Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

More documents

Recommendations

Info

88 Cap. 7 Cadrul instituţional – capacitate administrativă Capacitatea administrativă a autorităţilor locale este apreciată în funcţie de eficienţa cu care reuşesc să organizeze şi să execute în concret hotărârile şi actele normative, să identifice şi să promoveze interesele locale. Lipsa infrastructurii şi a utilităţilor este conştientizată de către administraţiile locale ca factor inhibator al dezvoltării. Acest lucru se observă şi din ponderea mare pe care o au proiectele de acest fel în agendele de lucru ale Consiliilor locale. Judeţul Giurgiu are în componenţă 54 de localităţi, dintre care 3 oraşe şi 51 de comune. Din punct de vedere geografic, localităţile judeţului Giurgiu pot fi integrate în 3 categorii majore. Acestea se referă la zona de referinţă în care sunt localizate: • Zona Metropolitană • Zona Mediană • Zona Fluvială Din punct de vedere administrativ, ordonatorul principal de credite în judeţul Giurgiu este Consiliul Judeţean, instituţia responsabilă cu realizarea politicilor publice majore la nivel judeţean. Bugetul judeţean este destinat atât cheltuielilor investiţionale ale Consiliului Judeţean cât şi transferurilor financiare destinate autorităţilor locale din judeţ. Pentru a putea evalua profesionist capacitatea administrativă a unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Giurgiu, o anchetă a fost derulată la nivelul Primăriilor din judeţ. Studiile individuale de caz s-au bazat pe completarea unui chestionar de dezvoltare, constituirea unei baze de date şi analiza rezultatelor respectivului studiu. Relevanţa studiului este una importantă datorită numărului de studii de caz, care reprezintă aproximativ 85% dintre toate Primăriile din Judeţul Giurgiu 20 . Relevanţa răspunsurilor la chestionare este generată în primul rând de modul de organizare a chestionarului, chestionar care a urmărit colectarea informaţiilor pe 5 niveluri: dezvoltare locală, infrastructură, social, mediu de afaceri, capacitate administrativă. Al doilea element important în acest sens este faptul că aceste chestionare au fost completate de către decidenţii locali, care au beneficiat de o sesiune de informare în ceea ce priveşte completarea itemilor din chestionar. Scopul acestei analize administrative este de a completa rezultatele sondajului de opinie realizat la nivel de populaţie. Obiectivul general care stă la baza realizării întregului demers strategic în judeţul Giurgiu este de a analiza şi diagnostica capacitatea autorităţilor administraţiei publice de a atrage proiecte de investiţii majore şi a asista dezvoltarea generală a comunităţilor proprii. Un al obiectiv specific al analizei administrative este de a observa gradul de autonomie al autorităţilor locale bazat pe indicatori relevanţi precum: specializare tehnica a aparatelor proprii, relaţia cu mediul de afaceri, existenţa consultanţei specializate pentru proiecte, asociativitatea, performanţa administrativă locală. În general, autorităţile judeţului Giurgiu depind în mare măsură de expertiza aparatului de specialitate a Consiliului Judeţean Giurgiu pentru a pregăti investiţii. Cu câteva excepţii (Primăria Municipiului Giurgiu şi alte câteva comune), capacitatea de planificare şi expertiza tehnică la nivel de administraţia locală sunt la un nivel destul de scăzut. 20 38 chestionare completate
