Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

More documents

Recommendations

Info

6 INTRODUCERE Cap. 1 Giurgiu în context regional şi naţional Sursa: Programul Operaţional Regional (POR), august 2007 Urmând criteriile de clasificare a regiunilor NUTS, dimensiunea regională NUTS II permite doar o înţelegere limitată a tendinţelor de dezvoltare de-a lungul ţării, aceste tendinţe fiind influenţate de numeroşi factori externi: dimensiunea urbană, unde creşterea se concentrează îndeosebi în oraşele mari, municipiul Bucureşti reprezentând cel mai vizibil exemplu al acestui fenomen; accesul la piaţă (în special cea vestică) – atragerea Investiţiilor Străine Directe (ISD) şi creşterea economică fiind influenţate favorabil de existenţa porturilor internaţionale (Constanţa) sau accesul facil la pieţele vestice. Pe de altă parte, se consideră că proximitatea barierelor naturale pentru comerţ (fluviul Dunărea) sau a pieţelor subdezvoltate din est (Ucraina şi Republica Moldova), de regulă au împiedicat dezvoltarea. Dacă folosim indicatorul Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor observăm că zonele ţării cu cele mai ridicate valori ale venitului pe cap de locuitor sunt, în majoritate, judeţele din Regiunile din centru şi din zona de V a ţării. Pe de altă parte, lipsa creşterii economice – evidenţiată de rate de creştere situate cu mult sub media naţională şi reflectată într-o substanţială înrăutăţire a situaţiei economice – s-a constatat şi confirmat pentru toate judeţele riverane Dunării (Teleorman, Giurgiu, Olt, Călăraşi), cu extindere în Ialomiţa şi Mehedinţi şi parţial pentru cele situate la graniţa cu Ucraina (Maramureş, dar mai puţin Suceava) şi Republica Moldova (Botoşani) 1 . Judeţul Giurgiu aparţine Regiunii Sud-Muntenia, dezvoltată sub semnul sectorului auto, a industriei petroliere şi, din ce în ce mai actual, comerţul. 1 Sursa: Programul Operaţional Regional (POR), august 2007
Regiunea Sud-Muntenia Creşterea accelerată a economiei Regiunii Sud-Muntenia în următorii trei ani, întrun ritm mediu anual de 6%, va tripla produsul intern brut pe cap de locuitor în 2010, comparativ cu anul 2003, dar nu va şterge decalajele faţă de celelalte zone ale Europei. Regiunea se află acum la un nivel apropiat de cel din Polonia din anul 2004. Prognozele indică un produs intern brut pe cap de locuitor al Regiunii Sud- Muntenia în 2010 de 6.485 Euro, dar totodată de trei ori mai mic decât media Uniunii Europene în 2004. Motorul creşterii economice a regiunii este industria, care generează 29% din produsul intern brut regional şi urcă la 13% din contribuţia zonei la PIB-regional. Vechea structură a economiei regiunii, care a cunoscut o dezvoltare industrială masivă în anii `70 şi-a pus amprenta pe profilul regiunii, încă dominat de industrie şi agricultură şi cu servicii mai puţin dezvoltate. O falie invizibilă separă în regiune două grupuri de judeţe, trei dintre ele fiind specializate în producţia industrială - Argeş, Dâmboviţa şi Prahova - , iar celelalte patru - Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman depind în continuare de agricultură. Specificul industrial este dat şi de cele două judeţe dezvoltate, Argeş şi Prahova, lideri ai produsului intern brut pe cap de