Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

4
Sumar executiv
Premisa de la care s-a plecat pentru a iniţia proiectul de elaborare a Strategiei de
Dezvoltare a Judeţului Giurgiu a fost aceea de a se crea un document care să
răspundă obiectivului central de îmbunătăţire a calităţii vieţii populaţiei din judeţul
Giurgiu, beneficiarii finali ai Strategiei de Dezvoltare a judeţului Giurgiu.
Analiza socio-economică a judeţului Giurgiu, această primă secţiune din
documentul ce va constitui viitoarea Strategie de Dezvoltare a judeţului Giurgiu, a
avut drept scop evaluarea nevoilor de dezvoltare strategică a judeţului Giurgiu pe
sectoare prioritare. Rezultatele acestei etape vor constitui fundamentul pe care se
vor clădi acţiunile de urmat din viitoarea Strategie.
Această Analiză s-a dorit a fi o evaluare obiectivă a situaţiei actuale şi a
potenţialului de dezvoltare a judeţului Giurgiu. Provocarea centrală a fost aceea de
a identifica câteva pârghii de dezvoltare care să continue şi să valorifice prin
adăugarea unui plus de valoare, resurse şi aspecte specifice, identitare, deja
existente în judeţul Giurgiu dar şi de a îmbina tradiţionalul cu inovarea.
Pentru a avea creştere economică într-o comunitate trebuie să existe resurse
umane care să producă această creştere. In judeţul Giurgiu însă, analiza a relevat
indicatorul privind speranţa de viaţă, la cea mai scăzută valoare la nivel naţional.
Misiunea noastră în continuare a fost să descoperim care sunt cauzele acestei stări
de fapt, ce le lipseşte giurgiuvenilor pentru a merge mai departe, ce îi împiedică să
spere că le va fi mai bine în viitor, rămânând în judeţul lor? Starea de fapt, adică
populaţia acut îmbătrânită, cea mai ridicată valoare a raportului salariaţi/pensionari
la nivel naţional, servicii de sănătate de slabă calitate sau inexistente în mediul rural
şi chiar lipsa infrastructurii de formare a resurselor umane pentru viitor (cea mai
mică valoare a ratei de cuprindere şcolară la toate nivelurile de învăţământ)
constituie deja motive suficiente pentru percepţia generală a locuitorilor judeţului
Giurgiu, pentru lipsa încrederii într-un trai mai prosper. Este credibil în acest sens
faptul că peste 60% dintre locuitorii judeţului nu se identifică cu judeţul Giurgiu ci cu
localitatea natală. Pe de altă parte, locuitorii care nu vor să părăsească judeţul, ar
rămâne cu condiţia să aibă acces la locuri de muncă mai bine plătite şi condiţii mai
bune de viaţă.
Judeţul înregistrează o evoluţie negativă a dinamicii ofertei forţei de muncă. Astfel,
activitatea economică principală, agricultura, este practicată în procent de peste
50% în regim de subzistenţă, de populaţia îmbătrânită. In prezent, judeţul Giurgiu a
pierdut din statutul de unul dintre cele mai prospere judeţe agricole ale României
astfel că se impune găsirea de soluţii de revigorare a principalului domeniu
economic. „Moştenirea” educaţională din perioada dinainte de 1989 îl împiedică pe
micul fermier să accepte noi metode de practicare a agriculturii prin asociere sau, în
cazuri extreme, vânzarea terenului atunci când nu-l mai poate lucra. De aici apare
nevoia de programe educaţionale şi de informare în mediul rural.
Una dintre cele mai importante pârghii de dezvoltare pe care poate miza judeţul
Giurgiu este exploatarea avantajului de a se intersecta pe teritoriul judeţului a unei
reţele complexe de transport, constituită din drumuri naţionale şi internaţionale.
Investiţiile în infrastructura de transport, pe cale rutieră, navală, aeriană și feroviară
constituie premise fundamentale pentru fructificarea statutului de judeţ de tranzit în
sudul României. Tranzitul prin Giurgiu trebuie să aducă prosperitate
locuitorilor săi prin activităţi de comerţ, productive şi de servicii suport pentru
zona sudică a României. Situaţia din teritoriu arată însă o stare precară a
infrastructurii, care în prezent stopează atragerea investitorilor în judeţ.
Unul dintre obiectivele viitoarei Strategii este de a reconfirma identitatea judeţului
Giurgiu pe fundamentele tradiţionale şi de a recâştiga încrederea populaţiei într-un
trai mai bun (pentru că mulţi giurgiuvenii se simt încă ataşaţi de judeţul natal).
Fundaţia pentru aceste investiţii există. Rămâne de văzut prin ce modalitate vor
putea fi folosite aceste avantaje în mod armonios pentru promovarea unui judeţ mai
atrăgător şi mai prosper.