Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Nr. şcoli/ nr. programe
Şcoli autorizate pentru formarea adulţilor
ŞCOLI AUTORIZATE CNFPA CA FURNIZORI DE
FORMARE ADULŢI
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
PRAHOVA
IALOMITA
CALARASI
TELEORMAN
GIURGIU
Sursa: PRAI 2007, ADR Muntenia Sud
ARGES
Nr. şcoli din ÎPT
Nr. şcoli autorizate CNFPA
Nr. programe autorizate
Judeţul
Aceste statistici nu au relevanţă în lipsa corelării cu balanţa forţei de muncă la nivel
regional. Astfel, începând cu anul 2001 şi până în 2005, numărul de persoane
ocupate a scăzut constant în judeţ, plasând judeţul pe ultimul loc în economia
regională dar şi pe unele dintre locurile cele mai scăzute la nivel naţional în ceea ce
priveşte ocuparea.
350
300
250
200
150
100
50
0
Evoluţia persoanelor ocupate în Judeţul Giurgiu
Evolutia populatiei ocupate in judetele
Regiunii 3 Sud Muntenia
1.01.2001 1.01.2002 1.01.2003 1.01.2004 1.01.2005 1.01.2006
Sursa: INS, Balanţa forţei de munca, 1 ianuarie 2006
Arges
Calarasi
Dambovi
ta
Ialomita
Giurgiu
Prahova
În general, datorită slabei competitivităţi a industriei şi preponderenţei agricole,
resursa umană din judeţul Giurgiu este deficitară. Grupa de judeţe, formată din
Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, prezintă o ocupare în agricultură în scădere in ultimii ani,
dar foarte ridicată ca nivel (toate depăşind pragul de 50 %). Analizând comparativ
cu anul 2001, se constată o scădere a populaţiei ocupate din agricultură în toate
judeţele din regiunea Sud Muntenia. Tendinţa este asemănătoare şi în cazul
judeţului Giurgiu, forţa de muncă rămânând preponderent ocupată în agricultură.
Atractivitatea economică a judeţului pentru angajaţi este generată în primul rând de
salariile oferite. Atractivitatea acestora nu este una extrem de ridicată:
47