Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

complex de dragaj şi a unei nave multifuncţionale capabile să asigure o gamă largă de
servicii pentru nave, de ex.: stingerea incendiilor la nave, remorcajul navelor, etc.
Un alt proiect de modernizare a portului Giurgiu va viza crearea de noi sisteme de
acostare a navelor de pasageri pentru îmbunătăţirea sistemelor de siguranţă.
Aceste proiecte de modernizare a capacităţii tehnice se preconizate a fi finalizate în
perioada 2010-1013.
5.3.Transportul feroviar
În trecut, în sud-estul judeţului Giurgiu se afla una din primele linii de cale ferată ce lega
capitala de Giurgiu (din gara Filaret - Bucureşti care astăzi nu mai există) datând din
1869.
În prezent, la nivelul judeţului Giurgiu, densitatea liniilor pe 1000 Km² înregistra la
sfârşitul anului 2005 cea mai scăzută valoare din regiune, 13,3 % comparativ cu cea
mai ridicată valoare din regiune, judeţul Ialomiţa, cu 66, 2% Km.
Transportul feroviar la nivelul judeţului Giurgiu înregistrează un trafic din ce în ce mai
scăzut. Datorită faptului că nu se pot folosi căi directe de transport feroviar Giurgiu-
Bucureşti şi datorită distanţei relativ scurte faţă de municipiului Bucureşti populaţia
apelează frecvent la autobuzele şi microbuzele de transport în comun, ajungând la o
durată a călătoriei mult mai scăzute (aprox. 1 h).
Elementul de natură feroviară ce diferenţiază judeţul Giurgiu în municipiul Giurgiu este
magistrala feroviară pan-europeană care porneşte de la Ostende (Belgia) trece prin
Berlin, Praga, Budapesta, Bucureşti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istambul sau prin Salonic şi
face legătura cu Atena.
5.4. Transportul aerian
Aşezarea geografică a judeţului Giurgiu îi permite un acces uşor la aeroportul
Otopeni din municipiul Bucureşti, distanţele aflându-se în intervalul 20 – 78 km.
Acest element de transport constituie un mijloc de facilitare a accesului
potenţialilor investitori în judeţ. In următorii ani, exista posibilitatea ca judeţul
Giurgiu să se bucure de ridicarea unui nou aeroport chiar în interiorul judeţului, în
partea de N a județului, în comuna Adunaţii - Copăceni.
5.5. Utilităţi – Infrastructură tehnică şi de mediu
Alimentarea cu apă şi canalizare. Staţii de epurare
Infrastructura de bază în judeţul Giurgiu are un grad scăzut de acoperire,
constituind o piedică atât pentru asigurarea unui nivel de trai mai bun pentru
populaţie cât şi pentru crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea de
investitori.
Procentul de acoperire pentru serviciul de alimentare cu apă este foarte redus la
nivel judeţean. În anul 2007, excepţie făcând municipiul Giurgiu (alimentare în
procent de 93%), în celelelte oraşe ale judeţului, Bolintin Vale alimentarea cu apă
se realiza în proporţie de 36% iar în Mihăileşti doar în procent de 10,5.
În prezent, toate cele trei oraşe din judeţul Giurgiu beneficiază de proiecte
depuse în cadrul programului ISPA (a fost accesată deja o finanţare de 75 de
milioane de euro din fonduri europene) 19 .
19 Sursa de date: informaţii din Focus-grupul cu tema Infrastructura şi Infrastructura de
Mediu, realizat în 2 septembrie 2008, la sediul Consiliului Jude’ean Giurgiu
71