Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

More documents

Recommendations

Info

42 Balanţa comercială a judeţului Giurgiu Sursa: Statistici judeţene, 2007 3.3. Infrastructura de afaceri şi activitatea de CDI Din cauza faptului că judeţul Giurgiu este un judeţ agricol din punct de vedere al moştenirii economice, dezvoltarea unor activităţi industriale productive este un obiectiv mai dificil de realizat. Slaba productivitate a agriculturii a generat în schimb o reprofilare a agenţilor economici în sectoare de comerţ, servicii, transporturi dar şi de producţie mică. Aceste companii, pentru a fi eficiente din punct de vedere economic necesită o infrastructură de afaceri la nivel judeţean care să le ofere structura de bază pentru buna funcţionare. Din acest punct de vedere, în judeţul Giurgiu au fost dezvoltate proiecte de infrastructură de afaceri, proiecte care reprezintă o bază importantă pentru decizia investiţională. Infrastructura de afaceri existentă trebuie în schimb completată cu alţi factori importanţi, dintre care se pot menţiona resursa umană specializată şi alte servicii de specialitate. 3.3.1.Infrastructura de afaceri Judeţul Giurgiu deţine în prezent o capacitate de găzduire a companiilor concentrată în special în zona Parcului Industrial existent în municipiul Giurgiu, a Zonei Libere Giurgiu şi a Portului Giurgiu. Ceea ce distinge Zona Liberă Giurgiu de zonele libere din România este faptul ca are un profil preponderent industrial şi în perspectivă se va avea în vedere orientarea activităţilor tot către acest sector de activitate. Se urmăreşte concentrarea capitalului investiţional spre acest gen de activităţi, pornind de la considerentul că există deja spaţii de producţie disponibile, care necesita îmbunătăţiri, iar pe de alta parte în Municipiul Giurgiu există forţă de muncă calificată, într-o mare diversitate de meserii care se pretează activităţilor productive. Amplasarea sa în municipiul Giurgiu, principal port la Dunăre, prezintă un avantaj major pentru transportul de mărfuri pe cale fluvială, Fluviul Dunărea conferindu-i o legătura naturală cu toate porturile dunărene până la ieşirea în Marea Neagra, canalul navigabil Dunărea - Marea Neagră realizează legătura pe apa între Portul Giurgiu si Portul Maritim Constanța - principala “poartă maritimă” a țării. De asemenea, Fluviul Dunărea asigura Portului Giurgiu legături fluviale cu cele opt ţări riverane Dunării din Europa de Est si Centrala, iar prin Canalul Rhin-Main- Dunăre cu ţările din Vestul Europei, cu ieşire la Marea Nordului prin Portul Rotterdam. Se asigură deci o legătură directă pe apă între Marea Neagră, prin Portul Maritim Constanţa, şi Marea Nordului, prin Portul Rotterdam, Portul Giurgiu asigurând o “placă turnantă” pentru traficul destinat ţărilor balcanice şi Orientului Mijlociu.
3.3.2. Facilităţi în Zona Liberă Giurgiu • Mărfurile străine pot staţiona în interiorul zonei libere, fără plata de drepturi de import (taxe vamale, TVA, accize) şi fără o limitare în timp. • La lichidarea sau restrângerea activităţii desfăşurate în zona liberă, persoanele fizice sau juridice pot transfera în străinătate capitalul şi profitul, după plata tuturor obligaţiilor către statul român şi partenerii contractuali • Mărfurile străine se pot prelucra în zona libera sub regimul vamal de perfecţionare