Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Cap. 4 Agricultura judeţului Giurgiu
Sursa: Publicaţia Agricultura giurgiuveană, nr. 26 din 2008, Oficiul Judeţean
de Consultanţă Agricolă Giurgiu
„... şi ce să facem altceva? Decât să lăsăm (să abandonăm) pământul la câmp că
(pentru că) nu putem să-l lucrăm, mai bine îl dăm în arendă şi luăm şi noi cât ne dă
(dau), cât vor ei să dea..”
locuitor din comuna Adunaţii-Copăceni
Justificare
Acestea sunt cele două feţe ale agriculturii în judeţul Giurgiu: ceea ce reprezenta
aceasta în trecut, un sector prosper cu o producţie importantă la nivel naţional, iar a
două faţă, percepţia asupra agriculturii în prezent în zonele rurale.
Spre deosebire de tendinţa naţională, de scădere a ponderii agriculturii în PIB
(datorată în mare parte şi dezvoltării celorlalte ramuri ale economiei naţionale, în
primul rând a serviciilor, a industriei şi a construcţiilor), în anul 2006, s-a înregistrat
o creştere a producţiei ponderii agriculturii la nivelul judeţului Giurgiu.
Această evoluţie este cauzată de faptul că ponderea serviciilor, deşi a înregistrat o
creştere în ultimii ani, nu este cu mult mai ridicată decât valoarea serviciilor, 38,6%,
iar industria are încă o pondere redusă, de 13,2% 9 . Contrar percepţiei generale,
datele oficiale arată că în judeţul Giurgiu agricultura încă produce dar este, la bază,
o agricultură de subzistenţă.
De ce Giurgiu nu mai reprezintă ceea ce însemna în trecut, unul dintre cele mai
productive judeţe agricole ale României ? Realitatea din teritoriu arată suficiente
motive fie că ne gândim la problema generală a agriculturii române de fărâmiţare
excesivă a terenului arabil şi de practicare a unei agriculturi de subzistenţă sau la
starea precară a sistemului de irigaţii la nivelul judeţului Giurgiu.
9 Sursa de date: Prefectura Giurgiu, date din 2007
51