn nicf inteun cas nicT intealtul : legea sanitara nu
,
ca legile penale speciale sunt mat toate posterioare contine nicl o derogatiune expresa in privinta cestiunel, si nu nu
exista din acest punet de vedere nicl o incompatibilitate !titre ne poate servi ca argument de fobs, afara daca Insasi
principille de care densa 'este calauzita si intre regula din art legea penala ar confine disposifil contrare regulefor
28 God penal, din contra, o asetnenea regula 'f' este absolut ne- generale din Codul penal sail Codul de procedura
cesara, peiatru buna sa functionare in interesul societatel, cad f penala ;
alt-fel pedeapsa amendei prev6zula de dense in ,generalitatea ca- Considerand ca asemenea nu se poate susline ca
surilor ar deveni ilusorie, nu s'ar putea executa nici °data
ceea-ce credena nä nu a foal nici de cum intentiunea. legiui- regu l a transformaret amendef in Inchisoare ar trebui
toruluf. Pedeapsa deriva din dreptul de a cpmanda, ea are de sä fie declarata anume de legea penala speciala pentru
object sanctionarea until ordin, si tinde la rtisplata 41 la preve- ca sá fie admisa, precum prevede art. 89 legea mononirea
unel infractiunl, si cand se presinta ea un asemenea caracter, polulut tutunurilor, pentru ca, din contra, aceasta disnu
se poate irnagina o pedeapsa impotenta. posifie confirrna numai principiul 'eel. susfinem, cä
eSunt inteadever unele legi speciale care prev6d chiar in mod adica bate re-gulele din Codul penal se aplica si la
expres transfortnarea amendel in inchisoare, conform art. 28 sail legile penale speciale, si nu e trebuinfa ea aceasta sa. fie
30 din Codul penal, dar aceasta prescriptiune este inutila, cacl roclaat in prin fie-care lege penal§ special§ .
prin ea rui face de cat sa se confirtne regula cornun6, si dad
P Consid rand ca asa fiind last
sunt si legit' cari n'e fac, aceasta nu insemneaza ca ele deroaga ------ e .. , Curtea de apel din .
de la aceasta regula. Argumentul : qui dint de unu s negat de prin ncheerea i No. 883 din 9 Mal 1903, a violat legea
altero, nu 's1 are aci aplicatiunea (A se vedea Garraud, Cod , &and a declarat Ca amenzile pronunlate pentru o inpen.,
vol. It, No. 629, relativ la circumstante atenuante, legi fraclie la legea ,sanitara contra tut Alecu Scanteie, n'ar
weciale),.
avea a fi transformate in inchisoare conform art. 28
Avend in vedere ca este a se sti daca amencla pro- Cod penal, find ,constatata insolvabilitatea codarnnunfata
pentiu o infractiune la legea sanitara in cas de natulut ;
insolvabilitate, poate fi inlocuita cu inchisoare, conform Ca, de aceia, motivul este fondat si are a se adrnite.
art. 28 C. penal.; . Pentru aceste motive' Curtea
'
caseaza, etc.
Considerand ca, pe land si afar § de C. penal, stint .
legt penale accesorit sail Speciale, precum: legea vamala, Not.— 0 chestiune relativ mica, neinsemnata
legea monopolului tutunurilor, legea sanitara, legea
- . '
or
u
,
e aceea a transr tnani in incni soare a a-
silvica, legea pescuitulul, legea venatulut, legea car- cum ,
tilor de joc si altele ;
rnenjilor date conform legil sanitare, a avut da-
Cfi, pentru a determina raportul Intre Cl Penal al rul sä dea nascere la atatea discutiuni, , incAt am
diversele legt penale, accesorii, avem a urnria urrna-
.
uce
.
nd divertcfene t la
,
f ribnnalul
Neam, t
toarele regure: ca., in, genere, dispositiunile din Codul v6zut-o proa
penal ,qi din Proced. penala aü a ft Observate in totul la Curtea de ape! din Iasi i chiar In salmi Su-

1.711IERUL JUDICIAII -No. 82.--.16i i I Deceinbrie 1903 PA,
,
premel Curti, care a pus principiul Ca atari a- I inchisoare, hu se poate zice ca ea este o pedeapsa in senzul
,
mencli se pot transforma in inchisoare, dacai con- . Nci.ului penal si ea atare nu s'ar putea intinde PPM etnetlogie
la caturi neprevezute in '1e/1441/Inca pe‘nalet, §i ea
damnatul este insolvabil. dovada di aceastei amcncl4 ,rtzt t o pedeapsd, et nub/hi uh
Opiniunea aceasta am sustinut-o si noi, cand mi*/ 'tit) te fc Martorta poate p dispenseit de tt-
y oc coercz . s . c
-am coMentat un jurnal al Curtil de apel din ceastei anteAcki lilt Armet ceeret sate justtficata, (art. 78 Pr.
en ) ntt tnsa ackitat de Oare-ee n'a fog
Iasi ( , §i o hotarare a Tribunalului .Nearnt , ( 2) / dat P. in
' 1
judecata
156 - P % P
'Corectiohala
' ' —
;
'
unde, cu un lux de motive, am demonstrat cä Av'And tri vedere art. 7ft al. tilt din Pr. pen. relativ la
chestiunea nici nu poate suferi discutiune. Curtea eu jurati cai'e pixevede expres ca, in caz ceind mar-
Cu reft(i4 idl' a jura va 1'pedepsit conform art. 77 din Pr.
Cu acea ocasiune ziceam : «Iola cc am avut p. adita la o arnenda Coercitiva, care poate inceta din me:.
dd Spus . asupra acestel chestiuni ce am don i s 'o ment ce martorul va fi prestat juramentul si Va fi dat arivedem
defmitiv resolvita de suprema Curtec tarea sa in tirnp util eauzei, in care este eliding ;
Avend in vedere ca chea Acest iniiloc coereitiv este adrnis
De acum inainte credem ca', discutiunea e inchisa d e lege. inaintea Cartel - , cu jurati - in mod " expres, narnie se opune
i de oare-ce am mai analisat deja chestiunea a- ca el sa fie admis Si inaintea tribunaluld, fara a se pute eaceasta,
' ne marginim a trimete pe cititori la nu., tusi de putin sustine cu terneiii ca sä creaza penalitate priti.
merele .din aceasta revista rnentionate in note,
interpretare, intru cat caraeterul aceStei al-het-AI., nu e penal,
ea coercitiv. ne putendu-se transforma amenda an anchisoare
unde vor gasi toate argumentele ce s , au adus, i putend fi dispentat roArtorul din moment ce a jurat si a dat
pro si contra, in chestiu'nea pentru care de acum rnarturia sa in timp util procesului in care este chemat ;
At-el find, tribunalul facand aplicatiunea art. 155, 77,
desbaterile sunt inchise. . 329, 378 al. ult. din Pr. pen. urmeaza a condamna pe mare
, . . Stefan Scriban tora Limbiada Grig. Cucu la 100 lel amenda in folosul sta-
'Lulu); fara restrictiunea art. 28 C, p. lamurind ,ca aceasta
amenda se va calcula in iei Vecial. de oare-ce este , o agienda
Prevezuta de Codul de Pr. penala ;
TIIIIUNALUL JUDETULUI DOROI-10I
Audienfa de la 15 lanuarie 1897
Nota. A.ceasta hotarire s'au confirmat pur §i,
,
, Presedentia D-1ui A. NEGRESCU, Membru simplu de - Curtea de apel din Iai s prin decisia
Tudorache f i Haralamb Andrieseu cu Marioara Petr. iferianu No. 270 din 7 Martie 1897. (N. R).
MartorI.—Materie corectiona15.--Refusul until martor ' —....--...044,10..—......,
de a presta jurAment. — Dac5 poate fi condamnat la
amenda.--Caracterul acestel amende..-- DacA se poate TRII3UNALUL JUDETULUI MEHEDINT1, s. H
ridica.7(Art. 190 -- 193 C. pen. ; art. 77, 78, 156, 157, Audien(a din 26 Februarie 1903
■ 329 -§i 378 Pr. pen.). Presedentia D-lui M. PARASCHIVESCU, Pre*edinte
In materie ' corectionalti, ca si in materie cri- Maria Stefan Creangcl az Dumitru zis $i Taehe Butarescu
minald, martorul chemat inaintea tribunalului spre Pent" revfndicare de P4ment rural
a'Ø arata ftiinfa sa, si care refusa de a jura, poate
sentinta etv" IN 57
,
fi pedepsit la a amend, a si aceas ta amenda nu este PAment rural -- instrAinarea unui asemenea pament.—
o pedeapsa, intru cat nu se poate transforma Daca comerciantil sateni, locuitorl la larA : pot cumpgra
in asemenea pament de la eel 1mproprietAr4Y. -- Dreptul
inchtsoare i n cas de insolvabilitate, ci este pur coer- veduvei fArA copil.—Dreptul copiilor minor l 1.'61)14 pe
eitiva, care poate inceta din momentul ce martorul urma sateanului clAca§ decedat inainte de a ti improva
fi nrietArit ---ImproprietArirea lor pe numele mamel lor
prestat juramentul si va fi dat, in timp util
--
- , . - , Daca densa poate instrAma . valabil . acel pAment.—(Art. . '
aratarea sa in causa in care este chemat. 4 si 7 din legea rural din 1$6l; art. 1 din legea in-
'rribunalul deliberand, sa terpretativA din 1879). '
Avend in vedere ea in fapt martora Lirnbiada Grigore Cucu, 1) Alai legea rurcild din 1864 cat si cea F in_
refusa de -a presta jurarnentul pentru ca in urma sä i se ea - din 1879 nu a permis u
.
deeunerea in procesul privitor pe Tudorache Andriescu si terpretativa
, nproprieta-
Haralarnb AlOriescu pentru faptul ca au i lovit pe Maribara rifilor de a instrerina pcimentul ce Ii s'a dal prin
Petr. Hertanu . , , -
Aven'd
acele legi de cat catre comma si catre sciterzi eulin
vedere ca rnartora perrista' in refusul seii, cu -
tot incleinnul dat de d-1 Presedinte ea sä jure, cä ea nu a- twaton de pel rnent.
rata, un rnotiv . pentru ce nu voeste a jura; pe care /tribuna- Ast-fel, un carciurnar de la fara, de si locuitor
ilil sá '1 aprecaeze ; scitean, nu poate cumpara pame nt dat duper legect
Avend in vedere in drept ca martorii sunt obligati a lie- -
pune stiinta lor in fata justitiei, cã refuzul lor constitue dupa rurala.
art. 192 din C. p. o infraetiune la legea penala, infractiune 2) Duper legea rurala din 1864, femeile nu
prevezuta de leg,iuitorul penal subt rubrica , «refuvului de putead fi improprieffirite cu parne nt de culturaf
seroiciii datorit legalrninte (art. 190-193 C. p.); — ....
CA in contra acestuf refuz, pe langa pedeapsa Codultd pe- insd se cid veduvei fara cop foe de casd.
nal (art. 192) Codul de procedura penala, prevede si el mij- , Neverstnicului unui seitean i ' se da insa
loace coercitive in contra recalcitrantului pentru a'l face
sá vina -si
aceIa,c ..J pamen pe care claeurse tatal seu la epoca
.sä 'si arate stiinta sa, ca aceste mijloace coercitive
sunt amenda si mandatul de aducere, ca amenda pre- mortir sale, dacd veduva 'si lila indatorirea de
vezuta de Procedura penala, ne platen(' fl transformata in a plati despagubirile cleicei.
. ,
(1) Curierui Judiciar No. 58/902.
In asemerzea cas, dacci in , tabela de impro-
(2) widern No. 53/903. , prieteirire figureazei numele veduvei, iar nit.q

,
102 ,
CURIERUL IVDICIArt, No. 82.—k! 11 Decembrie 1908 .
_--
.
neverstnicilor, aceasta insemneaza nu cá derzsa expresium sunt intrebuintate si in art. 7, a satenii sunt si ramarl
proprietari pe, locurile supuse posesiunei ion), si la pu-
este proprietarei, ci cei densa a fost improprielcirita nerea in aplicare a ‘legei . nu 11-s . au dat parnent de c a t numat -
in numele f i pentru copit sel minort, $i ca d'ensa la aceia ce clacuiati. Or, este incontestabil ca atat femeia,
s'a obligat a pieiti pentru neverstnicii si copit care nu-i era permis prin lege sä fie lmproprietarita, cum si
carciumarii earl sunt niste profesionisti nu putea fi" si clacasi;
,despagubirile clacet
Considerand cã aceste legi find exceptionale, disposiliunile
Dacia intr'un asemenea cas femeea vinde peimen- coprinse intr'insele surkt
..
de cea mai stricta interpretare, si
tul pe care a lost improprietaritd in numele ast-fel fata cu cele mai sus expuse urmeaza a se stahrli dad
„ muma apelantei a fost improprietarita personal, dacd a putut
$1 pentru copii sei minori, acest act de oenzare vinde pannehtul In, discutiune, si daca intimatul a putnt cum,
este nul pentru ca densa nu putea instraina peva in mod valabil fall cu obecliunile si argumentele ce i
valabil acel pdment / nefiind densa personal im- se °Pun ;
Avend in vedere cá prin art 4 din legea rurala, O. pre.
ProprietOrrl a". . vede cä vacluvelor fard copii si nevolnicilor nu li s'a recunos-
_
cut dreptul de cat la locul de casa si gradini in intindere
, Tribunalul deliberand. si .. de 4(0 stj patrati ca In speta mama apelantef de si era
Avend in vedere apeful facut de Maria Stefan Oreanga. cu veduva la- epoca improprietariret insa avend copii ea nu a
autorisatiunea sotului seti. din comuna Almdgebi, contra car- putut fi improprietarita cu 11 pogoane care d'xced dreptul„,
lei de judecata a judecatoriei de pace Efiabnita No. 570,901, unei veduve fara copii, de cat in numele Si pentru copii sei,
prin care i s'a respins ca nefondata actiunea ce a intentat conform ultimei dispositiuni a sus citatului articol., si asa fiind
contra lui Durnitru zis si Tache Butarescu pentru revandi- nu putea instreina valabil acele pogoane de pament ;
carea a .t1, pogoane *sent ce i se cuvine mostenire de la Avend In vedere ca pa langa lipsa dreptului de propriemama
numitei Maria Vecluva;
.
tate a vonzdtoarei de ma sus. intituatul nu ma i putea cum-
A.vend in vedere eartea de judeeata' apelata, actele din do- Ora imobiliul in litigid si din punctul de vedere, cä din a.C.
aar, precum si sustinerile Wpm: asta-zi si la precedentele tele presentate in cursul procesului, -stabilindu-so ca la epoca
audiente ;
dud a cumperat, densul era comersant carciumar, si-i era
Avend in vedere cä intimatul pentru a se apara in contra interzis a cumpora, negasindu-se in conditiunile art. 1 si N
vretentiunilor apelanter, --- reclamanta la prima instal:1.a, a
.
di n legea din Februarie 1879 interpretativa art 7 din legea
Invocat un act de venzare autentifiCat de acesi tribunal S. I rurala, si clod actul de venzare catre densul 'este nul conla
No 734188. cu care a cumperat de la mama apelantei pa- form sus citatelor articole ;
rneutul in discugune ; precum si prescriptiunea de buna' ere- vend in vedere cä prescripliunea de buna' credit -4S nu se
.dinta de zepe ani. Iar apelanta la randul sett, prin advotatil poate invoca, de oare-ce ma i intai-pannenturile delimitate sunt
de care a fost asistata, a combatut sustinend cd : intirnatul imprescriptibile, si apoi in speta hind vorba de un act nul
nu putea eumpera acel pamerit de la mama densei pentru dupa lege, el nu poate servi ca just titlu pentru a aduce la
ca nu'l aparlinea ey, ei i s'a dat cu drepturile. copiilor ; si al prescriptie ;
doilea, intirnatul nu mai putea* cumpera si din punctul de Ca in fala celor expuse, apelul facia de Maria St. Creanga
vedere ca. la epoca cumpara'rei avea pament in Dobrogea .si sa gaseste fondat si prin consecinta urrneaza a fi adnois, deapoi
era comerciant carciurnar.—si ln aceastd calitate, legea clarandu-se nul actul de venzare cu care mama sa a Instrei-
Ivrea nul permite a cumpera asemenea parnenturi ; flat irnobilul ip litigifi care intimatul Butarescu ;
Considerandca., preocupaliunea legiurtorului din 1864, arid Pentru aceste motive, redactate de d-1 membru supleant
a intreprins luareata opera de 'ernancipare a unui intreg po. Ar. Marinescu, tribunalul, admite apelul etc.
por, a fost sa ia toate garantiile necesare ea mica proprietate
(ss)
rural intemeiata de el si isvorata dintr'o adand necesitate
M.' Paraschivescu, Ar. Marinescu
socia1a, sa fie aparata contra atingerilor de oni-ce natura si
p. Grefier (s) /. M. Jirooeanu
de ori-unde .ar proveni, tngradind in acest scop, prin art. 7 ...--........c.....-c-,....------ -
libera disposiliune a el' si nepermitend satenilor improprietariti
. de a a instreina de cat catre comund sad alt satean ; JUDECA.TORIA. OCOLULUI MOSTL5TEA., (Ilfov)
Ca aceasta dispositiune de lege , cam laconica in redactarea
- Audienta de la 18 Aprilie 1903 1
n'a fost suficienta pentru apararea drepturilor si intere-
ei,
Bucur Ion David cu .5'erban i Dinu David
selor satenilor, fiind-cii. a dat loc la diferite interpretari, si
de aceea legiuitorul din 1879 s'a grabit a arata intentiunea Carte de judecath civith No. 125 ,
4
A
celui din 1864, asupra modului cum urma a se interpreta , Pfiment .rural. — Dach femeile se improprietaread Cu '
art. 7, dispunend ca invoiala data satenilor de a cumpara pa- phnent de cultura.— Vaduva fhra copii. — Iiiiproprienri6nturi
ruraie, se margineste numai si numai in favoarea eul- tarirea el en be de cash. — NevArstnic. -- Daca se tmtivatoritor
saten1,--care nefiind clacasi in 1864 nu ad avut proprietarea. — Condiliuni. — Cine figura in tabela de -
asemenea paxnenturI, si aceasta invoiali a linnitat'o la, intin- 1mproprielarire. — (Art. 4 din legea rurala de la 1864). 1
derea de pannent recunoscuta unui fost clacas ;
Gonsiderand dar ca din combinatiunea art. 4 si 7 din le- 1) Dapet legea ruralet din 1864, femeile nu se 1
gea rurald si art. 1 din legea interpretativa din 1879, resulta bnproprietareail Cu pdm'ent de culturd Ins d Se da 1
ca legiuitorul nu a permis improprietaritilor de a instreina 0 duvelor fard copii be de casd. '
pannenturi rurale de cat nurnaf catre comuna si catre sdtenii
cultivatorf de parnent cari s'ar afla in situatiunea fos- 2) _
.Asemenat art. 4, ultimul aliniat, din le gea
tilor clicasi din 1864, esclusand pe femeI, pe nevolnici si rurala de la 1864; nevarstnicului unui satean i se i
pa locuitorii de la lard care nu sal ocupa cu cultura paMen- da acelas pe-trnnt ce a avut sad a clacuit pdrintele i
tului, ci ad alto ocupatiuni ; cad legiuitorul prin cuve*ntul , _, / - - )
Asateano Intrebuintat in art. 7 nu a volt a'i da o aplicatie in se-g la epoca morfit sale, daed vaduva 0 lua zn- ,
Kea m l de a exprima generalitatea casurilar, del nsu ne voind datorirea , de a pldti desp agubirillaCei: e c
1
. . .
sa alba in vede re de cat pe sate ni i , earl in mod obi cinui t 1
In asemenea cas, dacet in tabela de improprie- ,
sunt cultivator i de pament, avhid unica Ion ocupatie munca
canPului ; c'a aceasta a fost intentiunea legittitorului, reese tdrire figura numele deluvei, jar nu al minorului,
din modul de aplicare al legei rurale si din termenii intre- aceasta inseam,na nu ea Masa era proprietaret, ci .‘
4
buintali m lege pentru recunoasterea dreptului de Impraprie-
1
cet densa s' a obligat a plati pentra nerstnie O des- ,
Wire . . al clacasilor ; . .
In atIbVer in 411, 1, principii le i din 1864 ell Ltoeleao viigubirtle dace?.

etfittPAUt itib1C1An, No. 0,—.1o1 11 becembrie
Judecata,
Asupra acliund de fata;
Avend in vedere actele presentate, desbaterile prtilor
in instanta, depositiile rnartorilor si recunoasterile
facute de Wag din care resulta CA pe urma decedatulul
Ion David, clacas rnort inainte de 1864, ail
retinas doi copii majorl, erban Ion David si Dim Ion
David lath' paratilor de azi, veduva Damara sofia
defunctului Si minoru1 Bucur Ion David, reclamantul
de azi ' ambil erban Ion David si Dinn Ion David
ail lost improprietarill la 1861 dupa cum resulta din
certificatele Primariei comunel Men i Petchi cu No. 87
si 881903.
"'AMR, flu lul Dinu Ion David, stapanesc pe 15130
pfimeniul cu care a fost traproprietArit tatAl lor i 2 1 / 2 pogoane din pamentul cu care se gasesce Improprietarita
veduva Dumitra on David ;
Reclamantul revendicA acele 2 pog. jum. pretindend
cä asupra lor pArAtii nu ail nicl un drept, cad la .1864
el singur a lost improprietarit prin mama lul find
minor la acea epo'ca;
Avend in vedere cä chestiunea de a se sti, pentru
stabilirea dreptulul reclamantului, este acea, daca la
1864 a fost improprietaritA personal veduva Dumitra
Ion David in care cas pârâi1 representand drepturile
latalui lor Dinu Ion David, fiul de asemenea al Dumitrei
Ion David, ail dreptul la mostenirea el in concurs
cu reelamantul de azi, sail daca improprietarirea,
s'a facut nuaaai pe numele Dumitra Ion David, insa
asupra minorulul Bitcur Ion David reclamantul de azi;
Considerand ell conform legel rurale din 1864 femeile
nu se improprietaread cu pament de cultura si conform
art. 4 din mentionata lege, se da veduvelor Mrä copil
numai loc de cash*;
Cosiderand ca nevarstnicului until sAtean, conform
ultimului aliniat al art. 4, i se da acelas1 pament ce a
avut parintele lui la epoca improprietarireI ;
Considerand cä dacA in tatela de improprietarire figureaza
numele Dumitra Ion David este cä conform
art. 4 al. ultim, era obligata a primi improprietarirea
pentru minor, luandu-s1 indatorn ea a plati despagubirile
clacei, cä aceasta declaratie a si facut-o vaduva
La comisiunea constituita conform art. 24 din legea rurata,
dupa cum resulta din declaratia autenttficata de
tribunalul Ilfov sectia de Notariat la No. 5626/901 ce
se afia la dosar ;
Considerand deci, cA se stabilesce din toate acestea
cä reclamantul a lost improprietarit la 1861 cu 11 pogoane
pament de cultura ;
Ca pamentul revendicat face parte din acele 11 .pogoane
;
Considerand cA chiar dupa ajungerea la majoritate
a reclamantulul, pana ar...um clout aril el a fost socotit
de part111, proprietar exclusiv pe loate cele 11 pogoane
si-de dol an usurpat din acest pament 2 1 1 2 pogoane;
CA feta cu cele ce preced, actionea de fata se gasesce
fondata i cat § a fi admisa in total.
Pentru aceste motive, admite, etc.
Jude (s) B. Brezeanu.
JUDEGATORIA OGOLULUI I PLOE5TI
/ -A-uclienta de la 26 lunie 1903
Dinu i Ioniá Mihalache cu Vasile Georgescu
Cartea d jedeeata Na. 1398
Embatic. — Contract de enzbatic cu clausa iesolutoria pentru
neplata la termen a castiului cuvenit.—Daca se desfiinteaza
de drept saü desflintarea trebue pronuntata de justitie.—Competinp.—(Art.
4, capitolul 5, partea 111 din Codul
Caragea).
. 1. Contractul de embatic, ca vi ori-ce alt contract sinalagmatic,
nu se desfiinfeaza de plin drept pentru neplata
cavturilor la termen, chiar daca aceasta clausa resolutorie
a fost prevezuta, expres in contract, ci continua a rä.
mtine m ftinfit fi a'§i produce efeetele lui atat timp c4t
,partea care nu este in culpa nu se va adreea justifief,
care eite singun n drept a pronunfa desfiinfarea
Chiar sub Codul Caragea, cd tad embaticarui nu,
platea la ,timp cavtul ce era dator a p4ti, i se da un
tcrmen de vase luni de plata, vi dadt nici .dupti a,cest
termen nu pia tea, judecata pronunfa desfiinfarea contractului
de embolic.
2. Jurafti comunali nu sunt competinfl 'a se pronunfa
asupra unei cereri de desftinfare a contractului , de entbatic.
S'aii ascultat d-nil avocatii _$tefan Niculescu pentru reclamant
si G. Dobrescu si I. Niculescu, pentru. parat' ;
Judecata,
Asupra actiunei de fata,
Vezend actele depuse depunerile martprilor
audiati in causa, actul de expertiza stat la dosar, si auzind
si conclusiunele orale ale impricinatilor si avocatilor lor ;
Vezend pa prin actiunea ce a facut, modificata prin conclusiumle
orate luate in audienta de la 5 Decembrie 1902, reclamantii
Dinu Mihalache §i lonita Mihalache, Lind a se vedea
obligat paritul Vasile Georgescu, proprietar din Ghirdoveni,
sã le respecte dreptul de folosinta, asupra a trei ,izogoane
pament arabil, din comuna Margineni de jos, (aniline descris
prin actiunea, scrisa), pament ce ar fi avut in stapanire el si
autorul lor de, peste 30 ant', ca embaticari, si -de care at
fost deposedati de care park ;
Avend in vedere, ca in sprijinul acestei actiun i reclarnantii
aü presentat un act scris, datat 26 ISctombrie ' 1855,
seninat D. Niculescu (autorul paratuluI) i adeverit de sfatul
de atunci, din care resulta ca acesta a vindut lui Mihail:1 sin
Neagul (autotul reclamantilor) pentru suma de lei 900, o
vie anume aratata prin acest act, cu conditiune ca sä piateasca
otajnita la pogon lei patru zed, si sa plateasca embatic,
de la, 1856 Octombrie 26 inainte, trecand acest drept
de embatic si aceasta obligatiune de plata i asupra fillor acestui
Mihai sin Neagul, care sunt reclamantii de asta-zi ;
Avend in vedere ca, prin presentarea acestui inscris, investit
cu toate formele cerute pe vremuri, stradus de experl
tul Leonida Georgescu, numit de judecata, dupa cererea
reclamantii si-afi stabilit dreptul lor de embaticari
ai piritului, jar prin depunerile martorilor audieati cu ocasiunea
descinderi 1ocae facute so stabileste i identitatea
pamentului aratat prim inscris, cu acela stapanit i reclamat
de la parat
Considerand, ca, in ceea ce priveste alegatiunea piritulul,
cu privire la resilierea de plin drept a acestui contract, prin
ne plata la termenul stipulat a arendel cuvenita, ea nu este Mel
de cum fondata, chiar daca aceasta neplata, s'ar adeveri in fapt;
Ca, in adever, desi in speta condititmea sae mai bine zis,
clausa resoluterie, a lost stipulata expres, in acest contract
de embatic, pentru neplata la termen a casturilor cuyenite,
totusi chiar intr'un asemenea cas, neindeplinirea acestel obligatiuni,
nu aduce deplin drept desfiintarea contractului, ci
el continua de a'remane in Map si de a'si produce efectele
lui, atat timp cat, partea care nti este in culpa, nu se va
adresa justitiel ca sá pronuale desfiintarea. lui. Faptul ca o
asemenea clausa resolutorie, a lost prevecluta expres in contract,
nu schimba intru nimic milutiunea ce se dä de ordinar
on carui contract sinalagmatic, cat privesce resilierea lui,
pentru indeplinirea clauselor stipulate prin el, din momenta"
in care partile n'ati manifestat vointa, de a da acesteI clause
o intindere mai mare, de cat aceea pe care legiuitorul a sub
inteles pentru on ce contract sinalagmatic ;
Considerand, de asemenea, ca dupd dispositiurge art. 4,
capaolul 5, partea Ill-a, din Codul Caragea, ca nd sterpdnul
cla direi salt sadirei, nu dedea in timp de tre an , ccca
ce s'a tocmit a da, proprietarul, nu era de drept reintegrLt
in stapanirea imobilului supus embaticului, ci in -aseirieLea
cas, embaticarul trebuia sá se tragei la yuclecala, fi, dupe&
va da judecata soroc de 6 /uni, §i iará nu va pldti t ‘
atunci set se prefuiasca lucrul cel sãclit saü cicidtt,
starea ce se va gasi, §i re'scumpere stapanul locului,
iar cid ditorul sec se isgonea,sca. Prim acest articol, legiuitorul
Caragea a cautat sa asigure pe embaticar fail de stapanul
pamentutui, ingrAdind intru cAt va dreptul acestuia de a re,
lua pltrn4ntul dat In erdatici atund dig nu ea Olio 1a

704 etilittitt .1tIbtdAPI, No. 8.—Jo i 11 becembrie 1003
timp casturile stipulate. Motivele erail, Ca se putea intampla,
ca in interval de do l sati trei , ani, parnentul supus, embaticului
sa flu produca nimic, i ernbaticarul sa nu poata plati
la timp, ceea ce se cuvenea stapanuluI, expunendn-se prin aceasta
a-'sI vedea perduta folosinta parnentului luat cu embatic;
Ca asa fiind, alegatiunea paratului urmeaza a fis infaturata
ca neinterneiata ,
Considerand ca in ceea cc priveste cererea de amanare,
spre a se stabili ca rec1arnanIi an fost chemati ii judecata
junior comunall pentru neplata ernbaticuluI, ea este inutila
In causa, intru cat chiar daca s'ar dovedi ca o asemenea cerere
ar fi fost facuta, ea nu este de nici tin fobs real, prin faptul
Ca juril corn unall nu eraü competeng sa se pronunte asupra
desfiintarei contractului de embatic, visata de articolul sus
citat din Codul Caragea ;
Ca, in aclever, daca dupa dispositiunile acestui articol, urma
ca In cas de neplata sä faca cerere pentru desdintarea embatictiful,
o asernenea cerere incontestabil ca urma sä fie facuta
inaintea unei instante competinte, care in tionpul de fata,
numal judecatoria comunala, nu putea fi ;
Pentru aceste motive, admite actiunea etc.
Jude-ajutor (s) Nia. M. Parvuiescu.
a..6,400,s\s,
Interpretarea art. 239 Pr, civ.
---
Jurdmentul more-judaico, e titlul unui articol,
apdrut in Curierul Judiciar din 19 Octornbrie 190,
prin care autorul cautd sd arate c5 de la punerea
In aplicare a noului Cod de procedur5 dyad, s'a
thiat controverSa in privinta chestiunei de a se ti
daca evreilor trebue a li se da jurdmentul more-
Judaic°, terminand prin a conchide negativ.
neluand aceasta chestiune In discutiune, nu voesc
s5 sustit cd jurdmentul more-judaico, e singura
forma de jurament adrnisibila pentru Evrei, ci, cA
ca i sulfimperiul yechiului Cod de procedurA,
pentru un rnotiv saü altul, se poate admite
sari respinge aceast5 form 5 de jurament, dup5 cum
judecAtoruI e de o opinie saü alta.
In adever, , principalul argument cd controversa
s'a t5iat este fericita redactiune a art. 239 Pr. civ.
care dice: «Jurcimentul se va face in audienta in
care a lost admis» ; de unde conclusia ea', de oare
ce pentru jur5mentu1 more-judaico sunt niste formalitati
deosebite, pentru indeplinirea c5rora trebue
oare care timp, judecatorul, neputand arnana
prestarea juramentului Reign' altddi, in mod indirect
aceastd forma' de jurarnent devine inadmisibild.
In sustinerea acestei argumentatiuni se mai invoaca
i faptul d noua redactiune a art. 239, diferd
de redactiunea care o avea sub legea veche,
pentru cà, pe cand teitul vechin dicea : «jurdmentul
se va face in audienta urmdtoare, afeirci numai
dace' imprejurcirile cer sei se facci indatd» ; textul non
cere ca jurdmentul sei se Taal in audienta in care a
fast admis,§i de ad, un motiv ma i mull cd i intentiunea
legiuitorului a fost de a Cala aceasta controversd.
Din cornparatiunea acestor, texte lash', am putea
spune mai de grabd cd sub legea veche regula era
cà jiirdinentul sa fie facut inteo audienta viitoare
dumai cand judecata credea, i.dupd irnprejur5ri,
putea fi facut si in aceeasi di, pe cand dupe'
legiuitorul din 1900 regula e cà jurdmentul sä se
fad In aceeasi di, legiuitorul ne statuand de cat
despre ceea ce se Intampld mai des. Ast-fel jude-
4catoru1 poate foarte bine, amana prestarea Jurameutului
pentru alta di -- independent dacd e deferit
unui Evreti sail unui Cretin--cand partea va
Dowses Ziaritiut CUIDEBUL JUDICIAL Str. Caro
cere si el va aprecia motivele amandrei precum th
fi pentru a-si face socotelile, a verifica registrele,
a se gandl ma i matur etc. Dar pe langa aceste
casuri, carl sunt ldsate la aprecierea judecdtorului,
mai sunt i altele in earl judecdtorul e nevoit chiar
a amana prestarea juramentului pentru alta di, aá
de ex. cand partea dreia i se deferd jurAment, e
absent5 i representata prin advocat, cand prin
urmare Jur5mentul trebue cornunicat, etc.
Asa dar, prestarea juramentului se poate face si
!wand oi, §i ca probA ca e ala mai, avem si art.
245 Pr. civ. care dice: eNevenirea peirtei cdreea s'a
dot jurdmentul la diva qi local insemnat spre a-I
se'verqi se va considera ca o nevoinid din pane-i de
a primi sci June)). Ce sens ar avea acest articol dacd
nu s'ar admite c prestarea juramentului nu ar
putea avea loc i In altd di de cat aceea In care
a fost admis ?
dacd ar fi s5 ne uit5m la intentiunea legiuitorului,
apoi din spiritul acestui articol ar putea
resulta tocmai contrariti, cà legiuitorul n'a avut
intentiunea de a taia controversa ; c5c1 dach ar fi
vizat nurnai amanarea jurdmentului pentru motive
de imposibilitate, de ex. cand partea lipsesce, ar
fi zis pur i simplu: nevenirea partei la ziva fixatci
. . . . . .
Oil, textul citat vorbeste i despre /ocu/
unde are sa se presteze juramentul, ca i chid ar
face alusie la sinagogd , saü in or ce caz lash sa se
Inteleagd cd jurdmentul se poate face si in alt loc
a fard de judecAtorie ori tribunal, dupd cerintele
cultul ui.
Remane dat stabilit c jurdrnentul se poate face
si in alt d audienta de cat saceea In care a fost admis.
In tot cazul dispositiunile articolului 239 nu sunt
sub pedeaps5 de nulitate, i asa cum e redactat nu
opresce pe judecator" a amana jurdrnentul pe and
cu singura obligatiune pentru judecator ,de a
motiva amanarea in jurnalul
Conchid dac5 prestarea juramentului poate
ft amanata pentru un motiv sari altul, destul sà
fie un motiv, nu ved de ce, judecdtorul, care dup5
opinia lui crede cd Evreilor nu Ii se poate da de
cat jurdmentul more-judaico, n'ar putea pentru acest
motiv amana prestarea pentru altd cli cand se
va indeplini formalitdtile cerute pentru acest fel
de jurament.
Asa find, cestiunea jurdrnentului more-judaico
remane inc5 in picioare i sunt tribunale earl, chiar
sub imperiul noului art. 239 ail a dmis aceastd
forma de jurament.
0. I. Clemetrlu
5 Noembrie, 1903 Jude-ajutor, T.-Severin
ftwilM11411.41111. 4"Atellgo■
CITRE ABONATI
Urmand a se incheia socotelile cu ocasia finitului
anului, facem un cdlduros apel dtre toi domnii abonap
a bine voi achite abonamentele datorate cat
mai neintarziat, fie In mainele vechilor nostril incasetori
autorizati I. RIveanu pentru provincie §i
M. Herieescu pentru Capitate!, de la cari vor primi
chitante din registru asougch, fie direct ceitre d-1
Codreanu prin mandat poqtal, la administratia tiarului.
Tabla de materil Ce va apare 'Una viitoare nu
se va distribui de cat numai celor ce vor fi la co-
rent cu plata.
1 10. Bueuresti. Proorietar Ion S. Cadreann..41;4283