activă şi/sau transformare sub control vamal, fără plata drepturilor de import (taxe vamale, TVA, accize) şi fără garantarea acestora. • Mărfurile aflate în zona liberă sunt considerate ca fiind în afara teritoriului vamal românesc, atât timp cât ele nu sunt importate si nu sunt supuse plaţii taxelor vamale şi TVA, pe perioada cât staţionează aici. • Bunurile din zona liberă pot fi transportate în altă zonă liberă fără plata taxelor vamale. Aceste bunuri pot fi tranzitate pe teritoriul vamal al României • Investiţiile străine nu pot fi naţionalizate, expropriate, rechiziţionate decât în cazuri de interes public (de excepţie) şi cu plata unei despăgubiri corespunzătoare. • Operaţiunile financiare legate de activităţile desfăşurate în zona liberă se fac în valută liber convertibilă, acceptată de Banca Naţională a României . Zona Liberă Giurgiu Sursa: Zona Liberă Giurgiu Zona Liberă Giurgiu a fost tranzitată în 2007 de mărfuri în valoare de 1 miliard de Euro, o cifră subliniază importanţa acestei infrastructuri pentru judeţ. Cifra de afaceri a Zonei Libere Giurgiu a fost în 2007 de aproximativ 2,5 milioane de Euro. În prezent, oficiali ai instituţiei spun că tehnologiile zonei libere sunt subutilizate, acestea având o capacitate de 50 de ori mai mare decât cea utilizată în prezent. Importanţa Zonei Libere este dată şi de suprafaţa ocupată, care se întinde pe 162,45 hectare. O creştere a numărului de clienţi este o ţintă importantă care poate genera creştere economică pentru întregul judeţ. 43
Page 2 and 3: CUPRINS Capitol I Analiza socio-eco
Page 4 and 5: 4 Sumar executiv Premisa de la care
Page 6 and 7: 6 INTRODUCERE Cap. 1 Giurgiu în co
Page 8 and 9: 8 Sursa: ADR Sud-Muntenia, 2008 Sit
Page 10 and 11: 10 Concluzii Intr-o regiune plasat
Page 12 and 13: 12 Tabel 2.1.Populaţia stabilă, p
Page 14 and 15: 14 Aceşti indicatori se referă la
Page 16 and 17: 16 120 100 Tabel 2.4. Ponderea unit
Page 18 and 19: 18 26,1% Tabel 2.6. Ponderea număr
Page 20 and 21: 20 Pensia medie lunară a unui pens
Page 22 and 23: 22 clubul sportiv şcolar, Palatul
Page 24 and 25: 24 Conform tendinţelor semnalate,
Page 26 and 27: 26 În anul 2007, populaţia în v
Page 28 and 29: 28 2.4.2. Migraţia forţei de munc
Page 30 and 31: 30 Domeniul de activitate Construc
Page 32 and 33: 32 Astfel, pentru nivelul 3 de preg
Page 34 and 35: 34 Concluzii În urma analizei real
Page 36 and 37: 36 Tabel 3.1. Factori determinanţi
Page 38 and 39: 38 9,9% 9,3% 5.8% 11,0% 1,8% 11,1%
Page 40 and 41: 40 O analiză a performanţei firme
Page 44 and 45: 44 3.3.3. Parcul Industrial Giurgiu
Page 46 and 47: 46 cu software modern de management
Page 48 and 49: 48 Tabel 3.9. Câştigul salarial n
Page 50 and 51: 50 Concluzii 1. Judeţul Giurgiu es
Page 52 and 53: 52 Privire generală Judeţul Giurg
Page 54 and 55: 54 Giurgiu, Agenţia de Plăţi şi
Page 56 and 57: 56 2006 s-a înregistrat o creşter
Page 58 and 59: 58 pentru suma de 50 euro/ha, fie c
Page 60 and 61: 60 Accesarea de finanţări Asoci
Page 62 and 63: 62 Cap. 5 Transport şi infrastruct
Page 64 and 65: 64 5.1. Transportul rutier Privire
Page 66 and 67: 66 Gradul preconizat de modernizare
Page 68 and 69: 68 5.2. Transportul naval Sursa: GE
Page 70 and 71: 70 agenţii economici care îşi de
Page 72 and 73: 72 În mediul rural alimentarea cu
Page 74 and 75: 74 Tabel 5.4. Reţeaua şi volumul
