Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

80
• Foişorul din Parcul Aleei unde cântă vara Fanfara Militară,
• Monumentul eroilor francezi din primul război mondial ridicat in anul 1919;
• Biserica Sf. Nicolae şi biserica grecească cu frescele lor,
• Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”- construită între anii 1847-1851 în
stil bizantin, deţinătoare a unei importante colecţii de icoane pe lemn şi
obiecte de cult din lemn,
• Ruinele cetăţii vechi şi portul Giurgiu,
• Palatul Navigaţiei Fluviale Române (clădirea Căpităniei Portului), construit
între anii 1939-1945, după planurile arhitectului Petre Antonescu.
6.2. Principalele obiective turisticeDeşi o regiune tipic de câmpie, care s-ar
părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, judeţul Giurgiu dispune
totuşi de un potenţial turistic important şi variat.
În judeţul Giurgiu se găsesc numeroase vestigii care atestă dezvoltarea vieţii
sociale şi culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Săpăturile
arheologice au scos la iveală urme materiale din paleolitic şi neolitic. Pe teritoriul
judeţului sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaşte trecutul de
luptă al poporului nostru pentru neatârnarea ţării precum şi cultura acestor
meleaguri.
Rezervaţia din pădurea Comana este monument
al naturii, un paradis al faunei şi florei specifice
Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervaţiei este
datorată existenţei bujorului românesc, în luna mai
desfăşurându-se „Sărbătoarea Bujorului”.
Cel mai de seamă monument din această zonă
este mânăstirea Comana construită în anul 1462
de Vlad Ţepeş şi refăcută de Radu Şerban
Basarab în anii 1588-1589.
La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depăşit de mult graniţele ţării, se
poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei
asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând capul lui Mihai
Viteazul şi stema ţării din acea vreme. Tot la Călugăreni este crucea lui Mihai
monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani de la urcarea pe
tronul Ţării Româneşti a lui Mihai Viteazul.
Cetatea Giurgiu ridicata în secolul XIV de catre o colonie genoveza, la unul dintre
vadurile cele mai favorabile trecerii Dunarii de Jos. Asertiunea se baza pe supozitia
ca numele ar fi fost un derivat de la sfântul patron al Genovei San Giorgio. S-a
stabilit ulterior ca afirmatia este nefondata, iar N. A. Constantinescu a propus
derivarea numelui de la "un întemeietor de sat cu numele de Jurj, Giurge sau
Giurgiu"
Ansamblul arhitectural Udrişte, alcatuit din Biserica “Sfânta Treime” si “Sfintii
Arhangheli Mihail si Gavriil”, “Casa de Piatra” si „Casa Stolojan”. Ctitorite de familia
Nasturel în perioada epocii lui Matei Basarab, formând unul din cele mai însemnate
ansambluri ce ne parvin din aceasta perioada. Biserica,este zidita din temelie, pe
locul unei biserici mai mici de lemn, de principesa Elina, sotia domnitorului Matei
Basarab, cu sprijinul fratilor sai, Cazan si Udriste Nasturel, pe pamântul familiei