Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

More documents

Recommendations

Info

40 O analiză a performanţei firmelor judeţene din judeţul Giurgiu arată că, în topul companiilor judeţene în anul 2007, evaluate din punct de vedere al competitivităţii generale, se situează compania Boxcom Ltd. Nicosia, firmă care operează în cadrul Zonei Libere Giurgiu. O altă companie care ocupă locul 2 al clasamentului anului trecut este Scop Computers Trading SRL, firmă care se ocupă cu comerţul cu ridicata al computerelor. World Comm Trading GFZ SRL ocupă locul 3 al clasamentului anului trecut, clasament bazat pe surse statistice de la Ministerul Finanţelor, ONRC 6 . Într-un alt top al performanţei companiilor 7 localizate în judeţul Giurgiu, companiile care au raportat cele mai importante profituri sunt următoarele: 1. SC Hypertech SRL 2. SC Infogrup SRL 3. SC Contburg SRL 4. SC Ecopel SRL 5. SC Cable Systems SRL 6 Manual de România, Publicaţie NewsIn Media, 2007 7 Camera de Comerţ şi Industrie Giurgiu, 2008 Se poate uşor constata că nu există o specializare economică foarte clară în judeţul Giurgiu şi că judeţul s-a adaptat statutului său. Moştenirea agricolă a judeţului acoperă aproximativ 50% din totalul forţei de muncă. Din punct de vedere al specializărilor industriale, AJOFM menţionează existenţa lucrătorilor calificaţi în industria grea (sudori, metalurgi) şi industria navală. Diversitatea specializărilor economice a companiilor din judeţul Giurgiu sunt şi rezultatul faptului că judeţul este conectat la una dintre cele mai importante rute europene, drumul european E 70 dar şi la conexiunea fluvială danubiană prin intermediul portului Giurgiu. Varietatea economică a judeţului Giurgiu este generată tocmai de plasarea acestuia într-un nod comercial important. Pe deasupra, economia tradiţională a judeţului Giurgiu s-a adaptat cerinţelor pieţei actuale, generând o serie de investiţii în sectoare variate de activitate, de la activitatea de construcţii la energie şi activitate comercială portuară. Din punct de vedere al indicatorului clasă de mărime ale firmelor din judeţ, microîntreprinderile reprezintă o mare majoritate, cu un număr de 2519 companii înregistrate, dintre care 1581 au ca obiect de activitate comerţul, ceea ce denotă o slăbiciune a sectorului mic productiv dintre care 76 activează în industria prelucrătoare. Înteprinderile mici sunt în număr de 223 în timp ce înteprinderile medii sunt în număr de 62. La nivelul judeţului Giurgiu funcţionează 8 firme mari dintre care 3 activează în industria energetică.
Total judeţ Companii pe clase de mărime Tabel 3.6. Societăţi comerciale cu participare străină la capitalul subscris Înmatriculări de societăţi comerciale -număr- Sursa: Oficiul Registrul Comerţului Giurgiu, 2008 8 62 223 Valoarea capitalului social total subscris exprimat în: 2519 Dolari SUA EURO 7 1,4 587,0 399,7 Microinteprinderi Indeprinderi mici Inteprinderi medii Inprinderi mari Sursa: Statistică regională, INSSE, 2007 Un alt element important al competitivităţii economice a judeţului este generat de prezenţa şi interesul companiilor internaţionale de a investi la nivel local. Poartă la Dunăre, Giurgiu este o zonă cu potenţial major pentru Investiţii Străine Directe. În cursul anului 2007 au fost înmatriculate 7 societăţi comerciale cu participare străină, cu un capital social