locuitor. Eşecul dezvoltării industriale, aşa cum a fost proiectată în anii `70, a implicat restructurări şi a impus concedieri masive, ceea ce face ca şomajul să rămână în 2007 peste media naţională. A cincea parte din şomerii ţării sunt localizaţi în regiune, cu o pondere de 17,3% din totalul şomerilor, fiind depăşită la acest capitol doar de Regiunea Nord-Est. De altfel, judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman, dominate de agricultură, sunt judeţe tradiţional sub-dezvoltate, reprezentând împreună ceea ce analizele oficiale numesc „al doilea buzunar mare de sărăcie în România”. Regiunea a cumulat, până la sfârşitul anului 2007, un portofoliu total de investiţii străine directe de 1,52 miliarde de Euro, situându-se pe locul doi într-o ierarhie a investiţiilor străine, după Bucureşti. Nucleele investiţionale masive sunt centrate în jurul oraşelor Piteşti (Renault), Câmpulung Muscel (Holcim), Târgovişte (Samsung şi COS) şi Ploieşti. Pe viitor se preconizează ca în Regiunea Sud-Muntenia sectorul auto, industria petrolieră şi comerţul vor rămâne zonele care vor menţine tendinţele de dezvoltare actuale. Nici agricultura, nici industria alimentară şi nici industria prelucrătoare nu vor reuşi să detroneze această dominaţie, chiar dacă unele societăţi comerciale individuale se vor impune. 7
Page 2 and 3: CUPRINS Capitol I Analiza socio-eco
Page 4 and 5: 4 Sumar executiv Premisa de la care
Page 8 and 9: 8 Sursa: ADR Sud-Muntenia, 2008 Sit
Page 10 and 11: 10 Concluzii Intr-o regiune plasat
Page 12 and 13: 12 Tabel 2.1.Populaţia stabilă, p
Page 14 and 15: 14 Aceşti indicatori se referă la
Page 16 and 17: 16 120 100 Tabel 2.4. Ponderea unit
Page 18 and 19: 18 26,1% Tabel 2.6. Ponderea număr
Page 20 and 21: 20 Pensia medie lunară a unui pens
Page 22 and 23: 22 clubul sportiv şcolar, Palatul
Page 24 and 25: 24 Conform tendinţelor semnalate,
Page 26 and 27: 26 În anul 2007, populaţia în v
Page 28 and 29: 28 2.4.2. Migraţia forţei de munc
Page 30 and 31: 30 Domeniul de activitate Construc
Page 32 and 33: 32 Astfel, pentru nivelul 3 de preg
Page 34 and 35: 34 Concluzii În urma analizei real
Page 36 and 37: 36 Tabel 3.1. Factori determinanţi
Page 38 and 39: 38 9,9% 9,3% 5.8% 11,0% 1,8% 11,1%
Page 40 and 41: 40 O analiză a performanţei firme
Page 42 and 43: 42 Balanţa comercială a judeţulu
Page 44 and 45: 44 3.3.3. Parcul Industrial Giurgiu
Page 46 and 47: 46 cu software modern de management
Page 48 and 49: 48 Tabel 3.9. Câştigul salarial n
Page 50 and 51: 50 Concluzii 1. Judeţul Giurgiu es
Page 52 and 53: 52 Privire generală Judeţul Giurg
Page 54 and 55: 54 Giurgiu, Agenţia de Plăţi şi
Page 56 and 57:
56 2006 s-a înregistrat o creşter
Page 58 and 59:
58 pentru suma de 50 euro/ha, fie c
Page 60 and 61:
60 Accesarea de finanţări Asoci
Page 62 and 63:
62 Cap. 5 Transport şi infrastruct
Page 64 and 65:
64 5.1. Transportul rutier Privire
Page 66 and 67:
66 Gradul preconizat de modernizare
Page 68 and 69:
68 5.2. Transportul naval Sursa: GE
Page 70 and 71:
70 agenţii economici care îşi de
Page 72 and 73:
72 În mediul rural alimentarea cu
Page 74 and 75:
74 Tabel 5.4. Reţeaua şi volumul
Page 76 and 77:
76 PUNCTE TARI Intersectarea pe te
Page 78 and 79:
78 Cap. 6 Turismul şi agrementul