ANN, It II,- No. 88 Un exemniar eel 13ani butninecd 14 becembrie 1.0Og
Un Hamer yacht 1 led
DOCTRINA JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE — ECONOMIE POLITICA— FINANTE
Director :
D.
ALEXANDRESCO
ABONAME-NT—UL A P A R E REDACTI& 1 ADMINISTRA Tit
Pe an 30 la ; 6 lunl 16 lel ; 3 1un1 8 lei
BUGURE TI
Studeniii pleitesc pe jumetate De dog ON De seplaffika s ub refictinea ueuT coa ct
.
_ 1 1 -- Strada Artet — 11
Strdindtate : 401e - pe an, 20 pe 6 luni Abonarnentele se plgte ,sc tot-d'a-una fnante In dosul Palatului Justitil
SLIMA, R : I
Sedial Tatela, de (1-1 D. Alexandresco ;
JUBISPILUDENTA. ROMANI :
Curtea de casatie,s. II si Gurtea de apel din Iasi, s. II : Baron
,Kapri cu Marta-Antonia-Friederika Kapri, pentru divort, cu o
Observatie;
Tribunalul eomereial Ilfov : Societatea .Speranta cu Isac M.
Levy S-r ; ,
Tr' bunalul Meheclipti, s. 1: Abram, I. L Aladg em, pentr u bancrutei;
Legislatninea-ttomand asapra societatilor comerciale I apre-
ciarea aoestei legislatitmi in streinatate, de d-1 Gr. L Trancu;
' Aecrolog : Luigi Cazzavillan, de Iscocl.
SEDIUL TUTELEI
Observalii asupra clecisiunei Curie de apel din Bacure§ti,
sectia 11, publicatei in -Curierul ludiciar No. 24, din 27
Martie 1b03).
Doinicibui tutelei este acolo unde ea, s'a deschis.
Drept vorbind insd, tutela nu are uri
propriti dis de acel al minorului, pentru-cd
tutela nu este o persoand moral., dupd, cum pe
nedrept o considerd, o decisie a Ciirtei noastre supreme
din 31 Mai 1866 (i), $i domiciliul tutelei
este acel al minorului sa interdisului:, de aceea
$i art. 373 din Codul civil, relativ la causele care
apard de tuteld, vorbeste de dornici/iu/ minor/dui.
Tutela, ori-care ar fi .natura el, se deschide la
locul unde minorul II are dorniciliul, adecd la
domiciliul tatalui sl (art. 93), $1 acolo trebue sa
se constitue sfatul de famine, in puterea
dupd care toate actele juridice, priVitoare
la interesele unel persoane, trebue sa se facd la
domiciliul set'. Domiciliul primitiy al tutelef, in
cat prive$te copiii legititni saii legitimati ( 2), este
deci acei al tatalui nevirsnicului.
(1) .Gonsiderand, dice Inalta Curte, ca, dupd legI, epitropia se
consider d ea o persoand moral, i prin urmare, pururea present.
Bulet. S-a civ. 1867, p. 443. Sunt autorl earl reproduc aceasta
idee gresita.-Vedi, de exemplu Brocher, Nouv. traye de dr. internat.
prive, p. a urm. (ed. din 1876). Not ins am respins a.-
ceasta stranie teerie ' dimpreund cu Laurent (Dr. civil international,
IV, 82, p. 177), T. Hue, HI, 299, p. b02. Veil t. II a
Gomentariilor noastre, p. 93, nota 1.
(2) In cat priveste copal naturali, eonsiliul de familie se va aduna
la domiciliul mamellor, made el i ail domiciliul in momentul mortel
sale. Gpr. Aubry et Rau, 1, § 92 . bis, p. 601, nota 2.bis (ed. a 5-a).
AceSt domiciliti este el insa definitiv $1 neschimbd"tor
in tot timpul epitropiel", saü poate el
ii strarnutat prin moartea, destituirea sati exclu-
, derea epitropului, ceea ce dä loc la o altd, tuteld,
saü prin strdmutarea dorniciliului epitropului ? Cu
alte cuvinte, consiliul de familie poate el sa, se
forrneze la domiciliul minorului, care este acel al
epitropului sell (art. 93), sat trebue el sa se constitue
Bumai la locul unde s'a deschis epitropia,
cu-toate-cd epitropul, $1 prin urmare, $1 rninorul
ar fi domiciliati aiurea ? C.lurtea de casatie a decis
cä comite un exces de putere instanta de fond
care se pronuntd, asupra strdmutdrel sediului uneT
tutele, fard a se lua maT intal avisul consiliului
de familie, $i in consecintd, dd, o hottrire casabila
(3) ; insa, aceasta este o petitie de principitl,
pentru.cd este tocmal vorba de a se determina
locul unde consiliul de farnilie poate 0, se constituiascd.
Unil, voind a ocroti interesele minorilor, sustin
cä nici-odatd consiliul de familie nu se poge forma
intruni de cat la locul unde s'a deschis epi-
tropia, pentru-ca alt-fel un epit-rop der rea cre-
n'ar avea de cat sa,-$1 strdmute dorniciliul
intr'un be departat, unde sä nu se gaseascd, nicl-o
rudd' care sd, inteleagd, interesele rninoruluI, solu-
tiune care se vede admisd nu nurnai l.a caz de schim-
bare de domiciliti din partea epitropului, dar $i In caz
cand epitropul primitiv ar fi inlocuit prin aItul ( 4).
Dupa un alt sistem, se sustine cã. domiciliul
pritnitiv al tutelei este neschimbator nurnal in
privinta tutelei dative si acelei testamentare, nu
insd, $i in privinta tutelei legitirne a parintilor $1
(8) Dreptul din 1884, No 12 si Bulet.Cas. Sa. 1, an. 1883, p. ioa,
(4)_Aubry et Rau, I, § 92 his, p. 599, text si nota 1 (ed. a 5-a),
Valette sur Proudhon, Etat des personnes, 11, p. 313. Beudant,
Cours de dr. citil fr., II, 777 urm. Baudry, I, 1021, 1022. Thiry,
1, 547. Arntz, 1, 681 Demolombe, VII, 248 urm. Demante II, 158
his I si 11. Freminville, T. de la minorite et dela tutede, I, 98
(ed. din 1845). Gas. fr. D. P. 69. 1. 1,99. Sirey, 69. 1. 151. Gas.
belg. Sirey, 85.4. 10 si Pasicrisie beige, 188.3, 1: 218. Pand. Chron.
T. 1, 1, p. 101, nota a. Repert. Dalloz, SupplOment, Minorite, 151,
nota 3. C. Bruxelles, Pasicrisie beige,. 1891, 2. 17, etc. Ve4.1 asu..
pra nested eontroverse, Pand. fr., Vo Conseil de famine, 21 arm
Repert, Sirey, cod. V°, 160 urrn. MourInn, I, 11170,1118.

706 CtIlIttlItt JebittAtt, No. 83.- -liumineca 14 liecembrie 1903
a; ascendentilor, In privinta carora, dornidliul s'ar
socoti nolo uncle parintele sati ascendentul $i-ar
fi stramutat dorniciliul ( 5),
In fine, dupa Marcade (II, 200, 201), domiciliul
tutelei ar fi neschimbator nurnai In cat prive$te
tutela dativa, nu Insa si In cat priveste tutela
legala $i testamentara (p).
Toate aceste distinctiuni sunt inadmisibile, mat
ales In legislatia noastra, unde textele se deosebesc
de acele franceze. Domiciliul tutelei find, In adever,
legat de acel al minorului saü interdisului,
trebue sa," admitern ca consecinta ca el se stra;
rnuta de cate-ori se strarriuta $i domiciliul minorului
saU interdisului. Aceasta solulie este cu alat
mat juridica, cu cat, In regula generala, domiciliul
este schimbator prin ,natura sa, i legea n'a
admis nici-o exceptie la acest principiii In materie
de tuteld. ConsiliW de familie va if deci convoeat
la domiciliul actual al minoruhit saü interdisulut,
jar nu numal de cat la dorniciliul uncle s'a deschis
tutela. in resuinat, nu exista un dorniciliu
al minoruhil_ sail al interdisulut, care determina
locul unde se deschide tutela $1 unde trebue sä
se adune sratul de familie ( 7). Prin urmare. decisia
Curtei din Bucurestt, despre care am vorbit
In frontispiciul acestui articol, face o buna aplicatiune
a principiilor de drept.
JURISPRUDENTA ROMANI
1NALTA CURTE DE CASATIE Sectiunea II
,
Audienla de la 10 ,Noembrie 1903
Presedentia D-lui N. M ANDRE A, Presidinte
Andrei Kapri cu Maria Antonia Frederica Kapri
Casatorie. Divort. — Straina casatorita cu un locuitor
pameatean i care a continuat a fi straina. —
Cerere de divort din partea solulul. Daca se apnea
legile romane,
tin locuilor paponlean din Romania, strain de
origind, chiar cdsaloril cu o strainei din all stat,
poate invoca legea farei In care trae4e, tn cea- ce
privefte despartenia, cand or voi sa divorfeze de
sotia sa, tact legile lard se aplicet la bale relatiele
de drept ale tutulor locuitorilor pam6nteni, fie seta
nu fie cad fent.
Faptul co sotia supusa austriaca, de religiune
calolicci, la contractarea caseitoriei ar fi continual a
(6) C. Last Dreptul din 1881, No. 11 (decisie carata). Duranton,
453. Toullier D., I, partea II, 1114. DucCaurroy, Bonnier et
Houstaii; Comment. th. et pratique de C. civil, 1, 604, -
(6) Codul italian are o dispositie care curma onl-ce discutome.
Dupa art. 249 din acest Cod, unnat in aceasta privinta si
de Ante‘proiectul de revisuire a lul Laurent (art. 409), consiliul
de farrobe este consituit In permanenta pentru tot timpul epitropiel
pe Iâiigä pretorul (judecatorul de cool) utde se gasestesediul
principal al afacerilor minoruluT; lasa daca epitropul i1 stra.muta
domiciliul in at canton, consPiul poate al fie transferat acolo in
puterea unei sentinte a tribunalulul civil.
(7) Ve11 acest sens Judec. ocol. Dorohol, Gurierul Judiciur
din 1904, No. 73. Laurent, IV, 447 iirm. T. flue; 111, 299 urini
Cpr. si Menial, I, 2267 si 2268, nets 1.
- fi austriacei, nu-i dä dreptul sei se opund la aplicarea
legilor romane camd sotul cere desfacerea vets&
toriet, find-ca fenieea urmeetza canditia barbatulut,
$i de aceea pentru relatiile ceiscitoriei dintre et are
a se aplica nunzailegea sofului, care este legeO rornand.
Decisiunea 497/903. — Casata In urma recursulut
facut de Andrei Kapri decisiunea Curtii de
apel din Ia$1, s. II cu No. 32/903 (*) data in proces
cu Maria Antonia Friderica Kapri.
Curtea,
Ascultand citirea raportului facut in causA de-d-I
consilier R. N. Opreanu ;
Pe d-nii avocet' Botez §i Missir in desvoltarea motivelor
de casare ;
Pe d-1 avocet Scarlet Stan in combated ;
Deliberand,
Asupra motivului al 3-lea de casare :
.111. Violarea principiulul c6. legea straina nu se poate aplica
prin derogare de la regulele de ordme publica.
gArn sustinut ca disolutia casatoriel este o regula de ordine
morala aplicabila tutuior locuitorilor taril.
„Curtea nesocotind caracterul deordine publica, a lege! , care
admite divortul, dä precadere legeT austriace care prohiba divortul,
si violeaza printeaceasta principiul inecris in articolul 5
God. civil'.
Avend in vedere cA prin decisia supusa recursulul
se constata ca parintil rccurentutul, suputil austriacl,
dupa ce copform legtior austriace a perdut qualitatea
de supus austriac, s'ati asezat in mod definitiv in Moldova;
ca'recurentul era atuncl minor, ca el, la 184, s'a
casatorit in Austria cu o supusa austriack ca el a cerut
dar -n'a dobandit cetatenta romana;ca el nu e Roman
conf. art. 46 din. Converitie find-ca acesta se anima
nninni 1i Moldo-Valahi c rerturentill P strAin
sni CI a u ..c1.01kVaL11141 LSW1 O." I t , loCI V 1.11711l/11171 ti ',a 11 Loa pcs..1-
tru destacerea casaturiel nu poate invoca legea romana ;
Considerand ca, la 1t458, baronul Kapri era locuitor
moldovean, care, din causa religiunel arrnene, nu putea
participa la tuate drepturtie civile sa4 pcdttice; ca dupa
art. 40 a Conventrunei, el a putut dobendi toate drepturile
civile i puittice, 'null' cat art. 46 privei pe toll
locuitorii molduveni farA deosebire de inal mult. sail
de ma i putin timp apzati in Moldova qi fir a .ca individul
sa fi aVut trebuinta a ma i cere si a mat dobendi
toate arepturde in virtutea acelui art. 46 a Unveil/id,
precum Utirtea 'de apel lasa a intelege ;
Loosideirand ca neadmilend acest mod de a vedea,
recurentul ca un locuitor patnantean in toate
sale §i in relaliile decurgend din o casatorie inchetata
' chtar cu o austriaca catolica, poate inveca legea taro
hi care locue§te, pentru ca aceastA lege se aplica la
toate relattile de drept ale tututor locuitorilor pamehtent,
fie safi nu fie cetatenl; ca daca n'ar ft aceasta adeverat,
atunci et rear putea a se bucurckle Wel o
lege, ceea ce nu se poate admite;
Coiasiderand c6 faptul ca sopa suptisa atistriaca la
contractarea casatoriel ar fi continuat a ji austriaca
nu-I dá dreptul a se opune la aplicarea legilor romane,
cand sotul cere desfacerea casatoriet, find-cA
lemeea urmeatja conditia barbatului, chit:kr daca el ar
fi ca, in speta, ca numai in coaditia unui locuitor pamantean
§i de aceia relatiile casatoriei dintre, el are
a se aplica numal legea solului care e legea rornana;
Consioerand c4 daca, de alt-fel, ar fl o absoluta
nedumerire daca legea straina Bah legea romana
ar avea a se aplica, in acest caz, nu e indoiala ca legea
roman de preferinta are a fl aplicata,,,intru cat
sold cad cer desfacerea casatoriei locuesc In Romania,
sunt supti§1 legilor romane §i nu se pot sustrage acestel
Legs apticabile la toate relatiile lor de drept i la rela-
(*) A se vedea la pagina urmAtoare. (N.R.)]

CURIERUL JUDICIAR, No. 83.—Duminec 14,Decembrie 1903 707
Pile decurgend din casatoria dintre ei; cä apt find
motivul de casare este intemeiat.
Pentru aceste motive, si far a ma i discuta cele-lalte
motive invocate, Curtea, caseaza, etc.
CURTEA DE APEL DIN IA.I, Sectia II
Audienta de la 25 Februarie 1903
Presadentla D-lui I. I. VRANCEANTI, Presedinte
Maria Antonia Fredirica, baroneasd Kapri ea solid sai
Baron Andrei Kapri
Decisinnea No. 32
Statut personal.--Divort.— Soli casatoriti in Austria,
In religiunea cato110, sub legile austriace. Stabilirea
lor In Romania. -- Daca divortul titre el este admisibil.—Casul
cand satul perduse calitatea de cetatean
austriac inainte de casatorte. fara a dobendi pe cea romina.
— (Art. 2 Si 12 din Codul civil roman. — Art. 32
din Codul civil austriac).
Conventiunea din 1858 de la Paris. --Dad a recunoscut
in masa cetatertia strainilor stabiliti in Moldo-Valachia.
— (Art. 46 din acea conventie).
Casatorie. Femee casatorita cu up peregrintis sine
certa civitate sat cu un strain dinfeo Iàrä unIe legea
flu confer a femeel nationalitatea satulul.--Daca In asetne-
nea casuri femeea 'si percla nationalitatea sa de origin&
1) Slat:dui personal al sotilor ccisatoriti intr'un
stat trebue urmareasca on unde vor fi et, de
oare-ce aceea este legea sub imperial ccireia s'cui casatorit
$i sub care au inteles a intemeia fain ilia fi
a stabili raporturile dintre
Ast-fel, o casatorie contractata in Austria, in religiunea
catolicci, intre austriaci, dupa legile austriace
cart nu admit divorful, nu poate fi desfcicuta prin
divort, chiar dacti soul stabilit in (Ilia tara, cum
ar fi in Romania, unde divortul existei, si chiar dacti
sotul perduse nca' inainte de cascitorie nationalitatea
austriacci, cad i in virtutea scrisorilor patente
de la 24: Martie 1832, nationalii austriact cart
'$i parasesc tara Tara spirit de intoarcere, dupci irecere
de 10 ant ift perd nationalitalea lor de origizza,
Tara ins a a ccipcita nationalitatea romana unde este
stabilit $1 giisindu-se dar in categoria acelora pe cart'
doctrina U nurnefte «Heimathloto salt «peregrinus sine
certa civitateD.
2) Dispositiunea de favoare coprinsti in art. 4:6 al
Conventiunei din Paris, din 1858, are de scop a stabili
egalitatea politicci ci civila intre locuitoril
lard rometne$ti, a ridica privilegiile, i privefle pe
Moldo-Valachi, adicci pe ace' cart eraa intr'adever
Moldo-Valachi, iar nu $i pe ori-ce strain a$ezat in NHL
Chiar daca s'ar admite ca acest artirol ar ft acordat
in masa' cetatenia Moldo-Valachei strciinilor aflcitort
pe teritorul acestor tart, acest beneficiii n' a putut
fi conferit de cal find cerut si primit, i in ori-ce
cas nu s'a dat de cat acelor stabiliti de mat multe genera(it
pe pamentul romanesc, nu $i acelor venitt in
Romania numai cu call-va ant inainte de 1858.
3) Femeea conservei nationalitatea sa de originei
on de rate art prin ceiscitorie nu poate sa obtina alta,
fie din imprejurarea cà sotul nu are o nationalit ate,
fie pentru cuventul ca legea national a solulta nu-I
confer a acest avantagiti.
Curtea deliberand,
Asupraapelului introdus de Marieta Antonia Frederica
baroneasa Ka pri, nascuta Costa Rosetti,nobila de Rosaneg,
prin petitiunea inregititrata la No. 252 din 15 Julie 1902,
In contra botarirei trib. Roman, sub No. 32 din 13
Septetnbrie 1901 prin care, in s'a admis cererea
de divort a solului set Baron Andrei Rapti, i s'a
pronuntat desfacerea clisatoriei ;
Vezend suspnerile I:401°r si conclusiunile lor sense;
Vezend c asta-zi, in apel si inainte de ori-ce aparare
asupra fondului, sotia exciph ca fine de neprimire a
acestei cereri, neadmisibilitatea actiunel pe motiv cä
sotii find de nationalitate austriaca Si casatofiti sub
imperiul legilor austriace, in religiunea catolica,divortul
nu se poate pronunta ne find prevezut de codicele
austric ;
Vezend ca, in fapt, se constata urrnatoarele -: Baronul
Andrei Kapri, de religiune armeana, nascut in Bucovina
din parintt austriaci, se casatoreste in anul 1892, la
Viena cu Domnisoara Marieta, Antonia, Frederica Costa
Rosetti, nobila de Rosaneg, de religiune catolica, in
parohia Sf Stefan, contractand tot-de-odataobligapunea
de R IM boteza toti copii In religiunea catolica; ca, mai
tarzitt. In anu11898, dupa comuna intelegere, autoritatea
austriaca competenta, pronunta o hotarire de separatiune
de masa si pat, conform legel austriace, sub
regirnul careia soul re'man pan in Noetnbrie 1900,
and Baronul Andrei Kapri, introduce inaintea trib.
Roman, cererea in desfacerea acestei casatorii, dedusa
asta-zi In apel ;
Considerand ca BaronuI Kapri, prin sfatuitorul set
opune acestel fine de neprimire urmatoarele ca, de si
nascut In Bucovina, de nationalitate austriace, totusi
venind In jar a impreuna cu parintii set Inca din 1854,
can d era minor st stabilindu-se fn Romania sine animo
revertendi, In virtutea scrisorilor patente din Austria,
de la 24 Martie 1832, a perdut prin emigrare acea
nationalitate ;
Ca, ast-fel find, pe de alta parte in puterea art. 46
al Conventiunei de la Paris, a devenit roman si prin
urmare divortul, admis de legile romane, poate avea
loc de oare-ce prin , caslitorie d-na Kapri conf. art. 12
din C. civ. roman ; 32 din C austriac i scrisorile patente
a devenit romanca
Ca, In casul eel ma defavorabil, Kapri, este un
peregrinus sine certa civitate i, ca atare, urmeaza a se
folost de legile domiciliului set;
'Ca in sfarsit intemeierea familiel find de ordine
public i statul find interesat In cel ma i malt grad
La organisarea, alcatuirea si desfiintarea el, aceste
cestiuni trebuesc resolvite dupa legile tare In care se
gasesc sotii, ceia-ce insemneaza ca In specie trebue
aplic,ata legea roma* casul concret interetand ordinea
publica ;
Considerand cä dacli In genere ordinea public
dinteun stat cere ca legile sale O. se aplice tuturor
cestiunilor privitoare la alcatuirea familiei din acel
stat, de asemenea este netagaduit cä nu ordinea public
intern a a until stat oare-care este chemata sa resuleze
raporturile de famine contractate In strainatate, intre
supusi straini, ci ordinea publica internationala ; adica
ca statutul personal al soplor casatoriti inteun stat trebue
urmareasca or unde von fi el, de oarece aceia
este legea sub imperinl careia s'ati casatorit, si sub care
at inteles a intemeia familia si- a stabili raporturile
dintre densil, din acest punct de vedere ;
Ca, in .ce priveoe divortul nu se vede nicl un interes
major care sä ceara impertos ca o casatorie contractata
in conditiuni de indisolubilitate sub imperiul unel legi
straine, sa fie, desfiintata numal pentru- motivul ca sotii
eat stabilit In tarn la no unde divortul este admis §i
nnde este admis nu pentru cä siguranta statului roman
reclama aceasta mesura, ci numal pentru ea iegiuitorui
nostru a crezut ca scopul moral al casatoriei nu se
poate atinge conaplect far de aceasta institupune ;
CL ast-fel dar in aceasta privinta, principinl dupa
care fie-care locuitor al unel tar este urtnarit de legile
proprii in c'e priveste starea s8tivila §i dap'atitatt'a

708 CURIERUL JUDICIAR, No, 83.—Duminecfi 14 Decembrie 1903
persoanei sale, admis in toate legislatiunile si de legea
noastra in art. 2 C. civ., se va aplica i in materia
divorfului, ca reglementat de atare legi ;
Vezend ca, in fapt, de Si se stabileste ca Andrei Kapri,
este asezat m Romania, Inca de la 1854, uncle a remas,
fara a se mat intoarce, ca de si a trecut de atunci mai
mult de 10 ant si ca in virtutea scrisorilor patente
austriace din 1832, Kapri perdut nationalitatea sa
de origina ;
totusi, considerand ca prin simpla Imprejurare a
statornicirei sale in RomAma, Kapri, nu a devenit
roman si nici nu i se poate aplica dispositiunea de
favoare cuprinsa in art. 46 at Conventiunel de la Paris,
din 1858, de oare-ce acest articol are de scop a stabili
egalitatea politica si civila intre toti locuitoril lard
romanesti, a ridica privilegiile, i priveste pe Moldo-
Valachi ; cä aceasta denumire intelege sa desemneze
numai pe acei care eraii inteadever Moldo-Valachi, jar
nu si pe oni-ce strain asezat in arä;
chiar daca am ad mite cum ea articolul citat ar
fi acordat in masa cetatenia Moldo-Valacha, strainilor
aflatori pe Ieritoriul acestor tad, acest beneficifi n'a
putut fi conferit de cat fiind cerut i primit si in oil
ce cas nu s'a dat de cat acelor straini stabiliti de mai
multe generalii pe solul nostru, jar nu si acelor venii
de cati-va ani. cum era Kapri, a carui familie se stabilise
in Romania numai cu 4 ant inainte de convenliana
si care nu perduse natiotalitatea de austriac,
dupa conditiunile cerute de scrisorile patente din 1832;
prin urmare, Andrei Kapri, pe de o pane perzend
nationalitatea austriaca i pe de alta ne dobendind
pe acea romana, se gaseste in categoria acelora
pe care doctrina il numeste (cHeirnafhlos» — peregrinus
sine certa civitate ceia ce insusi A. Kapri a recunoscut
de oare-ce impreuna cu aIi frati at sel a cerut naturalisarea
de la camerile romane si n'a oblinuro Inca,
Ca, asa flind Aqdrel Kapri, nu poate invoca dispositiunile
legel romane, relative la divort ;
Considerand—cea de pe urma cestiune ce remene de
examinat—ca este de a se sti daca Andrei Kapri find
fara de nici o nationalitate, care insa la casatoria sa
a lasat sä se creada ca austric, dandu-se drept pro 7 prietar rural in Bucovina — fapt care nu este exact —
daca prin aceasta casatorie a facut ca i sotia sa sä
piarda nationalitatea de austriaca, sä devina «Heimathlos»
§i sä fie prin urrnare supusa In ce priveste
casatoria i desfacerea el, unor legi necunoscute,
unor legi de ocasiune, desemnate pun intamplarea aflarei
sotilor Inteun stat or in altul ;
Considerind, asupra acestui plane, ea daca cea mat
mare parte din Iegiuitor aü admis, in adever, principiul
cä sopa prin casatorie capata nafionalitatea so-
!alai, legiuitorii aü facut aceasta pentru a pastra arrnonia
i unitatea in casatorie cum si pentru a evita
conflicte claunatoare atat acestei institutiuni cat si fa-
mi1ie ;
Ca, acest principiii nu 'sk poate avea aplicarea de
cat prin intelesul logic sj eficace a vointei legiuitorului,
care a presupus, ca e firesc, ca femeia sa 'si piarza
nationalitatea in schimbul altei nalionalitati a S0113111I,
pe care o dobandeste. si ea, dar nu si atunci and sotul
poate da nick o nationalitate, pentru ea el insusi
nu are nici una si nu se poate concepe ca femeia
a inteles a perde un bun scamp al set, nationalitatea,
pentru a deveni o feira de patrie ;
femeia urmeaza conditiunea barbatului este foarte
logic si natural atunci cand barbatul are o con ditiune,
cAnd insa el nu poseda nic una, a inteupreta legea
asa dupa cum cere intimatul In apel, ar fi a marl numeral
oamenilor fail de patrie, Ora de nationalitate,
a crea femeil o situaliune precara, ceia ce inteo in -
terpretare justa conforrna cu spiritul dominant al
legiuitorulur in aceasta materie nu este admisibila ;
Ca, asa dar, adeverul interpretarei, nu poate fl altul
de cat, ca femeia conserva nationalitatea sa de ori-
gina, on de ate orY prin casatorie nu poate sa °Mina
alta, fie din Imprejurarea ca sotul nu are o nationalitate,
fie nentru cuventul ca legea nationala a sotului
nu- i confera acest avantagiii, de alt-fel aceasta solutiune
e consacrata de legiuitorul francez din 1889, cu
privire la modificarea a rt. 19 C. civ. modificare care
nu a avut de scop de cat a resolva controversalvita
asupra acestei cestiuni ;
Ca, in specie char legiuitorul austriac a consacrat
aceasta doctrina statuand c insush ea de austric se
perde si nrin e5satoria femeii cu un wpm strain «auslandin
(Weiss Tratat de Drept International Privat, vol.
I, pag. 520 si 625).
Ca, ast-fel find finea de neprimire excipata de apelanta
cata a fi primita, respingendu-se ca madmisibila
cererea de divorf intentata de Baronul Andrei Kapri ;
Pentru aceste motive redaetate de d-I consilier N.
Volenti, respinge ca neadmisibila cerea de divort.
(ss) I. I. Vranceana, N. Volenti. Al. G Hinna
Grefier (s) S. P. Georgescu
Osebita peirere
Asupra fine)" de. neprimire, radicata de apelanta Maria
Antonia Frederica Kapri, nascuta Costa Rosetty
Edler von Rosaneg de 'a se respinge ca irradmisibila
cererea de divort ce i s'a intentat de sotul sera Andrei
Kapri, si care a fost admisa de Trib. Roman, prin sentinta
No. 321901, pe unotiv ca, dupa legea austriaca, ce
ar constitui statul lor personal, si care IT urmareste
In orI ce Ora, ea frind catolica, casatoria e indisolubila
(art. 111 Cod austriac)
Avend in vedere ca Tribunalele romAne sunt cornpetente
de a judeea toate actiunile civile dintre straini,
aflatori pe teritoriul RomAniei. prin urmare i o acti
une de divort dintre ,el, finend sama .insa de legile
relative la slarea civila Si capacitatea acelor straini ce
11 urmaresc Si in Ora noastra, uncle isi ati resedinta,
adica tinend sama de statul lor personal claca ma i au
un asemenea statut Si pe care Par putea invoca (art. 2,
al. 2 sill Cod. civ. roman comb. cu art. 51 Pr. civ.
romana) ;
Avend Iii vedere ca, e generahnente admis i necontestat,
ca, legile relative la casatorie desfacerea casatoiiei,
filiatiunei - etc.... sunt legi de stare civila
capacitate a persoanelor, strAns legate de nationalitatea
la care apartin, decurgAnd din insusi acea nationalitate,
constituind statul Ion personal si care armeaza
a Ii se respecta intru cat nu isbesc fate° lege de
ordine publica absoluta internationala ;
Avend in vedere. ca , ma i toate legislatiile preyed
casuri In care indivisi Ii nerd nationalitatea, prin lege.
indiferent daca ati dobendit saii nu o alta nationalitate,
cum o pot perde si prin libera lor vointa capatand
sail nu o alta nationalitate. nimenea ne mai
putend fi constrAns as pastra la indefinit contra vointei
sale nationalitatea sa de origina saii cea capatata;
Avend In vedere ca. in interesul cel mare al mentinerei
unitatei ce trebue sã domineze intr'o casatorie,
legislatifie diferitelor tad preyed perderea nationalita-'
tei.ce o avea femeia in momentul casatoriek, urmand
conditiunea barbatului, adica Alobendind nationalitatea
acestuia daca legea luf o permite sati nu, si daca el
are o nationalitate;
Considerand ca statul personal unic al strainilor ca.
satoriti, find, strAns legat de nationalitatea barbatului,
din momentul contractarei casatoriei, urmeaza a se
cerceta In specie, dacti sotil Kapri aü o nationalitate
determinata, adica un statut personal, care sä se poata
invoca, dupa legea austriaca, cum pretinde apelanta;
ConsiderAnd ca e constatat in fapt, ca, intimatul
Andrei Kapri, arrnean de religie Grigoriana, originar
din Bucovina dinpreur a cu toata familia sa, Inca de
la 1854, a enit in Romania unde s'a stabilit fara spirit
de intoarcere si a cerut si imparnantenire'a in Ro-

CURIERUL JUDICIAR No. 83.—Durnineca 14 neeembrie 1903 '00
. ............................
mania, care Inca nu a obtinut'o, asa ca la 1892, and importantele decisiuni ce publicAm asta -zi, a fost
s'a casatorit cu apelanta, la' Viena, el find stabilit in
Ora romaneasca de 38 an! fara spirit de intoarcere discutata in mod magistral , de Directorul nostru .,
In Auisria, aratand ca e domiciliat in Romania; in a- di D. Alexandresco, IMP un lung studia publicat
cel moment nu mai era austriac, cad l nationalitatea in coloanele acestui cliar (No. 22 din 20 Matte
de austriac o perduse prin emigrare conform art. 32
Cod austriac si a scrisorilor patente din 21 Martie 1832 1903) , intitulat: Femeea care se easatoreste cu
si nici era impamentenit ca roman, era un peregrinus WI Het mattos, adeca' : cu un barbat care nu are
sine civitate cerfa—un heimathlos — (espresie adoptata /lid o nationalitate, Ii pierde ea, sail nu, natiode
toata lumea) tri ator in Romania ; Asemenea e
tagAduit ca Maria Antonia Frederica Kapri nascuta ne- nalitatea sa de origina ? Ne putem deci dispensa
Costa Rosetty Edler von Rosaneg inainte de casatorie de a mai reveni asta -zi asupra chestiunei .si ne
era austriaca de religie catolica ; rnarginim a trimete pe cetitori la acest important
Considerand c6., dupa art. 32 si 92 Cod civ. austriac, -, -
art. 19 si 20 din scrisoarea patenta de la 1832 si de- stuam , a carui conclusiune a fost consacrata prin
„
cretul din 10 lunie 1833, femeia austriaca isl perde na- decisia Curtel supreme ce publicam L asta - 1
tionalitatea prin casatoria sa cu un strain, fara a-.'o . (N. B).
putea reserva si urmeaza conditiunea solului sea din
momentul casatorier cum si acea ce acesta ar clobandi-o 45\vat a\v
In urma, in timpul casatoriei (arg. tras din art. 92 Cod TRIBUNALUL COMERCIAL ILFOV
civ. austriac), Austria facend parte din legislatiile ger -
manice, carerecunosc naturalizarei si perderei nationa-
Audienla de la 5 lunie 1903
litatei barbatului in timpul casatoriei, efecte colective, Pre§edentia D -j,ut TH. POPESCU-CUDALBU, Presedinte
ce ating si pe solie, efect coIectiv ce nu se acorda de '
all grup de legislatiunl din, care face parte Franta, I-
Soc. Sperm* cu /sac 11L Levy, succesoy
talia, Belgia, Romania etc.... In privinta schimbari- .. Jarnaltd No. 6618
lor suferite de barbat posterior casatoriel ; Societa te pe actiunt—Diminuarea capitalului social.—
Considerand ca. Andrei Kapri in momentul casato- , Cine este in drept sa constate gestiunea societatil.— (Art.
riei ne find austriac ci heimathlos—peregrinus sine ci- 143 al. 1 si 11 C. corn).
vitate certa --si apelanta perzendu-si prin casatorio cu
el nationalitatea el de austriaca, fara nici o reserva po-
Intr'o societate pe actiuni, numal adurtarea
„ „
sibila— ea a devenit heimathlos—peregrina sine eivitate generald, in urma convocarei facuta de aelmicella
— ca si soul ei — deci nu pot invoca un statut per - nistratorii societalii, este singurci in drept sá
sonal ce nici ea si niei sotul el nu '1 ati ci singurul decida sail reconstituirea capitaluliii social, saa
lucru ce'l pot invoca este lex fori, legea domiciliului ,.
saa a resedin tel unde se afla si care guverneaza pe ii mitarea acelui capita l la suma ce tz remas sail ,
heimathlosi—adica in specie legea romana--caci femeia sii hotarascei disolvarea societatii.
are domiciliul barbatului si barbatul locueste in Ro- Prin urmare un asemenea drept nu le este
mania legea romana acordand protectia sa tuturor , ,.
straindor de pe teritoriul sea fie ca ati sati nu o na- concedat fie -ceirui asocial aparte, spre a sesiza
lion alitate ; Tribunalul sá cot -1state pe cale judecatoreascei
Ca, dad miff autori, ca Weis (in cartea Principii
de drept international) sustin ca franceza casatorita cu
gestiunea soriald.
un strain, heimathlos, remane tot franceza si poate sä se S'au ascultat d-nil a vocati A. Lazarescu si Paul
prevaleze de statutul sell de franceza, parerea aceasta Negulescu din partea reclamantel Societatea Speranta
se justifica din analogia trasa din modificarea art. 19 si d-nii advocat C. C. Anon, Em. Pantazi si B. Cernea,
Cod. civ. francez, prin legea din 26 Iunie 1889, modificare din partea paratului oponent Isac M. Levy succesor.
prin care se zice ca franceza inceteaza de a fi franceza Tribunalul deliberand. si
prin casatorie cu un strain, numal daca casatoria ii Avend in vedere actiunea intentata de Soc. «Sperantao,
confera nationalitatea barbatuluf dupa legea gcestuia, prin care cere condamnarea lui 'sac M. Levy succesori,
asa ca dupa cum franceza tg pastreaza nationalitatea la plata sumei de 21000 lei, representand un rest din
and barbatul dupa legea sa nu'l poate conferi na- valoarea aeliunitor subscrise la constituirea societalei,
tionalitatea lul, tot asa ea remane franceza cand el ca si neplatite Inca;
heitmathlos nu-1 poate conferi nici o nationalitate ; In Avend in vedere incidentul ridicat de parat, prin
legea romana unde o atare rnodificare nu a fost facuta, care opune o fine de nepritnire, intemeiatii pe lipsa de
art. 19 si in legea austriaca unde de asemenea se zice calitate al acelor care ati intentat actiunea in numele
pur si simplu ca femeea prin casatoriea cu un strain societatei, de oare-ce zisa societate an fi disolvata de
isi pierde nationatitatea sr nici si-o poare reserv a, drept prin perderea a done' treimi din capitatul social,
indiferent de barbatul are sari nu o nationalitate pe in conformitate cu dispositiile art. 148 alin. 2 C. corn.
care i'o poate atribui, sail nu, dupa legea sa, e imposibil si deei, in stare de liquidare ; pentru dovedirea acestui
a se stistine ea roixianc-a sail austriaca casatorita cu un fapt, contra celor afirmate si constatate prin bilantul
heimathlos a re'mas rornanca sail austriaca si n'a devenit societatei, ati cerut Tribunalului numirea unor experti
qi ea heimathlos, cum se poate ziee de o franceza in care sa examineze registrele societalei si sa stabileascA
urma modificarei aduse art. 19 C. civ. francez, on cat de valoarea real a bunurilor sociale ;
reti ar trebui sa fie privita starea aceasta de heimathlos ; Avend in vedere ca In art. 148 alin. 1 si 2 C. coin.
Pentru aceste motive, suntern de parere a se respinge legiuitorul prevede casurile cand capitalul social s'a
finea de neprimire si a se intra in judecarea fondului inputinat cu o treime sari cu dou6 treiml ; — ca, in
aeliunel de divort. ambele hipotesi, legea obliga pe administrator i sa
(ss) T. Crivet., I. Sinesou.
convoace pe actionarl in adunare generala; ca, in prima
hipotesa, adunarea general poate sa ia trek resolutiuni
Observatie.—Chestiunea de drept internatio - deosebite ; sail sa decida reconstituirea capitalului social,
nal, asupra . careia — sari a avut sal a limiteze se pronunta
la
atat
suma care a remas, sail in fine sa
hotarasca disolvarea societalei ; ea 'n a doua hipotesa
Curtea din IaVi cat 0 Curtea de Casatie, prin tusk actionaril nu pot decide de eAt sati reconstituire4

