Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

statisticile din anul 2006. Următoarele culturi, în ordinea contribuţiei la producţia
totală sunt: cultura de floarea-soarelui, care a înregistrat o revenire cu 43% în anul
2006, după scăderea din anul 2005. O creştere de 132% înregistra producţia de
struguri în 2006, comparativ cu anul 2005.
Din datele de mai sus se observă o cotă ridicată a producţiei animale din totalul
producţiei totale la nivelul judeţului Giurgiu, deşi în acest an 2006 producţia agricolă
animală a înregistrat o scădere de 18% faţă de anul anterior. Giurgiu este
recunoscut pentru bogatele resurse de lapte, constituind în urmă cu aprox. 10 ani
un centru de producţie de lapte pentru judeţele din jur. In prezent tendinţa de
scădere a nivelului producţiei de lapte s-a accentuat, una dintre cauze fiind faptul că
micii fermieri, marea pondere a celor care deţin materia primă laptele, îşi vând
animalele producătoare de lapte, ajunse la pragul de neproductivitate, fără a mai
avea resurse de a cumpăra altele înlocuitoare.
Principala problemă, atât pentru producţia vegetală cât şi pentru producţia animală
rămâne lipsa unei reţele articulate şi funcţionale de colectare a produselor agricole.
Din această cauză, populaţia din aşezările rurale găseşte singura soluţie în
comercializarea produselor la preţuri derizorii către cumpărători neautorizaţi de
genul „samsarilor”.
Aici intervine problema lipsei unui preţ de referinţă, instrument de politică publică
naţională, ce i-ar proteja pe fermierii care nu au spaţiu pentru depozitarea
cerealelor şi vând la preţul scăzut pe care îl impun cumpărătorii. La nivelul
societăţilor mari, cu exploataţii agricole de mari suprafeţe, s-a început amenajarea
de depozite pentru evitarea acestor constrângeri. Pentru majoritatea producătorilor
de lapte problema rămâne actuală.
In ceea ce priveşte resursele forestiere, la sfârşitul anului 2007, în judeţul Giurgiu,
suprafaţa fondului forestier era de 38106 ha, reprezentând 5,8% din fondul forestier
al regiunii Sud – Muntenia şi 0,6% din fondul forestier naţional. Pe viitor, Direcţia
Silvică Giurgiu are în vedere un proiect de împădurire şi un alt proiect de creare a
unor perdele de protecţie a căilor de comunicaţii.
4.2. Provocări actuale
Cauzele performanţelor slabe ale agriculturii în judeţul Giurgiu sunt numeroase:
slaba mecanizare, diminuarea calităţii solurilor datorită alocării unui număr reduse
de îngrăşăminte chimice, schimbările climatice, lipsa forţei de muncă specializate în
agricultură şi totodată îmbătrânirea forţei de muncă actuale, fărâmiţarea excesivă a
terenurilor, sistemul de irigaţii nefuncţional.
Unul dintre elementele care îngreunează producţia agricolă la nivelul
judeţului Giurgiu este slaba mecanizare a agriculturii. La sfârşitul anului
2006 numărul tractoarelor era în scădere, în valoare de 4303 bucăţi faţă
de 4260 în anul precedent, la distanţă considerabilă de judeţul Teleorman,
judeţ din regiune considerat tot agricol, care avea în 2006 un număr de
7561 bucăţi tractoare. Totodată, parcul de tractoare din judeţul Giurgiu
reprezenta 13,5% din acest indicator la nivelul regiunii Sud – Muntenia şi
2,5% din valoarea la nivel naţional.
Deşi se observă o creştere a numărului utilajelor agricole în perioada 2000-2006 la
nivel judeţean (3684 bucăţi în 2000 şi 4303 bucăţi în 2006) situaţia reală nu este
încurajatoare. Astfel, datele existente indică doar pentru tractoare agricole o
suprafaţă de 60 ha arabilă/bucată tractor, ceea ce reprezintă o suprafaţă uriaşă de
lucrat dacă comparăm cu suprafaţa de 5-7 ha de teren lucrat cu un tractor în alte
ţări din Uniunea Europeană ( de ex. Germania, Franţa). Mai mult, utilajele existente,
toate aflate în proprietate privată, sunt majoritatea în stare neconformă de
funcţionare.
Faptul că micii fermieri nu alocă suficiente resurse financiare întreţinerii
terenurilor cultivate a dus în timp la o reducere a calităţii trenului agricol şi
la apariţia unor tipuri de boli specifice producţiei vegetale. Doar în anul
55