Page 76 and 77: 76 PUNCTE TARI Intersectarea pe te
Page 78 and 79: 78 Cap. 6 Turismul şi agrementul
Page 80 and 81: 80 • Foişorul din Parcul Aleei u
Page 82 and 83: 82 Capacitatea de cazare a judetulu
Page 84 and 85: 84 străini sosiţi în judeţul Gi
Page 86 and 87: 86 PUNCTE TARI • Unicitatea rezer
Page 88 and 89: 88 Cap. 7 Cadrul instituţional - c
Page 90 and 91: 90 AQ1.1. Numarul proiectelor prior
Page 92 and 93:
92 Evaluând motivele din cauza că
Page 94 and 95:
94 anvergură, de tipul parcurilor
Page 96 and 97:
96 management de proiect, localită
Page 98 and 99:
98 Fig 7.15. Persoane cu experienţ
Page 100 and 101:
100 este un element foarte importan
Page 102 and 103:
102 PUNCTE TARI Preocuparea admini
Page 104 and 105:
104 Capitol II Analiza privind dezv
Page 106 and 107:
106 Deschidere spre transport inter
Page 108 and 109:
108 Sursa: Sondaj realizat asupra p
Page 110 and 111:
110 PUNCTE TARI Intersectarea pe t
Page 112 and 113:
112 În cadrul acestei politici, se
Page 114 and 115:
114 Manualul de evaluare a competit
Page 116 and 117:
116 Per total economie, Prahova în
Page 118 and 119:
118 România TR PH IL GR DB CL AG S
Page 120 and 121:
120 În ciuda situaţiei actuale de
Page 122 and 123:
122 Sursa: Comisia Naţională de P
Page 124 and 125:
124 Deşi în mod abstract judeţul
Page 126 and 127:
126 Puncte Slabe Social Economic Ag
Page 128 and 129:
128 Ameninţări Social Economic Ag
Page 130 and 131:
130 Rolul Strategiilor de Dezvoltar
Page 132 and 133:
132 siguranţa cetăţeanului, pent
Page 134 and 135:
134 PRIORITĂȚI STRATEGICE DE DEZV
Page 136 and 137:
136 D.I. 30 1.1 Intensificarea inve
Page 138 and 139:
138 D.I. 1.4 Îmbunătățirea mana
Page 140 and 141:
140 D.I.1.6 Dezvoltarea infrastruct
Page 142 and 143:
142 O problemă structurală a agri
Page 144 and 145:
144 Prioritate 3 Diminuarea dispari
Page 146 and 147:
146 D.I.3.2 Îmbunătățirea acces
Page 148 and 149:
148 dezvoltate din judeţele învec
Page 150 and 151:
150 activităţi de promovare, crea
Page 152 and 153:
152 D.I.4.4 Dezvoltarea şi crearea
Page 154 and 155:
154 D.I.5.1 Crearea condițiilor pe
Page 156 and 157:
156 D.I.5.3 Programe de formare ada
Page 158 and 159:
158 D.I.6.1. Valorificarea resursel
Page 160 and 161:
160 D.I.6.3 Îmbunătățirea calit
Page 162 and 163:
162 Prioritate 7 Creşterea capacit
Page 164 and 165:
164 Această Strategie îşi propun
Page 166 and 167:
166 D.I.7.4 Îmbunătăţirea democ
Page 168 and 169:
168 politică publică la nivel jud
Page 170 and 171:
170 Raportul între numărul mediu
Page 172 and 173:
172 EVALUAREA CAPACITĂȚII DE INTE
Page 174 and 175:
174 mediului de afaceri, care susț
Page 176 and 177:
176 Capitol VI Plan de acțiune pen
Page 178 and 179:
178 Lista de acronime POR Programul
Page 180 and 181:
180 Prioritate 1. Dezvoltarea infra
Page 182 and 183:
182 A2. Construcția și modernizar
Page 184 and 185:
184 A2. Programe de formare pentru
Page 186 and 187:
186 Prioritate 2. Relansarea sector
Page 188 and 189:
188 Prioritate 3: Diminuarea dispar
Page 190 and 191:
190 A.2. Facilitarea cooperării ş
Page 192 and 193:
192 4.3.4.2. profil, cu stand la ni
Page 194 and 195:
194 Prioritate 5. Valorificarea pot
Page 196 and 197:
196 A1 Sprijinirea fermierilor pent
Page 198 and 199:
198 Prioritate 7. Creşterea capaci
Page 200:
Publicaţie realizată în cadrul p
show all

Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?