Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Aproximativ 70% din locuitorii judeţului Giurgiu locuiesc în mediul rural. Acest lucru
înseamnă în primul rând un nivel scăzut de trai, acces redus la servicii medicale şi
învăţământ de calitate, creşterea riscului de deprofesionalizare şi ocupare în
agricultură. Este important să privim îmbătrânirea populaţiei atât în dimensiunea ei
statică cât şi în cea dinamică. Procentul mare al populaţiei de peste 40 de ani (deci
cu şanse de reproducere reduse) devine îngrijorător corelat cu natalitatea scăzută.
Stocul de educaţie la nivelul individului determină nivelul profesionalizării şi poziţia
lui viitoare pe piaţa de muncă. Numărul mare al absolvenţilor de liceu determină o
valoare ridicată a capitalului uman. Stocul redus de educaţie la nivelul studiilor
elementare creşte riscul implicării individului în activităţi slab productive pe piaţa
neagră a muncii sau în agricultură.
La nivelul majorităţii localităţilor judeţene, nivelul de studii este scăzut, peste 66%
dintre locuitori fiind absolvenţi de şcoală elementară.
100
80
60
40
20
0
Fig 7.10. Nivel de studii la nivelul localităţilor
DQ8. Care este situatia resursei umane din
localitate in functie de tipul de studii? (medie)
5
57
Fara studii Studii elem. Studii liceale Studii univ.
31
Sursa: Studii de caz primării Giurgiu
Agricultura este o activitate slab generatoare de valoare, care consumă în schimb
multe resurse şi implică o cantitate mare de forţă de muncă. Statisticile corelează
ocuparea în agricultură cu statusul social scăzut şi capital educaţional redus. În
acest caz, 32 de primării au desemnat agricultura printre ocupaţiile de bază ale
locuitorilor.
7.3. Planificarea dezvoltării strategice
Capacitatea primăriilor de a se dezvolta depinde în mare măsură de nivelul instruirii
resursei umane dar şi planificării dezvoltării corelată cu potenţialul local. Mai mult de
jumătate dintre localităţile chestionate nu au putut spune dacă au realizat un plan
de dezvoltare locală care să cuprindă mai multe proiecte interconectate. La acest
nivel, este greu de observat componenta strategică a propunerilor de proiecte,
existând riscul ca, pe termen lung, localităţile să nu poată accesa şi apoi
implementa adecvat proiectele.
Cu excepţia Primăriei Giurgiu care a dezvoltat un important departament de
proiecte cu finanţare internaţională şi care demonstrează o experienţă exhaustivă în
7
95