Page 80 and 81:
80 • Foişorul din Parcul Aleei u
Page 82 and 83:
82 Capacitatea de cazare a judetulu
Page 84 and 85:
84 străini sosiţi în judeţul Gi
Page 86 and 87:
86 PUNCTE TARI • Unicitatea rezer
Page 88 and 89:
88 Cap. 7 Cadrul instituţional - c
Page 90 and 91:
90 AQ1.1. Numarul proiectelor prior
Page 92 and 93:
92 Evaluând motivele din cauza că
Page 94 and 95:
94 anvergură, de tipul parcurilor
Page 96 and 97:
96 management de proiect, localită
Page 98 and 99:
98 Fig 7.15. Persoane cu experienţ
Page 100 and 101:
100 este un element foarte importan
Page 102 and 103:
102 PUNCTE TARI Preocuparea admini
Page 104 and 105:
104 Capitol II Analiza privind dezv
Page 106 and 107:
106 Deschidere spre transport inter
Page 108 and 109:
108 Sursa: Sondaj realizat asupra p
Page 110 and 111:
110 PUNCTE TARI Intersectarea pe t
Page 112 and 113:
112 În cadrul acestei politici, se
Page 114 and 115:
114 Manualul de evaluare a competit
Page 116 and 117:
116 Per total economie, Prahova în
Page 118 and 119:
118 România TR PH IL GR DB CL AG S
Page 120 and 121:
120 În ciuda situaţiei actuale de
Page 122 and 123:
122 Sursa: Comisia Naţională de P
Page 124 and 125:
124 Deşi în mod abstract judeţul
Page 126 and 127:
126 Puncte Slabe Social Economic Ag
Page 128 and 129:
128 Ameninţări Social Economic Ag
Page 130 and 131:
130 Rolul Strategiilor de Dezvoltar
Page 132 and 133:
132 siguranţa cetăţeanului, pent
Page 134 and 135:
134 PRIORITĂȚI STRATEGICE DE DEZV
Page 136 and 137:
136 D.I. 30 1.1 Intensificarea inve
Page 138 and 139:
138 D.I. 1.4 Îmbunătățirea mana
Page 140 and 141:
140 D.I.1.6 Dezvoltarea infrastruct
Page 142 and 143:
142 O problemă structurală a agri
Page 144 and 145:
144 Prioritate 3 Diminuarea dispari
Page 146 and 147:
146 D.I.3.2 Îmbunătățirea acces
Page 148 and 149:
148 dezvoltate din judeţele învec
Page 150 and 151:
150 activităţi de promovare, crea
Page 152 and 153:
152 D.I.4.4 Dezvoltarea şi crearea
Page 154 and 155:
154 D.I.5.1 Crearea condițiilor pe
Page 156 and 157:
156 D.I.5.3 Programe de formare ada
Page 158 and 159:
158 D.I.6.1. Valorificarea resursel
Page 160 and 161:
160 D.I.6.3 Îmbunătățirea calit
Page 162 and 163:
162 Prioritate 7 Creşterea capacit
Page 164 and 165:
164 Această Strategie îşi propun
Page 166 and 167:
166 D.I.7.4 Îmbunătăţirea democ
Page 168 and 169:
168 politică publică la nivel jud
Page 170 and 171:
170 Raportul între numărul mediu
Page 172 and 173:
172 EVALUAREA CAPACITĂȚII DE INTE
Page 174 and 175:
174 mediului de afaceri, care susț
Page 176 and 177:
176 Capitol VI Plan de acțiune pen
Page 178 and 179:
178 Lista de acronime POR Programul
Page 180 and 181:
180 Prioritate 1. Dezvoltarea infra
Page 182 and 183:
182 A2. Construcția și modernizar
Page 184 and 185:
184 A2. Programe de formare pentru
Page 186 and 187:
186 Prioritate 2. Relansarea sector
Page 188 and 189:
188 Prioritate 3: Diminuarea dispar
Page 190 and 191:
190 A.2. Facilitarea cooperării ş
Page 192 and 193:
192 4.3.4.2. profil, cu stand la ni
Page 194 and 195:
194 Prioritate 5. Valorificarea pot
Page 196 and 197:
196 A1 Sprijinirea fermierilor pent
Page 198 and 199:
198 Prioritate 7. Creşterea capaci
Page 200:
Publicaţie realizată în cadrul p
show all

Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?