110 - cumERtir. IUMCIAR, No. g3.—Dutnineeti 14 Deeernbrie 1903
eapitalului, safi reducerea lui la suma remasa; c§ daca
adunarea generale nu alege una din aceste done cat,
societatea spre deosebire de cea ce se petrece in primul
cas, este disolvata de drept ;
Avend in vedere ea din art. 14R C. com . result ca,
administratorit in principit, sunt singuri in drept a
constata imputinarea eapitalulut social : c. prin nrmare.
nu se poate recunoasee unuia safi mat multor
asoeiati dreptul de a cere de la instantele judeeatorestl
oil controleze prin experti dae5 constatArile din bilanturl
corespund sail nu cu realitatea lucrurilor, cci adrnitand
o asemenea solutiune, am ajunee la conseeinta ca, nriu
imprudent§ sail reaua credinta a unui asociat, sä se
arunce discreditul asupra soeiet§tei, provoeand poate
o ruina ireparabila, prin divulgarea mersului operatiunilor
soeiale;
Avend in vedere de altmintrelea ca, din complexul
de dispositiunt legate care reglementeaza constituirea
funetionarea societatilor pe actinni, rem ea administratorii
sub responsabilitatea lor civil§ si penal§
stint obligati sä intocmeasea cel putin °data pe an un
bilant relativ la mersul afacerilor sociale. in care irebue
55 arate in mod lamurit, intre allele. capitalul social
care exista In realitate ' ca censorii, sub aceeasi
responsabilitate civila si pena15. sunt limp 85 supravegheze
operatiunile sociale si se controleze bilantul,
faeend raportul lor In aceasta privinta ; iar adunarea
general§ a actionarilor este chemata sa discute, s§ aprobe
Sail se modifice bilantul, ascultand raportul
censorilor ; ca, prin urmare, In modul cum e reglementat
functionarea societatilor pe actiuni. legiuitorul
a stabilit destule garantil pentru salVgardarea drepturilor
actionarilor ;
Avend in vedere ca resulta in mod evident din dispositiile
art. 156 C. com . cum ca, intentia legiuitorului
a fost de a circumserie dreptul pentru aetionari de a
controla pe calea judiciara gestiunea sociala si registrele
societatei ; ta result§ in adever din mentionatul
text de lege ca, nut -nal in casul eand sunt b§nuelY fundate
ca grave neregularitati se urmeaza in incieplinirea
datorielor administratorilor si censorilor, asociati cart
represinta 1/, din capitalul social se pot adresa Trib.
de comercifi, care poate dispune ca se se inspecteze
registrele societatei ;
CA intru cat cererea present§ nu intruneste aceste
conditiuni imperios cerute de lege, ea urrneaza a fi
respinsa;
Pentru aceste motive, redactate de d-1 membru
supleant Al. Cerban, tribunalul, respinge incidentul, etc.
(ss) Th. P. Cudalbu, V. Raureanu, Al. Cerban.
p. grefier (s) P. Rizu.
TRIBUNALUL JUDETULUI MEREDINTI, Sect. I
Audienta de la 21 Decembrie 1901
Preaedentia D-lui AL. ANASPAS1U, Judecator
&stints corectIonali No. 1568
Abram 1. Aladgera dat in judecata pentru delictul de baneruta
Bancruta simpl§. Faliment -- In ce anurne easuri
un cotnerciant declarat falit poate fi condarnnat pentru
bancrut5 simpla.--(Art. 27, 876 al V, 831 Ai 881 C.
com).
Se face culpabil de delictul de bancrutci simpler,
in cas de declarare in faliment, comerciantul
care, la finele fie-ccirui an, nu a presentat Tribunaluldi
registrul jurnal sPre vizare conform art.
27 C. coin.
Tribunalul deliberand, si
Avend in vedere ca Abram 1. Aladgem, major, israilit
Oluttniant) C tiinta de carte, din S'everin, este dat
judecata pentru faptul prevezut al petiepsit de art. 699
al: I, 876 al. I, 877 al. 5 si 881 C. corn.;
Avend in vedere actele causei, sustinerile inculpatului
si conclusiunile d-luY prim-procuror
Avend in vedere ca inculpatul pe lang5 ' alte fapte ce
i se impute mai este supus judecatei at petitru faptul
c§ n'a facut declaratiune de tneetare de platl conform
art. 699 C. com fapt care atrage dupe sine pedeapsa
prevezut5 de art. 877 combinat cu art 881 C. com .;
Avend in vedere cfi un comerciant poate 85 fie deelarat
in stare de faliment In 3 casuri: din ofieifi de
catre tribunal, dupa cererea creditorilor i dupft cererea
sa ;
Avend in vedere c§ una din conditiunile esentiale ce
trebue sa indeplineasca comereiantul care trebue sa fie
declsrat In faliment este ca densul sa fie In stare de
incetare de plgti ;
Considerand ca conform art. 695 C. corn. incetarea
pl§tilor este nn fapt Mat cu totul la apreeierea snverana
a instantei de fond cad nutnerul politelor protestate,
situatiunea: reala a comerciantului debitor si
circumstantele in care se presinia atat cererea de declarare
in faliment cat si eomerciantul, poate se dea
elemente de apreeiere tribunalului de ineetare de WAIT ;
CS de si acest .fapt flind lasat la aprecierea tribunalului
si la apreeierea comerciantulul falit, si flind
c§ prin natura lul Omni spell continufi ca lucrurile se
vor indrepta nu i se poate imputa aceasta speranta si
bun credinta a sa ;C5 a interpreta ast-fel acest articol
fi sa se pedenseaseil comerciantil cari nu cer
singurl RA fle declarati in stare de faliment
Avend in vedere eft interpretatiunea care irebue data
acestui art., 699 C. corn.. este efi, in urma celor 3 zile
de la declararea in faliment. care hotilrasc incetarea de
plAti flxeaza data, s§ faca declaratiunl si sa presinte
bilantul conform registrelor sale. cad In CaS contrarifi
seest bilant urmeaza presinte tribunalului
sindicul tot in acest termen, si AA aplicA numal tn casul
cand singur eere deelararea In stare de faliment ;
Ca asa trebue interpretat art. 699 Cod com result§
din art 832 C. com care permite comerciantulul falit
ca in 3 zile dupe publicarea sentintel de faliment sa
ceara suspendarea aeelei sentinte dovedind ca nu este
In tneetare de platl momentane ;
CA in fine pentru a exista un delict pedepsit s5 cere
ca agentul 85 fl lucrat cu rea credinta ; ca in speta inculpatul
f§cand concordat cu creditoril se!, cari mat
mult de cat sunt in mesur§ se aprecieze buna
credinta, resulta ca densul a fost de buna crednata ;
C§ ast-fel fiind in sarcina inculpatului remaind numal
faptul ce n'a presentat tribunalului la finele anului regtstrul
jurnal spre a fi vezut conform art 27C. com .
s a Mut pasibil de penalitatea preveiuta de art 876
al. 5 combinat cu art. 881 modificat prin art. 831 C.
corn. care s'a eitit in sedinta de d-I Presedinte.
Pentru aceste motive. de acord in parte cu conclusiunile
prim-procutor. condatnna pe inculphtul
Abram I. Aladgem s5 pl5teasc5 50 let amenda in 1°108111
easel Statului cu aplicatiunea art. 28 si 399.C. penal In
cas de jnsolvabilitate.
(ss) Al. Anastasiu, T. Drinceanu.
p. grefier (6) C. Mihdilescu
Opiniune .
Avend in veclere ordonanta d-lui judeeAtor de instruettune
dupe lane§ acest tribunal sub No. 137 din
din 14 August 1901. prin care trimile in judecata acestui
tribunal pe d-I Abram 1. Aladgem pentru delictul de
bancruta simpla prevezut si pedepsit de art. 699, 876
al. 5, 877 al. 1 si 3 si 881 din C. comereial ;
Considerand ea, din reehisitiunile d-lul prim procuror,
conclusiunile partilor si actele aflate - la dosar re-
Suit§ VA sus numitul inculpat s'a Mout eulgabil num!

CtffiltRUL itIlMeikfl, No. 8g.- —bumineca 14 Docenibrie 1068
pentru faptele: 10 cä n'a presentat tribunalulul registrete
spre incheere i viza la finele fie cArui an comercial
(art. 576 al. 5) qi al 2° cä in termen de 3 zile conform
cerintii art 699 al 1 C. corn. n'a facut dr.claralluea
prescrisa ue zisul articol;
Considerand cä starea de incetarea platilor,miul din
cele 3 elemente cerute de legmitor la dectararea unui
comerciant in stare de faliment, presintA .utilitatea nu
numai pentru eft serva ca basii la declararea unui
fahment dar serva §i la nulitatea prevecluta de art. 722
C. comeretal .
Considerand cä primul, singurul §i energicul mod de
dovada a incetArei platilor e manumit -ea Mcuta de
insu§i debitorul, pe cand aprecierea suverana a judeciwrilor
este litiata in lipsa acestei martuistri;
'LA legiuitorul, in dorinla ca marturisirea debitorului
sä-1 fie imperativa ettictat dispositiunite art. WU al 1
G. comerciat, °brigand pe comerciantul debitor ea iticlata
ce va avea siguranta cit nu mai poate face fatii pialilor
sate sA taca aceasta declaratiune tribunaluitii de
comerciA, untie '§I exercita comet -cud, in termen de ,3,
zile care intra §i acea-in care a avut loc aceasta
ine.etare, tiuip destul ca sá '§i dea bine mama ; ca cu
adeverat nu mai poate lace lata plainer sate. §i legiuttorul
in dornita ca aceasta edictare sa nu miliaria un
simplu-desitierat a sanctionat zisa dispositiune prin art.
877 al 3, declarand ci acela care a contravemt la dispositmnile
art. 699 al. 1 sit tie culpabtl de bancruta
turnpla ; '
Ca prin urmare a se da o alta interpretare acestor
disposittunt de leg ar insemna sup' imarea din Codul
comerciat a doue texte de lege, ne aNendu§i nict o data
apiicatiunea.
Considerand dar,cA falitul Abram 'I. Aladgem uu s'a
confoimat çltsetor chspositium de lege, precum met
textului alt. 676 al. 5 de -uare ce in tot tunpul coinerciului
seri n'a inut registre in regula;
..Cit Liar lacandu-se cuipabil de am 699 al 1, 876 al. 3
§1 877 al. b l... 1"comerctal suntem de opiniune a fi pedepsit
conroi in art. 861 t..oU comercial cu cinci-spre-zece
ziie inchisoare, rata circumstante atenuante de oare ce
legiuiturui dm 19u0 pria- moduicarile aduse -art. 881 a
lasat acordarea ciecumstantetur atenuante la suverana
apreetere a jutiecatoillor numat in tugurut cas eand
registiele a lost Iinute in mud neregutat.
Membru supleant (s) Ar. Marinescu
assNols,limp
Legislatiunea romana asupra societa-
tilor comercialo si apreciarea acestei leg's.
latiuni in strainatate
In Belgia, chestiunea revisuirel actuald legi asupra
societatilor comerciale e la ordinea
Intr'adever, aceasta lege deja invechita (1673), nu
mai corespunde imenselor progrese realisate pe
acest teren §i datorite desvottarei din ce ce a
spiritului de asociatiune §i a inmultirei capItalurilor,
cari cauta plasamente in diferne intreprinden.
Chestiunea
..
aceasta Mild de o insemnatate vitala,
mai cu sama pentru o tara a§a de inaintata
In industrie ca Belgia, If da sama fie-care pana
la ce Malt grad preocupd opinia publica.
Cu ocasiunea acestor discutiuni, s'a Ncut o mare
onoare legislatiunel romane asupra societatilor comerciale.
Revista financiara: «Moniteur des interets
materiels» (I), publica un studiü loarte aprofundat
(I) Moniteur des interdts mattieiels, Bruxelles, Paris, No. 90,
92, 94 §i 96. .
,
asupra till. VIII din Coclul nostru comercial: «Despre
societali §i asociatiuni bomerCialeo..
In'introducere, revisits ,bel iana aduce marI elogil
Codului nostril de comerciii 1887) care, pe langa ca
s'a folosit de legislatiunile cele mai inaintate ale Europei,
apol s'a folosit §i de experienta capAtata du
ocasiunea aplicarei in practica a diferitelor. texte
de legi. Mentioneaza apoI modificarea cator-va
articole din Codul de comercit (1900) a caror prescriptiuni
ati parut defectuoase.
Revista belgiana 1§1 expritna mirarea 'Ca la incercarile
Ncute pentru schitarea programului revisuirei,
nimeni nu s'a inspirat de Codul de comerciii
romanesc, care ntz e o cantitate neglijabilei.
Citeaza opium d-lui Arthur Desjardins ( 2) asupra
Codului nostru de comerciii : «Monumentul legiSlativ,
clice d. Arthur Desjardins, care a ser6t de
baza comisiunei ( 3) pentru a prepara noul Cod , de
, comerciii ,roman) a foil noul Cod de conierciii a
Regatului Italie', opera legislativa remarcabila prin
. precisiunea, claritatea §i intelepciunea dispositiilor
sale)) ( 4). .
Dupa ce arata cat de multA atentiune , trebue acordata
Codului nostril, spune ca s'a adresat unui
, colaborator special in materie,, pentru a putea da
cititorilor d.ispositiunile lin relative la societati. A-
legerea colaboratorului a fOst fericita. Insteadever,
d- 1 Auguste Scheyven, notar la Bruxelles, face In
patru articole, un studiti comparativ asupra legislatiunei
belgtane §i romane, scotend in relief superionta
tea legislatiunei romane.
De §iCodul nostru coinercial era cunoscut strainatatei
( 5), totu§i lumina sub care d-1., Auguste
Scheyven 11 presinta strainatatei, 'ne umple inima
de bncurie. Ne citeaza, de exemplu, cm ? Belgiei,
de la care am imprumutat legea legilor noastre.
Ce progrese realisate de mica nOastra , lard ! La
confectionarea Codului nostru de comercifi luam
de model legea belgiana din 1872, in materia . gajulut
'§i a cumisiontum ; asta-cli suntern dati de
model legiuitorulut belgian in materia a§a de importanta
a societatikir comerciale. '
lata acum asupra caror puncte t -1 Scheyven a-
trage in special atentiunea legnutorului belgian;
,
1) Publicttatea societcilitor e orgunisatci intru'un mod
mai trains ; caci in toate actele, scrisorile, publicatitmele
§i anuaciurile ernanand de la societate,
capitatul societ4ei prin actium §i anonime trebue
sä lie indicat dypa suma efectiv varsata. (C. com .
roman art. 104).
2) Avantajete purticulare sati deosebitele drepturi ce
Traite de droit commercial et maritime.
(3) Veell D. Alacundresco, Dr. ancten et moderne de laRournaniet
pag. 5uu, nuta t. Slemarn couthuunel numite de Minsterul jun-
/1c1, cart ad elaburat now God de comerclii aunt; Atexandru Deg'
é, Remus N. Opreau, M. Puenaru Burdea, G. N. Bagdat gi Eta.
Protupupescu-Pake.
(4) Alexandresco, op. §1 loco cit.
(5) Code ae commerce rournain compare aux principaux Codes
de commerce europeeus, par loan Bow, a‘ocat n la Gout &Amsterdam
(Paris, 1hVb, A. Peclone editeur).
Code de commerce du ruyaume de Roumania traduit d'apres
le texte olficiel par J. Blumenthal avocat à la Gour d'Appei de
Paris (Paris 185d F. Pichon editeur).
Traducerea Goclului ' de comerciti in limba franceza inceput6
de d- 1 N;Basilescu iu ...Revue generate du drott et des sciences
politiques, Bucure§ti. Vell Alexaudresco, op. cit., p.b, uota 6

711 . CentEgtt, itipictAR, No. 81.—Dumineca' 14 becembrie i§o8 - ____
. -
foridatorii isi reserve' la constituirea socieldtei tre- In conclusil, d-1 Scheyven spline ca cetitorul va
briesc aratate in actul constitutiv al societate aprecia fara indoigla ca aceasta opera legislativa
Ele trebuesc sã fie aprobate de adunarea gene- constitue o meritorie sfortare si face cea mai mare
rale', prevecluta prin art. 135. Ele nu pot fi repre- onoare Tarei romanesti.
sentate sub altii forma de cat printeo tantiema din Ea face parte, impreuna cu altele, clice autorul,
beneficiile neto ale sodetatei, si plata lor nu poate dintr'o miscare produsa in Romania in toate diavea
lac inaintea aprobarel bilanturilor (art. 128 rectiunile.
ea modif. din 1900). , Cr. L. Trancu,
3) Rudele si afinii administratorilor liana la al _ E:ef-comptabi
din
l la Banos. Nationale:
Galati .
patrulea grad inclusiv, nu sunt eligibili, sail perd - P OP o_._—_
calitatea . de censori (art. 185 modificat).
.4) Societatile nu pot mite noui actiuni de cat dupa IAN' 1 NECROLOG
plata integrala a celor d'intaid (art., 132).
5)Legea fixeaza valoaea nominald a actiunelor, va- Cu adancei mahnire anuntei r m ca in -dimineala
riabila dupa importanta capitalului social (art. 166). de 11 cor s'a stins din via(ei stimatul nostril
- 6) Relativ la emisiunea obligatiunelor (Cod cam. confrate Luigi Cazzavilla,n, directorul si proprieart.
174, 175, 176). - tarul-fondator al ziarului «Universul». ,
7) Drepturile asociatilor in caz de fusiunea societeitei
(art. 160 Cod coin.). '
Den sul, de si strain de 'neamul nostru, in,sa
8) Ralucerea capitalului social nu se poate face prin purtarea lui blandd 0 eleninci, prin numeroade
cat daca, dupa trei iuni de la publicatiunea in sele acte filantropice ce a fcicut, deveniSe omul cet
Moriitorul Oficial, sail in foaia anunciurilor judi. mai popular, stimat si iubit alai de clasa popociare,
nu s'a ivit nici o opositie, care are de erect rului muncitor, cat si de clasa culta .
a suspenda executarea decisiunei adunarei -g ener
sa rea art 101 iv , u
.,
rale pankla etragerea d respinge ei (. ). emoasa moarte prea _repede st fara de vreme
9) Administratoril nu porfi mandatarii actiona- ra ajuns ! L'a ajuns toemai atunei ea' nd
.
el erea
.
rilor la adunarea generala (art. 162) si nu pot lua mai util, cu at& mai mull cu cat pu(tn limp
parte la votul : 1) Pentru aprobarea bilanturilor; ii mai trebuia ca sci vadei "-adusei la indepli,
2) Pentrri resolutiunile ce privesc responsabilitatea nire f i terminate(' marea opera filantropied : «
lor
l'a-
10) In soctetatile industriale, care ail nevoe de un latul invalizilorD, la care nimeni pinci la
spatiii de timp pentru constituirea obiectului social, el nu s'a gandit sal ridtee, el a trebuit ca acest
se poate stabili prin statute procente in favoarea strain care iubea ca un adeverat roman (arc(
actiunelor, dau pentru un termen maxim „. de trei noastei din- care isi feicuse o a doua patrie , se(
ani si fara ca aceste procente sa poata intrece 50,0 vie spre a ,ne da pilda de cum trebue sá ne gei n-
(art. 183).
11) Perderea a dome ' treirth din capital aduce de
dim la ace eta d - pe urma fi datorit ei c eirora riol
plin drept disolutinnea societatei (art. 148 si 191 traim in fara noastra liberi f i rt . e bucureim in
Cod com.). liniste de bunurile noastre.
12) Sunt de remarcat dispositiile relative la uniu- Trebuia mcicar abate(' ingeiduiald seei fi facut
nea lichidatorilor §i la determinarea puterilor lor cruda moarte d'al leisa sa termine aceastci opera
(art. 205, 212, 213, 217).
13) Dispositiele relative la societeitile strdine .
inceputa de (Mitsui, spre a muri cu bucuria ' ea
.9
14) In fine, d-1 Scheyven a trage atentiunea spe- el, initiatorul, el a ternunat o
ciala asupra constituirei societatilor anonime la nol. Trimitem intristatei sale sou si familiei con-
Arata ce mare importanta are dispositiunile art dolean(ele noastre sincere. ,
132 si 134 Cod com., care cer pentru constituirea Fiei (cird'na (ward re- posa tului -Luigi * Cazza -
societAtilor, subscrierea intregului capital social si
versamentul de 3110 din sumele subscrise, care
villan, siesemplu de el deli sa stea P ildd multora.
versament trebue depus la Casa de depunerl, con- Iscod
semnatiunI si economie, la casieriele generale din BIBLIOGRA,FIE
judete, sail la Banca.Nationala si sucursalele el. .
Pe cand, in Belgia, dupa sensul strict al legei, Vlent de paraitre
notarul se poate mullumi cu declaratia fundato- Pr6eis 616mentaire de Ph1stoire du , ' driyit free.rilor
a 1110 din capitalul social subscris in numecais
par E. Glasson, Membre de l'Inatitut, Doyen de
rar a fost varsat societatel, legea romanei cere [carte la , Faculte . de Droit de l'Universite - de Paris , (Pichon ' . $
intelepteste ca statutele sei aducd dovada unui ver- editeur, 2 1 Rue Soufflot) . (1904) . _ -
sciment -efectiv la o case( publicel.
.
Asupra acestei importante lucrad a savantului
Una din multiplele cause economice ale crisei
.
II-
--. profesor si decan al facultateI de (kept din Paris,
vom publica in curend o dare de sama arnanuntita.
nanciare din Belgia este marele numer al Socie-
tatilor create in momente de friguri' si de eferves- CATKE ABoNATI
b
cent a cu un capital nominal oare care cate-odata --.-=--foarte
ridicat, dar fara ca sa fie varsat nici o centima, D-1 Riveanu, incasatorul nostril pentru provincie, allandu-se
Inspirat de legislatia noastra asupra Societalilor, in Oltenia dupa incasarile ziarului nostru, rugarn cu toate
d-1 Scheyven formuleaza in articolul sell cate-va insistenta a i se da tot concursul pentru incasarea aboria-
rnentelor datorate, care se pot achita ii prin mandat po§tal
desiderate, lasand legiuitorului grija de a le for- direct, pe adresa d-lui Codreanu, proprietarul ziarulul Lurierul
inllia in .texte de legi, . Judieiar , la Bucuresti.
Tip, Uvula' cumgau4 JUDICIAR, Mr.Cam num roprie gr on 16, codreani WM 0 284
1 19 li— Thir P - t - I 1 -' 4

ANt114 xii, o. 84 tin exemplar 56 bani 361 18 becembrie 166b
lin miner vechl 1 led
ERUL JUDICIAR
DOCTRINA JURISPRUDENTA. — LEGISLATIUNE ECONOMIE POLITICA— FINANTE
ABONAKENTUL
Pe an 30 lei; 6 lunl 16 lei; 3 lunl 8 lei
Sinctentii platesc pe jametate
Strainatate 40 leI pe an, 20 pe 6 luni
Director : D. ALEXANDRESCO
SUN/IA R
JURISPUUDENTA ; 11,01LINA. :
Curtea de casalie, s. I 1 Tribunalul Tutova : F'rofira
Iancu Trandatirescu cu Bancita f t Casandra Obreja, cu
o ObservaVe ue (1-1 1). Atexandresco ;
Lu,itea ue casette, s. 11: Societ. Nationala de asigu rare
cu 11§er Gherfen fi Sindicul fat. Gheren ;
Inem: C. Ai. yernescu §i Ecaterina Sizzguroff cu Soc.
de &anomie din la§f fi Mtn;
TrIbUllallil lap, S. ti Strut A. Ida, oposilie ca pane
civila in penal c;a o ?iota;
informatii.--Bibliogratie.
JURISPRUDINTA ItOXINA
INALTA CURTE DE CASATIE §i JUSTITIE, Seq. 1
Audienta de la 17 Noembrie 1903
Preqedent.ia D-lui CH. PHEREKYDE, Preqedinte
Pro ftra lawn Trandafireseueu Gh. Constantin, Vasil e Bancita
§i Lasandra lorga Obreja
.Donatiune.--Lipsa de aeceptare din partea donatarului.
Confrmarea tacita din partea mostenitorilor daruitorului. —
Prescrippe: Art 1167, § ultra, art 19uu 14 cw
Nulitatea unei donafiuni pentru lipsa de`acceptare din
partea donatarului, poate,fl acoperita, in priviNa mo§tenitorilor
daruitorulut, in urma"morfei acestuia, prin corkfirmarea
lor expresci sau tacit& Este, prin urmare, apticabila
in specie, prescriprta de cited ani statornicita de art.
1KiO £ civ, aceasta ,prescriptie nefiind de cat o con firmare
tacita.
Decisiunea 496/903. --- Casata seritinta Trib.
Tulova No. 73/903 (*)In urma recursului fa'cut
de Profira Iancu Trandafirescu, in proces cu Gh.
Bancila §i aIii
Curtea,
Ascultand citirea raportulul facut In causa de d-I
M. Paleologu ; §i
Pe d-1 avocat G. Talca din partea recurentilor, In
lipsa intimatilor, in desvoltarea motivelor de casare.
Deliberalid,
Asupra mij1Oclui de casare invocat ;
lExces de putere, violare i rea interpretare a art 1167
etimbinat cu art. 1900 fi 1168 0. civ.
(*) A se vedea in pagina urmiitoare
AP ARE REDACTIA. Si ADMINISTRATIt
Be doug on ye seplatha sub redactiuhea mita mite
ruacduaR E:j r tie
1 1 — stB
Abonamentele se platese tot-d'a-una inante In dosul Palatulul Justiti1-
I (Tribunalul ghseste eh actul de donatiune este nul i ca atare
el nu mai putea Ii confirmat, si acest limbagiii ii ine st fata. de
mostenitorii Lui Pascanu.
Ori, dad fata de Pascanu actul era nul si nu mal putea fl
ratificat tart. 1168), Nth de mostenitorii ahi Insa ratificarea este
Cu putinth (art. 1167 C. civ.).
(Ratificarea tacit/ ins se face si lasand sh tread 10 ani fad
sh se ceara nulitatea actulul; i, de si tribunalul constata cä acest
timp a trecut, totusi respinge aphrarea !ilea basath pe prescriptia
invocath din art. 1900 Cod civil.
audecancl.ast-fel, tribunalin a comis un exces de putere, a interpretat
gresit si a violat textele de lege ma i sus citate..
Avend 'in veclere sentinta supusa recursului, din care resulta
ea Gh. Bancila si cei-l'alti intimati in recurs, In ealitate
de mostenitori ai defunctului Gh. Pascanu, ail intentat in
contra sotilor Profira i Ianeu Trandafirescu, reeurentii de
azi, aetiune in revendicare,. a 14 prj pament ea facend
parte din succesiunea autorului lor Gh. Pa§eanu ; ca
in apel, prin sentinta supusi reeursului, le a admis\actiunea
ca intemeiattt ;
Avtncl in vedere cá reeurentii, pe lingt alte mijloace de
aparare la aetiunea intentata contra lor, a opus oi pe aeela
din care trag sus aratatul motiv de easare
Considerand ea, de oi art. 1168 C civ. prevede ei neobservarea
conclitiunilor oi a forme eerute de lege pentru existents.
unei donatii, o face inexistenta i , ea atare, nu se
poate confirma de care donator, insa art 1167 a eiv., prin
derogare de la aceasta dispositiune, da drept erezilor dons.-
torului de a eonfirma, ratifica sail exeeuta o atare donatiune
dupa moartea 1u ; jar termenii lege find generali, urtneati
ea aceasta derogare se aplica la on ee exceptie care ar putea
if invoe.ata, fie ea contra validitatei, fie contra existentei do.
natiu nel ;
Considerand ei aceasta confirinatiune ne schirnbandu-01
natura eand se- face de eatre erezil unui donator, urmeata ca
trebue apliea dispositiunile generale ale dreptulut eomun,
adica : ei pate a fi atat expresa eat oi tacit&
Considerend ei confirmatiunea tacit4 resulta din faptul
täcere sau inactiunel in timp de 10 ant din momentul ce
actiunea in nulitate este deschisa; cad preseriptia acestel
actiunt, prevezuta de art. 1900 C, eiv., nu este de eat o pre..
sumptie de ratifleare, adica o confirmatie tacita ;
CA aoa find, erezit until donator pot confirma o donatiune
lipsitA de conditiunile sau formele eerute de lege, prin ticerea
lor in timp de 10 ant, preeum ar fi putut'o eonfirma
prin executia voluntara, sau Fin vie un act ;
Mend in vedere ea, in specie, Trib punend ea principitt
ei o donatiune inexistenta atat timp eat donatorul ar fi in
viata, din eausa nedoceptarei ei de catre donatar, nu poate
fi confrmata dupa moarte de erezil lui , niei expre i Die
tacit, adicä prin opunerea preseriptiet de 10 ant, a interprea
tat reii, oi prin urmare, a violat disp. art 1161 oi 1900 a civ.;
Ca aoa find, rnijlocul de easare se gasWe intemeiat
Pentru aeeste motive, Curtea, caseazi, etc.

714 Ct.111IERVI, JUDICIAll, No. 84.-101 18 Decembrie 1003
--- -
.........-................-...............
.
.
. - ,
- ' .
TRIBUNALUL .
JUDETULUI TUTOVA Fin urmare, neflind dovedita acceptafiunea donafiunel, apa-
-- rarea parafilor cade cu desevirsire, si dinsil ne putend justi-
' Audienfa din 15 Februarie 1903 , .
fica titrul ce'l pretind pentru a define mai departe averea
- Previdentia D-lui S T 'U R D Z A, Prwdinto
.
remisa dupd. def. Pascanu, trebue sa o restitue . rnostenitori-
P rofira L Constantinescu cu Bit mild l cila i , lr O acestuia;
, ,.
Sentinta child No. 73 .
-. yeclend Ca' chiar daca s'ar ajlinite, contra .r..cu legea si prin-
. , . . ctpule expuse mai sus, ca sofa Trandafirescu ar putea dove-
Dorrafiune.—Lipsa de 'acceptare din partea donatarului.-- 7. di Cu martial §i presirmliuni ca autorul lor a dat consimli-
Confirmarea din partea mostenitorului daruitorului..--Inadmi- inintul sen tacit la donalia facuta si, ast-fel, convenfiunea
sibilitate.—Art. 1167, § ultim si 1900 C. civ.. a luat nastere inainte de a muri Pascann, Inca, in specie,
aceasta-dovada lipse§te cutlesevirsire ; ca, in adeVer, precum
0. donatiune care n'a fost acceptatd de donatar in tims'a
spus, din nimic nu result ca C Bugan a avut rnacar
pul .viefei daruitorului, nu ma i poate, in urma more i a:
cunostinta de donatiune ; ca, de la 1869 pana la moartea sa,
cestui din mina, sá fie confirmata de mogenitorii tut nici . ,
Pascanu a continuat a stapani el insus1 imobilele donate si
In mod expres, nici tacitamente. Art. 1167. § ultim si 1900,
nuinai dupa ce a murit, I3ugan; care traise cu el,' crescut
care cuprind O ccmfirmare tacitd, nu stint aPlicabile in in -nasa lin,
pretindendu-se ajar infiat de Pascanu, .numaI
specie, nefiind vorba de un'viciii.de forma, ci de o donadupa
aceea el a intrat in stapanirea acestel succesiuni (vezi,
tiune - inexistenta pentru Upset de consimtimint.-
,.. ... . , , . . . . . .
in privinfa acestor fapte, declarafiunile categorice ale . tutu- .
Tribunalul, deliberand, si
ror martorilor ascultati la prima instanla, in 4iva de 27
.. „
, . April 1902, atat in pretenfia parafilor cat §i, preteritia reek-
' Considerand ca; independent i de vii lurile de forma ce pre- mantilor); ca daca Bugan, traind pe langa Pascanu ca un
sinta - Un act ' de donaliune, independent de ori ce alta excep- fril adoptiv, cre3cut de suflet, locuia In aceleasi case, muncea
Pune, ce s!ar putea ridica contra validitatel unei donalinni pe langa el, ar fi avut chrar si parte din foloasele pamantu-'
de la .eali to4te pot remit-10 erezii donatorului, un lucru este rilor, totusi nu Se poate catu§i de prifin deduce de aci ca,
cert si anume : daca donafirinea n'a fost de fel acceptata ; pana la moartea lui Pa§canu, el le a privrt vre-o data ca pro-_
dad donatorula dat consimlimintul se0 ; In acel caz, con- prietatea sa ; ca, ast-fel, *alit n'au fost in stare a dovedi
tractul nit-Ar , putut .forma, donafiunea a remas fart flinfa,; . nict'cu marturi, niel cu presuinfiuni ca autorul lor C. Bugan
si atuncea rie Mal find in jec o nulitate de forma, .un "P . a acceptat donatiunea ce i se facuse, si prin . urniare, acea
de consimfirnint sail alta causa de nulitate, ci o lipsa to- donafie remanend fart . fiinfa,„ reclarnanlif n'an putut sã o
tala de cOnsimfimint din partea ,uneia din paill contra- ratifice prin tacerea lor timp de 10 an de la moartea autante,
'wed 'ce impedica chiar formarea convenfiunei,. nu va torulul lor ..
putea Mel o data ti vorba de ratificare si nicY de o acfrune in
,
Pentru aceSte 'motive, respinge, 'etc. - .,
nulitate, nick, prin urmare, de prescripliunes unel asemenea -
acfrunf ; ea, in asemenea privinta, nu este loc de a se face Sturdza, T. Buiciiu 3 D. D Volanschi.
veo deosebire Intre contractul de donatie si cele-l'alte contracte.
, ca si donafiune'a,- ca si on care alt contract, nu se , Obseryatie. -- Contrar celor ce se petrec in
pi:Pate forma 'de cat cu concursul consimlimintului si a celul .
unele l egislatiuni .strame 2 de exemplu : in - Codul
care se obliga s a i celui In faVoarea cut' obligaliunea este con- ;
Aractanta ; ca, pina la acceptatiunea donatarului, nu este actul .cte procedUr a serbese (art. 564), dupa care doprin
care donatorul deckra ca darueste, nu este de ct lin act natiunea nu este Ull contract solemn, §i uncle ci
exprimand ' vroinfa sa„ -un act care nu'l obliga; caci nim.ene donaVune, chiar verbala, urmata' de ,executare,
nu poate sã fad a se na§te o obligafiune in sarcina , sa prin
. . t s .
,
o simpla manifestafiune a vrointel sale ; ma l trebue Inca si v- ro- este valida (') ,- la no ) ca i in Codul francez
infa ,creditoralul de a primi oferta &mita', si de a deveni , donatiunea este un contract solemn, pentru carp
creditor ; trebue, deel, ca donatarul sä consimta a primi-lu- se cer anume conditiuni, adeca: un act autentic
crul ce i 'sa donat si acel consinitimint expres sail tacit sa
fie ' dovedit, §i Inca sã se dovedeasca ca el a fost dat in (art. 813), solutie admisa si. ., in . Codul gei ' - man . (2).
timput , cand putea fi dat, adica: pe cand traia donatorul ; del, ... Decl, in lipsa unui act autentic, donatiunea ar
dupa ,moartea lug, DU va mai putea avea loc acel concurs de fi inexistenta sail n'ar aveallinla ( 3). Aceasta re-
vrointe necesar pentru a se forma o conventiune, si contractul
ar remine nelncheiat chiar de s'ar obtine consiinfimintul sulta atat dig art. 813, cat §i tn. at cu seatna , din
erezilor sail representantilor celor ce se obligase ; ar trebui art. 1168, dupa care donatinhea fluid in prunnfer
.din partea lor '0 noud oferta, ar trebui sã se faca cir el o . forrnelor trebue sá se refacd cu forrnele legiuite;: ,
noua COnvenfiune ; 'nu s'ar putea insa da existenya acelei , . „ ,
Victurtle unel cionaitunt n ar putea, deci, fi re--
- conventiuni, -ce din eansa more nu s , a putut forma intre
Leona lor i cea-l'alta parte (vezl In acest sens: -Laurent, vol. parate prin un act confirrnativ, nici de daruitor, .
15 despre con simfiman tul in -contracte si Baudry- Lacantine- c.. „ .
I 1 de dona.tar , de §i legea vorbe§te numal de
vie 3 vet I al Obligafiunilor, pag. 40); ca, ast-fel Aind, rerna- " ,.. ) .
ne a 'se vedea dad Bugan a acceptat donafiunea pe cand cel dintat , DOnattlinea MI. poate, iti, adever, fi i-
traia Pascanu ; ea, In primul loc, de observat este, ca dona- nexistenta pentru daruitor i anulabila pentru,
tiunea 8 a , Merit In .anul 1869 si ea' Bugan n'a luat parte la donatar ea .fiind inexistenta fata cu amhele
lorinarea actului ; ca, apoi, Pascanu a murit In anul 1882, - 7
. .
lima Martie, .dupa cum resulta din actul sed de moarte„ si .
ca nu se . ' presinta nici un act scris, sari inceput 'de dovada (1) Gpr. Trib. Dolj, Dreptut din 1901, No. 25. -
scrisa , ' din care rid resulte ca in tot acest interval de timp (2) ,Pentru validitatea -man , contract, prin -care o prestaliune
Bugan an fi avut - ram: cunostinfa de donatiunea. ce . i se este promisa cu tall . de donatmnez 4!ce art. t. 518 din .0, german .
facuse, dar Inca ' sa ,o Ii acceptat ; cá, de altmintrelea, este fagaduina t trebue sä re cons tata . ta _ i it n itite, Jus d t sad prin . act 'Mk
eta .
cert, 'Ca pentru . a face aseenea rn proba, - intanan l - an tre rui
-J ' sa In arn tea notarulut (tst die gertcht ic e o er notartelle Beur undung
des Versprechens erforderlich). Acest text adacga, 1n8ä, cä
presinte irri inecris §i Inca cu data certa, anterioi inorfel lid lipea de forma se aeopere . prin executarea prestaturiel
Pa§canu ; 'ca, in .adever,
promise,
dupa art. 1191 Cod. c., dada despre si aeeasta Ara a se dtstinge Intro darmtor si mosteniforii lul :
un lucru care-care de o valoare mai mare de .150 lei nu 'se i Der Mangel der Form wird durch die Bewirkting der verspoate
face cu martial, de cat in casurile , cand n'a lost cu prochenen Leistung geheilt , .
putinta de a avea dovad.a semi ;dar, in specie, cum ar putea, . s) Gurtea din last stabileste foarte - bine acest prineipid. Vett'. -
sustin sop TrandafiresCu, .. eate a n'afi putut sa''si procure Dreptul din 1881, No. &. Opr. si C. Graieva, Dreptul din 189S, ,
Asemeng , dovada, ' can& lucrul nu depindea de cat de Began No. 84, si din t899, No. 43. . , '

