Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

68
5.2. Transportul naval
Sursa: GEA Strategy & Consulting, Port Giurgiu, 2008
Primul element de infrastructură rutieră de o importanţă majoră peste Dunăre către
Bulgaria, principala cale transeuropeană către România este podul peste Dunăre,
Podul Prieteniei. Punctul de trecere a frontierei cu Bulgaria la Giurgiu – Ruse are un
avantaj aparte, constituit de podul rutier-feroviar existent. Această ieşire la Dunăre este
un punct geostrategic important pentru România, prin acest punct realizându-se una din
legăturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat.
Portul Giurgiu poate deveni o alternativă mai eficiente, prin costuri şi impact asupra
mediului, pentru transportul de mărfuri. Această variantă ar veni şi în ajutorul portului
din Constanţa, extrem de aglomerat în prezent. Traficul de mărfuri care se realizează în
prezent pe traseul Constanţa-Bucureşti pe autostradă ar fi suplinit prin transportul
mărfurilor pe Dunăre în port Giurgiu. Următoarea verigă care ar completa circuitul ar fi
tranzitul rutier al mărfurilor pe traseul Giurgiu-Bucureşti.
O primă problemă în realizarea unui asemenea circuit ar fi capacitatea redusă a
infrastructurii rutiere a judeţului Giurgiu, datorată gradului redus de modernizare a
infrastructurii portuare. O a doua componentă neconformă este capacitatea
redusă de trafic a portului de la Giurgiu.
Un alt element strategic important este includerea portului de la Giurgiu în
reţeaua europeană de transport prin coridorul pan-european VII.
Principalele activităţi ale portului din Giurgiu sunt reprezentate de activităţi de
operare a navelor (încărcare-descărcare, depozitare etc.), precum şi de
operaţiuni auxiliare activităţii de transport. Portul din Giurgiu oferă servicii şi
facilităţi navelor care staţionează, servicii de alimentare cu energie, cu apă,
preluare deşeuri menajere şi de hidrocarburi.
Întins pe o suprafaţă de 9000m², portul Giurgiu are o activitate de trafic de mărfuri
şi de persoane neegalat de porturile fluviale din România. Chiar o viitoare
deschidere a portului de la Calafat nu ar constitui o concurenţă pentru acest
punct important de trecere la Dunăre.
Trafic de mărfuri
Capacitatea tehnică de trafic a portului de mărfuri este însă redusă în comparaţie
cu portul din Constanţa, astfel încât portul Giurgiu nu ar putea constitui un punct
de acostare a navelor de mărfuri care vin din portul Constanţa pentru că aceste
transporturi sunt transporturi în containere şi necesită condiţii speciale de
manipulare pe care, pentru moment, portul Giurgiu nu le poate asigura. Dintre
aceste impedimente, amintim faptul că lungimea cheiului nu e suficient de mare;
adâncimea trebuie să fie de minimum 150 m iar în prezent este de 2,5m.; timpul
de aşteptare pentru manipularea containerelor este prea mare ( 11 zile în loc de
5 zile, cât trebuie să se aştepte în mod normal) 18 , etc..
18 Sursa de date: CN APDF Giurgiu