7.1. Proiecte de dezvoltare Priorităţile de dezvoltare a localităţilor sunt reflectate de un număr mediu de 3-4 proiecte identificate de către fiecare unitate administrativ teritorială. Acestea sunt, în viziunea autorităţilor locale, necesităţile de investiţii pe care le-au identificat pentru perioada de timp în care se pot accesa fonduri structurale. Fig 7.1 ilustrează numărul de proiecte pe care fiecare comună le consideră prioritare şi necesare dezvoltării ei. Numărul cel mai mare de proiecte promovate de o comună este de 8, în două cazuri, cele mai multe localităţi susţin 5 sau 6 proiecte. În fig. 7.2 poate fi urmărit numărul proiectelor prioritare aflate în curs de implementare. Observaţia care reiese din compararea celor două tabele este că primăriile cu un număr mediu de proiecte prioritare au mai multe proiecte în curs de implementare decât celelalte. Astfel primăriile din Adunaţii Copăceni şi Daia care promovează fiecare câte 8 proiecte prioritare au doar 2 proiecte în curs de implementare Valea Dragului Varasti Ulmi Toporu Stanesti Slobozia Singureni Schitu Sabareni Rasuceni Putineiu Prundu Oinacu Ogrezeni Mirsa Mihailesti Letca Noua Isvoarele Herasti Greaca Gradinari Gostinu Gostinari Gogosari Ghimpati Gaiseni Gaujani Floresti-Stoienesti Daia Crevedia Mare Cosoba Colibasi Clejani Calugareni Bucsani Bolintin Vale Baneasa Adunatii Copaceni 0 Fig 7.1. Număr de proiecte prioritare AQ1. Numarul proiectelor prioritare 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 3 4 0 2 4 6 8 10 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 Nr proiecte 6 6 6 6 6 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 89
Page 2 and 3:
CUPRINS Capitol I Analiza socio-eco
Page 4 and 5:
4 Sumar executiv Premisa de la care
Page 6 and 7:
6 INTRODUCERE Cap. 1 Giurgiu în co
Page 8 and 9:
8 Sursa: ADR Sud-Muntenia, 2008 Sit
Page 10 and 11:
10 Concluzii Intr-o regiune plasat
Page 12 and 13:
12 Tabel 2.1.Populaţia stabilă, p
Page 14 and 15:
14 Aceşti indicatori se referă la
Page 16 and 17:
16 120 100 Tabel 2.4. Ponderea unit
Page 18 and 19:
18 26,1% Tabel 2.6. Ponderea număr
Page 20 and 21:
20 Pensia medie lunară a unui pens
Page 22 and 23:
22 clubul sportiv şcolar, Palatul
Page 24 and 25:
24 Conform tendinţelor semnalate,
Page 26 and 27:
26 În anul 2007, populaţia în v
Page 28 and 29:
28 2.4.2. Migraţia forţei de munc
Page 30 and 31:
30 Domeniul de activitate Construc
Page 32 and 33:
32 Astfel, pentru nivelul 3 de preg
Page 34 and 35:
34 Concluzii În urma analizei real
Page 36 and 37:
36 Tabel 3.1. Factori determinanţi
Page 38 and 39: 38 9,9% 9,3% 5.8% 11,0% 1,8% 11,1%
Page 40 and 41: 40 O analiză a performanţei firme
Page 42 and 43: 42 Balanţa comercială a judeţulu
Page 44 and 45: 44 3.3.3. Parcul Industrial Giurgiu
Page 46 and 47: 46 cu software modern de management
Page 48 and 49: 48 Tabel 3.9. Câştigul salarial n
Page 50 and 51: 50 Concluzii 1. Judeţul Giurgiu es
Page 52 and 53: 52 Privire generală Judeţul Giurg
Page 54 and 55: 54 Giurgiu, Agenţia de Plăţi şi
Page 56 and 57: 56 2006 s-a înregistrat o creşter
Page 58 and 59: 58 pentru suma de 50 euro/ha, fie c
Page 60 and 61: 60 Accesarea de finanţări Asoci
Page 62 and 63: 62 Cap. 5 Transport şi infrastruct
Page 64 and 65: 64 5.1. Transportul rutier Privire
Page 66 and 67: 66 Gradul preconizat de modernizare
Page 68 and 69: 68 5.2. Transportul naval Sursa: GE
Page 70 and 71: 70 agenţii economici care îşi de