C11111E111.11. JUDICIAR, No. 84.—Jo! 18 Decembrie 1903 715
part contraetante. niel una din ele n'o poate Confirmarea din partea mostenitorilor daruito-
confirma, ci trebue refacd. In formele legiuite ruluT, fie expresd, fie tacitd, nu suferd niel-o in-
(art. 1168) ( 4) ; pentru-ca, neantul nu Nate doiala, de cate-ori donatarul a acceptat donatiunea,
..fi confirrnat, solutie care se va aplica prin ana- Insa nu si-a dat consimjimentul In forma aulogie
la toate contraetele solernne In genere, pre ,- tentied. Chestiunea pare insa a fi Indoelniea In
cum.: conventiunile matrimoniale, ipotecile, etc. ( 5). caz cand donatarul n'a acceptat donatiunea In
,Dar, daed .,..da'ruitorul nu poate niel In mod ex- timpul viejei daruitortilul, Tribunalul dë Tutova,
pres, niel tacitamente, sä confirme o donatiune nuld prin sentinta cc publicam astd-z, decide ca. =sin
privinta forrnelor, pentru cà legea o coniderä tenitorii daruitoruluI nu pot confirrna nici In
ca inexistentd, aceeasi reguld ar trebui sä fie a- mod expres, nici tacitarnente, donatinnea inexisplicabila
i. mostenitorilor, sei, de-oare-ce un act tenta din causa lipsei de consirntiment din partea
inexistent nu poate if transformat in un act a- donatarulul. Aceastd sentinta a lost Insa Cu drept
nutabil prin moartea autoru1u sèt. Neantul tot euvent casatO. In adever, atat doctrina cat juneant
re'mane. Cu toate-acestea, 1giuitoruI, prin risprudenta sunt de acord pentru s a decide ca
art. 1167 § ultim, admite solutia contrara. nulitatea uneY "donatiunI, pentrn lipsa de accep-
. Duna acest text, care, oil cat s'ar lice, este o, tare din partea donatarului, poate if acoperith Twirl
anomalie, de si el se, vede reprodus in Codul confirmarea expresa saü tacita a donatiunel, in
talian. (art. 1311) si in alte 1egis1aiuni straine, privinta rnostenito'rilor daruitorului. eConsiderand,'
mostenitoril saü representantil da'ruitortilul (ses dice Curtea din l3astia, eh' executarea voluntard
agants-cause) pot sä confirme atat expres cat si a unel donatiuni de eatre mostenitorilsaü repretacitamente
o donatiune care ar fi nula in pri- sentantil daruitorultiI, in urrna morteI acestuia,
vinta formelor, insei nurnal in urrna mortel da II impedeca de a ma l opune atat viciile de forma
ruitorului. Confirmarea care ar avea loc main tea ale donatiunel, cot fi on ce alte excep(iuni
moiler darnitorului, ar avea, in adever, caracte- generalitatea acestor termen1 cuprinde neaparat
rul unui pact succesoral opriLde lege (art. 702, si viciuI ce ar resulta din lipsa de aceepta,re) ( 8).
965, 1226). 0 alta decisie a Curtei din *Toulouse pune,de
Art. 1167 § ultim, aplicand, decl, mostenitorilor asemenea, in principiii ca mostenitortil care a
saü repreSentantilor daruitoruluT, dyeptul comun, lasat sa treach" cleee ani de la moartea autortilui
art. 1900, inaplicabil daruitorului, este din con. sell, WA a urmari 'nulitatea donatiund facuta,de
tra aplicabil rnostenitorilor sei, de si chestiunea acest din urea, pentru lipsd de aeceptare din
este controversata. partea donatarulul, nu mai poate invoca aceasta
Acestl din urma vor putea, deei, sã confirme neregularitate, i ca actiunea sa poate fi respinsa,
donatiunea prin tacerea lor tunp de dece ani, prim preseriptia statornicita de art. 1900, de si
dupa cum el pot s'o confirme priu un act ose- aceasta prescriptie nu era oposabila daruitobit,
sail prin executarea el (art. 1167). rului ( 9) ,
Prin o stranie anornalie, pe care autorii in za- Or, aceasta este tocmal speta judecata de trib.
dar cauta s'o explice ( 8), donatiunea care, in tim- de Tutova si de Curtea noastrd, supremO. Iata
pul vietei daruitorului, nu-0 avea fiinta, se con- cum Devilleneuve, care adnoteaza clecisia sussidera
ca existenta dupd rnoarte sa, fiind-cd ea citata a Curtei din Bastia, justified aceasta solutie:
e,ste supusa confirmareL Mostenitoril vor trebui, aNulitatea care resultd din lipsa de -acceptare a
deci, sii propund nulitatea in curs de. dece an de donatiunei este necontestat o lipsa.de forma', care
la moartea autorului lor; cad daca' in acest timp nu poate fi imputata niei daruitorultg, nici mos-
rernan in inactiune, viciile actului dispar si el tenitorilor sI, flind-ca donatarul putea sà accepte
devine valid ( 7). prin act separat. Ce se va Mtanapla,clecI, atund
cand donatarul va rnuri inainte de a fi ae-
et) Demoionabe, xxix, 743. -- Contrit: Larombiere, Oblig., Iv, ceptat donatiunea ? Daruitorul pute-va el sä. con-
art. 1339, 1340, No. 12. ,
(5) privinta contractelor solemne attele de cat donatiunea, firme donatiunea executand-o fata de mosteni-
solenme, chestiunea este ins a controversata. VedI t. VII a Comen-
tariilor noastre, p. 48.1u cat priveste in special conventiile matrimoniale
vedi t. VIII al Content. noastre, p. 43 si 72, text si nota 1. 1143. Vazei lle, Prescription, II, 546 (ed. din 1832). Troplong, Don
(6) Vedi ' diversele explicatiuni prin care doctrina cauta a jus- et test., II, 1086. Colmet de Santerre, V, 313 bis I. Laurent, XII
tifica aceasti dispositie exceptionala Si inexplicabila, in Planiol, 229 si 482 urrn.; XVIII, 592 ,§i XIX, 13, etc.—Contra: Demolombe,
2532. Mourlon, If, 1597, Arntz, III, 367. T. Huc, Vilf, 278. XXIII, 296 si XXIX, 120, 121. Marcadd, V, art. 1340, No. III, p.
Laurent, XVIII, 593. A. Cerban, Gaz. tribunulelor anul 101. Laronabiere, IV, art. 1304, No. 62. Saintespes-Lescot, Dona- '
1900, No. 2. Vecli i 'Iota Jul Devifieneuve, iii Svey, 54. 2. 236. tians et testament% III, 581. A.cc.;11 autorI apleti in specie pre-
(7) Cpr. in aeest sens: Cas. rom. si C. Craiova, Curierul fu- scriptia de tref-decl de am'.
diciar din 1900, No. 22 si Dreptul din acelasI an, No. 74. DreptUi
din 1899, No. 43 si 60. Dreptul din 1898, No. 84. C. Bucu. ( ) Ved. 1 8ire Y' 54 2 ' 238' ,
restf,. , Dreptul din 1900; No. 46. Trib. Dolj, Dreptul din 1901, ( 9) C. Toulouse, D. P. 61. 2. 79. Sirey, 61. 2. 393; In ace1a§1
No. 25. Trib. Ia1, Dreptul din 1883, No. 17. T. Huc, VIII, 278, sens: Fuzier- Herman, C civ. annote, 111, ' art. 1304, No. 91 §i
ft) plfq. ,Lergu4 4e Bretagne, Nouv. tr, do lq prI4cri?tion, 4, art, 1340, No. 2. Larombiere, Oblig., IV, art. 1339, 1340, N. 16,

716 CURIERUL JUDICIAR, No. 84.—Joi 18 Decembrie 1903 _
toril donatarulul? Art. 1339 din Codul civil
(1168 C. rom.) se opune la aceasta. Art. 1340
din ace1a.5i Cod (1167, § ultim C. rom.) admite
prin generalitatea termenilor sel, sorutia contrard,
in privinta rnotenitorilor daruitorulu1D.
Aa dar, ne vedem siliti a conchide cä o donatiune
neacceptata de donatar, in timpul vietei
daruitorului, poate, in urma mortei acestuia, sä
fie confirmata de mostenitorii claruitorului. Solutia
pare cam stranie, o marturisirn, fiind-ca contractul,
in asemenea caz, este inexistent pentru
lipsa de consimtim6nt. Dar oare donatiunea nu tot
inexistenta este i atunci cand donatarul a acceptat-o,
idea manifesta consimtimintul in forma
autentica? De sigur ca da, pentru-ca, faid indeplinirea
formelor prescrise de lege ad soleninitatem, nu
exista contract. Forma dat esse rei. çi cu-toateacestea,
nime nu poate tagadui, in asemenea cas,
posibilitatea unel confirmari exprese saü tacite
din partea mqtenitorilor daruitorului. Or, contractul
find in ambele casuri inexistent, solutia
nu poate fi de cat tot aceeql. Oprind confirmarea
unel donatiuni inexistente, din partea daruitorului
(art. 1168), legiuitorul, -prin o sanctiune
penala impusa atat daruitorului cat i donatarului,
a voi sä asigure indeplinirea formelor soterrine
prescrise in privinta donatiunilor in interesul
tertiilor. Permitend, din contra, confirmarea
din partea, m%tenitorilor daruitorului (art. 1167,
§ ultirn), legiuitorul nu mai are in vedere de cat
interesul acestor din Alma. El le-a permis de
a renunta la viciurile donatiunei ce el puteaft
sä opue, i de a aduce la indeplinire intentiunea
bine-facetoare a autorului lot', daca aceasta este
vointa lor. Alta explicatie plausabila nu se poate
da art. 1167 § ultim i 1168. .
D. Alexandresco
INALTA,CURTE DE CASATIE 1 JUSTITIE, Sectia II
Audienfa de la 14 lanuarie 1903
Presedentia D-lui N. MANDREL, Presedinte
4Nationalas de asigurare eu Upr Gher;en si, ludele sindic
al falim. Ilqer Glierpn
Contracte sail conventiunl.—Interpretarea lor.—Fapte.—Depunerl
de martorl.—Presumptiunl.—Aprecierea
lor.—Suveranitatea instantelor de fond—Casatie.
Interpretarea clauselor dintr'un contract si aprecierea
faptelor intemeiald pe depuneri de martori
si presurnpiiuni, sunt de atributul suveran
al instan(ei de fbnd ca' nd aceasta 'si motiveazd
hoteirirea sa, destul numai sti nu comitd vre-o
eroare gravci de fapt saii sá derzatureze vointa
par(ilor.
Decisiunea No.12/903.--Respins recursul facut
de 66c. Nationala de asigurare contra decisiel
Curtel de apel Bucure0, s. II, No. 37/902 In
proces cu User Gheren i Judele sindic at fal.
Ghersen.
Curtea,
Ascultand citirea raportulul fficut In causfi de d-1
consilier H6ntescu ; -
Pe d-nil avocatl P. Grfidisteanu si oitnescu, in desvoltarea
motivelor de casare ;
Pe d-1 avocat Mitilineu, in combaterl ; si
Pe d-1 Jude sindic, care s'a referit la conclusiunile
d-lui Mitilineu.
Deliberfind,
Asupra motivu/ui I de casare :
Eroare grosiera de fapt i violarea aliniatului al doilea i§
14 cap. VIII din contractul de asigurare ;
(Curtea prin deeisiunea sa ne condamna si la plata de dobenzi,
de si alin. al 11 al § 14 de sub capitolul VIII din conditiunl
suna clar : Tot asa In cas de judecata, Soeietatea nu poate 11
obligata nici la consemnarea despagubirel, nici la plata de do-
Mnzl. Pentru a ne condartma, Curtea argumenteaza ea : in privinta
dobenzilor cerute nu s'a desvoltat vre-o objectiune, nue in eonclueiunile
scrise depuse la tribunal, niei la desbaterile ce
avdt be inaintea Curtei ;
tocmai aceasta argurnentatiune constitue eroarea, cad
Curtea recunoaste prim ehiar decisia in ehestiune ca avocatul
nostru a sustinut motivele de ape' i apararea in sensul conchasiunilor
ce a depus iuseris la prima instanta, si in conclusiunile
serise depuse de nol la tribunal, la pag. 2, randul 31, e zis clan
La daune nu putem fi condamnatt, pentru a dupa § 14 alita, II
al eapit. VIII din contractul de asigurare, nu putem fi condamnatt
niel macar la dobenzi,.
Avend in vedere decisiunea supusa recurs.ulul, din
care se constatfi ca Curtea de apel a condamnat pe
recurenta Societate sä plateasca intimatului suma - de
8968 lel cu procente legale, valoarea hnobilului si a
mfirfel si a mobilierului asigurate la acea Societate
distruse de incendid ;
Considerfind c , pentru a condeinna silo dobenzi,
Curtea de apel constalfi di in aceastfi privinta, Societatea
-nu a fficut nicl o objectiune, nicl in conclusiunile
scrise, nicl la desbaterile ce ati urmat inaintea Curti;
Ca de si recurenta Societate invoaca, prin motivul
de casare, cä in privinta dobenzilor a cerut sä fie apfirata
prin conclusiunile scrise, depuse la- Tribunal,
totusi din acesteconclusiuni se constatfi cä numal in
cc priveste dauna pentru cladire Societatea a cerut sá
fie aparatfi . . de dobenzi, iar nu si in privinta marfurilor
;
Cfi, prin urmare, cand Curtea pentru a condamna
si la dobenzi, a declarat cá in aceasta privinta Societatea
nu s'a opus, nu a colitis nicl o eroare grava de
fapt si decl motivul de casare are a fi respins ;
Asupra molivelor II, III fi IV:
Gresita iiaterpretare §i violarea § 4 si 9 ale capitolului VI si
al § si 6 ale capitolului V din contraetul de asigurare.
Intru eat priveste despagubirea pentru marfurile , -
erul incemctiat, noi am opus d-lui User Ghersen ca este decazut
din calitatea de asigurat, i ca prin urmare nu mai are drept
La vre-o despagubire
1) Pentru ca nu s'a eonformat § 3 cap. V din contract si nu
me-a comunicat in termen de 3 zile ineetarea sa din plati, sanetiune
prev6zuta de § 6 al acelui-a! capitol;
2) Ca nu s'a eonformat § 3 al capitolului VI din contract si nu
me-a presentat in termen de 8 zile de la data incendiului o lista
detailata certificata de &maul, a mrfurilor distruse, daunate
salvate, sanct(unea prev6zuta de § 5 al capitolului VI;
3) Ca a violat § 9 al eapit. VI din contract ascuzand din marfurile
salvate i exagerand cu modul aeesta quantumul daunei. '
Curtea conchide ca -din rnonentul ce, atat cladirea cat i mobilierul
si marfurile ail fost asigurate prin una i aceia-si polita,
trebuia saü sá nu platim nici despagubire pentru cladire, saü sa
platim despagubiri pentru cladire i pentru marftt i mobilier
fiind vorba de o singura si aceia-si avere asigurata i responsabilitatea
neputandu-se divide.
eAcest mod de a rationa constitue o adeverata denaturare a
contractulul, satt cel putin o evidenta si-gxosiera eroare de fapt,
de oare-ce au eke iarba de a sinur i aceiatI avere abiurat

,
WRIERUL JUDICIAR No. 84.—Joi 18 Docembrie 1908 117
,
oposormsomommarpommormasommommin...
.....
- cum zice Cartea, ci ,de diferite aver/ imobiliare qi mobiliare a- INALTA CURIE DE CASATIE $1 JUSTITIE, . Scotia II
sigurate pp acele-gi politti; -
pli'aptul clf pentru ukiurarea manipulara, s'a ems o singura po-
Audienia de' la 11 Noembrie 1903' . -
lig in loe de ma i multe, nu schiml3A intru nithic cestiunea, din Presedenvla D -Itn PI; MANDREA, Presedante
naemAnt ce este neindoios cä este diferitl avere, diverse asigu-
C. G. Vernescu 0 Eectterina Singurof etc S6eietatez de Econo. -
rari cu diverse prenaii §i oilier cu diverse stipulatiuni de ex.: mie din 141 $1 altil. .
.
pentru marfA. indatorirea impusa asiguratului de a tine reestre Urmarire iinobiliata.--- Exceptiuni.---Necompetinta.-de
intrare §i e§ire a marfurilor asigurate; COneXare. - Ordinea in care ata a fi propane. — Cone.
.Fiind dar vorba de diverse averi §i ea toate deelderile opu - xare. — Casul cand este be la conexare. ---- Tribunalul
Sc de noi eraii'numal la asigurarea obiectelor na4catoare, este ales prin actul de ipoteca. -- (Art. 110, 111 bis fi 523
evident ett aceste deaderi nu se putead restrange §i asupra asi- din Pr. civila). -
gdrarel clAdirei, -§i cä prin urmare, faptul cä am achitat despa- Urmarire imobiliara -- Afipte si publicatiuni. -- Sar.
gubirea pentru cladire nu poate 6 interpretat Ca o renuntare la ctat. ce trebuesc trecute. — Contract de localiune trail
decaderile care privesc asigurare'a marfel §1 mobilierului..
-.
, - scris.-- Netrecerea lui. — Child atiage nulitatea.-- (Art.
III. pCurtea mai violeazA principiile de drept cA. indivisibili- 5C6. 512 si 735 Pr civila)
tatea ne flind stipulatA, se poate crea prin interpretatiune, §i. cA
u
-
rmarare
:
mobahara a
....
— Adjudecare.
*
renuntarile nu se presupun mat cu searna din,partea persoanelor '
— Depunerea premorale,.
010. -- Creante depuse drept pret. — Cum trebue sa
IV. pEroare grosierA de fapt 0: eroare de (kept.
fie acele creante. . — Daca adjudecatarul poate depune
ICurtea in primul 666 considerant afirml ca lichidarea nu s'a drep t pr et s a creanta unui alt creditor.— Conditiuni.—
terrninat, numai pentru O. daunatul nu a prirnit suma oferita Tablofi de ordinea creditorilor. — Contestatiunile in
de liquidator. Liquidatorul ins, in , ntod formal, a pus reserva a - privina t coioca rel creantelor. -- Termen. -- Tabloii neprobarei
de catre direetiune. contestat.-= (Art. 552, . 5C6 big si 525 si urna. din Pr. civ.).
Putea dar primi daunatul suma oferita de liquidator, fail ea Urmarire mobobara.--- i
Adjudecare.-- Depunerea prepentru
aceasta liquidarea sä fie ternainatA; rdmane totul supus' " OW in efecte...-- Conditiuni. -- Un adaos de 10 la suta
la decisiunea ulterioara a Directiunei, Curtea rationeaza gre§it peste - pret. —Causa pentru care este cerut acest adaos. - ,
in drept °And declara neadmisibilA apArarea noastrA far sA tinti Cand nu este necesar. -- (Art. 551 din Pr. eivila).
seeing de aceastA reservA, pe care o ignorA cu desevArqire. In
spetA una din decaderi relativa la rilarfa ei mobile nici me putea 1. Exceptiunea de necompetinta trebueste propusci, sub
invoca de liquidator, care nu era in positiune de a o cOnoa§te, pecleapsa de- a nu mai f tinutci in seamci, inaintea
,
excep.
de oare ce daunatul a lost deelarat in falitnent in urma liqui- tiunet de coneocitafe, 0 aceasta chiar ca nd cererect de codttrei..
- , ' neocare a fost facuta de' o ain't parte de cat aceea cc
. V. pViolarea disposi.tionilor art. 1169 qi 1170 din Codul civil. a propus exceptiunea de necompetintri, '
Onor Curte de apel me: Considerand lipsa de registre si acte Aceasta regulci se aplicci. Mkt nici o distinctie, atat in
care sustine daunatul el a6 lost distruse de incendiA ,asertiu- pi.ivirita coneocarei prevazuta in mod general de "art. 110
nea contra careia nu s'a putut invoca vre-o presumptiune puter- din Pr. eivilii, cat si la acea prevezuta in art. 523 din
WO. .
cPrin nici un alt considerant nu se mai vorbe gte cum se etaaeeia0
Procedura soecialci urmciririlor suite.
' .. ' v .. .. . ... . ,
bile* arderea, jar rnartoril nu erad invocati, de cat spre a sta- 2. Conexarea mat muttar urmariri ale aceluzap mobil,
bili valoarea marfel distruse, jar nu anlerea registrelor §i acte- fa cute la diferite tr'bunale. Sc poate face la tribunalul ales
lor, aim dar Onor Curte a luat drept bunA asertiunea adversa- in prima ipotecci, numai in easu/ cand o urmcirire a lost
mini fail sä o probeze el, .i a admis'o ea dovedind arderea inceputa si la acest tribunal.
registrelor qii aetelor, pentru ca nob n'am pregintat .presumptiuni 3, Ale gerea tribunalului de urmarire prinstactul de ip0puternice
c6- n'ati ars, Onor Corte prin urrnare a violat disposi- teed, ca'nd se face nu in favoarea debitorttlui ci in aceea
Ounile ziselor articolep. , a creditarului, aeestet remani liber a face urnicirirea prin
Considerand di se constata ca Ciartea de apel pentru tribun,cdul situatiunei imobilului.
a stabili vaioarea daund suferita de intimat se hate - 4. Un contract de locatiune transcris , are toate caractemeiaia
pe depunerI de martori si pe presumpliuni, rele unei sarcini care intereseath si poate decide pe einetar
opunerele societatel la drephil cc ar avea intinaatul va a cumpera salt nu imobilut pus in ve'nzare, i dar nede
a fi despagubit, Curtea . le . respinge, interpretand' trecerea unui asemenea contract in afipte si publicatiuni
Clausele din contractul de -astgurare, asemenea suscep - poate atrage nulitatea urmcirirei; insa clacci locatarul s'a
tibele a fi interpretate ca ori -ce clause de contract ; presentat inaintea tribunalului de urmarir a §i, prin peti-
CA interpretarea clauselor din cc,n trac t uj partjjor §1 tiune . in regulci, „ a aratat „ „ ca este arendas al imobilului uraprecierea
faptelor,.tntemeiata pe depunerl de martari marg. i ea contractul seu este tranSerts, jar aceasta im=
si presumptiunl, sunt de atribiatul suveran al instantei prejurare, la ziva de licitatiune, s'a Pus de tribunal it
. de fond, cand aceasta 'simotiveaza decisiunea sa, ca in vederea coneurentilor, prin aceasta se intatureaza valet niaspeiA,
fara sa comita vre -o eroare grava de fafit sari sa rea cc putea sa resulte din omisiunea d'a se trece in a fipte
denatureze vointa partilor, cum se sustine;
0 publicatiuni aceasta sareina, 0 '7 1 e Thai exista nd prejudiliii,,aceastci
omisiune nu poate atrage nulitatea mire/.
CollgderaUCI Ca cleefiderile invocate de Societate In
virtutea acestpi contract, Curtea le inlatura, dupa ce r`re"
motiveazi ca este o singura asigurare si ca Societatea
5. Adjudecalaral poate depune drept pret al adjudecaa
renunfat la acele decaderl prin propriul sera fapt ; rei nu numai creanta sa ipotecarei sait privilegiata in rang
CA in privinta liquidaref invocata de Societate, Curutil
i necontestat, clar i o alla creantaipotecara sati pri-
'ode
tea de apel de asemenea o respinge, motivandu-si de. 9
iata
'
a unui alt creditor,
'
destul numai sa I li e
,
si aceaeisiunea
sa ;
. sta in rang util i necontestat, 0, pentru aceasta nu este '
trebuintci ea cteeastei creanta set f fost cedatci sail subro-
Considerand , ca hind . constant ca asiguratul sustinuse gala - ad judecatarului, find ,de ajuns numai consimtimenarderea
atat a nafirfuntor cat ai a registrelor, Societa - ,tul ambilor creditori on care ar f forma in care s'a ma -
tea asiguratoare trebuia ,s'a dovedeasca ca registrele nifestat acest consinitintant.
nu all arS; - 6. Orb-ce contestatiune in privinta colocarei creantelor
, CA intru cat nu a lost destoinica a face aceasta do - nu poate fl ridicata si nu se poate judeca de cat .cu ocavada,
care pe ea o privea, motivul are asemenea a se siunea formarei tabloului de ordinea dreditorilor si pe carespinge
ea ne intetneiat. lea indicant de art. ,106" bis 0 525 0 urns. din Pr. civila.
CA de aceia toate mijloacele de recurs sunt neinte - Prin urmare, a data cc o eremite( este inseriset in tabloul
meiate si aii a fi respinse,
de ordinect creditorilor 0 acest tabloU a rentas necontestat
Pentru ae,este motive, Curtea, respinge recursul
In termenul preve-zut de lege, acea erects*/
i etc.
'si pastreazarangul
in care a fost inserisei ipoate fl depusa drept prep
---cpt*--...._ duca este in rang utit.
,
.

, .
. . .
7 8- '
. CUlliElltIL JUDICIAR, No. 84.—Jo 1 18 Decembrie 1903 - - ' ' '
7- :Adjudecatcira poate depune pretul §i in efecte de ale Cowidf,rand cá, _ dupa acest text de lege,..exceptiunea de
Statuluti sail garantate de Stat, socotite dupti cursul zilei necornpetinta trebue ,Ae propusa, sub_ pedeapsa de a nu mai
de - dePunere,--insei cu cuponul curent §i cu un adaus de fi tinuta in searna, inaintea exceptiunei de conexitate, gi fara
Zece la sutei peste pref. . .. . ca aeest text de lege .sa faca ;Vre-o distinatiune atund' cand
Acest adaos find cerut pentru a se garanta integral pre- - cererea de eonexare a fost fatuta.de - o alta-parte de tat acea
ful e§it la adjudecare in casul cand, de la depunerea e- ce a propus exeeptiunea cle - necorrapetinta ; '
fectelor drept pre t fi, pet'na cand adjudecatarul este obligat. , Ca de asernenea legea nu.face raid o deoSebire in privinta
sei depuna pretul in numerar, ar resulta vre-o diferinta conekarei psevezuth in mod general de art. 4W din -Pr. civila
de curs la aceste efecte, numati este necesar a se clepune i acek prevezuta 'in art. 523 aceiasi procedura, special ur- .
ca nd adjudecatarul care a depus 1*(01 sati parte din pre t maririlor- suite ; T. , '
in 'efecte este et" irisu§1 creditor al debitoruluti expropriat Ca. asa fiind, intru cat excePtiunea de necompetinta ri,
f i ca. plata creanteti sale' trebue, dupei contractul de ipo- dicata de debitorul urrnarit a fost propusa In urma cerereT -
teal; Sá i se faca tot in efecte dupa cursul zilei, caci in de conexare facutii de creditorif urrnaritori, Cu drept cuvent.
acest cas ori-ce perticol "pentru diferinta de curs inceteaza. a fost respinsa de tribunal ca tardiva ; .
' Decisiunea 483/903.— . Respinse toate motivele Ca,- dar, acest motiv de casare are a fi regpins Ca neintemeiat;
de Asupra motivului al II din cele deptise de recurentul
casare depuse de C. G. Vernescu i Ecaterina
C.
) G. Vernescu :
' Singurof In recursul facut contra ordonantei de .Grit g interpretare .gt violare a art" 523 Proc. civ. CO Ili-
ad j u de care a trib. Buzeu, No. 4111/903, In binat c u 108 Proc. civ. gi exees de putere.. - .
.
(Dupg conexarea urmgrirdor am cerut ea Tribunalul sa Ise conproces
Cu Societ. de Economie Ia0, afara de
,
forme disposititlor cateaorice . a'e - art. 523 proc. 'Civ. care premotivul
III devils de d-1 Vernescu. asu.pra caruia vede, ca in casul cand un inaobil este urnagrit inaintea mar multor
Tribunate, intrunirea se va face la Tribunaltil ales in - prima .
ivindu-se diverginta . de opiniuni, a rema,s a se ju- hipotea. - _ .
'deca in complectulve pre zu t d e art. -t 2. 9 din cl . 1 egea i Or , T r ibu na u 1 ca I s m a' 1 resp ng i a ace a s ta cere - r ett e } c'de p rint r '. o -
..,
gresita interpretare gi violare a acestor, texte de lege, ca n'ar , 6 ,
organica a Guile' de casatie,- ' loc a se trimete dosarul la Trib. de Iasi, intru cat inaintea ace-
Curtea, ' - lui Tribunal nu star gasi pendinte nicl o urnagrire,. degi Trib.
Aseultand citirea raportului facut in causa de d -I consilier de Iasi este ales in prima hipoteca. ' . ,
C. rt. ma noteseu ; .Ast-fel de interpretare este gregitg, cad in art. 108 a preve- ,
Pe d-niT avocall C. G. Diseseu, Al. Djuvara si Al. Con-, zut anunae Ca un Tribunal cand se deelarh necompetinte, sezistantinescu
in desvoltarea motivelor de casare ; si '
seaza dansul Tribunalul corapetinte prin trimeterea doSarului la
acel Tribunal, Ile ca phrtile s'ail adresat sad nu acolo, asa cg
Pe d-niT avocatl : Toma Stelian 5 . St Sendrea si M. Sipsomo conform acestul text de lege nu era necesar ca si Trib. IasT sä
In combated; ' 2 fost sezisat de ma l - inainte„-de vre-o urmarire pentru ea- art.
Deliberand, 523 sa. fie aplicat.
Asupra motivului I din motieete depuse de recurentul G. G. (Pe lane aceasta, TribunaluLmal cornite gi un exces de putere'
Vernescu: , - cand hotaraste ca alegerea Tribunalului ar ff fost facutg numal
'Eames de putere, gregitg interpretare gi aplicare a art. 111 in interesul creditorefut fa.voare la care donsul declarg ea rebig
gi 523, si violarea art. 495 Proc. ciV. nun, cand din niinic nu resulla aceasta,' ci alegerea find fa -,
.fit,m propus inainted*Tribunalu1u1 Buzèil. declinatoriut de corn- ,cuta, cu consimtimentul ambelor pgrti, nuinal ambele o .piatead
petinta, pe rnotiv a prin actul de hipoteea am ales Tribunalul rpodifica ; gi in casul eel mai ref, nu se vede ca representantul
de Iagl sectia III ca Tribunal de urrnarire, potrivit art. 495 Societatel_ Eeonomice de lag1 sg CI avut dreptul de a renunta la
Proc: civila. - ' , aceastg alegere, chiar daca prin'irnposibil s'ar ft putut adrnite,
(Ali s,t respinge acest incident pe motiv de tardivitate, cand pe cg ea era facuth bumal ia-favoarea Societatel creditoareP. .
de o parte din Imre ordonanta de adjudecare se constatg ca Avend in vedere ca, dup. art. 523 Pr* e " conexarea mar Miriam
propus acest incident din m omentul ce ml s'a dat euventul
tor urmann
- . -
e ace tuap ' — Imo lil, i acute f" 1a cll 1 : en 't e triuna la 1
- pentru prima oar
e,
ei in aceastei instania' ; pe de altg parte nu putea
fi vorba de tardivitatea incidentulul chiar dupa conexare, se poate face la tribunaful, ales in prima ipoteca, nurnaT in
cea ce In speta nu avusese Inca loc, intru-cat nu era vorbg de casul cand o urrnarire a fost inceprita si la acest tribunal ;
conexare , prev6zutg de art. 110 ,Proc. civ., gi care s,g atragg dupa Considerand rl, in speta, din ordonanta supusa recursuluf,
densa sanctrunea din art. 111 big, ci de conexarea prev6zutg de se constata ca inaintea triburialultil de Iasi; tgibunalul ales
art. 523 Proc. civ., care se putea pronunta si din oficia, si chiar, in prima ipoteca, aceek a Societatii de economie, nu fusese
inainte de zina fixata pentru venzare. In materil de urrnarirl si- iriceputa nici marire o ur 'si dar tribunalul de Buzeil, tribuite
nu oc de a se este face aplicarea l art. muI 111 big 'din acest 't uatr r, 1 . st . . uner ' * inno .bl1 1 u1 tu, " t ri 1u nalul in drept a face Airpunct
de vedere, si Tribuualul respingandu'ml totugI incidentul maraca nu putea
de bacompetinta ca tardiv,
tnmete afacerea la un tribunal inaintea .
alnterpretat gi aplicat gregit sus zisele .. ' '
texte de lege, comitend gi un invederat exces de putere,; ca ruia nu se facuse nic T o cerere de urmarire ;
.
Avend in vedere ordonanta supusa recursului din care se Ccnsiderand, de altrnintrelea, ca alegerea .tribunalului de'
constata ca imobilele datornicului C. G. Vernescri, recurent. urmarire prin actul de ipoteca, cand -se face, ca in speta, nu
asta-zi, situate in judepl Buzeti, flind urmarite de prima In favoarea , debitorului, ci in aceea a creditorului, acesta '
Societate de economie din lasi, creditoare ipotecara in primul remane liber a face urmarirea prin tribunalul situatiunei irang,
inaintea tribunaluluT de &Neil, si de eatre un 'Creditor mobilului'; ca dar tribunalul de Buzeil, flind dompetinte a
ipotecar iu rangul al doilea, St. Sendrea, inaintea tribunalu- face aceasta urmarire, si intru cat inaintea tribunalului de
Ink' de Iflov, in ziva de 14 (Ernie 1902, termenul ficsat pen- Iasi nu era inceptita mei o urmarire, cu drept cuvent a restru
venzare de catre tribunalul Buzeh, s'a presentat creditorul Pins cererea recurentuluT, , si deci i acest motiv de casare
St. Sendrea-, i, in unire cu representantul Primel societati este neintemeiat ; .
de economie din , lasl, a cerut ca tribunalul de Buzeli, A Asupra motivuluti al IV din motivele recurentului C. G.
intruneasca ambele tirmariri spre a se face o singuni venzare ; Vernescu: - .
Ca, in urma acestei cered, datornicul untlirit, C. G. 4 Violarea art. 506 comb. Cu 512 Proc. civ. .
Verneseu, a ridicat exceptiunea de necompetinta, sustinand (Am argtat. Cain afipte Si - publicatiunl s'a onlis a se mentiona ,
ca fribunalul de Buzeil, este necompetent a face aeeast's ur- si contractul de arendare al Mosier transcris, la trib. Buzau, sub
marire, de oare ce, prin contraCtul de Tulprumut intervenit No 735, din 15 Maill 1901, ca omiterea aceste1 sareini constitue
intre el si Prima societatate de economic din 1.0, dupa a o violare a art. 506 Pr. civ., prev6zuta sub pedeapsa de nulitate . ,- ,
care cerere se facea urmarirea Inaintea tribunaluluT de Mazer'',
de art.. M.
.t
iT nbunalul spre am l respinge acest incident care atrggea nulita,
partile ah. ales tribunalul de Iasi' ca tribunal de urmarire ; -
tea publicatimailor , ' pretinde
ca art. 505 Proc. civ., care nicI nu
. Ca tribunalul a -respins ca tardiva exceptiunea de necornpe- era apiicabil in spetg, nu cere a . -se trece in publicatiuni atte
tinta, conform art. 111 bis' din Procedura civila ; sarcinl de eat hipotecl si privilegil, si ea acest articol n'ar fi
'AvOnd in vedere art. 111 big din Prncedura civila ; prev6zut sub pedeaysa de nulitater,