subscris de 399, 7 mii lei. Numărul de investiţii noi realizate în judeţul Giurgiu este totuşi în creştere constantă, orientat din ce în ce mai mult către activităţi industrial productive. Motivaţia de a investi în judeţul Giurgiu se bazează într-o mare măsură şi pe creşterea competitivităţii zonei Bucureşti, fapt ce generează nevoia unor societăţi de identificare a unor zone cu factori de producţie mai ieftini, zonă care este conectată la traseele comerciale fluviale şi care va beneficia în următorii ani de investiţii majore în infrastructură, investiţii care vor fi suportate în principal prin intermediul Fondurilor Structurale. Balanţa comercială a economiei judeţului Giurgiu este constant negativă, diferenţa dintre importuri şi exporturi crescând în ultimii ani. Nivelul exporturilor din judeţul Giurgiu nu a depăşit 20.000 mii Euro în timp ce importurile au atins cifra de 100.000 mii euro în 2006. Balanţa negativă este generată şi de faptul că judeţul Giurgiu nu exportă produse cu valoare adăugată mare. Dacă judeţele Argeş şi Prahova au o economie productivă structurată pe producţia de produse industriale de valoare, în Giurgiu exporturile sunt reprezentate de produse textile, electronice sau alte produse cu valoare adăugată mică. Agricultura nu deţine ponderi în totalul de exporturi din cauza faptului că producţia agricolă se comercializează în mare parte pe piaţa internă. Acest fenomen este generat de slaba productivitate a sectorului, dimensiunile mici ale exploataţiilor agricole şi economiei de subzistenţă familială 41
Page 2 and 3: CUPRINS Capitol I Analiza socio-eco
Page 4 and 5: 4 Sumar executiv Premisa de la care
Page 6 and 7: 6 INTRODUCERE Cap. 1 Giurgiu în co
Page 8 and 9: 8 Sursa: ADR Sud-Muntenia, 2008 Sit
Page 10 and 11: 10 Concluzii Intr-o regiune plasat
Page 12 and 13: 12 Tabel 2.1.Populaţia stabilă, p
Page 14 and 15: 14 Aceşti indicatori se referă la
Page 16 and 17: 16 120 100 Tabel 2.4. Ponderea unit
Page 18 and 19: 18 26,1% Tabel 2.6. Ponderea număr
Page 20 and 21: 20 Pensia medie lunară a unui pens
Page 22 and 23: 22 clubul sportiv şcolar, Palatul
Page 24 and 25: 24 Conform tendinţelor semnalate,
Page 26 and 27: 26 În anul 2007, populaţia în v
Page 28 and 29: 28 2.4.2. Migraţia forţei de munc
Page 30 and 31: 30 Domeniul de activitate Construc
Page 32 and 33: 32 Astfel, pentru nivelul 3 de preg
Page 34 and 35: 34 Concluzii În urma analizei real
Page 36 and 37: 36 Tabel 3.1. Factori determinanţi
Page 38 and 39: 38 9,9% 9,3% 5.8% 11,0% 1,8% 11,1%
Page 42 and 43: 42 Balanţa comercială a judeţulu
Page 44 and 45: 44 3.3.3. Parcul Industrial Giurgiu
Page 46 and 47: 46 cu software modern de management
Page 48 and 49: 48 Tabel 3.9. Câştigul salarial n
Page 50 and 51: 50 Concluzii 1. Judeţul Giurgiu es
Page 52 and 53: 52 Privire generală Judeţul Giurg
Page 54 and 55: 54 Giurgiu, Agenţia de Plăţi şi
Page 56 and 57: 56 2006 s-a înregistrat o creşter
Page 58 and 59: 58 pentru suma de 50 euro/ha, fie c
Page 60 and 61: 60 Accesarea de finanţări Asoci
Page 62 and 63: 62 Cap. 5 Transport şi infrastruct
Page 64 and 65: 64 5.1. Transportul rutier Privire
Page 66 and 67: 66 Gradul preconizat de modernizare
Page 68 and 69: 68 5.2. Transportul naval Sursa: GE
Page 70 and 71: 70 agenţii economici care îşi de
Page 72 and 73: 72 În mediul rural alimentarea cu
Page 74 and 75: 74 Tabel 5.4. Reţeaua şi volumul