Page 72 and 73: 72 În mediul rural alimentarea cu
Page 74 and 75: 74 Tabel 5.4. Reţeaua şi volumul
Page 76 and 77: 76 PUNCTE TARI Intersectarea pe te
Page 78 and 79: 78 Cap. 6 Turismul şi agrementul
Page 80 and 81: 80 • Foişorul din Parcul Aleei u
Page 82 and 83: 82 Capacitatea de cazare a judetulu
Page 84 and 85: 84 străini sosiţi în judeţul Gi
Page 86 and 87: 86 PUNCTE TARI • Unicitatea rezer
Page 90 and 91: 90 AQ1.1. Numarul proiectelor prior
Page 92 and 93: 92 Evaluând motivele din cauza că
Page 94 and 95: 94 anvergură, de tipul parcurilor
Page 96 and 97: 96 management de proiect, localită
Page 98 and 99: 98 Fig 7.15. Persoane cu experienţ
Page 100 and 101: 100 este un element foarte importan
Page 102 and 103: 102 PUNCTE TARI Preocuparea admini
Page 104 and 105: 104 Capitol II Analiza privind dezv
Page 106 and 107: 106 Deschidere spre transport inter
Page 108 and 109: 108 Sursa: Sondaj realizat asupra p
Page 110 and 111: 110 PUNCTE TARI Intersectarea pe t
Page 112 and 113: 112 În cadrul acestei politici, se
Page 114 and 115: 114 Manualul de evaluare a competit
Page 116 and 117: 116 Per total economie, Prahova în
Page 118 and 119: 118 România TR PH IL GR DB CL AG S
Page 120 and 121: 120 În ciuda situaţiei actuale de
Page 122 and 123: 122 Sursa: Comisia Naţională de P
Page 124 and 125: 124 Deşi în mod abstract judeţul
Page 126 and 127: 126 Puncte Slabe Social Economic Ag
Page 128 and 129: 128 Ameninţări Social Economic Ag
Page 130 and 131: 130 Rolul Strategiilor de Dezvoltar
Page 132 and 133: 132 siguranţa cetăţeanului, pent
Page 134 and 135: 134 PRIORITĂȚI STRATEGICE DE DEZV
Page 136 and 137: 136 D.I. 30 1.1 Intensificarea inve
Page 138 and 139:
138 D.I. 1.4 Îmbunătățirea mana
Page 140 and 141:
140 D.I.1.6 Dezvoltarea infrastruct
Page 142 and 143:
142 O problemă structurală a agri
Page 144 and 145:
144 Prioritate 3 Diminuarea dispari
Page 146 and 147:
146 D.I.3.2 Îmbunătățirea acces
Page 148 and 149:
148 dezvoltate din judeţele învec
Page 150 and 151:
150 activităţi de promovare, crea
Page 152 and 153:
152 D.I.4.4 Dezvoltarea şi crearea
Page 154 and 155:
154 D.I.5.1 Crearea condițiilor pe
Page 156 and 157:
156 D.I.5.3 Programe de formare ada
Page 158 and 159:
158 D.I.6.1. Valorificarea resursel
Page 160 and 161:
160 D.I.6.3 Îmbunătățirea calit
Page 162 and 163:
162 Prioritate 7 Creşterea capacit
Page 164 and 165:
164 Această Strategie îşi propun
Page 166 and 167:
166 D.I.7.4 Îmbunătăţirea democ
Page 168 and 169:
168 politică publică la nivel jud
Page 170 and 171:
170 Raportul între numărul mediu
Page 172 and 173:
172 EVALUAREA CAPACITĂȚII DE INTE
Page 174 and 175:
174 mediului de afaceri, care susț
Page 176 and 177:
176 Capitol VI Plan de acțiune pen
Page 178 and 179:
178 Lista de acronime POR Programul
Page 180 and 181:
180 Prioritate 1. Dezvoltarea infra
Page 182 and 183:
182 A2. Construcția și modernizar
Page 184 and 185:
184 A2. Programe de formare pentru
Page 186 and 187:
186 Prioritate 2. Relansarea sector
Page 188 and 189:
188 Prioritate 3: Diminuarea dispar
Page 190 and 191:
190 A.2. Facilitarea cooperării ş
Page 192 and 193:
192 4.3.4.2. profil, cu stand la ni
Page 194 and 195:
194 Prioritate 5. Valorificarea pot
Page 196 and 197:
196 A1 Sprijinirea fermierilor pent
Page 198 and 199:
198 Prioritate 7. Creşterea capaci
Page 200:
Publicaţie realizată în cadrul p
show all

Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?