' - CUR. /Etitititbicaft, iqo. M.—/I 18 beceininie 1.0 ' . 710 '
. . , . ... , .
, ..... . , , .
._
'
ConSiderand ea' art. 506 Pr. eiv., pe langa>'eele.1-alte e- - aiolarea art. 556, comb. cu art. 580 si 587 Proc. eiv. si
., .
,nuntarl .ce afiptele:'si publieatturiele trebue se copriaza, prey- icces .de putere... , . .
crie ea se se inerifioneze Si diferitele sareinI ale irriobilulul aribunalul prin exee, s de putere si violarea acestor texte de
pane" atime cunos . cute ;, cá un contract de loeatiune tranlege
'ml respinge conteatatia r,e am faeut contra depunerel pretulul
adjudecarei de catre 'd-nu enclrea, pe motiv ea tabloul de
seris are toate earacterele unei sareini care intereseaza si . ordinea ereditorilor ne fund contestet inaintedeadjudecare, orl-
. poate decide, pe eine-va a, eumpera sad nu imobilul pus in ce .3ontestatie relative la suma ereahtel at fi inadmisibile.
venzare ; ea deb4orul urrnarit are si densul interes sá eeara .0r, tabloul de orditie n'are alt rol de eat de a determine
nuIitatea afiptehir si publicatiunilar in earl s'ar constata ca rangul creante, nici o data lima suma el, ehestiune care nu se
s'a omis o ast-fer de sareiria, cu conditiune 'lase ca aceasta poate diseuta de cat sail la depunerea ereantel drept pre, sad
omishune 4'1 11 cauzat o Ve tannare cc nu se poate . repara de la tabloul de distribuire. Pe Lange aceasta, necontestarea ereeatel
. cat anuland actul inainte de adjudecare n'are Mei o satietiune, ei potrivit suicliselor
' -
texte de lege eontestatiile se pot face oil eand pa ne nir s'a
Considerand ce, asa dupa cum rezulta din ordonanta de inaintat tabloth cu extract Casel de depunerls.
adjudecare ,sripusa .. recursultil, desi in afipte si publicatiuni A vend in vedere eä dupe art. 506 bis din noul Cod de procenu
se vorbeSte de existerita contractului de arendare, ins
e dura eivila, art. in care s'au" inglobat dispositille art. 573, 575 si
locatarul, pe baza somatiuniI din afipte si publicatiunI, fá- 576 din vechiul Cod de procedure
e,
civil
or ce
cotestiun
cute in confOrrnitate cu 'dispozitiunile art. 5t 6 Pr. eiv„ s'a .
ntae
pr ivi
. , ., . . ‘
in nta colocarel creantelor nu poate fi ridicata si nu se
prezentat itiaintea
,
triburialului
. .
de urmarire, sil l . prin i petiti: e poat
,judeca de eat cu oeasia formare tabloultri de ordinea
tine in regul-a, a aratat , ca este arendas al rnosrei n enes
ereditorhor si pe calea indicate de mentionatul articol ' 506
tiune si ce .eontractul se5. este transeris, jar aceasta Imre-, bis si de art. 525 si urmatoiii din aceiasi procedure" ;
jurare, la zma de licitatiune s a pus de tribunal in vederea
Ca, prin urmare, o data ce o creanta este lascrisa in taconeurentilor
; ..
. bloul de ordinea creditorilor, si acest tablod a remas necon,
Ca asa ,:dar, chiar in ipoteza, ne probate la instanta de testat, in termenul preveclut de lege, cum in speta, .constata
fond, cã aeeat contract era avantajos si ca .de s'ar fi adus la in fapt tribunalul, acea creanta 'si pestreaza rangul in care
cunostinta : publicului existenta Jul ar fr fost un stirnulent a fost inserise si poete fi depusa drept pre t dace . este in
pentiu o ma i intinsa concurenta, tot nu se putea anula a- ''rang tali' . ' , ,
fiptele si priblicatiunile, pentru ea, prin punere in vederea Ca dar si aeest motiv, comun ambelor recursuri, are a fi
amatorilor-,ca imoitilul este arendat si cä contractul e tran- respins ea neintemeiat;
scris, 8'a.nlaturat vatamarea ce putea se rezulte din omisi- Asupra motivului VII din recursul C. G. ,Vernescu co-'
unea aceStel .sarcirri .; ce neexistand prejudieid, conform art. mun eit motivu/ 1 V din recursul Ecaterinei , Singuroff:
,735 Pr. dlr.., omisitinea semnalatá . nu poate atrage nulitatea cErore grosiera, violarea art. 551 al 2-lea Proc. eiv., si
, urrnariril, si nnotivul de easare, bazat pe aceasta ornisitine, exces de putere.
cata a se' respinge ea nefondat. , . 'Ara contestat depunarea pretului de eatre d-nu encl.tea pe.
motiv ea n'a depus si adausul de 10 0/, prevezut de art. 551 al
Asupra mOtivtilui V din recursul fcicut de C. G. Ver- .2 Proc. eiv., ,prettil find depus in efeete ; Tribunalul printroo
nescu, comun cu motivu/ I din recur sul facut de Ecale- eroare grosiera gesesCe el pretul este depus intreg, eand dupe
rina Singuroff: . , . ealculut precis ce am facut In conelusii anwaretat el pane la.
aiolarea art. 552 Proc. eiv. si exees do putere.
eompleetarea preulu tl ma i lipseste 14183 lel.
, ., _
.
. . Tribunalul prin exces de putere tine la eomptul pretulul si
elVi'am opus la primirea creantel Societatel de . Econornie dm , suma de' 18000 le onorariul de avocet, slime eontestata si
Iasi, drept- jpret din partea d-lui endrea, intru cat legea nu adpe
'
care partile at declarat ca reserva a adjudeca la distributie,
-mite de .cat depunerea de creante ale adjudecatarului, fie ele
fara care surna pretul
de la indeput ale sale, fie el a.d. trecut In urma in patrimoniul
nu este complect si potrivit cererel.rnele
inregistrata la No urma se se pue din nou"
sell prirdetin ,mijloc legal adica ,prin cesiune sat subroga,tiune.
mosia
-
invenzare
in compt.
.sDe si in speta este neeontestat ea aceasta creanta a soeietatel, NTribunalul violeaza sus zisul artieol si atunel eand hoterasee
n'a fost nie eadate d-lul endrea, si.nici n'a lost suhrogata, totus ea d-nu endrea nu e obligat a depune 10 0/c la suma de lel
tribunalul printeun exces de putere -0, violarea sus dtsulul text .321750, creantele sale hipotecare, aeeste eremite eonstand in
de lege, cu ;toga opunerea rnea, primesee aceasta creanla in pretul efecte).
ce d-nu endrea era obligat a depune.. .
, A-vend in vedere art, 551 din Procedure civil care per- .,
A vend in vedere ea dupe art. 552 din Procedure eivila, mite adjudecatarului a depune pretul si in efecte de ale Ste-
' adjudecatarul , pokte depune drept prep creanta sa ipotecara tului sad garantate de Stat, socotite dupe cursul zile de desafi
privilegiati -dace este in rang util si neconteStat, tar din, prinere, insa cu cuponul curent si cu un adaos de zece la
desbaterile parlarnentare ce at avut loc eu ocasiunea discu- suta peste pret
tare ,si votere acestui artieol, resulta eä se poate depune de Considerand 'cá legiuitorul, cerend acest adaos de zece la
catre adjudOatar ca pret, in afara de creel* sa, si 0 elle' stria, a voit se garanteze integral pretul isit la adjuclecare in
ereanta ipotecara sad privilegiata a unui alt creditor, destul easul cand de la depunerea efeetelor drept pre t si pane' cand
flume se fie in rang util si necontestat, si pentyu aceasta adjudeeatarul este obligat sa depuna prettil in numerar, ar
- -=nu este trebuinta ca aceaste creanta se fie eedata sad su- resulta vre.o ciiferenta de curs la aceste efecte ;
brogate adjud,eeatarulul, find in de ajuns numai . consimti- Considerand ,insa ca atunel, cum este casul in speta, dupe
"mentul arnbiler creditori,' on care ar fi forma in care s'aii constatarea in ,fapt a tribunalului, adjudecatarul care a depus
manifestat aeeit cenSimtiment ; . - pretul . sat parte de pret
-
in efeete publice, este el insusi
\
Considerand ca, in speta, din ordonanta . supusa recursului creditor al debitorului expropriat s i ea plata imprurnutulul
,
se constata cá ajudeeatarul St. Sendrea, creditor ipotecar in sea urmeaza sá i se aca tot in efecte puhlice dupe eursul
al doilea rang, a depus drePt Pret nu numai creahla sa ipo- zileT, perieolul de diferenta de curs inceteaza, si in asernenea
tecare, in rang trill si necontestat, dar si ereanta ipotecara cas 'nedepunerea de care adjudecatar a adausului de clece la 1
a Prima Soeietatir de economie din Iasi,. creditoare In primul suite peste pref, nu poate atrage nulitatea orclonante de '
rang hi imobilele urrnarite, crane tot in rang rail si ne- adjudecare i .
contestat,.0 .depusa ea pre t pentru_adjudecatarul Stefan Sen- Ca asa fund 'si acest
,
rnotiv, cornun la amendoue recursurile .,
dr-ea, . 'ehiar . de representantul autorisat al Sock -tate,' si cu este neintemeiat, si ca atare are a flrespins ;
consantimentill adjudecatarulul ;- , Avend in vedere ca asupra motivului al treilea din motivele
. Ca tribunalul, primind drept pre aeeste done creante ipo- depuse de recurentul . C. G.:, Vernescu, relatiV la violarea art
tecare nii. a violet ,nicr un 'text de lege si nu a seversit rid 73 din Proc. eivila. , ivindu-se diverginta de opiniuni, ast-f1
1 .
un exces de putere, as-fel ca si acest molly, comun ambelor ca urrr eaze a se .judeca din nod in . complectul prevezut de
recursuri, urmeaza a fl resjiins ; '
' art. 22 din legea or,ganica a Guid l, de casatiune ;
Pentril aeeste motive, respinge, etc.
Asupra Motivului al VI,
din recursul C. G. VernesCu , _ ReNe ,044pagn 43\rewwWWW./WW
comun... cu frukivul al .1.1. dul recursul Ecaterina Singuroff:
. . .
. . . .
,

,
'hO etihtthUL itibtait, lio. M.—.toi ig beoelnbrie 'OM
, .
' T IASI 3 Sectia II - cea, mitt prin argumentarea : aqui dicit de uno, negat
5
-' Audienfa de la 20 Octombrie 1903 de alteroD,. argumentare ce nu 'si are taria de cat a-
Presedentia D-1ut C. GRIGORIU, Presedinte - tunci cand conclusiunea este in acord cu principiul
Sentinta panal& No. 746 stabilit de lege. _ - -
Parte civila. — Opositiune. — Dac a in penal esista
Pentru aceste motive sub scrisul .presedinte, am redrept
de opositiune pentru partea civila. -- (Art. 154, 183 mas cu separat a. opinie : CO In specie atat opositiunea
si 197 din Proc. penala).
facuta de partea civila Strut A. Ida contra cartel de
judecata No. 151903, cat si apelul facut _contra cartel
In materie corectionald 3 partea de judecata civild nu No. are 1731903 pronuntata asupra aceliast , o-
drept de oposifiune.
positiunt, sunt admisibile.
'fribunalul deliberand, si - (s) C. Grigoriu \
Avend in veclere ca in fapt partea civil Strut A. Ida ObSerrattUTIO. — In sensul majoritatei trib.
prin petitiunea inregistrata la No. 6394 din 13 lunie a.
C. a facut opositie in -contra sentintel No. 418 din 28 a se vedea Curierul Judicial' No. 37/903, ace1a0
Maifi a. C. a Tribunalulut tai, sectia II, care 'i res- tribunal In un alt complect. Tot In acest sena s'a
pinge apelul seii, in contra cartel de juclecata No. 173 pronuntat si d-1 judecator de pace ocolul 3 Ia0
din 7 Martie,a. c. a Judelui de Pace acolului III lasi ;
Avend in vedere incidentul de inadmisibilitate a opo- (d1 Coslovanu) prin cartea de judecata apelata
sitiet partel civile,.la sentinta corectionala a acestut trib. de partea civila, la tribunal, cad §i la Prima inridicat
de d-1 avocat N. Botez din partea inculpatilor ; qtanta' partea civila se lasase In opositiune, care
Avend in vedere si conclusiunele puse de oponent -
i-a fost respinsa ca neadrnisibild, solutiune inpfir -
prin ayocatul seil c1-1 Al. Stoica, cum si ale d -lui Procuror
pentru respingerea incidentulut ; ta§ita si de majoritatea tribunalului prin sentinta
Considerfind ea de si opositiunea este tin mijloc le,==`, e publicAm , iv RI
gal de retractare a hotarirelor judecatorestl, cu toate - ' A."'" —...
acestea pentru exercitiul et trebue un textAare sa 'I s ------4 '
arate durata de cand incepe si cand se implineste ; ca '
pentru aceasta; in opinie contrara se recurge la art. 1NFORMATIUNI '
183 din Proc. penala care nu vorbeste de cat de opositia
inculpatului (text precis) intru cat nu exista 'Ad Consiliul de disciplind al advoca filar din judeful 11 fov
un text in Procedura penala care sa reglementeze drep:. a !onset urmatoarea incheere care,. pentru a se puke:
tul de opositiune a pallet civile;
avea in vedere, a fdst tritnisci in cope tutulor eonsiliilor
Considerand ca in lipsa until asemenea text inter- de advocaft din judefe.
pretul nu poate sfi recunoasca acest drept de opositie, Pentru o mai intinsd publicitate ii facetn fi nol loc aci,
Ora a cadea In arbitrariti, si in adever de cite zile va reservdndu-ne dreptul d'a zice cale-va cuvinte asupra ei,
fi drepttil de opositiune a partel civile ? De cinci zile in un viitor numb.: -
conform art. 183 Proc. penala sail de opt zile conform Consiliul de Disciplina at Advocatilor din judetul Moir
art. 154 PrOcedura civila ? Se sustine ca termenui de _ .
oposii tune va fi de cinct zile, Insa aceasta parere sa
' "Decisiunea No. 125 .
reazama dupa cum am vezut, pe textul art. 183 Proc.
Consitiut,
penala care nu poate fi intins prin analogie, find in
materie penala. A sustine ca termenul de opositie este &vend in vedere cá conform decretului promulgat la 29
de opt zile ca in materie civila, Inca este dubios. In Decernbrie 1864, advocatil sunt obligati ca §i magistratii de
ambele casurl arbitrariul se manifesta ; , a purta uniform& arid aunt in edirita. .
Considerand ca dupO principiile fundamentale ale Avend in vedere ca dispositiumle acestul decret aü fost conprocedure
penale, drepturile partei civile find mult sacrate prin art. 88 din Procedura civil& din 1865, care ad
mat restranse, de cat drepturile Ministerulul Public, si fost mentinute la modificarea facut& in 1900. n
ale aparfirei, nu se poate zice cä partea civila a fost Mend in vedere ca caracterul obligatoriü al uniforrnel prejudecata,
farO a fl ascultata, de care ce a aVut posibili vecluta de decretul din 1864 a foal recunoscut de Ministrul
-
tatea de a se infatisa In instanta Penala, -nand s'a dat
de justitie gat in 1869 prin raportul No. 7138 din 21 lunie
sentinta, find citita, sau in persoana, sail prin procura- cat si in 1900 cu ocasiunea desbaterilor &supra. Procedurei
tor, ca ne Infatosandu-se atuncl (nici in persoana. nict mile in Senat.
Prin procurator) ea nu mai are alt drept, de cat de a Pentikt aceste motive, -
apela sentinta data In lipsa sa conform art. 197 Pr. Consitiul decide: ,.
penala ;
Be la 1 Februarie 1904 advocatil vor 6 obligati a purtaC
' Pentru considerentele acestea, redactate de d-1' Ju- uniforma prevecluta de art. 2 at decretului din 29 becembrie ,.
decator Al. Negrescu, tribunalul, in majoritate, admite 4861 catid se vor presenta in sedinta, la Tribunalnl Ilfoy, la
incidentul de n,eadmisibilitate a opositiet [Arta civil% Curtea de apel din Bucuresti si la trona Cute de casatiune,
la sentinta corectionala a acestut trill, si dect ne putand fie geotru a respunde la apel, fie pentru a pleda.
intra In cercetarea opOsitiunel partel civile, nu poate Data la 13 Decembrie 1903.
cerceta Mel aPelul partet civile, pe care implicit ur- Decan, M. Antonescu.
meaza al respinge i a confirma cartea de judecata Membrii: N. Atli: Popovici, Al. Djavara, V. AthanasovicI t
apetata; N. Procopescu, N. Mitescu, C. Cernesca.
Pentru aceste motive, In neunire cu conclusiunile
&lot procuror L. Teoclorescu, tribunalul, In inajoritatei
respinge opositia, etc.
919-LIOGRAFIE
(ss) A. Negrescu, A. Varlam. Went de parattre:- .
. Osebitd parere La Question Israelite en Roumazie par Prancit
Vezend ca in materie contentioase, dreptul de opo- Reu chargé - de conferences ferences a la Faculte de Drott
sitiune a partel cc a lipsit la judecata, este o urmare de Paris(extrait de la Revue , gnerale de droit ina
principiului fondamental: Ca ninienea, nu poate fi
judecat fara a ft ascultat ; sunt de parer/ ca, un a se - ternational public).
menea drept nu poate fi radicat de cat -prin un expres Aceastfi lucrare va face obfectul unei dfiri de seamfi
text de lege, dar Wel cum prin faptul 0 legea ar Up, amfinuntite Intr'un numer ulterior a cliaruldi nostru.
Tip. Ziarulul C1,1111ERUL0 JUDIC;14 ,
11 Sir. Coral .
19 Bucureft1,—Proprietar ion S. COCI1W411114 -.41 420b

DOCTRINA: — JliRISPIILTDENTA
ABODIAMENTUL
Pe an 30 lei; 6 Juni 16 .1e1; 3 luni 8 lei
StudenU plcitesc pe jumetate
Straintdate : 40 lel pe an, 20 pe 6 lunl
kin mienipisir GO bank buntineed 21 Neembrie nes-
Un limner yacht 1 led
LE(1ISLATIUN,E — ECONOMJL POLITICA-- FINANTE
Director:. D- AtEXANDRES00
Tabla.de materli l ce va avea sä apard,,nu Se
va Minn° de cat nurnal Beeler abonall cart
Se VOP gaol la corent Cu plata: -
SU1si1AI
iranftrutillaterall ea laver de obligati -1r, de d-1 ! tefan Scriban.
MitISPRUDENTA ROMAN.A.:
Curtea de casatie, seCtia II : Statul - cu Stancu Cocealdu, contraventie
la Legea vanatulul;
Curtea de apel Bucurestl, seetia I. A. Bercovici cu N. Ba-
silescu (Afacerea Bacurgstii-No y
Tribunalul CovurluI, seutia E Maria M. Brett ner, punere 'in
posesie, cu 'o observatie de d-1 D. Alexandresco. '
InformatiunT.—Bibliografie.
Vol* unilaterala ea izvor de obligati'
A -1" AR E
Be !Joann pe septamanasurei1actunea pool ctimitet
Abonamentele se plAtesetot-d'a-una inante
aPeu de conceptionS ont resiste a ce
travail de la critique moderns, qui leur.
enleve toule apnarence mystique pour
lea ramerier a leers elements ,scientifi.
ques, de .Pordre physique ou de rorde
mentah, _
L'idee.moderne do Droit, pre.
feta, p. I.
Cea rtiai important a cea mai teoretica parte a
d.reptului o fOrtneaza studiul obligatiunilor, a cdror
aplitatiune generala face ea In ele sa' se oglirideasca
Wale notiunile fun.darnentale ale dreptulut, ocaci
intreaga legislathme n'are alt object de cat regulameritarea
raporturilor obligatoril ce exista intre
oatneni» (9. Cu drept cuvent dar se poate spline
ca or ce 'ClieStitine de drept se reduce, tot-deauna,
la 6. idee de obligatie (2). .
Acest-; earaeter de generalitate universalitate
a teOriet obijgatiunilor, a %Cut sa se creadd ca con-
ceptiimea despre obligatiuni este pretutindenl'aceias,
,ar fi constituind par tea fixd, neschinabatoare a
dreptului, deSi- timpul," mediul social-economic,-
noile 'conceptiuni 'despre vieatd, tesinit . Si aid,
asa cé daca mie-ort‘ forma veche e aceia, fondul
clreptilliii sa rhodificat aproape comOlect, ast-fel
efi 'se.poate spune cä fie care popor, ca i fie-care
epee§ -data, ISI are un mod diferit de a privi teoria
obligatitinilor, teorie care evolueaz i densa, lasan-
.'du=nesiatuSt ilusia insdIatoare a trainiciei el nescbinibate
( 5).
(I) Ptcoliot, H, prefa a.
(2):
(5) G. Pcirde, Transformations du Droit, Cap. Obligations de
tit crams pas de dire qu'a l'betire qu'il et, nous n'entendons pas
un seul vers de Pliiade on de la Divine Comedie dans le seas
qui dtait attache primitivernent. Vivre c'eSt se transformer... 1
Anatol France, Jerome Coignard, ed 15; p. 7. Ppr. Tarde, ibidern,
Uncle cjice: "Fgxister eest . differer:.
BEBACTIA $1 ADMINISTRATII.
BIJCURETI
11 — Strada Artet — 11
In dosul Palatulul lustitil
In aceasta ordine de idei, vedem ca pareri noui
sat eel Ruin modifioate, yin sä - complecteie i sa
transforme teoria clasica a obligatiunilor, analisand
mat bine tnecanismul contractului si al obligatiuL
nilor. Si discupunea inceput dui Germania, Cu
ocasiunea noului Cod civil, find-ca el:Allemagneest
le grand champ des idees et des theories de tout
espece)) ( 4). Se poate insa ca totul sá nu se reduca
de cat la -o reinviere a unor principii de drept roman,
parasite saii uitate, clupa cum vom vedea
mat jos, dar nu-I mat putin adeverat cä meritul
de a fl analisat mat bine chestiunea ce formeaza
obiectul acestui studit revine Gerrnaniel care; cea
dintal, le-a dat o formula juridica ma generald
§I deci mat trainica, pe cand 1n clreptul roman ele
aveail o aplicathine sporadica i limitata. la cate-va
casuri isolate. ,
Studiind isvoarele clasice ale obligatiunijOr, vedem
cã ele se redue la urmatoarele: 1) cont,factill;
2) quasi-contractul (fapte licite) ; 3) clelictul; 4) quasidelictul
(fapte ilicite) ; 5) leg,ea.
Aceasta elasifitare autorii o cleduc din art. 1370
Cod civ. trances, suprirnat de legitiitorul nostru,
text pus sub rubrica «Des engagetnentS qui se torment
sans convention') ( 5). ,Suprirnarea acestui text
nu impedeca lush' ca i in dreptul nostril fitt Se ad..
mita aceleasi isvoare de obligatiuni (6),
Dar clasiflearea aceasta nu e adrnisa de toll ails
toril cad i unit reduc la patru tsvoarele
nilor i anume: 1) quasi-eontractul, adeca faptele
pur voluntare ale oirinlui cart nil 'mint ilicitesi nu
constail in o unire volute constitutiya a unui
contract; 2) delictul, adeca tin fapt ilicit care cau.
seaza altuia o paguba si care e indeplinit cu intentiune
de a vdta'ma ; 3) gresala
care, ca i delictul; este -un tapt ilicit i daundtOr,
dar caruia Ii lipseste intentiunea de a vatatnal 4)
legea, care poate fi privita ca ifiVOr al tuturor
bligatiunilor neconventionale ce nu intra in nici
Jinni din cele trel isvoare precedente. In acest sens,
Romanii spuneati ca obligatinni deriva
lege ( 1).
Divisiunea aceasta e luata 'din dreptul roman,
dup-a care obligatiunile, se nasceail eAut enim ex
(4) Fouilld, ibidem, p. 25.
(5) gaudry-Lacantinerie, II, 783; gaudry et garde, Obligations,
1,5 Laurent, X_NT, 425 Houdelot-Metman, Obligations, ed. HY 13.
(6) Alexandresco, I. V, p. 7 §i n. 3.
(7) Planiol. II. 807.

, .
. ,
, /22 ttlIllittitit ' $ttbittAti i/o. 8s.—buttifiletli 21 bedeininie 1108 '
--
,
---- Abadmikaiam
,
contractu, aut quasi ex contractu, aut ex maleficio, civ. Italian). Avem dar o definitiune legala a con-
aut quasi ex maleficioo. ( 8). tractului, , nu insa'' , a obligatiunii.
.
, Stint* unii autori cart sustin ca, in cas de . quasi- Se poate spune insa ca obligatiunea ConsiSta , in
contract, , obligatiunea , isyoraste din lege, iat,in cas un raport juridic intre done' persoane dintre cart
, de delict sail de quasi della, din vatamarea unui Una e debitoare iar cea-l-alta creditoare.' Raportnl.
drept ( 9). , . , intreg se numeste o-bligatiune care, din punetul de '
De asemenea se discuta .daca responsabilitatea , vedere activ, tea nurnele de creanta-, tar din punecivila
. deriva din . faptul . agentului . sad din causa tul de vedere , pasiv, , datorie. '
daunel suferite de ,pacient ( 19.''
Aceasta e cea mai buna analisa a notiunii obli-
Codul frances distinge intre obligatiunele cari se gatiune si e datorita lui Planiol (16).
, formeaza prin imirea consirntimintelor, 'din conven- ' Drepturile cari isvorasc din obligatiuni, se mai
iii, si intre invoelile . sail angajamentele, earl exclud , numesc si drepturi , de creanta, in opositiune cu
ideea de conventiune (Tit. IV, art. ,1370), Aceasta notiunea dreptultii real. . ....
antiteza dintre , contract si delict cc exista si in Trecand acurn la elementele.esentiale cerute pen.dreptul
roman, s'a perclut asta-di din utilitatea et, tru valtditatea unei ..conventiuni, nu ne Yom opri .
11). , de cat asupra consimtiniantului, -eaci atata ajunge ' dupa cum observa Planiol (
In ce priyeste termenii de quasi-contract, quasi- pentru presentul studid.
delict, nu stint latini, cu toate ca dreptul roman Dupa o definitiune devenita clasica, din care
curiostea existenta unor abligatiurii, cc restiltad din , causa se gasesce in toate manualele de scoalk .
fapte ca-ri nu eraii nici delicte, nici contracte si . consimtimantul consta in intelegerea a done sad ,
despre Carl Gaius tie spune ca deriya cx variis mai multe persoane asupra aceluiak , punct, ast-fel
causa rum figuris ( 12). ' c5 'el este resUltanta a done' sail Mai. multe vointe
RedUcerea la patru Safi .1a cinct a isvoarelor de , earl se unesc, Cu acest caracter, consimtimantul,
'obligatiuni e de origine recent a si se admite'ca spre deosebire de vointa, apare ca un act bil.atepoate
fi pusa in Secolul al XVIII-lea. Pentru prima ral : singur poll voi, dar conimti nu. in acest sens
oara spare in Pothier (No. 113 si 116) la 1761, e art. 1262, al. 2 C. civ. spaniol, dupa care eConde
uncle a ti ecut
..
in codul civil
,
francez (1 8). sinitimantul se manifesta prin concursul Ofertei si
Acestea odata expuse, nu 'lie vom ocupa de cat al acceptatiunii asupra lucrului si. a .cause! can
de obligatiunile cart se forineaza prin o unica trebue sa formeze 'Contractul»,
manifestare de vointa si, implicit, dar in mod . Nu poate, prin urmare, fl o obligatie conventioaccesorid
numai,' despre cOntracte §i obligatiuni in 'nala fara o unir,e, de dou'e sad Mai multe Vointe, '
general. . - - de uncle 'si consecinta ca o persoand nu poate fa-
Dtipa ' definithmea clasica hied din. dreptut ro- cc sa se nasca o obligatiune in sarcina sa prin o
man,, obligatiunea este o legatura de drept (1Fiare) simplacrnanifestare, de vointa unilaterala. Cel pucare
.sileste pe tins sad mai' multe , Persoane . deter- tin asa e - tradithinea juridica socotita ca absolut ,
minate a da (arts 1074 C. civ.), a face sad a nu fixa pana' acnn-t: ..: . .
face (art. 1075 sq. C. ciy .)- cevin v folosul uneia Ast-fel Pothier (' 7) zice : « Dupa cum nu pot, pr in
sail mat rnultbr persOane determinate (4), ceea-ce singura ‘mea vointa, sa stramut asupra cuiva tin
nu e de eat traducerea si'complectarea regulei ro- drept - relativ la bunurile mele, daca Vointa sa nu
mane clupd care Obligati° est furls vinculum quo se unesce spre a-1 dobandi, tot asa nu pot, prin,
necessitate adstrinqimur alicujus solvendae rei, .se- prOniisiunea rnea, sã dad cuiva un' drept in cory.
cundum nostrae, cwitatis jura (4). tra persoanei mele, pana cc vointa acelnia nu se .
Codui civil . insa' nu delineste cc este o obliga- uriesce spre a-1 dobendi, pun' acceptarea promi- .
Lo as A
PIM P, 0 arata numai obieclul e t, cand defineste siunei mele». ; -
contractul , care este acordul intre done sad mat Simpla promisiune sail oferta. nea.cceOlata,. . adimulte
persoane spre a constitui sail a strange intre . Ca policitatiunea, nu ppate dar sä me .oblige, In
ele tin raport' juridic. - (Art., 942, luat din 19J8 C. sistemul general admis. pana in present. ; Nu
pot, prin urmare, II Obligat prin o simpla- .mani-
(8) Iustit. III, 13, § 2. V. ,qi. Gaius, HI, .§ 88, und,e se lice : festare de vointa unilaterala.,
Omiiis obligati() vet ex contract') nascitur, vel ei delicto,. De TOW§ in dreptul roman,...gasim 'done casing, in .
asernenea Gaius, II: tObligationes aut ex contractu naseuntur, aut ' can, p ri .. n exceptiune , '. n, . . . ‘, de . . . ' .
ex rnaleficiO, o simpla mamfestare vo- ,
au/ proprio quodarn jure ea: variis eausarum ligurist,
-17. Ulla unilaterala era sufiCienta Spre a da naattere.
04) ' Laurent, XX, 307, Demotombe, \\S\, 17 sq., 47 §i 110.
Alexandreseo, V, ,p. 8, n. 1, PcIuesseu, Oblig., II, 466 sq.
Intel obligatiuni. A§a era CU proinisiuriea *MA
. (10) G. M. Gorbesee, tesA pentru doctorat, Paris, 1903. V. Cu- until zed ( 18) unui oras, unei .persoane moil : . .
merul Judieiar, No. 65/903, 'uncle d-1 1. Tanovieeanu analiseazA Jil,' virtutea unei atari prornisitini, ere . to ttgat
aceasta lue rare. ' . chiar din momentul in care-fai minifeatat vointa,
(11) II, 808 ' ..
fara si lie nevoe de a recurge Ia vrela 'forma. ' so-
(19) Planiol, II, 808. -
03) .A.ceasta ela lare nu se gAsote tliCi In D'Argentre,
,
pie lenina - PrOmitatorul era legat . nu -. numai din ,puric .
-
. In Domat, al e. a e privit6. ca opera , personalti a Id Pothien Pia- tul de vedere r eligios, dar si din ace! CIVIL CUM
niol, II, 800$ , - era admis in timpul lui Ulpian, ( 19) si probabil,
(14) Alec andreseo V, p. 16. ZiC Baudry si Barde,- preotii zeului caruia era fa' -
09 Instit.,III, 13— V. §i Pau/us; Institutionum,eare
,,,,
ll Obligationum substantia
tit sed
ut
, ,. A. ,
L, 9
spune e . non in eo consis, . . . . pi onnsiunea aveati o aqiune pentru a "cere
ut dial nobis obstringat ad dandum, tel faciendunt, vet prae- , ---eta
ndurn,. Iar G. Tarde, inidem, p. 103, lice e§.., e aproape de (is) 11, 157.
nedisentaf cA raid Milli .din cele patru contracte : do ut des, do -(17) °brig. 4 al. 2. . :
ut facias, facias ut des, facias ut facias n'an fast necunoseute ' de , ' . .
.
ode mat ,vechl.corporatiunl domeStice, V. qi .Planiol, II, 1561; (18) Devemta le„gat pies in dreptul canonic, forms,. ibidens.
Raudry et Bards, ibbiero, I, 1. ' . , (19) L. 2, Pr., al De 1301110R., L. Xti.
, ,.

CLIRIERIIL JUDICIAR No85 —Dumineca 21 Decembrie 1903 723
executarea, deft, in sped,e, nu intervenise nici-un
contract intre promitator si,divinitate. ( 20).
Tata dar casuri in care pnteat fi obligat prin o
simPla manifestare de valuta unilateral, a§a ca
ar urnia ea la Cele 4 .saii chid isvoare de Obligatiuni
ia mai admitern inch unul pentru care Planiol
Handelot-Metman consacra cate , o rularica distinct.
.
Noul Cod civil german a admis si ci acest isv'or
de Obligatinni dupd care, pentru 'a Ii obligat, nu
e nevoe de acceptarea altel persoane ( 21). Mai mull
Inca, In noua teorie,.vointa unilaterala ar fi isvorul
unit at tuturor obligatintiilor create de particulari,
ast-fel `ca or-ce contract e ,desfacut in done parli
distincte, independente, untie . fie-care se obliga
prin un act unic al propriel sale vointe.
Majoritatea autorilor. francesi nu admit Insa aebasta
Leone care rupe eu, traditia constanta si eu
regulele admise pana in present: Asa Planiol zice
ea sirigurn1 isVor poSibil al obligatiunilor voluntare
no poate fi de cat intelegerea .dintre creditor si
debitor, adeca contractul. ( 2)). '
De asemenea Baudry i Barde ajung la conclu-
siunea ca paha la acceptate nu exiSta obligatie,
desi densii observa ca stint oare-cari decisti
oare-cari solutu consackate de lege cari alt admis
ineonscient ,ca in uncle casuri exceptionale existenta
unor invoell salt angajamente mi se poate explica
de cat prin forta Obliga:torie a vointei unila:terale ( 20),
Duna tine, casurile in earl obligatiimea Va remita
dinted declaratie unilaterala de 'vointa von fi
tot-deattna' rare, a§a ca isvorul del mai obicinuit
al . Obligatiunilor va fi tot unirea vairitelor, adeca
contractul sae c-onsimtimantul ( 24).
analisand noua Leone .gerrnana, Hue zice ea
daca vointa acelur care face. oferta s'a nimicit in
mOnientul acCeptarei, nu ma poll fi legat de cat
ut virtutea primei vointe, a unei vointe unilaterale,
nu a WW1 contract. Acceptarea fornieaza dar numaY
cOnditiunea a card l indeplinire face ia produca efeCt
Yengajamentul luat de prothitator in .declaraliunea
sa unilaterala de vointa ;‘ or, daca e aSa,
pulin importii faptul c atunci cand soseste acceptarea,,
prOnlitatorul s'a schirnbat vointa, caci
prima ..SA deelaratie .e aceea care-1 obliga, or-cart
ar fi interitiunlie sale ulterioare. Ba, mai mult, ar
trebuF sa mergern liana acolo In cat sa ticem ca
e indiferent daca proniitatorul a mueit sail a de.:
venit incapabil, de oare-ce ea:paella tea sa nu poate
fi apreciata - .de eat in mcimentul primultii set angaiarnent
(29.
in .firma aCe.stoi observatiuni, Hue ajunge la
coriclusiimea ca, principiul trebue formulat ast -fel:
ffori-ce 'declaratinne de voirith emisa la adresa unui
tertiti, mi qaoate produce vre .un elect juridic fata
de acel tertiti de cat din momentul cand i se aduce
la Cunostinta acea declaratiune de vointa».
Falb' ea: eele pana aid e -xpuse, urmeazaca simpla
Policitatiune nu ne poate obliga, dc unde si conelniiunea
ca ea poate fi retrasa,parta in :roomentui
aeciptardi. Policitatiunea devine, prin Urmare, nula,
(2') Baudry et Barde, Obligations, 28, 1.
(In) Planiot, I, ed. 1-a, p. 103, u. ; ed. II-a, p' 199, n.
(22)II, 831 sq:
oay- rtiktom, 28 §i 22.
(44) VIT, 44. .
(29 fige 1/111 13
se nimiceste deplin drept, daca persoana care a fdcut-o
aware sari devine incapabila, cad in un atare
cas, dupa doctrina clasica, nu se poate forma contractul.
Asa se va intampIa in cas de nebunie, interdictie,
falirnent, adeca de o imposibilitate de fapt
salt de ("rept de a consimti.
Tot in virtutea acestui principiii, trebue sa decidem
cà mo.stenitorii nu sunt legati prin o °feria
neacceptata, prin o policitatiune ( 28). '
_In aceiasi ordine de idei, Houdelot et Metrnan
conchid cà admiterea nouei teoril germane an Insemna
resturnarea principiilor celor mat elemen.
tare ale dre.ptuhii frances, cad consimtimantul este
temelia fundamentalii a tuturor con tractelor earl,
din aceasta causa, se numese contracte consensnale.
Totus, observa autoril sus-muniti, trebue sa recunoascem
ca dad contractul se formeaza cu toata
retractarea ofertei, aceasta se intarnpla din causa
Vointa n'a fost manifestata suficient, asa ca n'a
putut fi adusa la cunoscinta a.celuia cdruia e fà
cuta, cad legea nu tine socoteala de vointa intitrui
a promitatorului si a stipulatorului ; ea nu are in
svedere de cat vointa ion manifestata in afara.
Asa find, nu se poate spune ca oferta e substituita
contractului ca fapt generator al dreptului,
cad i dreptul se sue, in ce priveste efectele sale,
pana In ziva acceptant si a ofertei ( 27).
Dupa cum vedem, doctrina franedza respinge
teoria dupa care cine-va ar putea fi obligat prin
o simpla manifestare de vointa unilaterala, atat
tirnp cat acea vointa n'a fost acceptata. Totus sunt
casuri in earl s'ar parea cà o manifestare unilaterala
de vointa e suficienta spre a ne olaliga.
Ma comerciantii cart obicinuesc sa anunte prin
circulari, afipte, reclame, etc., conditiunile venza-
,ril marfii lor, se atla, ca si birjaril cand stationeaza
pc strada, intr'o stare permanent de oferta. Atari
persoane pot fl condemnate la daune, in cas cancl
nu voesc sa venda salt sa transporte,in condithniie
in cari fac oferta, de oare-ce prin faptul
ofertel, a acceptarii ei, contractul e perfect. ( 28).
Aceasta solutiune insa nu poate fi intinsa la
muncitorii sail meseriasil earl se aduna intr'un loc
determinat de un obiceht constant. Atari persoane
isi pastreaza dreptul de a se Invoi salt nu, ele nefind
socotite intr'o stare permanenta de °feria ( 20).
In toate aceste casuri, nu sirnpla oferta da nascere
ob1igaiunii, ci acceptarea ofertei, adica contractul.
E bine sa notam aid ca contractul nu se for,
meaza de cat data vointa actuald a oferentului se
unesce cu aceea a acceptantului (80).
In contractul prin eorespondenta e controversa,
atat in doctrina eat si In.junisprudenta, in privinta
punctului de a se sci daca contractul e perfect
numal atunci cand acceptarea a ajuns la cunoseinta
oferentului.
Unil autori admit ca vointa unel parti necunoscuta
de cea-l-alta e inexistenta in drept,' asa e4'
contractul nu se poate forma cat timp acceptarea
n'a ajuns la cunostinta acelui care face oferta. Si
(29 Houdelot et Metman, Obligations, ed. a III-a, 34,
(27) Floudelot et Metutan, ibidem; Lambert, Du Ccontrats en
faveur des tieres, 45 sq.
(m) Baudry et Bartle, ibidem„ I, $0.
(29) Hue, VU, 14,— C. Bordeaux, 8 gartie 81. P. *2. 2. 208.
(w) Worms, teal, p. 178, 179.

