Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Concluzii
Componenta de infrastructură va constitui unul dintre obiectivele de bază ale
Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Giurgiu în perioada 2008-2013. Din această
cauză s-a impus analiza tuturor componentelor de infrastructură la nivel judeţean.
In urma analizei întreprinse se poate afirma că aspiraţiile actuale de a deveni
Giurgiu – judeţ de tranzit în sudul României sunt, pentru moment, nesusţinute.
Premisele există, investiţiile întârzie.
Transportul rutier, legătura primă cu municipiul Bucureşti şi cu restul ţării, dispune
de un drum expres şi drumuri naţionale în marea majoritate în condiţii acceptabile
de drum. In schimb cu o nevoie de reabilitare de 63% din drumurile judeţene (care
ocupă 54% din totalul drumurilor publice la nivel judeţean) judeţul Giurgiu are
nevoie de investiţii pentru crearea condiţiilor de infrastructură care, pe termen lung
se vor transpune în creşterea accesibilităţii, dezvoltarea afacerilor şi creştere
nivelului de ocupare.
Traficul maritim de mărfuri are un flux foarte redus comparativ cu nivelul naţional,
doar 2,5% din traficul de mărfuri naţional. Capacitatea tehnică pentru crearea
condiţiilor necesare lipseşte iar proiectele de modernizare sunt preconizate a se
finaliza doar în anul 2013. In condiţiile actuale portul Giurgiu nu poate deveni o
variantă pentru transportul pentru mărfuri din portul Constanţa, pe un posibil traseu
Constanţa – Giurgiu - Bucureşti. După cum s-a demonstrat însă, nici componenta
de transport rutier nu ar putea susţine acest tranzit. In plus, această ieşire la
Dunăre este un punct geostrategic important pentru România, prin acest punct
realizându-se una din legăturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat.
Pe de-o parte transportul feroviar se reduce în umbra transportului de pasageri cu
microbuze şi autobuze (tendinţa naţională) iar pe de altă parte o nouă oportunitate
de dezvoltare se ridică pentru judeţul Giurgiu, proiectul pentru noul aeroport de la
Adunaţii-Copăceni. Rămâne de văzut dacă judeţul Giurgiu va învăţa să valorifice şi
acest element de transport care completează o gamă de largă de tipuri de
transport, la care puţine aşezări au acces.
Lipsa sistemului de alimentare cu apă, problema managementului integrat al
deşeurilor şi distribuţia gazelor naturale constituie elemente care ţin pe loc
dezvoltarea celei mai întinse zone a judeţului Giurgiu, zona rurală.
Pentru moment însă, soluţiile ce s-ar putea întreprinde în perioada imediată sunt:
- Creşterea numărului de investiţii în drumurile judeţene şi în drumurile
naţionale prin fonduri proprii dar şi prin realizarea de proiecte de finanţare
- Consiliul Judeţean Giurgiu poate crea baza pentru atragerea de diverse
finanţări atât din fonduri europene cât şi din investiţii private
- Consiliul Judeţean Giurgiu poate iniţia parteneriate cu CN APDF pentru
crearea unei infrastructuri de turism în portul Giurgiu
- Creşterea accesului populaţiei din zona rurală la infrastructura de bază
77