Page 76 and 77: 76 PUNCTE TARI Intersectarea pe te
Page 78 and 79: 78 Cap. 6 Turismul şi agrementul
Page 80 and 81: 80 • Foişorul din Parcul Aleei u
Page 82 and 83: 82 Capacitatea de cazare a judetulu
Page 84 and 85: 84 străini sosiţi în judeţul Gi
Page 86 and 87: 86 PUNCTE TARI • Unicitatea rezer
Page 88 and 89: 88 Cap. 7 Cadrul instituţional - c
Page 90 and 91:
90 AQ1.1. Numarul proiectelor prior
Page 92 and 93:
92 Evaluând motivele din cauza că
Page 94 and 95:
94 anvergură, de tipul parcurilor
Page 96 and 97:
96 management de proiect, localită
Page 98 and 99:
98 Fig 7.15. Persoane cu experienţ
Page 100 and 101:
100 este un element foarte importan
Page 102 and 103:
102 PUNCTE TARI Preocuparea admini
Page 104 and 105:
104 Capitol II Analiza privind dezv
Page 106 and 107:
106 Deschidere spre transport inter
Page 108 and 109:
108 Sursa: Sondaj realizat asupra p
Page 110 and 111:
110 PUNCTE TARI Intersectarea pe t
Page 112 and 113:
112 În cadrul acestei politici, se
Page 114 and 115:
114 Manualul de evaluare a competit
Page 116 and 117:
116 Per total economie, Prahova în
Page 118 and 119:
118 România TR PH IL GR DB CL AG S
Page 120 and 121:
120 În ciuda situaţiei actuale de
Page 122 and 123:
122 Sursa: Comisia Naţională de P
Page 124 and 125:
124 Deşi în mod abstract judeţul
Page 126 and 127:
126 Puncte Slabe Social Economic Ag
Page 128 and 129:
128 Ameninţări Social Economic Ag
Page 130 and 131:
130 Rolul Strategiilor de Dezvoltar
Page 132 and 133:
132 siguranţa cetăţeanului, pent
Page 134 and 135:
134 PRIORITĂȚI STRATEGICE DE DEZV
Page 136 and 137:
136 D.I. 30 1.1 Intensificarea inve
Page 138 and 139:
138 D.I. 1.4 Îmbunătățirea mana
Page 140 and 141:
140 D.I.1.6 Dezvoltarea infrastruct
Page 142 and 143:
142 O problemă structurală a agri
Page 144 and 145:
144 Prioritate 3 Diminuarea dispari
Page 146 and 147:
146 D.I.3.2 Îmbunătățirea acces
Page 148 and 149:
148 dezvoltate din judeţele învec
Page 150 and 151:
150 activităţi de promovare, crea
Page 152 and 153:
152 D.I.4.4 Dezvoltarea şi crearea
Page 154 and 155:
154 D.I.5.1 Crearea condițiilor pe
Page 156 and 157:
156 D.I.5.3 Programe de formare ada
Page 158 and 159:
158 D.I.6.1. Valorificarea resursel
Page 160 and 161:
160 D.I.6.3 Îmbunătățirea calit
Page 162 and 163:
162 Prioritate 7 Creşterea capacit
Page 164 and 165:
164 Această Strategie îşi propun
Page 166 and 167:
166 D.I.7.4 Îmbunătăţirea democ
Page 168 and 169:
168 politică publică la nivel jud
Page 170 and 171:
170 Raportul între numărul mediu
Page 172 and 173:
172 EVALUAREA CAPACITĂȚII DE INTE
Page 174 and 175:
174 mediului de afaceri, care susț
Page 176 and 177:
176 Capitol VI Plan de acțiune pen
Page 178 and 179:
178 Lista de acronime POR Programul
Page 180 and 181:
180 Prioritate 1. Dezvoltarea infra
Page 182 and 183:
182 A2. Construcția și modernizar
Page 184 and 185:
184 A2. Programe de formare pentru
Page 186 and 187:
186 Prioritate 2. Relansarea sector
Page 188 and 189:
188 Prioritate 3: Diminuarea dispar
Page 190 and 191:
190 A.2. Facilitarea cooperării ş
Page 192 and 193:
192 4.3.4.2. profil, cu stand la ni
Page 194 and 195:
194 Prioritate 5. Valorificarea pot
Page 196 and 197:
196 A1 Sprijinirea fermierilor pent
Page 198 and 199:
198 Prioritate 7. Creşterea capaci
Page 200:
Publicaţie realizată în cadrul p
show all

Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?