24 IVIIICIAR, No. 85.- tinirieca" 21 12)ecerribrie 1903
tn argumentarea acestel solutiuni . . se invoca art.
814 C. civ., clupa care ,don.atiunea nu e perfecta
,cle cat daca acceptarea , a ajuns la cunostinta do-
natarulul ( 31). -
DuPa a1t5 parere insà, e suficienta simpla acceptare,
fara a fi nevoe de Ineunostiintare, cad i ambele
volute s'ail unit asupra unu'i object determinat,
ceea-ce ajunge pentru ca contracttil sa se
formeze ( 32).
In or ce can, pentru Ca sa existe contract, irehue
Ca consirntimentul sa fie manifestat, cad VOluntas
in nzente retenta, nil efficif. TA cerea nu poate
fi dar socotita ea un consinitimant, de i.sespune
ea Qui ne dit mot, consent ( 38). Se pdate tritusi ea
tacerea sa fie luata drept un consimlimant tacit,
daca' a fost paStrata cat-ya timp (art. 1437, 1452,
1533 C. eiv.). In or-ce cas, tacerea nu Poate fi con-,
siderata Ca o rnarturisire, cad Qui tacet, non utique
fateful' uidetur ( 84).
In contractele prin telefon, telecrame, radioarame
sau marconigrame, prin corespondent a mire_ persoane
departate, se poate intarnpla ca acel care
face oferta' sa se rsgándeasc itotus -contractul
sa se forrneze, daca oferta a fost acceptata. In
tpate aceste casurl ñu ne mai afiam in fata a doue
yointe actuale, asa cri l cu drept etifenf, Tarde zice
eil or cat de romunist a-I fi, esti suit sa reeunostl '
fortii juridica unei prornisiuni neacceptate, clad
ne/ncetat se Inniultese angajamentele fat. persoane
nedeterminate, titlurile la ptirtator, asigurfi,
rile pe yieat5, reelarnele, prospectele, etc. ( 36).
In fapt, simultaneitatea vointelor nu exista aproape
asa ea ea devine din ce in ee
mal fictivfi i irealisabila, cu facilitatea 2 .escancla
de-a contraeta 1 distante marl. Sibasat pe aceaSta
constatare, Tarde observd ea vechiulprejudiciii al
contractultil considerat ea adeyeratul isyor al
satiunilor a Impedecat enorm mersul dreptulul' ( 36),
Noul God civil german a admis insa c5 cine-va
se poate obliga prin o simpla manifestare de vointa
un.i1ateral5 (art. 130, 145, 657), eeea-ce se ex-
, plied prin faptul ea. Germania a adoptaf cate-Va
institutiunI romune earl implieati validitatea
proclusa de o yointa unilateraIa ( 37).
Casurile 'particulare admise de teoria germana
sunt: 1) promisiunea de fundatiuni ;.2) stipulatiunile
pentru a1tu , cum este asigurarea pe vieata In folosul
tine terfe persoane determinate ; 3) titlul la
ordin i chiar .titlul la purtator,( 33); 4)1 ofertele de
yeaclare sail de eumperare si ofertele de recornpensa
(30). ,
,
(81) Larombiere, art. 1101, No. 19; Laurent, XV, 479; Troplong,
(82) Lyon-Caen, Dr. cam., HI. 27 sq.; Aubry et Rau, Iv, g
. 343, 3 0 ; Demolornbe, Co4trals, I, 73-75; Baudry et Barde, I,
37.-V. toate aeestea in Houdelot---Metman, 36.
(88) Laurent, XV, 485. -
0'1 L. 142. D., De diveris regulis juris antiqui, 50, 17. Alexandresvo,
VII, p. 322.
05) Savigny (Droitdes obligations, II, p. 250 a trad. francese),
observa ea e imposibil a face sä intre aeeste specil in cadrele
clasice ale dreptulul, pentru cà Roinanil nu conosteati titlurile
la purtator, a caror validitate nu poate fi admisa nic asta-o, V.
Tarde, ibideria, p. 118. .
(86) Ibidern, p. 120.
(87) Rene lgornis, ibidena.
( 38) Baudry et Barde, ibidena. '
(88) Salefileg, Essai d'une nouvelle ,theorie generale de l'obligatiOn
d'apè W projtde` Code civil allexnand, No. 141-144..
Promisiunea face o fundatiune atrage otdir
gatiunea de a afecta un patrinlioniii Ia tin .scOio,qterminat,
fara sã existe fottisf; in inOrOeritul In pare
fcut, o persoana inorala chernata - a , primeas4a
promsiunea Firnta jutidica:care:ya fi subiectu de .
drepturi rOmiltand din fundatitine;, 'zero -at:A:1)4p -
constituiyea' patrimoniuhl - ce trebne sà ,SetveaSca . ,
la opera :speeificat5 iar aceasta constituire .e - nit
'efect al promisiurril insa§Y, desi obligiatittnea . cc :, se
nastel din : impla promisinne-e subordonata condi,
03p61151,Ve a acceptaril sale de 'catre
totul eventual ( 40). . .
Si ea. prOba cä oni-ce -manifestare' de voint5 a,
jUnge penttu a o'bliga pe.autOrtil el, e faptul , dice
Worms; ea oferta obliga, prin ea Ins5s1; pe accl.
care o emite. Daca' atitorn1 ofertel o rettacteaza„
acceptarea -poate totusi interVeni in mod .valabit -
atat timp eat retraetarea n'a ajans la- cunOStiiita.
ben.eficiarutul ofettel. Pupil import a daca attioc:1
Cand ajunge oferta;promit5tOrtils'a iesgandit, Cael
prima sa declaratie de .voin.ta este ,aceea care-1
bLiga, or. earl. ar fi intentiunele sate ulterioare, ( 4 1).
In toate aceste casuri, ntrintalnirea a dad* yobite
da nOstere obligatinnil, cierniSitinea rinelviiinfe
unice, chiar inainte "de -a se fi Olaf act de admit!,
Asa in contractul epiStolar e himerie.sä cauti '
mentul in care se intalnese cele done' voinie; : fiiiid-;
ea din mrimerittil in Care oferta e
;niel _nu Se, Mal gandeste -la densa : yOlifittnea sa
continurt de a ayea 'efeet,' dar t ca fapt psibologiC,
ea ineeteaz5. de a exista De altai parte, cand acceptantul
trimete SCriSOatea, el o tita ;
mental, in .care acenstfi ,:scriSdare e priruita, ea
Ieag i pe Oferitor, Care 'itti mai, are intentiunea
expresa de .a oferi, care poate se caeSte, dar' ea
1eg i p.c accepta nt, care peate de asemenek .se.
cae§te . ,c4 . : a acce'ptat. Simultaneltatea *)intelor',
conditititle necesara a intalnitil kir, nu Mai .existA
saii nu exista . de eat prin o fietigne de jurist: sub; ,
2). .
tit: (4
In drepttil roman, Oa i In..cel fringes; se ad-
Mite validitatea atiptdatiandoP - pentru:allif (4 3) ; sO
ediSenta Ins5 validitatea titlurilor la litirt'ator..Cur -
tea din Bueurestl(44).si 1aI att admis:
tatea unor atari titluri. Triburialul s'a
pronuntat pentru nulitate ( 4d); solutintie Uprobat5.
de. chl AlexandreSco.
Nol ins, In virtntea principiultir 1ibert5til cori
ventiunilor si a at 273 'C. coin., eredern ca. atari
oblidatiuni sunt Valabile. 'adeiier; art: . 273 C. .
mod-Ificat in 1900, prevede categoric ca
tarn nurnelni persoa:nei sail firtnel primitoralui
la -facerea 'carnbiel exclude :calita tea de- cainbie;
cu reserva 'efecielot ordinate. : ale obligatidnii; dUfiet
natura et civilci sait' Aceasta insarnn
(40) Daidetn. Worms, ibLdem, p. 17879.
(41) Worms,- La Volante unilaterale onsideree C011111W glource
de l'Obligation, testi de doctorat (Paris, Girard; 1894 P. 165, 179..
Aeeasta insaunlinsa rastarnarea tutirlor regulelon adnai*e.pdat,4
ac tual 'in dkeptivi frau.ces: lIoudelOt et Xetman, ibideM, 95: " -
(42) .Tarde, ibident. p.,120. V. Si D. NegulesOn, HevietadeDrept
#i SociOlogie,i No. 12/301. ,
(43) Art. 1119-4122 C. civ. Fr., 4i fost eliminate (6it. r. nos- . tru civil, pentre ca
, (lades:a natere1a prea. naulte discirt31. Ve4i.
. Alexandresco, V„ p. 97.; Poluvesca,..l, 93; Degre 10 .DreAd; No
41/82:
-(4.t) C. 'Rue., II . Deciiia No. 9/903. Curieru&eugiciar No..37/203.
(45) C... lee, IL- din 15 Mal 301. : Dreptul. No; 699O1.
(46)" nib. H, NO. 65/303. 'CUrieral hoigpiT No. 344903.
, .
, -

atca 21 Decernbtie 1903 725
' . '.CURIERUL JuDICIAR, ,No.
--
.
—
.
,
cà
insus legiuilorul admite validitalea -:Unor atar _ totusi apara pe greveniti de or ce penalitate, pe
Catid -Thee aceasta, flu creaza .o ex. tiv c n'aveaii erme si venat asupra lor ;
..:eeptiune; .ci. apnea Fo regulA generala Cum am 17e. Consiclerend ca vaatoarea iepurilor putenclu-se face
çIut ins, ptati:V4etini„ ,'cliestitiriea e. 'eoritroVersata nu numai cu arme, der Si prin mijlocul ogarilor de
Incheiü aceSt -arligolE"prea lung poate-, en spe . v4natoare, este invederat ca tribunalul nu putea de-
notia treorie germanA Is! Va face drun duce c5 prevenitit nu contraveneaii legit vertatului nu..
in :doetrinl, "pentru,: ea :se r intemehiaza pe un a:devei
mat din singura irnprejurare ca el s'aii &bit neavend
arme si venal asupra lor; ,
necOntestat::.;: ldrurnul va tptu'S greb, cAd ,rpre: C judecand ast-fel, tribuoalul a corn's un adeverat
ptilerea. fraditinnii „a rti o influenta mull t exces de ,putere, si din acest punct de vedere mijlocul
mai inafre.'de!cal-lie -puterh tnchipui, aeeasta"ina' i de casare este interneiat
-:ales in eciaterie de trept;. unde trecutul - ne
- Pentru aceste motive caseaza etc
neste Inca "cu lanturile liii de fer, si uncle
\ 0404 \
-:alt : argument 'de: - cAl jarait in verba rnagis.
In (47) , , ,
. *tefaii"Scribain
ENALTA
,
" avseaos...t,
CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, Sectia I]
" CURTEA DE APEL DIN BUCURESTI Sectia. I
Audienta de la 29 Noembrie 1903
Preaedentia D-lui SC. POPESCU, Prim-Presedinte .
, I. A. Benotn,ct cu N. .13astlescu
Deelsie eivilA No. 292,
Proprietate rural. Cine poate tumpera imabile
rufale in Romania.--Ce se intelege prin pament ruraL-
13ficurestii-Noi.—Terenuri cumparate de - strain! la 13ucurestiY-Noi.
— Acte de venzare nule i neexistente.-r-
(Art. 7 par. V din Constitutiune).
Numai roman4 sad cei naturalisafi romani pot do-
bindi irrtobile rurale in Romania, st sub clenum,trea de
panfent rural trebneste infe,es tot ce este coprins $i de-
.
.
.
.
r
.Audienta de ia 3 Decernbrie. 1903 . .;
Preodentia MANDREA, presedinte
Statul ea Stanca
j.Contratepiii Ia legea venatultii.—Venaloare. de , epur'
r cu ergarl', 7--I)aca conatitue contraventie.
Conlite ,o contraoentiunc la lepta venatulut
,acela Ore; in locuri saà ln tiinpul cand vena
- pinde. de o comma rurala, fie cladire saii be de mil-
loarea este opritd, estc surprins vendnd epitr ,
,., t tura.
Cu ogart. ear nu cti arme, intru cat vencitoctret 1 Ast-fel sunt nule i neexisten,te actele de vindere-
,epurilOr - se poate face nu riUmat cu artne dal - cumpdrare, prin, care proprietarul moiet Maicanefti
ft prtn nnilocul
,
ogarilor
, -
de venatoare.
Gretoaicele, zisa $i cRucureqtil.Nu`i» a vendut terenayi
in acea ntd$te la straini, intru cat acea movie este st uata
DecNiunea, No. 128/903. --,-'Ca§ata In urrot pe teritoriul urte scomune rurale.
reoursolui fa.'cot de. Slat, ',$entinW tribpnaluld S'af ascult at din partea reclamantului I. A„Bercoviel
Ilf0V, S. III No 1990/903 ; . datC In proce§ ct t d-1 avocet Mandy in desvoltarea motivelor ape1u -lui
:Stancti S.. Cocealait.
sèü si in combaterea tnotivelor apelulul d-lul
silescu ; si
Rasilescu si "Tasea in desnoltarea tnotivelor a-
Ascultand -citirea raportului facut in calls§ de pelutui a-luy Basiieseu cornbaterea mottvelor apelulul
mini:4er R. N. Opranu ; ,
Bercovici.
fe4:1-1 G. 6 Schina, avOcat, din partea Statulul, It CUTtea,
sustinerea recursurui ; " ,
, Avend, In vedere apelurile Mettle de N. Basilescu si
Pe d-1 St. StAteatii, 'proctifor
,
in conelusiuni,';, de 1. A. Bercovict contra sentintel civile a TritY. Ilfov,
Deliberand, -. :" , sectia I, cu No. 161/902, apelurl carl aü fost conexafe
Asupra OtiflOcalii de casait invocat.: ` prin incheerea No. 1501/903; s
ibenattraee de fapt. gresita aPlicare A Art. 10 din Pr. penal : Avend in vedere ca 131111 sentinta apelata s'a admis
a) Tribunalul denatureaza faptele'afirrnànd ,cá inculnatif ai i In parte stet ac,liune\a principala intentata de I. A.
-fost vezett . treCtind numaI pe camp ,cucâni dopa denSil, d.. Bercovici contra lut N. Basilescu cat si cererea re-
,care-ce procesul .verbal de' Constatare : preciaeaza cä vanati intr ' coventional'a, a acestuia contra celui dintal, s'a deelarat
adever, tiObland cu ogaril dupa epurl, ui1 ptzind Ia tuarifixtei
padure,i, altil -Eon
inexistent contraetul de venzare intervenit intre Beri
nd pe CAtu P:;
,0 %Tribunalul.interpreg gre$it actul pe, Care .legea. ii c.onsiderl tovici ca cumparator Si N. Basilescu ca venzator,
ca (relict de . venatoare. , eate7ce e tone stabilit i ..Olut de or relativ la un lot de pament, ih suprafattt de 3210 m.
eine' ea venatoarea en -.ogaril se face - fara arme ; ogarni find - in p. de pe mosia Maicanesti-Grefoaicele, nunaita az'i
zestrnt,tu.', Irrijioace suficiento-an niunai pentrn-a gàsi venatui oilucurestii-norD, sa obligat I3asilescu sä restitue lui
darcu deosebire j3entru Orin de ;.
Bercoviei suma de let 1560, cat primise in comptul
, 0 .Instarita gbind eä in speta lipse§te eienientae- de. pretului"(venzarel i s'a obligat i Bercovici sä plateasca
detulut face .0 gresita aplicare a art. 10 Proc. ,penalit. Jul Basilescu suma de le! 500 cu4titlul de claque in- -
iVireAci Vedere sentinta supusa recursuluf prin'eare ! terese
&S. ,,,Coce*lau Si allil find dap in jodecata sub pre: Avend in vedere ca prin apelul seia N. Basilescu,
ventittge eti contravenit art. 10 din „Reguiamental le- cere sa se respinga actiunea lui 1. A. Bercovici, sä se
get:. venatuluil, el aü fost aehitali ;
acimita in total cererea s a reconventionala, salse declare
Consideraud, ea resulta, din .procesul,:verbal incbelai ca contractul intervenit intre el Si I3ercovici este de
de ,gardianal seratliunetului Ciormileeea, preve. drept reziliat din culpa acestuia; si prin urmare sä i se
,nitii - au-foal .surpriosi prOprietate a Statului tr recurtoascii dreptul d'a reline in profitul sea sumele
(Rua de 16 lanuarie 1903 eand eatriput era acoperit cu 1 V6,11"Sate, osebit sä i se mat acorde Si daune in suma de
pazind in marginea padu.refsialtil genind I 2001)0 lei , jar 1. A. liercovici. prin apelul séi Uncle a
.pe,cainp. Cu :Ogari n scot> de a vette eporY ;
i se acorda lul daune In surna de 2500 lei si a se res-
Considerantl. ca- tribunalul, .desi constata : aeeste. "laPte pinge in totul cererea recenventionala a lui N. Ba-
(0) ; .r. licusSoctit, Confessions, p, 127, ed.' Dibliotequ(
:NaUotiale.; Lie'gre; :Scrierli-Joridicet passim
,
Avend in vedere ca din desbateri i actele produse
de part! resulta : Ca N. Rasilescu, voind a'sf vinde

.
. , .
,
, .
'''' . . .
,. . . , ,
'726 ' ' ' . ,CURIERIII; IttlICIAR No. 85.—Duminectl .21 1)ecembrle 1903 - '-...
, , . ,
, . . .
, .. . . ...
loturl mosia sa MAicenest1-Grefottiee1e, a fAeut tn, acest" Avend In 'Vedere PA -, .pentru a darama probe te
seop Intinse nublicatinnX, si la 16 ,rebruarie1898,.until resuitli . din acte ei impiejurari fi care incliee pe flitdin
aeeste loturlAti intindere de 3210 m., p. este venclut coviel.'de strain, N. BasileiCit trebuia GI 'presinte legal
bil - L Ai Bereoyiel In pre t de 3210 lel, care avea a -fl prinear0s'a acordat lul BercoVidt calitatea de eetetean
pletit In 16 rate1rimestriale, eft la data indicate se .si-- roman. eelace n'a fAcut ;cell in 'specie, d-sa nu se poate
,primise de la curnp.Aretor cu, chitahta No. 1258 prima 011ie la aclapost si sustine cif , BereovicY, earn aleaga
rate in sum e de 225 lei ; CA, conform - angaternentuluY ce e- strain,' trebne se faca si dovada, si ce pane '
ce 'el luase, Berceviel continua regulet Cu plata ratelor. ,aturici presumptia e ea. el e romttn, fliad ca cu sis!e-
\ iitrsAncl in mainele lul Basileseu Pane In tnontentul , -, mul ,acesta, -toate ,propriefatile rurale ar putei treee in
intenterei ,actiunel,suma de 1560leY ;' ce dupe condi- .mainele streinilor; , de all-fel Bercovici.a --dovedit ce 0 '
tiunile generale In care se facea venzare, conditiunl 'strein; ei se impune Int' Basilescu sa. face dovade con-'
. tiperite In dosul chitantel,cumperAtorul putea. constrni , trarie, doviida: Pe care n'a fiteut'o ;
de Indate pe loCtil cumperat cu. consiintimentul 'in- ea, der, 'remAne 'cert pentru Curte ca FlereovicY mite
scris . al proprietarului (§. IV) Jar ptin paragraful , V se .. strain , ,. cAti nu prin prestimptiunl . se 'poate eineva 'ad-, '
prevede ell venzarea nu este definitiva si proprietatea . mite la bucurarea drepturilor civile .si politice; .
loculul cumPerat nu trece asupra cumperetorulu'l de' Avend In Vedere ch, dace este. ass, Bereovicl nu pa-.
c4t prin plata ntegrala. a tutulor ratelor, 'eft ,pane a- ' tea cumpera pAment rural in moeht MaiclinestY-Gre?
- tunci cumparAtorul nu dobandeste niel un drept de, :foaicele, find eh- se opune la acesta. art. 7 .§ V din . ,
proprietate aiu,pra loculut cumperat; iar chitanta nu' ,Constitutitine. Inteadever, idea de care s'a .caleuzit
,este de,cat ttn simplu proect cle'-venzare—cum,perare; legiultorni Constituent de la 1879 . .a lost ca Mosia'
'Avend in vedere' ce din toate aceste conditiunl-reese ,.strentoseasca, ' pementul rural, skim cade in tilAinele .
ca vointa pArtilor contractante ' a foet de a face 'o ' ,strainitor . si pentru a atinge deest sbop, el 'a eel:aid
adeVerate venzare, 'care Inset era supusa ciindititme1 face 'din) dreptul, de a dobtndi proprietell ' ruraIe Un
plateY ' integrale a ratelor, eAnd devenea perfecto', a, atribut exelueiv al nationalilor -Romani, de -aceia prin '
, der, eliier dace In intentie lui 'Bercoviei ar fi Cost de citatul artieol declare In mod' formal ch nuinal Ro- .
a- face' 0 speculA reveniand acest lot , la . , un altul, riar . mann sou eel naturalisati .
RomanY pot dobindi imo-
. nu de a'l pAstra pentrif el, aceasta rill sehirnbe lntru -bile „rurale;.. '
nimie nature contractului, care remarte tot un act' de -CO sub denumirea de pament „rural trebuest't intel es s
venzare,ln.tru-' eat exista aeordul partilor asupra in- tot ee este cut:trine Si depinde de 0.coriiutill rurale, fie .
cruluY si pretu1u1; , . ' . 'cladire sat loc de culture, ca. dar interpretaria Ce'se '
Considerand ce in zadar se sustine cä lotul vendnt
,
:-cearee a se de de N. Basiteseu 'textulul conetitutional '
. ti'ar- II cert Si ' determinat si cumperetorul nu'l.' putea ca cllidirele sat terenurile destinate pentru cledirl de .
dobindi de' eat dupe, iehitarea tutulor 'ratelor cAnd ,si situate la tara, 'rear 'fl coprinse sub- denumirea de
-avea a i se da actul de ventare definitiv, find ell 0 .imobile rurale, pnate sa'i convine . pentru trebninta
cert ell ceia . ce s'a vendut e' un lot In mosia Meicen'estY- causei, , ea hid . trebueste, intaturata. . pa constituind. un
Grefoaicile In merime bine determinate, cä In'ehitenta. adeverat trrieol national; .
liberate se indice efi el poarte No. 1215 din - cartee ' ' . Mend in Vedere ell fatt de Oceasta .probibitinne
: latarilor, ca'dupli conditiite venzereY, eutiiperetorur 'constitutionale; autul de veozare intervenit tntre -Ber- -
Jaye's dreptul sli.conetruiasce de Indata SI prig urnaare coViel ei Basileseu este Tit si. neexisteut i cli dor bine
lotul trebula sä fie individualisat; ea in ,fine' Bereoviei ' s'a ordonat de tribunal. restituirea aurae! de 1560 lel,
dovedeate en soaptl chitantece , a, ma! .„ 'pletit-osebit ., , . , si cat , Basilescnprimise ... . in 'comptul . pretului Si numitul--a'saMA
oare-core de ban! - pentru plata, inginerului data nind,specia — nu puatelnvoca en succes §6 din.
Insereinat cu rnesurAtoa,rea .locului te i. s'a Vendut, c&' conditfile generate .ale veniarel,'conditiunl Inserate in
dar &bit nu poate'fi ca- e v0rba de o venzare perfecta, ' dosul chitantelcir liberate eumparatorulul, pentru a
SupUsll conditinneY platel integrate o pretulul;' , - pretincte:st retinlisnma in profltul serf; , - .
. Avend In v,edere si cele:-1,..alte act& din setitinte trib, ,- Avend in videre ca tot ast-fel trehues&Inleturate ,
privitoare la actul juridie' petreeut intre.partv §i pe daunele 'pretitise de Basilescu de la 'Etercoviel. 'Cum si -
, care euctea ,si4e,1nsuseete ; . ,- - , cele cerute,de acesta celul dintitifi l ceel din monien-
\ ' CA (Jar Probe testimoniale ceruta 'di Besilescu pen- -tul ce e constatat cli actul de venzaie ihteeilehit 1ntre ..,
tru a stabili: , ' '' ' , . ,‘ . - Peril era ntil si ele aVeati perfecta cunostintll cä nu
1 1113Prejurerile in care s'a urmat venzarea locurilor putead face :tin 'act v.alabil, orl-ce pretentiune de dew- -
sale$i in special intentia de speculitiune a Jul Her- , . .
' ne, de o parte,el, de. elle cate sil Hetnle,turatk, -
coviel; - . - '' Iiitt'adever BercovicY, ca strein,stia,ca;nu poate cum- ,
2. CA aeesta a refusat find ce nu i se da un profit pent, pement rural si'eu toate astea n'a eeitat de a
80 freace lotul se't la alt cumplirlitor eel glisise dermal cumpera de et pun publicatiunele de venzare si..prin -, ..
Si care se oferea stei .restitue , banii versati si se con, Chitantele . ce i se libera era suficient arAtat,ce iota'
'tinue, en plata ratelor, -devine inutile; ' . ' ce i Se vindea era situat. In .mosia .MAicanesti-Grefoai-
Mend in , vedere ce find. stabilit . eli actul p,etrecut - cele. Este adeverat2ca prin diferi.te jurnale,Ini Thisilea-
In,tre .BercoviP1' si Basilescu, era o Venzare, fernane r cit' 'l..a placut sit 'desemneze lobalitatea ' sub nutnese'
vedea dace cumperatorul era , strain si dace. find . le de Bucuresei-Nol, be Inca se lase a se intrevedea ce
probat aeest luetu, putea sa cumpere -pament In mosia cu timpul are sli,,devine chips ores; der aceste inunciurT-
Maicanesti-Grefoieele ; - . ' - reelam,e, nn. 0 putut sthimba . nature , tereourilor de.
Avertd In vedere ca 'sic -Aviatn, Bereovicl 'nutnai pameot rural, , ell tot , ,ast-fel . Basilescu . ow de legl, nu
flume ronianesc nu se poate zice cáeste.' ca.numitul poateinvoca'buna sa credinta cad numele lul Berco,
snstine di e de freligie moseice si . CA e strain de natio--. via trebuia Sa -l.facli ateat §I sä nu trateze en- el de cat ,
nalitatei Rowena, CA in cinvedirea celor alegale a prudus cand s'ar ,fi eonvins cä e In ,conditiuni 'de a puteacum-
- Inaintea trib. certificatul rabinului din Bucuresel, care pera pareent rural, ell' alit mat re,ii pentru el dace n o
, . atesta ca se afta In int .mosaic si done' certificate emanate ,feeut'o. c0- dal'cOnsecintele , il.,privesc fi nu poate pre- ,
de la , Ministerul Justitiel, prin care se afirme cä dela tindedeune; ea de aceia trebueste inleturate cainutill..-;
, 186,7 in coace nuinitul nu a cerut imparnantenirea, Ce' 1 si probe testimoniala de el ceruta pentru ,a stabill..: 1)
do ,O Bercovic1 declare Is interegainrhil ce ,i ,s'a hiat ce . Pa' la, totl call le -at spus eh stint straiol le-a oferit se le -
' enescut in Olteni la la 1864. cum inse el aat5 .zi locuesce inchirieze terenul pe 99 'de an! cu conditte el diellin -
In Buettresci si nu-. se OA rabin la Oltenita, Rabinul acest interval el sat .urniasil lor vor .putga devOni prodin,Bucuresci
era In drep.t ei in /mestirli, de a atesta' prietarl, .inchiriereit se. se considere . ca vetizare -def.-.
data numitul proleseasa orl na religia motaiee . ' nitive . 2) eli Orin faptul, set' Bercoviel 1-a Inapetlitat
, , .

at.IDICIA11, No. 85.—DumineeA 21 beeembrie 19G3 72,
sii venda lotul cumperat de el la un roman de oare cc in ma din pravallile hotelului eiMetropolea numita
, ,
atuncl 611nd q-11 ,vandut erati ma' multi amatori ,(Farmaeia SE GheorSheo, diePt evaluat la suma de
rora n'tt ma i avut teren sä le dea ; 3) cá din aceastfi 36750 lei, ai b) asupta imothlulul thu str. Logofatul
causa a incercat un prejudiciii, si care e quantumul Jul ; Tautu No 3, evaluat la suma de 42000 let, cerend in
4) -e banil incase:II de la Bercovici ail fost intrebuin- acela.s tinnti si tin termen de 25 de zile pentru plata
tall`de bun a credinta in luerari de interes obstesc In taxelor de Succesiune clatoritd fisculul ;
localitate ai tin ,mal poate ,fl obligat la restituirea lor ; Avend n veclete ca, in sprijinirea drepfulul set' sue-
(Ai al 5) ca Bereovicl cand i-a fficut acest proces a avut cesoral, reclamanta invoaca jurnalul definitiv al Trill
intentia dolosita, intentia de santaj in scop de a'i cause Regal al ocol. VIII din Buda -Vesta, sub No 456, din 21
mina materiala si morala. ' August 1903, comunicat acestui tribunal, pe calea di-
Pentru aceste motive redactate de d-1 Prim Preae- plomatica, cu adresa d-lul Ministru al Justitiel No
dinte Sc. Popescu, respinge apelul, etc. 15491 'din 18 al etirentel,.
(ss) Sc Popesou,- C. G. DamboviGeanu, Era Anastasia,. Consiclerantl ca din acea jurnal res'ilta ca in realitate
V. Pretorian. M. Brettner, S1113113 'Inger, domiciliat in Buda-Pesta,
p..6refier (s) Durnitresca ,,Incetancl din viatfi ia acel oraa, la 21 Noembrie 1902,
Vpiniune ,
Avend. in vedere motiyele din sentinta apelata pe
care mi le insusesc ;
Avend' in vedere insa, Ica trib. alilmitand cererea reconventionala
facuta de N. Basilescu in contra lul I.
A. Bercovici obliga pe acesta a plan celui dintãiü cu
tittu de daune same, de lei cinei sute;
Considerand ca aceasta 'sunia este pica mica fall cu
prejudicial' incercat de N. Basilescu din culpa lull, A.
13ercovicl, ca apreciind acest prejudicifi fixez la suma
de let 1560 ;
Ca ast-fel flhd, iirmeaza a se admite apelul Omit de
N. Basilescu i a se oblige' 1. A. Bercovict, a '1 plan
ca daune aurna de lel 1560 ; .
Pentru aceste motive ' subsemnatul, sunt.de parere a
se admite .apelul Mout de N. Basilescu si a se oblige 1.
A. Bereovici 86'1 plateasca sunia de let, 1560, ca (Jamie
interese, mentinendu-se cele-l-arte dispsi tiunt din sen-
Wale apelaiti.
(0) Oscar Niculescu.
TRIB.UNALUL COVUHLUI Sedtia I
Andierila de la 21 octombrie 1903 -
Preaedentda 1:1-1u1 D. G. ISAXtrd, Ptim-Preaedinte
Maria if Brettner, punere -lik poBeelime
Juliann No 5970!
Snccesiunea imobiliara a until stilin.—Aplicarea legel
teritoriale.—(Art. 2 C. civ. ai Cony. cu Italia).
Calitatea de moatenitor.— Constatarea e1 prin o ho-
tarire straina. Credinta ee merita hotaiirea straina,-
In Homania. Neinvestirea cu formula executorie a
_ und aseinenea hotarirl de catre tribunalele romant.—
(Art. 374 Pr.. eiv.).
1 0 Dupl.' art. 2 din Codul civil:si clisposittile
tratatului consular ineheiat at Italia, dnlirabil qi
Austro- .Ungartei, saccesiunect imobiliard a unui
- strain se reguleazci dupd legea romand, independent
'de succesiunea sa rrzobiliard.
.2 0 Hotciririle tribunalelor strdine fac creclintcl
in Romania, in privinfa faptelor ce consicita, in
specie, despre constatarea calitcifet de _mostenitor
legitim fi , acecista chiar lard ca .acele. hotariri
sd aibd nevoe de a fi invest ite cu formula executOrie
de cdtre triburialele roindne intru cat nu
este vorba de a. se procede la acte de executor-67-
, Tribunalul,
Asupra cererel ,formulata tie catre d-na Maria M.
Breitner, rifiscula Bacovita, inregistrata la No 19488,
prin 'care pretinde de a fi pus& in posesiunea unei parn
din succesiunea averel remasa pe urma defunct seu
sot, Maximilian Brenner, i anume : a/ asupra drep.
tiztuF de concesiune a.farmaciel insteieta actualmente
. ,
roscuta de catre autoritatea cbmpetentfi, ai in confornitatea
legei ungare ca singura succesoare a defuncu,lui,
ai in aceasta calitate i s'a stabilit dreptul el la
iverea remasa pe.urma numitului, defunct ; ca, Tribu-
Lain! strain predand succesoarei averea mobiliaia, inervine,,
prin sus citata cale, catre acest Tribunal spre
se preda reelamantel averea iinobiliara a defunctului,
neattonata mat sus, case si clreptul de farmacie, luanlu-se
insa mesurl de catre aceasta instanta ea, la oiasiunea
predarel in posesiuneia averel, sá se da in
criptie hipotecara asupra Imobilului pentru suma de
cbroane, suma datoritatie catre succesoare unor
egatari at defunctulul ai recunoscute de catre numita ;
Consi4erant1 ca, dupa art. 2, din codicele nostril' civil
dispositiunile Tratatulul consular inchetat cu Italia, a-
Austro-Ungaril, succesipnea imobiliara a until
.train se reguleaza dupa legea romana, independent de
inceesiunea sa imobinara ; '
Ca, potrivit acestor dispositiunl, autoritatea straina
ntetvenind caire tribunatul lard, spre a se preda sue ,
averea simobiliara, Sc neate intrebarea clack
Icest din urina tribunal, in resolvirea cestiunel cc
tste deferita, se poite basa pe ccins,tatarea de faph , sta-
Alta prin jurnalul autoritatel straine, in ce priveste
Galitatea de moatenitoate a reclamantel, jurnal invocat
le catte numita
Considerand ca, dupa expresiunile cc intalnim intrtun
nare numer de hotarari ai in opere a inultor autor',
actele judecatoreatl striline foe crediriti in privinta
faptelor cc le constata ; CA Tribunalul indigen
Ate puterea elliar de a considera drept constante aseaienea
fapte, admise stabilite de catre judecatorul
;train, neflind nevoe chiar ca asernenea incheeri ale Tribunalultil
strain, privitoare la asemenea constritare de
rapte, sa fie supuse exequatorulul prettria" de art. 135 din
procedure civila, atat cat nu este vorbti de a se pro- ,
Geda la acte de executare (Fbelix, Droit international
prive, II pag. 37; , Fiore, idem, 1 pag. 198, Vincent et
Penaud, Dictionnaire de droil international prive', pag.
158 i urm);
Avend in vedere ca ast-fel hind cestiunea in drept
intru cat deel Tribtinalul cata a , considera drept
constanta imprejurarea 'stabilita de Tribunalul linger, in ,
priveete calita tea de unica inoatenitoare a reelarnantel,
sarcina piatel legatelor, urmeaza a i se recunoaate
dreptul el de 'a fl pusa in posesiune in aceasta calitate
si de catre Tribunalul tarel
Considerand duph art. 68 din legea timbrulul, tri-
bunalul are facultatea de a acorda termeni pentru plat
laxelor, Mal cu searna cand averee este iinobiliarli i, tied,
hikul in posibilitate de a intra In drepturile sale.
Pentru aceste motive, redactate de Primul-preaedinte
Maxim '
Dispune
A,corda drept ti-net Maria M. Brettner de a intra in
pose,,siunea averel spec ificatfi prin petilia inregistrata la
No. .19488.
(ss) G. Maxim G lanculesuu ,

92g itli)ICtAii, No. 85.--bunifilec4 2t becemi)rie i.96a
. .
. ObserY.44ie DuPa - art. 374 din Codul de. „Wed asupra averei irnOtile.',situata'; in Romania,
procedura civilä, "o hotartre judeeatoreasea..,pro-i remasa in urrna .defunettilul el sot., .-Ministerul,
nuntata In. ara straina nu poa-te if adusà la in- jtitiiei interveriinci la, trib. de Covurlui scire adeplinire
in Romania, de cat dupa . ce ma l intai dueerea , incleplinire a mentionatei sentinte ,
. strdva,
fi. investita cu formula exec.utorie. de .catre me, tribunalul o exec=ti.ta y fara o investi Cu
judecatoril cornpetinti romant. A.cest principia nu formula' executorie; sub euvint-ca, in specie,' este .
., straine. . este de cat o consecinta a suveranitatel' Statulni. vorba "de o chestie de fapt, si. hotaririle
roman, formal recunoscuta .atat pun Conventia, fac credinta' despre faptele ce le . consta,ta,. 'taxa a.din'
Par.H, cat si ma i cu Searnb, pun Tratatul fi investite cu -. formula ..executorie de ,judecatoril'
din 13erlin. ((Extra territorinmijuss.dieetzti impu roniani. Este adeverat ca .chestiunea. de ;a se ti
ne non Paretlir)), zice n lege din Diges'te (L. 20; ClaCh eine va are sad nu;; . dalitatea de Mosteni-
Dig., De furidictione,' 2. 1). tor este, o :chestie de fapt..Nu mi putin adeve-
Gand am zis , Ca hotaririle str,a."ine nu pot de- .rat .este insa, ea; in specie,.; hetarirea, straina se
yeni executoril in Romania de cat Orin dobin- acluce la indeplinire de tribunal, prin faptul
direa u,nul e.iequator de la, jucleeatorii tomani, c da fenieel avO'rea p-e care defunctul seti Sot
-aceasta se intelege riumal in privinta aduewel, o',-are in Rornania. Ca atare, hotarirea trib din.
a,celor hotarirI la ihdeplinire,hilara noastra; cad, Buda-Pesta,. nu trebuia .oare sa fie mai intal Inde
altmintrelea, este generalmente admiS,, -de si vestita-, cu formula -exeeutorie . ..de tribunalul de .
chestitinea, este centroversata, ea hotaririle straine Covurldi? Purism numai intrebarea-, remanend ea '
pot fi invocate inaintea tribunalelor noastre ca por-, acel competenti .s 'o resolve. 0..,Alexandresco
ducend lucru judeeat pentru consta,tarea until fapt . ----imasolui■r
sari unul drept, formalitatile Statornicite de art. 37!i
Pr
1-NFOiR1\.t./I'ATIONi
civ; ne fund aplicahile de- cat 'atuncl .cand
In primele zile a le lunel lanuarie v'a . apare _in . 11ipografia.
este "vorba de aducerea lor la . indeplinire (').
, _ nostru; a doua -edipe Legeaelectorala .pentru Ca- .
Aceasta este mai - cu seam a adeverat in pi 1-.2nera Senat Consiiiut cnunat, 4nsolita de-noucc le-
'
Virita hetairiler straine, care ar avea, -de object . ,ge oProcedurei 'electoralei cum §i JUrisprudenfa..-pronun-
'tata de Inalta Carte de Casat ie anti ) in anut 1903 incin;siv
Starea civila Si capacita,tea persoanelor cael aceste.. Aceastalncrare -se datorl D
e
hotarlri vor produce efeetUl 10r in _ Romania,: lhalta Carte ae Casage, si o recomandain ea' cea ma! de
faia , trideplinireg. .vre unei Dec4. , ,fobs iuttilor Primatidor, Tribunafelor cup() §i' in special a ..
te -lui G. .Badyiescu, Grefier la ,
celor ce 'se ocupa ea chestiile 'elettora.le.
dividul decla,rat prin o hotarire straina de
„ . „ . - Pretul unit volurn'.eite de -lei trei. Se va expedia . la . Co..
nor,. inter is, falit, casatorit,. despa r tit, etc., va fi rem, contra valoare niandat tirribre postale, care sé vor
considerat ca :minor, intercjis; falit; casatorit; des, .a4resa la gedaclia Curiertituf Jucliciar, Bucure0S.
partit,, etc.,. in Romania si pretutin.cleni,,'m teme- Urinancl a se lacheia sacotelile cu ocasia finiluloi di. an,
,jui, 6,eqstejl hotariff, fara,". Ca sä fie nevoe de in . regain staruitor .p6 abonaiti neon remelt zn restania cu
atonanienteior, .# a 'btn e-votascci acinta . sumeie
vestirea .hotarirei..straine, cu formula executorie
tante .cdt mai neintdrziat diect r catre. d-i. Uodreanu, la adde
- catre judecatoril roman', atimetratla .ziaruti in Bucurefti,.. stracia...ARTEI NO;
Aceste principti m se,. par, Incontestabile,.de sqii la - t(Pografi4 ziqruluz, str. CAROL .19,- pan. manciat <
am spus..c.a..Chestia este, con troversata. sutz timure 1)(4(04; sau la presentare, numai in meitinie
,vechilet caS atert auterizal rele si vecinicul principid de drept international
Man ole Heriaelicu -
tra 'Bacaresti I. Means pentra prooencte . de la
in schline chitante din registrul cu
c°nsaerat de 'a rt ' 374 Pr ' ci.v” este Prea' general, cart VOr
rice .intre. altil,. Merlin ( 3) pentru a nu fi apli. Make preveznte co ftampila ziaruitzi nestru.
cabil tiituror hotaririlor in genere». 'Table de materil ce vat spare; nu se ba
de Cat 'runlet Osier ce. so liar ,gdui: la Cotent .
Acestea, find eXpuSe sä enina la speta jude
eat& de . Trib. r.. de Clovarlul, prin 'sentinta
blicarn astàzi, tribunalul din Buda-Pesta, recunoaste
Unel femel . calitatea de mosteuitoare u- ..Vient de parattre:
' %La . Question Israelite en Roinnanie par. Francis
(1) Cag. rom t Trib lail Dreptut-dial:g98, No 83 Bulet. s-a ' Rey Charge de conferences a la . Faculte de 1-ar,oit
II, 1808, p..138a, Bulet. a. II, 1877, consid. -de la p. 14. Dr6Ptu/ de Paris (extrait de, la Revue generale de droit indin
1887, No 87.VezISi alte autoritatt oitate in t. VII. a Dement. ,t rnation a1 public)
noastre, nota 1.. .
(2). Cpr. Trib Cur1u1 Curieria Jucrict4r 'din 4901, No 50 Ateasta luerare va face Oblectul .un.ei darI-de seama
amanuntite intr'tin numer ulterior a cliaruluinostiu.
Dreptul'din. acelaot an, No 37 (sentinta pronuntata numat in
majoritate, d-1 preoed. D. G. Maxim find atunct de alta parere-). Trib. - ' . ."
Dreptut din 1887, No. 87. Repert. Sirey, JugenteUt gtranger, A aparut :,8tiplimentulal 3.1ea la COD1OELE DE , 001PIT. P! a.,
44 11 Chose jugde 1,474 . )urna. Vezt alte decisiunt, precum: d-luI Ph. Ghefu. Acest volum are . peste1400. pagihe ciTrind.
oi namer.00ll autot:I- citatt in t. NH a ,Goment. noastre, p. 46t, toate legile, regulanientele, decretete chiar unele demerunl
nota' Centre& : 'Paris, J. Clunet, anul 1898, p. 136 ministeriale maiunportante, promulgate oi publicate In . .. -Monttorut
Dreptut din 1901, No. 37 (Sentintl criticata de not). Yezi Drep-' Oficial. de, la lunie 19u0 -§i pima la. t Octomprie .1903. Pre;u.1
tul, loco Cit.. vol. lei '10 4rogat, fi lei .pentrweele legate sn.rele flea:Oita;
(a),Merlin, Repert.,' VP ,Faillite, t VI, p. 501. " " Comandele as primes', Is nedeetiA ocean' OAT. ,
. „
'
Wspi 'Zionist CURIEBUI4 Ji.11)1C1A11 Sir. Carol 19 Bucureftl,—Fraprsetar
4280
Cocireano.

Ai4tit., fit, 4o s tin exemplar tid bii1 'tot beeembrie 1008 '
tin flumes. vachl lieu
DOCTRINA JURISPRUDENTA LEGISLATIUNE — ECONOMIE POLITICA— FINANTE '
Director : b. ALEXANDRESCO
AB011.111ENTUL . AP ARE iRLDAITII.S1 ADMINISTRATIU
Pe an 30 let ; 6 luni 16 lei ; 3 luni 8 lei \ 13UGUREVII '
Studenitt platesc
-
pa jUmetate - I Do' doug ori oe stotaolana sob rodacionea t until cotoitet 1 1 — Strada Artel --- 11
StrAinatate : 40 tel pe an, 20 pe 6 luni
,
Abonatnentele se plalese tot-d'a runa Inante In dosul Palatului Justitil
Cu guest numOr Incheem anul 1903. tara, Ca iudecatoril de ocol vor putea de (Math'
Nurarul viitor va apare cu data de 1 Ianuarie 1904. " .
Tama de materii pa 1903. se luereaZA de eAtre d-nul G.I cu pr/rnirea reclamatiunel lnainte de ori-ce In-
Badulesou, grafter is limits arte de casatie in colaboratle fatisare, proceda la oni-ce fel de constatari (le fapt
en d-1 Ion S. Codreinu, prPprietaral steestni ziar. Aceasta ar fl necesarn '
tablfi, de materil va fi , un adeverat repe,rtorid jur:dic, va apare
pentru stabilirea stare/ imo-
§: ..distribui in cursal lunei lanuarie, nninai aeelor abonatI hilelor sad a lucrurilor mobile, Carl fac obiectul
care se or gas la cor..mt en plata, abonanientelor.
■
litigiulul
UM A Et : pin citirea Insa a acestui articol, reiese nurnaY
de cat cliferinta ce exista Intre dispositiunile luate
Judeedtorni de oeol poate incuvtints a§a ullnata tan:petit
in futurnma? (art. 66 Pr. civ. 103 L. J. 0), de d the M. Par- de legiuitorul . judecatoriilor de ocol si acelea ale
vulescu.
legiuitorului Procedurei civile.
j' : URISplitr9ENTA ROMANA
4
Curtea de casatie, s. 11: Most. Gr. M. Sturdza cu Alexandrina Pe cand acesta din urtna permite facerea an ' -
Sideri, Caton Leca si Creclitul Rural ; quetei pe b,asa Line' simple cereri adresata jade-
Curtea de apel Ga1ai , s. II: Anton Ctzuntu at C -ie cg M. M.
Pantazi ;
catorulul fara intentare de actiune, cel d'antel
Ourtea de apel Bueurestl, s. I i Trib s. comercial ilfov : I. L. din contra, nu acorda o asernenea facultate, de cat
Viotti cu Iacob 'ulem. Gross :
Tribunalul Stavrescu cu Banca Agricola', cu 0 ,nurnai atunci cand se va fi facut S i t.cunea t' in-
Observatte , de d. D. Alexandresco ; Zand, la respectarea starei de lucruri anterioara
sibnovaiiT. la reSpectarea dreptului pretms lezat.
Din aceasta irnprejurare s a nascut chestiunea
Judecatorul de Ocol poa.te incuviinta a,a de a se sci dada in urm.a punereI In vigoare a
numita Ianqtieta in futurum" ? nouluY Cod de procedura', judec`atoril de ocol nu
Articolal , 66 Proc. rivilci f i 103 Legea Jud. de °col' sar putea si ei,
-
In limitele competintei sä Incuvnnteze
asemenea anquete lara ca sä fi fest sesi-
Se stie ca prin noul Cod de procedura civila, zafi si de actiunea relativ -a.
pentru ' prima data in legislatiunea noastra, se In sprijMul afirmativ al uneI asemenea il1C11consacra
si organiseaza noua "Malitutiune proce- vitnäri, s'a adus Imprejurarea ca noul . Cod de
dura.la cunoscuta sub numele de ganqueta in fit- proceilura este posterior legei judecatorilor de ocol
tutumv. .Pentru prima data legitiitorul _roman al si ca ratiunea care a facut ca legiuitorul Proce-
Procedure' civile, permite partilor interesate sa dureY civile, sà Incuviinteze asemenea anquete
ceara de la judetatorul competent, potrivit regu- pentru tribunal, este aCeia0 si in casul cand celelor
generale ale cornpetintel ratione personce rerea s'ar adresa judecatorului de ocol.
ve/ loci, constatarea judecatoreasca, de ur-genta, Modal acesta-de a vedea Insa, mi se pare gre§it.
a unel dovecli cc e pe cale sä dispara si care In -primal rend Proceclura civil& nu modified, Inpoate
servi ca element indispensabil, Intr'un tru nimic disrlositiunile de procedura ale legei jueventual
proces viitor decatoriilor de ocol, ea aplicanclu-se numal acolo
Facultatea aceasta, pe care legiuitorui o dä par- unde aceasta din urma lege 4u are dispositiunI
tel interesate, , prin clispositiunile articoluluI 66 analoage ; iar in al cioilea rand, ratiunea legiuial.
4 §i 5 din Procedura civilä, inainte de ce sa torulul nu poate41 aceiasl.
fi fost Inscrisa:In Procedura coduld civil, era data Inteadever, legiuitorul cand a it-itrodus In Codul
de legiuitorul din 1896, care reglementase jucleca - set/ de Proceclura, dispositiunile articolulul 06 al.
toriile tie ocol, prin legea organica." a acestora 51 in .4 11 5, a avut In vedere irnprejurarea, ca tribuspecial
prin dispositiunile articdlului 103 al. 2. nalele de judet ail ocompetinä universala, cu-
Intr'aclever prin acest din *nil artical ae ho- nnscand ori-ce fel de cererl, orw cat de mare ar

■AO Ott No. g6,4oY l5 beeembrie 1.00g
Il valoarea sati intinderea lor. Asa fluid, consta-
, tarea pe care ar face-9 un asernenea tribunal,
poate foarte bine servi atat pentru procesulposterior
ce s'ar infanta, _fie inaintea sa, fie inaintea
judecatorid . de OCQI. Na tot acelas1 lucru, ar fi,insa
Cu o anqueta. a 'acesteia din amid. Judecatoriile
de pace, fluid tribuhale ex.ceptionale i judecand
in limitele uneI cornpetinte determinata,
cum ar putea un judecator de ocol sa poata face
poate /face obiectul clispositivului hold rirei
A
nat111114 care clispositiv, , in niaterie venzare,
A
nu coprinde de cat promintarea adiudeccirel.
.Prin urmare, o a.semenea constatare nu Irebue
in jurnalul tribunaliilui in care s'atrecut
fulmar , hotciriret -'ei in procesul-verbal
incheiat pentrit constatarea
formaliteifitor de verizare si pentru ardtarect
motivelor pe care se interneiciza dispositivul.
o anqueta relativa la constatarea . unui clrept, a Decisiunea No. 468/903. Respins, dupa drcaruia
valoare el nu o scie? Cum ar putea densul "V `'. erginta, recursul "facut de Princip. Ralou Gr.
sa incuviinteze, conStatarea until asemenea drept, Stuulza, Capit. D. P,opovici-Sturdza, Capitari C.
cand el poate nicl nu este de competinta luir?- Stefanescu-Sturdza, Nicu Catargi, Gr. Calinescu
Iata deci, ca itnprejurarile acestea dbvedesc des- Horia Roseti, contra ordonantei de adjudeCare
tul de bine, ca dispositiunea legiuitorulul Procedurei
civile cu privire la anqueta in futurum, nu -
a 'crib. Bacati No. 146/903, data in procesul cu
Alexandria Sideri, Credit. Func. Rural si Caton
poxte. sa -fie.aplicata, si de judecatorii de ocol. G. t,ecca.
Pentru acestia, o asemenea dispositiune nu poate Curtea,
fi luata,' de cat in liinitele articolului 103 al. 2 Ascultand citirea raportulut facut in causk de d. consilier
R. N. Opreanu;
din legea lor organica, adica' numai atunci cand Pe d-nit Em. Antoneseu si N. Mitescu, avocatii re-
se va fi intentat si actiunea necesard.
curentilor, in desvoltarea motivelor de casare remase
-De alimintrelea articolul 66 este destul de clar, In diverginta; -
Pe d-nit Take lonescu si V. Antonescu, avo -catii in-
cad - chiriniele va putea cere judeccitorului C9171-'
in'combateri ; §i '
pet ink, potrivit articolului 58 $i tirmatorii din Pe d-1 St. StAtescu proctiror de sectiune, in con-
aceit' :Code, nu trebuesc interpretate in sensul clusiunt, find minor' in ' causa.
DefiberAnd,
unel cOmpetinte ratione tnateliiae, ci in acela al Asupra znotivului 1 de casare-din cele remase in di-'
competintel ratiblie personce vet loci. Cuvintete vergintei : '
acestea, trebuesc }mate in unire cu dispositiunile .Viocarea art. 509 Pr. civ., cad t tribunalul a efectuat Venzarea
fAra sti se fi incunostiintat publicatiunea de venzare most. Prim,.
artIcolului 58 diniProceclura,', earl deterrnina corn- Gr. Sturdza si sequestrilor judiciart at succesiunet, cu bate CA
petinta tribunalelor, relatiV la locUl Linde urrneaza era cunoscut din registrul de ifiscriptiunt i dosarul canoe] cA
Principele`Gr. Stiirdza era creditor ipotecar asupra inadbilulut
a fl intentata o actiune. vendutt. ,
1908 Decembrie 8
Avenci in vedere ordonanta de adjudecare supusa
. Ilia. M. Parvulls,scu recursulut prin care irnobilul in chestiune este urrnarit,
Jude-ajutor, oc,o1 I "-P1oe§t1 vendut dupa cererea Crect. ff. Rural ; _
Considerand CA cesliunea este de a. se sti claca Cred.
i'IIRISPRtDENT,A RODIANA Funcia-r in urrnAririle cerute de densu1 conform egel
sale speciale, -are obligatiunea sa , incuno§tiinjeze de
' venzare pe creditorii neurrnaritort subsecluenti ;
INALTA CURIE DE CASATIE 1 JUSTITIE, S. il. ConsiderAnd ca in legea Spciet. Credit. Funciar ntt
Audienia de la 4 Noembrie 1903
exista nict un articol care sa oblige pe societate sa
Pre*eclentia D-lut N. MANDREA., Preqeclinte notifice venzarea ceruta de densa eelor-Palti creitort
.ipoteeart sail privilegiatt earl' xercitat Diet o ur-
Principe.4a Ralou Gr. Stterdzx q. a. eu Alexani4ina
Credited Funciar flural qi Caton G. Lecca marire ; '
CA o asemenea dispoeithine, care 1111 'era prevezitta,
errnarire imobiliarA.— Urmarire CerUta de Creditul nict In dreptul comun este o inovajiune pe care le-
funchir. rural. —.Duca creditul este dator sit incunosti-, giuitarul din 1900 cu oeasia nnochficaret proced. civile
inteze pe creditorit neurmaritort subsequen11,—(Art, 509 a creat'o in termeni positivt prin art. 50.9 ;
Proc. civil). -
Considerand ea aceasta modificare din legea de pro-
Urmarire imobiliara. — Constatarea cedurli de la 1900, nu poate fi aplicatA i iirrnaririlor
tribnnalnlut ca a inetinoViintat pe parli ilespre ziva ce at a se face dopa -legea Cred. Funciar, pentru
de supralieitare Unde trebue consemnat a. — (Art. legea Creditulut cu procectura ce reguleaza este o lege
118, - 11it qi 540 Prtte civila; art. 67 din legea creditu-
jar legea de proeedura generalA posterioara
lui, funciar).
acelel legi nu poat6 sa deroage !eget Spediale, afara
1. In urniCi rirele , iniobiliare cerute de Socie- dacif. aceasta ar fi anunie declarat,'eeea-ne in speja
tatea
.
.creditnlul funciar conform leget sale spenu
este;
',CA intim cat in legea Creditulului nu' exista nief o
Creditul nu; este obligat sa 1ricunostiinfeze disposiliune at:181°ga cu acea din art. 509 Proc.
de verizare p creditorii neurthatitori subsequ- tribunalul nu a pulut sA violeze acest articol, and a
procedat
enfl.
la venzare dupa cererea Creditulul,, fira sa
se eonstate cif s'ar fi incunostiintat creditor!
2. Constatarea ee tribunalul este dator sd facet neurrnaritori. -
ed a anuntat pc pcirli despre zitia ,fi.vata -pen- Asupra znolivalui at 11-lea:
(Vioiarea _ art. 546 Procecl. civ. combinat on art. 67 die ipgea
fru: .supralicitares este o formalitate care nu Greditulul Funcia, exces de putere qt. Violarea art, it8 Pr. ruv
■

„ . „ .
, . .
; In dispositivul procesului-verbal No 11099 din 10 Dedembrie in. erciant
19-02,:iemnat de judecAtorI conform art. 118, Proc. div.,.nu se .
cazut in stare . de faliment, ..este .valabild.
eonstata el dap/ adjudecarea provisorie tribunalut a anuntat . daell ,; este 1u aä inainte. de sentinfa declarativa de fa-
; ,zitta de supralicitare. Prin urrnare s',a OrniS indeplinirea uneI , iim ent .
.
,
'forme esentiale de publiditate:' , , . ,' \ - , _ . . . ,
,Este adevlrat damn dqsar.se .:Neede un al -doilea preeetvverbal , Va prespntat p apelantul,_ rin d -1. avecit Y. Poettarti,
du-rnotivele kii cu acelaf,diSpOSitiV 'Ca” eel precedent,. dar cu a- si intimatal,,prin d -1 avoeat Zatnfir Filotti.
,Likagire in :dispositiv a ea .anunt0 .ziva stipraliditlid. Ins/ ., c urtea, . k ,
.,
.acdastti;procedare a. - tribunaluluI ; -care constituie 'un adevdrat - , .
exees de Putere, nu poate _ Impi„edica..casarea veitzlrel, old dis- ,,,m,A, spu.pra 'apelitlu.I factit de . firma Anton C,zuntu , &
,tiositivul unel betlriri judectito,rest1 nu se mg poaip sehimb& uum contra sentinfel cotherciale a trib. Ttileea sub
' dupl. ( de' a lost isellit e de , judeelter1 art. 11., 'li 119 Proe dura . O. 1,7 din 1901 ;. . ,
- . Avend r in vedere ca p in aceasta sentinia s'a. respite
- :Chiar i n at doilea jurnal anmitaiea terinendleI de supralicitare , acituneaintent:di de. fir,a ape1 :antä in contra Jul ht,
,:este ,puti la fine, , dupl. de se f/euse mentiunea de coital. in :fie:" M. Pantazi, dare aeliune are de. objectanularea . acdinfl.Oublieli;
ast-fel cl, dupl 'adest jurnal cIiiar 'anuntarea su —,, tului de ipoteca inserts 'de acel tribunal la No. 55 din
. pralicitare1 nu s'a %cut in'aedinta publicao. . . — to Octombrie - 1898, consimtit ,de Muile15. preslavski
,„: Considerand ca coastatarea ce tribunalul este ,dator . in valoareide- 7000 let in favoaren luY Pantazi st Wall-
'aa fica ea .a anunfat .pe'.parfi despre ziva fixati pentru ' gaT-ea aces tu is ' sa . aduca j a masa ' falimentulul Jul
supralieit are, este o forroalitate care nu: poate face preslavschi mentionata surna de 7000 lei, de. oare-ce,
.obiectul dispositivului hotarirel tribunalului, -care ' dis- imobilul ipotecat a fost sem' in venzare St s'aaditidecat
POSithr in materie de venzare nu 'coprinde de cif. pro-: asupra creditorului Pantazi care it- depus creanla sa
,nantarea adjudecatiunel, ; , , ' ' drept, pret
.CA 'prim urmare I o asentenea constatare . nu tretbue „ Avend in Vedere ca motivul pentru . care recian1000,-
,cautatA in jurnalut , tribuna1o1ni in care We troont nurnal firma 's1 intenaeiaza acfiunea sa este ca.debitiiru:1 Munchi '
.dispositivul liotariret, ci in procresul-verbal .incheiat .Presiavschi - find cazut in , stare - di falthaent. $i tribtin.
.-PentrunnnstntatPa lindePli nirel Ibrinania111° r de ven.za re - fixand ,epoca inceta ref platilorin 2 lanuarie 1898; adica .
Si pentrit aratarea , motivelor- . pe care se . . intemeiazli , , .. r anterior r constituirei ipotecel, dupa art 722 . . Cod ni. co
, dispoSitivul ;;,, ' ' -. este prestimata in " trauda creditorilor Rana Itt .pfoba ,
Ca, in spefi,,dintr'o ast-fel deincheere a tribunalulut ' contrarie, care ,n'a_ fonst Mint§ de Pantazt ; . .. ...
faciita in zma de 10 Pecetnhrie 1002, 01 ' 01141a in ffla Avend in vedere; ca. Pantazi .asta../Y In instanta cure
.92 a „dosarului, resulta ca i'a ,plillinlit suptalieitarea la : reipingerea actiunei pe Moth' ca imobilul iptatecat s'a
19 npcembrie si aceasta-,.formalitate, s"a indeplinit in vendtit in cursul -filiinentului si s'a cumparat de densul,,
sediufa ..'plintic6, cad din :contextul acestei. incheeri , fk ra Ca ,cine,:fa sa 'facä veo opunere si et. lucrarile
-reese ca cele constatate tntr'ensa -s'ail petrecut in se.! filitnentulul fiind. inchise prin distributia .activulut, un
dinta publica ; . .' — . . ' ..creditor- at falimentulul singur nii mat. p.ute.a.,.. itaca '
. CA .prin -urinare formalittea pretinsa de art, 516 Pr, aceasta venzare, ca in tot casul 'ipoteea este data fientrt
.civ fiind indeplinita,. clupa cum constata tribunalUI, . , garantarea .unei dataill 'anterioare fi nu 'poata'fi 'atiltpaotivul
este .nefondat , ;' .. ' -, . 'hit& pe basa art 122' Cod coin., 'calif fine datoria este
Pentru aceste motive, Cartea, reePinge, etc. , _ ' - reala $1 creditorul Pantazi de lan4 credinta.„; .. - .
."..- . . ' Considerand cä este necontestat. de pail calmobitul
cv R T .E E A. , p ii., , D I N. G AL.A. . T 1, s . ji ipo—tecat de faht lul Pantazi a. fost vet:Wilt in etirsul
. - - fahmentulul . de judecatorul -sindie s i . ea asta-.zt.fali.
.. . . , Audienia , . .de .1a ,18, Octorphrie 1903 mental lut Preslavschi este inchis pan distribufiunea,
.
pre*edentia-,D,.-1M .gragr. G, ECON0i111, Presedinte, ,- ' „ a. niivnild
Considerand 'ea hierartle unul faliment sunt oposabile
Antqn - ., ezunitt , . et G'-i e cu id . 32 ..,paraazt 'atat falitulut cat si . tuturor . creditorilor set;
. - Dedisintea 64 , ‘ . ,' -. Ca, as, t-fel thud, un creditor Onyx. 'nu.. mat ,.poate
. ataca actele formate in CUrsul falimentn1al, decl firma
Fallment. .- Lucifirile unulfallineut. — Daca stirtt o- Czuntu nu mat poate asta-zi ataca in militate crearita
posa bile falituluf si tutu ror creditorflor - sel. —Vinde,rea , idioteeira a lui Pantazi, intru cat imobilul U Lost vendut
unul. imobil al falituliiI, in euratil falitnentulul, de CA- e judele sindic si creel* tut Pantazi a fost primita .
- cine-va sa
tre sindic..---- Adjudecarea lul asuPra creditorulut ipo- drept pref in cursul falimentulul fara ca
tecar. ---Depunerea -. si primirea Creatifel , drept „ . .pret. .. --
NecOntestarea acelet creahle. —, Atacarea el In urtna de
conteste, aceasta creanta ; .
,Un singur creditor. — Daca p.oate sa o faca. —. Luarea' ' Cans'iderand . ea chiar dacii o -asemenea e cr anta --War
line inscriptif ipotecare asupra anui iambil at falitulill ., ma , putea aaca asta-zi, nu un sing& creditor . in In- .
inainte de sen tint a declarativi de filiment. -- D. aca este teresu
, l seri proprill ar avea d a o face,. ci
representanful creditorilor, sindicul, reptul valabila. — (Art. 722 s1723 din Codul comerciat).,
pento ca numal
, el'este chemat do lege a representa st sslygqd. aittereatil
J. Lucrarile ' unui faUnzerit sant . 0Pesabile' atat : tnta, ror creditorilor rata cu averea meseY Credalc ; .
falitului cat . .i . tutulor creditorilor sei, ' - ,, : Considera,nd in fine ca, in fond, se eons-tea, clin.
A_st-fel,' can Ur n ,irnob it' al fall tului a fost yen- - ' regiatrele pAratilor ,extraserie expert siaflate la dosarul
tribunalultif cum Si 'din 'actele‘depuse.. ,de ,Pantazi- la
dut ut .cursu.
.
1. faiiMen tutat, de stn. dicta faltmentu - acela§ -dosar .at tribunalului, ca M., PreslaVachi 'dawn
/fa, i adjuolecat asupra . creclitorului ipOte car a icei , : . swim de 20000 fel lac& din anul 1894, in iirtutei..acrui
crean ta a
'
fost
'
primita drept ' pre ' Ta fir
7-- ' -
Ca cine-pa
- . . tulnY de iotecafclin 2 an, prin care , se--stipula
. . o dobenda p Juli
de: 1D/ 0
pe Ince
acel.
. . a - 9 ca la. Noembrie , 1898; desit
conte'Ste 'acea creanfa, aceasta creanta namai poate 'bitorul a factirunimprumut . la Cr
, .
fl. atacuta in urma de un singur creditor in.:interesui . Eiueuye`vtl pentria',sunia de 20000
,
,sga propriu,. §t cel mult ar putea atacata de re- mobil, care impiutnut s'a .primit
A
Pantazi, insa ace,sta neachitAnduri -
prseptantul, creditorilor, de &ludic; Pentru ca num, al cente a zedat ringul 861 Creditului
el este e heinat' de a .representa ft salvgarda ' tnteresul ,sc . au - 1,) eratia . . , -iar entru p restul ee
tatictor ,, 'creditorilorr . . _ ,. . .,, .... fa . .. cu . averea- , inasei' , .. credalc. ' dm capttal
,
$i procente a luat 1
, . asupra a‘eluias . imubil„.dapa- .Cr
''''2":"'IPOteca luaia asapra .unui inWil al anul CO. "C,A ast --fel. flincl; . se dovedelte

792 C1IRIERUL JUDICIAR Noi 86 —.To1 .25 DeeeMbrie 1903 -
_
. ,.
era anterioara datei de 2 Iannaiie 1898. . epoca Incetarel judecAtoriile de ocol, nua putut sii devie cesionarul, a-
platilor lut Preslavschi, i In asemenea cas, dupe art., cestor camblI, ele Sind creante ale ceror drepturl sunt
723din C. corn;, ipoteca este valabila intru cat este litigioase
'nate inainte de sentinta deelorativa de faliment;, Mend in vedere prin sentinta apelata tribunalul
Ca de si apelanta firma pretinde ca .existenta datoriel- , admite incidentul i respinge, aetitinea intentata .de .1.
nu este stabilite, .cäcI veehea datorie de 20000 lel este 'L. Vipari, ea neavend calitate ; -
achitata prin Impruniu'tul dela Credit si reliquatul, de Avend in vedere c motivul apelulul Mcut de acesta
7000 lel nu se stabiteste cu nimic, mai ales ca, Pantazi e.ste ea ref] trib. -a admis incidentuI respins -itetiunea
rea presentat expertului registrul jurnal - si din chiar de declarare de falinient, Intra cat disposititinea art.
actele presentate , de ,densul resulta efi 'el a ineasat'de 1309 C. eiv. pe care se intemeiaza trib. ,nu 'I este 'aplila
Credit Sumo de 19600 lel, iar in cotnpt a trecut ea cabila, si,ce prin. urmare., curtea,reformand sentinla, se
incasatT nunial 18546 ley, insa aceasta pretentiune nu :declare In stare de faliment pe lacob ulem ,Grass';
este dovedita, pentru efi expertul care a cercetat re- Avend in vedere ;eft dupä dispositiunea art. 1809 C.
gistreie lul Pantazi, afirtna ca Ccontrolat toate registrele civil, judecatoril si suple,antiT, rnembriI ministerului
sale comerciale. de el registrul jurnal, iar in pnvinta public si avocaliI, nu ,se pot face, 'cesionarl de ( drepturi
diferentel de la suma incasata de la Credit, se .dove- litigioase, earl sunt de conipetinta eurtil de ape! In a
deste . din scrisoarea Bencel Generale din Braila cu caret eircomscriptitine 's1 exereita functiunele tor, sub
data - 24 Decembrie 1898, cä in comptul scrisurilor pedeapsa de nulitate, spese Si &tune interese ;
funciare obtinute din ittprutnut Pantazi a tneasat In Considerand- efi_pronuntand aceasta interdictiune, le-'
realitate 'numaT sunia de 19900 lel si dace se :sea& gitiitorul a Ovut vedere atat interesul justitiabililor
cheltuelile facute Cu acest Imprumut se . explica pentru cat si interesul Superior al, dettinitatel magistraturel pi
ce Pantazi a trecut in registrele sale ea incasati numai al aux.iliarilor el ; cä el nu a volt Ca avocatiI,scarl aft
18546 leI ; . , misinnea de a lumina pe judecatori, i prin urmare de
Ca dar actiunea Si apelul lui A. Czuntu & Co.. aunt ,a„coneura la aciministratinnea justitiet, se poata specula :
nefondate, Si ca atate urm.eaza a se respinge acordandu- asupra drepturilor litigioase ,,penclinte Inaintea inston.
se Jul Pantazi cheltuell de ju,decata conform art. 140 telor made sT exereita profesitinea, abuzand de expe-
§I, 140 Pr. ,eivila ; rienta; de influerga lor Si de cunastinta legilor, ;
Pentru aceste motive. Curtea, respinge ,apelul, etc.., , , Considerand ca prollif)itiunea stabilita'de art. 1309 C.
(as) E. G. Esonomu, Gh. Tanoviceattu, Fr. Papp, D. G eiv. nu este absolute ei relativa„ adica limitata la drep-
Tazlausnu, C. Nicalescti. tttrileactitinele . litigioaie . ' car! sunt de corn .
' ,curtil de ape! In circurnseriptia careia persoanele vizate
In acest articol ''sl'exereita functiunea Safi 'profesinnea
CURTEA DE APEL 13 .11CURESCI Sectia I . ler
.Audienta de la 7 Noembrie 1903
Considerand ca legea judecatoriilor de -pace din 1896 :
a Dermis Drin art. 123 ea acel care vor .11 functional In ,
Presedentia D-Int SC. POPESCO, Prim -Preedinte hula de d . - ol an! eel puin ' t , ca judecator sau ajut.or de '
L. Vitali ..014 Iacob ulern Gross pace , ea .gre fier y de curt/ sati tribunoje, sS posta exer-
JurnaL No. 8955 , cita profesmnea de aparatUr sait procurator pe Linga
Cesiune. — Dreptart Cesinne dreP- judeeatorlile de ocol, char dace nu ,ar fl , titrati; ,
ttiri litigioase. — Aparator pe Lange judecatorille de Ca legiuitorul a er.eiat pe aparetarll de pe langa,jude-
0001.-061ciii de advocat.— Ditca poate deveni cestphar citorille de °eel in scoPul ea el 55 faea Oficial de avocat
de drepturi Drepturile litigioase ce '1 stint Pe langa aceste inatante ;
interzise a cumpera. (Art. 123 din legea judee. de oeoale Considerand ca rrtotivele earl at determinat pe ledin
1896 ; art. 1309 din Codul civil). . giuitor de a interzice avoeatilor prin art 1309 cocl eiv.'
. -de a deveni cesionarl de drepturl litigioase in circorn-
Apcircitorii dupe lcinga ludeceitoriile de pace' scriptia curtil , de ape! .und'e 's1 exereite ,profesiunea, se
indeplinind pc langei acele judeceitorii oficiul de aplicii si aperfttorilor de,pe lenge judecelorlile de pace,
advoca(1, nu pot; in bazci art. 1309 din Codill cad i -exist a ace 1a1 ternere de speculatiune asupra dreP-
' . . . tnrilor litigioase,.de influenta. si de posibilitatea de precivil,
sci devinei cesioneiri de drepturt litigwase j udieio pentru interesele jusfitiabililor
earl sunt de conipetinfa judecatorielor pe Idngei Cfi existand idexititate de motive, dispositiunea art.
'earl . stint autorisa(i a profeSe,te. Pot insei deveni 1309 Cod eiv- '§I gOseste aplieatia si fate de tiparAtorit
de pe lenge juclecetoriile de ocol, ins6 limttata la circesionari
. de asemenea drepturt,cdnd acele dreP- comscriPtla In care el 's! exereita, profesiunea dupe legea
turf litigioase nn stint de oompetIn(a acelor Jude- din 1896; .
Considerand ea. din art 123 din legea care a creiat
- ..
,pe acepti -aparatorl' result eftel nu pot nicI °data pro-
S'a iscultat, apelantul I. L. Vipan In persoana si pe fesa Inaintea trib saS curtei de ape!, ci numaY inaintea
d-niT avocati Barozzi 4i Lapati din partea intimatulut' judecatoriilor .de pace si Inca, - nu inaintea bituror .
lacob §ulern Cross; judeciltoriilor, ei numat Inaintèa aceleia pe care Pre-
Curtea deliberand; siclentul trib. 'i-it deSellInEIVO in autorisarea ce'i acord.O. ;
AvêndIn vedere aPeluI deelarat de I. L. Visan 'prin COnsiderand ca din Inornentn1 ce aparatorul n'are
petitia inreg. la No. 12252/902,,in contra ,sentintel trib. .efidere ,de .1a lege de a exereita protesiunea de cat
Ilfov sectia de comercift-eu No. 1493, din 2 Octomb. 1903; inaintea judecatoriilor dc. ocol, numal acele drepturl
Avend in vedere sustinerile orale ale parillor, actele stint interzise de a, cumpara care aunt de
presentate si cele aflate in' dosarul cause! ; competinta judeeatoriel ,pe lenge care este autorisat s.
Mend - In vedere ca prin actiunea intentata, inaintea profeseze ;
telb. Ilfov sectia de camerae. pi inreg. , la ,No. 17541/903, Mend- In vedere ca, In fapt, este constatat, a ape-
L Visan, cere pe baza a done cambil In valoare de lantul I. L. Vipan exercite profesiunea de aparator pe
2470!e! ileilararea In stare de falitnent a hit', lacob ulem Lange jucleeat. de pace din Bucurestl, ea fost magistrat
Gross, comerciant de enrelarie ; netitrat §i In virtntea legei judecAtoriilor - de pace din.
Avend In vedere cil inaintea prime! instante intimatul 1896 ;
latob tilein Gross, ridice incidentul cS reclaniantul L CA a devenit cesionarul a done cambii, wag in alma
Viten exereltAnd Otafesiunea de o aparktor ',pe Linea de tel '470 ban! 50, iar the in suma de- 21)00 leT, ambele

CMIIIErIt71,0 ,TUDICIAII, o. 86.-4oI 25 DeCernbrie 1908 733
cambil emise de inhmatul Iancu Sulem Gross In ordinul
in! A. Weiss Cu scidenta la 7 Iulie 1900si
transmise Twin gir, dnpa scadenta, lull I. L. ,Visan de
care C. Welts, ca procurator fi mostenitor al defunct.
A. Weiss ;
CA in contra acestor cambil aunt intentate actiunl
In nulitatea lor ;
Considerand, In ceia ce priveste comb's In stunA de
lei 470 ban! 50, cä drepturile si actiunile deriiand
dintr'ensa, find de competinta judecitoriilor de ocoale
din Bucurest! nude apelarttul 'at exercita profesiunea
de apitrator, el nu a putut deveni cesionarul unor
asemenea dreptitrY litigioase, In virtutea articolelor de
lege mat sus aratate ; cä, dar e aceastA cambie trebue
inlaturatil ;
ConsiderAnd In ceia ce priveste cambia In suma de
lei 2000, cä drepturile.si actiunile derivend dintr'ensa
find de competinta trib. In feta c§ruia, apelantul nu
poate o data flera ca apArktor, el a putut sA
cumpere drepturile litigioase i sA dobandeasca ast-fel
calitatea de creditor In base acestel cambil ;
CA clar,sst-fel fund, incidentul ridicat inaint,es prime!
instante de catre intimat, urineriza a fl respins si a se
eerceta In fond cererea de declarare In faliment, precum
si apelul fAcut de 1. L. yisan ;
Pentru smite motive, admite In principiii apelul
Scut de I. L. Visan, etc.
(Ss) Sc. Popescu, V. Pretorian, Oscar N. Niculescu.
p. grefier (s) G. M. Dumitrescu.
Opiniune
Subsehmatul, adoptand In toful motivele pe care se
fondeazA sentinta apelata'; si
ConsiderAnd cA, odatti ce se rectinoaste cä In expresiunea
generic§ savocatls coprinsa In art. '1309 Cod
intra si ap§ratoril crest! de art. 123 din legea judecittoriilor
de pace din 1896, apoi acel art. 1309 Cod ,civ.,
trebue aplicat in Intregimes prin urmare, trebue
interzis apar§torilor ca Si avocatilor, dreptul de a deveni
proprietarl de drepturi litigioase in tot cuprinsul
de jurisdictiune al curtii de apel de sere densii depind
ca exercitiii al ,profesiunel lor ;
ConsiderAndi adever, a a face deosebire intre
acestl profesionistt si a zice cit aparatoril nu ati dreptul
a cumpAra mime! drepturi litigioase care ar fi de
competinta judecatoriilor de pace, dar pot deveni proprietaril
unor asernenea drepturr cart at fl de competinta
trib. Bah': curtiV ,In jurisdictiunes c§reia cede
Judecatoriele respective este a creia tar nu a aplica
legea care a pronuntat prin art. 1309 C. civ., pentru
ce! ce att profesiunea de a apAra clrepturile altora, o
incapacitate limitata la circurnscriptiunea cute!; jar
nu la circtimscriptiunea In care ("Ansii ati dreptul d'asi
exercita profesiunea
CA age find, flu e;te loc de a se distinge intre cambine
al' cAror proprietaroa devenit I. L. Visan,Isi cata sit
se recunossca a el, find aparator nu putea cumpAra
drenturT litigioase ;
Fentru aceste motive surd de parere a se respinge
apelal fitcizt de I. 1 0. Vin In contra sentintel trib.
Ilfov sectia comercialA cu No, 14193/903.
(s), C. G. Damboviceanu.
TRIBUNALULCOMER.CIAL ILFOV
Auchenta de la 2 . Octombrie 1903
Preledentia D-iu! C. RADULESCU, Judectitor stadia delegat
L L. Vi§an cu lacob ,Sulent Gross
Sentints No. 1493
Faliment. Actiune in fahment. Cerere de co-
. nex are.—Nea dmisibili t ate.
Cesnine.—Cesiune de clrepturi litigioase--Advocat.--
Aparatbr pe Lang§ judeetitoriile de ,oCoale. Dabii UP
aseinenea ap§rator poate deveni cesionar de drepturi
litigioase. — Gamble. — Cesiunea unel cambil dare un
asemenea aparator2—Daca este valabila.---Daca densul
poste cete declararea in stare de faliment a subscriitorulal
cambiel -- (Art. 1309 Cod civil ; art. 1 din legea
din 1864 pentru constituirea corpului de advocati;
art. 123 din legea judec. de pace 'din 1896).
I. Acfzunea in fahment find prin natura et
urgentei, nu poate fi conexatei cu o alta actiune
fixatei a se judeca mat id rzia. .
2. Aparatoril dupei lcingei jucleccitoriile de pace,
incleplinind pe langa acele judeceitoril oficiul de
aclvocafi, sunt considerafi ca advocafi, si in consecinfei,
in baza art. 1309 din Codul civil, nu
pot sa devina
.
eesionarr de drepture
.
litzgioase.
Prill e.xpresiunile edrepturi litigioase» se infelege
riu numel obiectul drepturilor de on ce
naturci ar fl ele ci si exercitial actitmilor.
Ast -fei, un apcireitor de pe lngd judecdtoriile
de ocoale care ar 11 devenit, prin cesium, posesorul
unor cambii, nu poate cere dedararea
In. stare de faliment a subscriitorului acelor cambil
pentrit neplata tor la scadentei, intrU cat ce-siunea
find isbitei de nulitate, calitatea de creditora
cesionarului dispare.
D-1 advocat Barotii, din partea intimatulul, sustine
c§ s'a mal facut o ,actiune in plata can/biller cu care
se servil reclamantul de azY, care este pendinte la 20
Octombrie i cere conexarea acestei ticttuni cu acea
actiune.
D-1 advocat Chiriac rgspunde ca nu poate fl cortecseta
o actitine de faliment cu o actiune In dame si
cere respingerea incidentulut.
Tribunalul,
Asupra incidentulul 'idlest de defendor;
lAvend In vedere ca Intru cat actiunea in faliment
prin nature el-este urgentA t ea nu poate fi conexata si
dee! incidental ridicat devine nefondat 5 cata sA fie
respins;
liespinge incidental de conexare.
D-1 advocat I3arotzi arata ca conform art. 1309 C.
civ. d-1 Visan ca advocat nu poate cumpara o creantA
ale cbror dreptur! stint litigioase i cere respingerea
actiunel.
D-1 advocat Chiriac r6spunde ca art. 1309 nu vizeazA
de cat pe avocati fi acest articol creaiti o Incapacitate
asa CA nu poate fi IntinsA prin analoghie si
cum d-1 Vi .sin nu este avocet ci aparator cere respinferea
incidentulul, acest text de lege ne referindu-se
Tribunalul,
Avend In vedere incidental ridicat de defendor pe
base art. 1309 C. civ. care linde la respingerea aciu
nel de declarare In stare de faliment intentatA de c§tre
reclardant;
Avend in vedere ca reclarnantui I. L. Visan intenta
actiunea de feta ca creditor cesionar a dou6 carnbi! exigibile
la 1 tulle 1900, in suma de 2470 tel 50 ban!
trase de defendor si care it'll fost cesionate prin gir de
cittre C. Veiss ca procurator si naostenitor al' def. A
Veiss ; ,
ConsiderAnd cä numitul reclarnant exerciteazit profesiunea
de aparator pa langa judecatoriile de ocoale
din BacurestY, dup4 cum recunoaste singur asta-zi In
instantA, en fost magistrat netitrat si ,
In virtgtea drep-

'134 .CtIlliElltYL , JUDICIAR, 'No. N.,: .101 25
-,..................w.................................—.....-. ...........— ..........................................
,
, . , . . . ,. . .. .., ., . ., ,
turilur 'coriferite de art. 123 din legea organica a Jude- ! unei interpretarl, contrarie carer ar - conduce, pe de, o '
.,eiltoriitor de, pace din anal 1896; '. - . - pane la denaturarea,Scopulu1 de ; inalta -41Orala,v,orcline
. Considerand ea :art. 1309 C my. ..prOhiba sub . pe- publica care a CAlArtzit tie, .leglaitor`,,in,,edietarea.disdeapsa
-. cle militate,. spese stdaiine interpse pe judeca- positiunilor art. 1399 C. civ. :lar pe de alta ar .abanicloua
: torl in genere, pe mehibril Miniaterulni 'public si. pe ,spectilatiu .net si cupiditAtel apayatorilcir..interese,te pri-,
-avocet:I' de a Se face. 'cesionarl de drepturi litigioaie vate ale justitiabililor inaintea :judecAtoriilar de-,,pace
mire- mint de competenta Cartel de apel , In a cattle:, pentrii.a.,caror protectie, si ;inl,esnire pie:tali a .fost,Creat
Circuniscriptiune isl exercita funetinnea lor, cum este in de legiaitor.,acest carp.; . . -- , ,. ' -- .,
'.8 11eia, in circumscriptiunea Curie apelative din Bu- CA ast-fel find tntru. cat 9rec1aniantri1,I.„,L..,-Visan,
,curestl';. . . ' aparator exeicita actiunea de fata in ,calitatp, de creditor
AVend in vedere ea intentionea si spiritul care a Cesionar al ,defenclorutuf pe. base a. 2, . carribil„ care .',1
calauzit pe legiuitoriin edictarea acestel diSpositinni stint cesionate r dar aceasta , cesinne fiind.iabila,de nu-
, prohibitive, _este de o moralitate si ordine publi,ca ge- litate conform art 1309 C eiv.;:calitittpa_sa, do creditor
neraltiliascuta din temerea ce a avut'o; :ca nu cumva at clefendorului dispare si,densiir nu poale in conSecialA
perscranele .inteensa mentionate sA. profite de posi- sa exereite actignea de 'deglarare: in slarede faliment
tiunea," sppcialitatea Si influenta for, ca prim diferite a defendorulut,'Intru eat , conform art. 697C. coin nu
rnijtoaee Si In seop de speculatiuoe sa devie cesionarl poate ft .investit, Cu calitatea de creditor,„cOniercial,
de ..drepturl, 'Illigioase; 'stirbincl ast-fel pe de ,c) parte, urmand deici a I se respinge aepunea ca ne avend. -Ca- .
,prestigiul'.0,fieitiluf , ce presteaza justitiel . pun cupirli- 'Male SA o exereite . ' . '.. . , ' -., .."
tate, me' . pe de altri sfi preluditieze interesele private Pentgn aceste incitiVe ' redactate de d-1 juilecAtOr sinale
jastitiribililo'rprin speculatiune . .- , clic . C,,Badulescu, Tribunalul, reSpinge actiunea triten-
Ca prin expresiunile odrepturl litigioase* urmeaza . a lath de I. L_Visan :prin petitia inregistrata la No, 17,414903
se intelege nu, nurnal objectut drepturilor de orIce- na- in contra Jul Jacob _rilern Gross.ca ne ,avend c,alitatp.
'tuft' , , at . fl:ele .. ci , si esercitiul actiunilor ; . ,
(ss) C. Radulescu 6. : , SlAtinianu
- ..-: - .-:' --
. Considerand insa ca reclamantul pretinde ca find , ' , - . . .
..aparator.iar nu avocet, inscris hi tabloul special al *--teigizev,.---.. , . " ,
Baronial avocatilot judetulul Ilfov, unde isl .exereita - . - , - .,-.,; . „.
profesiunea, na poate'fi isbit de incapacitatea :preve- ' :. TRIBUNALUL A JUDETU,LUI .
. ITL ,,,SLA
4ntii de textril art 1309 C. .ciV fara a se viola principiial , , - Audienta' de la 23, 'Mille 1903
-nulitAt
Ave
nd in ' vedere eh de . Sicitatul . articol prevecle - o
, Pres.dentia ,-, .... , D-lal ,, 4. . . ' A:
, .-.
it
'', ii ti tel A N
'
Blembra
. . -.. - .
dispositiune prohitiva, isbin -d de nulitate anurop acteSi ,: ' Hie gt,avreku 04 Ba n cc t .Agri eola- tt.eursala Giurgiu. ' .
ale anor. persoane limitativ enuntate intr'ensul. ca de .Seatirqa- lir, . ., ., , .'"' ,. . - , .
al nulitatile 'stint de I:trent _strict .si nu se poate intinite - - p r ivit egiti,_._ Cria- fes lor.......paed-n-urhal legea le crer
SAO (Tea Pe cale de interpretare., totusI remane a se iaia sati se pot crea liprin- ..conYentiile, POrtilor.-Prir
vedea tiaca -slinpla .denundre d e
ap6rgtoi poate cons- vilegiul prevedut de .art, ,1730--01; 11 :din,. Coddi , civil., -7tor
'Mill profesionistI in fapt Si in sati , drept clack o /imunitate prin cnveatul in favoarea de cavocalb: aces- In profital cui este creat.--,-. (Art..1122,si .1730 din Co..
dul civil).. . . , - - , ,. ' --
Prevlut de art. .1309 C. civ., urmeaza a'se intelegesi
'Cuprinde in, present si in special pentrudiSposiliunile
Privilegiile nu Pot resulta din conVentiile partilor ci
WI ai leaPa'poate seile creeze. ' . - - ' : ''-- - ' -
acestul text . ., si aces de Aparatorl -
' .
- n1 ' -
- ' Avend in vedere ca In fapt profesiunea de Ast -fel, privilegild preve'clut' de art. 1730. - aliniatul ill
- aArator n
nu' difpra intru nil:die de ac'ea -de- avocat in 'ceea ce din ' Coda civil, nu eres ta -de Ca t' in profitur venzatorului '
priveste oficiul . ce densil presteaza justitiel,si justitia
de serninfe si a celor can i -directamente' au contribuit let '
-
,bililor,; . , ..
, realiscirea recoltei; cu. alte cuvinte aceSt :privitegiii,- ast-fel
Ca carpal aparatorilot recrutat di n` -
cum l'a 'prevedut legea, -nu resulta de cat din faptul mun.
fostii judecatorl
cei. si dar nu' poate sá existe .§i in favoarea, acelora earl
tittitrati si fostil grefierl al tribunalelor si curtilor din
tara este creat de legiuitorul din 1896 prin art. 123, din ,atI avansat fonduri agricurtorilor pentru eplocttar ea ,foni.
legee, judeefiterielor comun ale §i de eeenie, toonal In ., dalui agricol ,caci aceaSta ar insemna ca-privilegiile pot
reittita- . i . din conventjuni. '
scopul
ille .teni -e
de a face 'oficial de avotatura pe langa aceste , „
;
- I-
,.. . , - . . . ' fribunalul, . , , .
CA in drept denarpirea de aparatot tirmeaza chiar Averid - in vedere actiliPea princiPala.- cult si,' srip,11,7'
a 41 privita ca sinonirna ca aceia. de avocet eel patio mental .de actione, ambele intentate ,de lite : Stavrescu,
In ceea cc _ ,, priveste . . , oticiul la care este chemat sä iPs- in contra Bancel Agricole prim petitiunile tegistrate la
Pundti;' cat Si ca conditiuril de ord -ine moral i cape- No. 14538 si 20638 din i902,; , .. , .
cfi411 legate ce de 0 potrivA sä cer a fi indel3finite ; , Avend invedere eA , prin actainea prineipala lite Sta-
- -CA : cletimiiirea 'aceasta a fost data de tegiuitorul care vreseu, cere ca Banca , Agricola. sa, fie .cOndamriattt ,.a'l
a creat corpul apfirfitoriler, na Pentru a crea in fapt,
.,, -, ,
r de 55950Iel. Valciarea a juinetate:din recolta
, diferente de often, cirnotivat de textul art. 1 din legea ' plati de' °Tau sumaa anithil 1900 depe inosiile Strainta Cle ,j(j's -
. constituirel corpului de avocall din 1864, care pe de o , . ,-7
. - - - . Tri si trradiStea, proprietatea: hit Grard„rstp,a,..nti; i:ar. '
parte
pritt.:,.aa, ..p,ii:=
legiferand profesrunea de avocet pe langa b n,.. , ,
mile, Curti mentul de actiune core ea-Banta:8a -fie condamnata a I
. Si 'Curtea de easatie, nu ,prevede judecato- ., - . .
riele ' depace,', neiiiflinta te Inca ta acea dpoeg, jar pe , plati suma de 49000 le.r care reptesint ,A., chpItuelite, , f4....
de alta Cere .Pentru .exercititil acestei profesioni, o di.- cute de densul pentru , exploatarea 'haslet 15.tramba de
" plaina ..de s.tudiul dreptului . de la o facultate de drept jos, pe anul 1902,. plus. leir:20(100' ,datiop,ia erese ;
roman str§infi, pe . cand legea judeefitoriilor de Averid in vederp 06...Die "..*:tayrescu slistine ca,,.13anca
pace din 1896, ereazA si recruteaza pe aparatorl dm'
' fastil. jOecatori si grefierl . de Tribunale'.s.i CUrli GliS-
t
academic
Agricoll de comventa Cu Gr. Ern. Gradisteanu, sr in'frauda. -
.. . . drepturilor. sale , ar fi Insrainat , , . _ , recolta mosiilor Stramba
pensAndii-I de condttiuneaposeclarei IILIUT tItill de jos si Gradistea a azialril1900, recoltA.asupra caruia .
dEir lelimiteaza. oficiul de avocatara ce indeplinese -
densul avea tin- indait .1drePt; deepf deproprieta.te in virnunial
pe 1,fillgo .jtulecAtotitie de ocoale , sub d6atunirea
tuba conventiune) din 12 Noeihbrie, 1898; intervenit ," ,
-CA: aceasiO tngica.. 0' interptetare eSte Siagura .care '. intre dnsul si.' Gr.,. '-Em. GradAsteahu, drept de privilegiu.
fTeblie adnilit resaltA dill thiatinwesibilitatea a dmiterela ' resultAnd din --art. 7'1730 'Cod eit; - ' al. ,rl'Si . ' L734, cie °are

.ILIDICIAR NO. 25, DeceMbrie ,1` 7g.,5
. , . ,
.
ee tice, densuLaceasta recolta. este resultatul muncei si cum se constata ,din eomptul curent eflat la closer) ;
eapitalulat dePus de el ; . , dee'', nu mai poate safie , vorba de , int elegere, intervefilta
Avend in vedere _sustinerile orale, conclusille sense k intre liana si Gradisteanu. scop de a frusta pe Staaeteie
presentate de parti, , din care resulta ca; la 190U, vrescu, clan d.ensul pretinde, tot din acest interogatpriu
Gr. Em. Graclisteanu carula, un compt curent de i00000 al Bancei si din copia dupa. -comptul ciirent se ma! conslei
'1 fusese deschie de catre Banca Agricola, a "dePus in tata ea pretul resultat din venzarea acestor gran& a
gaga'', la 'aceasta Banca' 'pentro garantarea sus zisului fost, varsat direct "Bancei de care Becher In -ontul dacompt,
Intreaga recolta de grail si parurnb de pe mo; tonI ltd Gr. Ern. G'rO.disteanu, remanend -Gradisteanu Inca
sine Strarnbade Jos i Gradistea.(actul A); ca, posterior debtor al Bancet pentiu auma de "7980 bani 40 ; -
a.cestei , constituiri de gagia, Banca Agricola, mforrnata Avend in iredere prin suplimentut. de actiune, Staca
parte din graul ce i se constituise gagia, fusese trans- , vrescu cere sa i se restitue suma de lel ..1250u ; valoarea
pottat la un . oarell care Criatodulo din Giurgiu, face la a zoo() chile grail de semanta, ce s'a dat de cdtre -Benca
ti Septembrie 1900; pOprireIn.. niainile acestwa pentru lui Gradisteanu, din recolta anuiui 1900, preetim -si sumo:
orP te avere, haul sati..producte ce le ar avea tranese de' , de lei ....6500 care represinta valoarea clieltuehlor facnte
pe 'mosie strarnba. de 'jos si prin .aceiasiordoiianta pre- de densul pentru exploata.rea rnoiei Stramba de jos ;
sidentiala reuSeste. , sa, puna sub,. custodie intreaga pro- A.vend in ved.ere ea, spre a putea, .reclarua .suma ,de
ductiune arnanetaia el, numiodu-se custode peniru graul 12500 lei,. Stavrescu ar trebui sa face dovada ea sudin
.G1urgiu, aflat in inagaziile d-lui Cristodulo d-1 Alex. .pra recoltei din 1900 Consul avea un drept de ProPrie-
Scum, .iar pentrU eel din eomuna Stramba de jos, pri- tate ;. ori aceasta dovada clensul nu o face, ci in contra,
marul aceiel comuni (ordonanta cu No. bolo/9u0, actu113); atat hotarirea tribun.alului Vlasca cat si decisiunea., Cur-
Avend in vedere ca Cu ocasiunekjudecare validarel tei de sapel (actele 1 J) nu f.ac de cat sa...eonstate ,
acestei popriri tribunalul Vlasca, s'a SUStillat de ca proprietartil recoltei din anui 190 fiind Gradisteanu,
catre Stavreseu ea, reti aceasta poprire a fost In- In cousecinta valideaza poprirea ;
fiintata - a8upra recoltel Jul .Gr. Em. Gradisteanu, de pe In ceea ce priveste eel 66500 lci, cheltuell de exploa-
MO§ia Stramba de jos si Gradistea, in profitul 13ance1 tare faeute de d.ensul pen.tru obtinerea reeolte.i din i9Oi.;
intru cat densul, Ilie Stavrescu, avea drept la , Avend In vedere ca, pentru plata acester surne, Ste.; .
jurnetate din aceasta recolta, In basa conventiunel de to- vrescu pretin.de c& eat pria conventiunea intervenita
varasie intervenita . "titre densui i Gradisteanu (corrven- intre -densul i Gradisteanu, (actui H) cat .si hataririle .
tiunea. din- 12 ,Noerribrie 1900, .actul H). Tribunalul in- mentionate (actele I si care constataa ea convert-,
terpretand Insa aceasta conventiune, - hotaraste ca ea nu tiunea este in curs de executare, i se recunoaste prieste
un contract de 'soeietate, cum pretindea bta.vresca, viiegiut art. A760 i 1734 din -Codul asapra re-
. ci un _contract .de locatiune,, de servicit Stavrescu ne, coltel- arosiel Stramba de jos pe anul 1901.;
find de cat un administrator salariat cu o sine -fix a Avend In vedere 'ca din coprinSui hotarfriler despre,
partieipatiun.e la beneficia ; co, ast4e1 find, densul nu care,- aux vomit mai sus (actele 1 $i .J) au , resulta vre'
poate avea nici un drept de coproprietate asupra re- an drept de privilegiil In prfituI liii Sta.vrescu, ma!
code) moie1 tramba ;, In coosecinta valideaza poprirea malt Inca in hotarirea tribunalulvi .Vlasca se citeste urrespinge
contestatia lul StaVrescu, (hotarirea trib. matorul considerant: gAven.d In vedere ea/dim& Ilie Sta-
Vlasca is■o. 338/900, actul 1); vrescu prin. conventiunea din 12 Noenibrie 1898,' ae 'o-
Avend In vedere, ea In contra acestel hotarlri faxen- bliga a depune banii necesari pentru exploatarea inoieT
du-se de .catre Stavrescu .atat apel cat si recurs, si aceasta nu insearuna .'ca, este societar cu Gradisteami,
bele' respingandu-se, Se hotaraste In mad definitiv i osebit de faptui ea nu a deptis suma de prin .ur-.
irevocabil de "catre Inalta Curte de casatie Ca singurul mare aceasta hotarire nu constata ,de fel ca conventiu- ,
proprieter al, recoltel de pe mosio Stramba de jos e Gr. nea era in curs de executare cel putin in privinta aces-
Em. Gradisteanu, (Uurtee de ape! decism No., 491901:.; WI punct, depunerea.. banilor -pentru exploatarea
Curtea de casatie decisia NO. 421902, .actele J A K) ; care zice, atavresou, da nastere pentru deasul la privi-
Avend In vedere ea ,StavreSeu, .facend contestatio in legiul art. 1730. al. II i 1734 din Coda! civil.
. contra ordOnantel- presedentiale, , , care autorizase segues- - Trecand actun la ,exaininarea conventiunel intervenita -
.trirea recoltel (ordonanta No.. .58101900 1 actul B) i intre Gradisteann i Stayrescu (aetul H) constatam ed, -
aceasta fiinduz.1 respinsa (hotorlrea tribunalulni Vlasca in adever, prin aceasta conventiurie Stavrescii se obliga
No.36-81900,'actut -L) a facut si apel i Curtea, refor- sa, dePuna banil ;necesari pentru exploattirea mosieT
mand hotarirea tribunalidulordOna. ridiearee secinestru- otramba de jos, stipuland In aceias timp peritrt toate
lui Infittitat de Ban& Agricola asupra -recoltel nioiei sumeie depuse i a dobluda. de 100 1 0
Stramba de .jes (de,cisia curtel No 781902, actul L), Avend insa In vedere ca chiar dace ar ft dovedit ca
Mend In Vecierelasa ea desfiintand seguestrul, Curtea Sta.vreacu ar fi 'numeral Jul Gradistearm bani pentro
de ape! . cOnStata, dupa -chiar marturisirea luT Stavrescu exploatarea rrio$ieT, asa precum fusese convenit pria
(considerantul final,' al decisiunel t.u4eI .No. 78, actul conventiunear din 12 Noembrie 1898, totusi densul War
L), ca aceaata meaura devenise inuta& la 1902, Antru, putea sa invoace cu succes privilegiul prevezut de -art:
cat de fapt acest ,se.questru fusese ridicat cu'rnult 'mal 1730 at, Ii Cod civil cad i acest privilegiti nu exista de
'nahite
l de oare ce Gradisteanu Instramase recolta. se- cat In profitu1 venzatorului de serninte, si a'.celer. earl
guestrata, clupa ce prealabil achitase Banca ; directaxnente ad ,Contribuit la realisarea recoltel, .. nu re-
Averid _ ,decl In vedere ca, din chiar aceasta recurioas, sulta din elle cuvirite de cat din .ffiptul mance!, adini
tere. a lut.Stavreseu, coroborata cu respunsurile :Banco Vend ca privilegnil art. 17du al. tt exista In .profittil
la inter.ogator si Cu copia dupa comptul curent atasata , Stavrescit am fl nevoiti sä adrnitem, consecinta logica /
la dosar, resulta Ca Initrainarea recoltel amanetate n'a , ca a.cest priviiegid exista pentru -tot! aceea ,tare
lost 'facuta Lie catre Banat Agricola, ei de catre Gra- seaza fondurl agrmultorilor pentru exploatarea fonduluf
disteanu prin ,Bancit,(pezuru aceasta operatiune de ' agricol, cu alte cuvinte ca, privilegiile pot resulta,. fi
10040:101 Banat a 9i Incasat Un comision de 1 610 diva' ,din convention' eaod §tiut este a Imolai legea poets

.
.
.
,
. .
. . . elltitlitiL .3t3itkidArt, No. A6.—ioi 2.t beeerntrie 1001 \- -
,
s6; fq -e'reeze ; iar rriel de eurn 'partite prin conventiunea rendassan pe un prop' rietar si :Se dovedeStO' ea" banii
, ior (.ir.t., '.722 k...od civil) ea .exeepta ,privilegint credit°. iipprala tail au - lot intrebilintall la cultnra inosiel.
rului gagist, Siligurul privilegia , conventional ; '
Aoest creditor ste el, privilegiat pentru . suma
t A.vend In ,vedere , ea' ehiar dad -ar fi, stabilit,- el, pen- .
tru plata. acestel ' sume de 36500 leI, Stavreseu avea ar Impriimutata? Curtea de casa .(ie Irdspunde. afirsupra„
recoltei anului 1901, a nuniei \ Str4onba de jOs, - math (2). Tribunalu.1 de ViaSea contesta 'Ira a-
privilegiul art. 173u. al. ii God civil, totusi acest 'pri - ceast' a so 1 u r, le si ' eu .. rept 'a euvint . , cad - can d legea
.
, vilegid nu ar mat putea sä,'1 invoace asta-z1 .cand re- 'deelard i privileglate suniele., datar te , pentru. chel,
in .stapanirea tut Graditeanu, cad!
tuiala recoltel anulul curent, ea Intelege a garanta
, culta nu ma' ,e,
stiut . este Ca ',privilegiile ' inobiliare, nu aunt - investite i '
Cu ' dreptul „de suita, ea aceste privilegil dispar o data , numal Pe rhuncitoril earl ail "nat parte - diredta
Cu disparitiunea dia. patrimoniul debitorului a banulut la aratura, semariatura, stringerea' reeoltel,', etc.,
mobil, asapra caruia se exercIta ; Ca In tot 'easut ,n11,- jar nu si pe aCel earl en ' ,banil lor, au" contribnit
mal ar fi acorn, mornentol -sa se critice plata facuta Ban- la cultivarea niosiel ( 3).
eel, ikgrieole de' catre Graditeanu, cad Banca n'a oh-
"tinut de la Gradisteanu de 'eat eeea .ce i sa datora,
- Privilegiile Sant, in adever, ca oil de garantie,
remarierid . densul Inca debitor al Bancel pentru o suina de drept strict, si nu pot fi create prin interprede-
74ot) lel, ea asa fiitid cererea WI 'Wee Stavreseu ur - tare, ci nunaal 'pill.' lege r (4).. Sointia tfibunalului
mieaza, sa, fie resp,inea ; . . . `. de Vlasca este dee) ,juridica si preferabila adelel
.Pentru aceste motive, redactate de ct.1 supleant . V: admis4 de cukea stip
rema . I ,
Moldoveanu, tribnnalul respinge, etc, . - , ....,,,,,, . , ..
D. Alestandresco . .
(st) I. A. .Florian, V. Moldoveantv ' '
Observatle..---- Art. 1202
. din Coda!' frarice ., (R) Cp. Cas„ rom. (10 Noir. - 1898)i'afriei.ul Judeicsr din 1
1898, No. 42 qi Bulet. s-a .1, 1898, p. 1273X .
' ceeferap .sub , forma Unei restriqo adusa privele- (8) Martou -Privil. et, itypoth , 11' 441. Thiry IV 402*
. ' - ginlui . locatorulut, un,' drept do preeadere. vincld-. Laurent, XX1X, 449. '
,
or,u1-iii. de seminte, crediterului pentru cheltuiala . (4) Vecli asupra acestuf.prinepia necontestabil gi admis de
doctrina gi jurisprtide. n.ta., Martoil; op. cit., 11, 298 lirm.._ Ball- '
. recoltel, si furnisorulal de instrurnente agricdle dry et Loynes, Przyst: et hypoth. . , i., 306. Guinouard Ideru
, codul : nostril, reprodueend art. 20 din lege& 1, 150. Laurent, XXIX, 306. T. flue, XIII, 17. ', planiel, ii '
ipotecara belgiana, . a facut din/ aces , drept d e 2544 (ed. a 2 - a), P. Pont, Privil. et hypoth., I, 24. Aubry
. , , et Rau III § 258 . 200 (ed . a 5-0. Va e '
preferiiita „lin privilegin deosebit, Art. 1780; §, 2 - h, oth , N ' .1.2 'is ' 14. Cis. " fr. .D_ D. P. 5/ 2. 1. 1e 197. S
" ° / Pit
ir4", 52% el!.
dee,laili In ,ade,ver, privilegia,te 'sumele datorite 6'1 ,;. P. P.89.-1. 427. Sirey, 9U. 1, 75. -- In 'basa adestut
, pentru' senurite sad 'pentru cheltuiala recolteI a- 'PrinciPhi, b.. de PrahOva a Cl ods cu drept cuvent --, (vecII
Tri
Curierul Judiciar din "anul curent, No: 72), . ea privilegiut
.nulul curent asnpra pretulul. acestel reedlte, §1 - ' conferit de art. 1729, § 2 C. civ. in privinta creanfelor re-
. .11 .nale ' ' ,4clatorite , . '
pentru instrunleute de exploa- lative la eheitudite de innsorfnantare, ,nu se poate intinde §i.,
. §i. Ie.: . '1a creanta ce , viduva are contra rilogtenirel solului s611,pentFe,
asuPra. pre tulni acestor..instruente rn , tru abitatiune §i vestimente in dirs.,u1 anutul .de dOlia (art.
paitorul. nostru, ea si acel- belgiap, deelara ca a- 127), aceasta - Creanfa .nefiind privrtoare la o cheltinalit de
ceste,Privilegil p rimeazh ehiar , privilegiui cc pro-, inmormantare. Vezt in acelaqi seas: . Baadrret LoYnes op.
prietarul ' are pentrti. plata arenclei motiei (art.
cit., 1, 321. Gas. fr. D. P..97. 1. 280. Sirey, 97. 1. 430:
,
'
1 ,730, '§ 2 §i ,1734). , , .. . ' .. L, ' Uruitind a---set---ncheid socoteli I e' CU' ()caste; finitujual-"de-72-n-
Privilegiul Vend'etorului sernintelor si a tuturor ragala siatailar Pe abonala nofirt remain ,in restanta ei;
plata ,abonarnentel or, sa bine-vow:sea
acelpr cart an,.arat,. , sama'nat si an strans recolta .
a acluta sumele da-
3 . tortte cdt mai neintdrziat, direct mitre d-I Godreaga, la adnu
este , dupa cum , dice MartOu (II, 440, :- p. 120) i ministrittia ziarului in Bucurefti, 'strada' ARTaN 'il
de cat o 'ilista rdespagubire a '..folosul01 ce el 'au' , sad . 'la tippgrafta zitzrului, str. CAROL 19, prin ma n °. apt
ad.us nlas,e1 creditorilor prin prOdueerea .recoltei, sad timbre poi tale, saa la Preseatare, nuntai in mdintle
vechilor noftri incasatori autonzati' :
care ' rasa el dar fi avut fiinta. Cat pentru yin=
Manote Heriteseu,
pentru- Bucurefti 0 I. fliveanu pgntra provincie, de la
c),6toril ' .§i bhiar reparatoril instrumentelOr de a- can bor primi in schimb , chaante din tegistrul , ca
gricultura, Creanta !or inerita i ea f), favoare Ma, tca , pi evezute ca ftampita ziarului nostril. ,
Tab la de materli co vu altars, Oil so
Pentra -ca; fara aceSte instruinente, arendasul n'ar' Ma 'dllilltribid
de 'cat names Color co ' se oar , said la corset
fi ,prodUs himic §i , creditprii I'M n'ar fi avtit niel '
nil. g4iti. , .,, . , Cu- plata.
, .. .
CADOilL sa
eel mai bun ce se 'pate ofeii magistrafilor
Care stint creantele garantate prin aces i ' pri--
, il avocaidor , cart aunt la Inceputul camer al
vitegtu, ., .. a carur . terneid 11 gasim in urmatoarea ,' _ - . ' ,i care le-ar face raultit p....iNcere gi mare i a.
r - datorire este . Tratatul de Drept.cied,.. de,,, (1,1 protesor A As
regUla : . cc Floc frUCtUllin nOuline coutinetur quod ' texancireseo, .(8 volume aparute cu cel cel in limns franca();
iustie' stirriPtibus' decluctis superesin ,'(1)? Textul Dreptul Gtivit Rionecn, -de d-i profesor G. ivacu,(3voi. apindox
, ' - , , G'odicele de fedinia, (cuprinde toate colectiunile de legs
respi,inde ,. Acele 'ale 'vincletorilor, de seminte, ale 1008) de d-1 1. .Ph., Gheiu, . fost pregedinie de tribunal, aid la
lueratorilOr, earl ad vindut, reparat sail Imbtina- director in Ministerui de Justitie ; gi Coital General at itentdisa
(01Prinde colecpuni de Lep pana ril 19o8) de d-t C. Haniaogils,
IiiVIC-illstriimentele de. agricaltura. , ' ' ' Prim-procuror la Trib. Ilfov.
Iata, Illsa, tin creditor care imprumuta pe lima- uomandele se vor temite pe 'adieu d-iii1 CODIMANII, pro.
pectoral Var111,111, Guriero/ Juclicia.r Iii SueOrvitly airs le vs
. (1 4_ 1; Cod.. Pa frztctibus ei litium expensis, 7, 51, .- espedis contra! , yaloare sat ismbura, '
,
-,
- fn. Zisteilni CITR-IRRITL ILIDICIAR. Str.' Coral 11 Bnciirestio-FroPrietar ha IS C474641111. —a 4287