Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

More documents

Recommendations

Info

38 9,9% 9,3% 5.8% 11,0% 1,8% 11,1% 12,3% Structura valorii adăugate brute în anul 2005, pe principalele activităţi 7,3% 6,4% 2,6% Regiunea Sud - Muntenia 11,6% 6,2% 30,8% Total tara 14,5% 10,3% 23,8% 9,5% 12,6% 1,7% 1,5% Agricultura Industria extractiva Industria prelucratore Energia electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert cu ridicata si amanuntul Transporturi si depozitare Tranzactii imobiliare Administratie publica Celelalte activitati 7,5% 7,8% 17,0% Judetul Giurgiu 10,8% 8,0% 1,1% 10,1% 3,8% 9,8% 24,1 Analizând contribuţia fiecărui judeţ la realizarea valorii adăugate brute a regiunii din care face parte se poate spune că în cadrul regiunii Sud-Muntenia, judeţul Prahova a contribuit în cea mai mare măsură la formarea valorii adăugate brute ( 29,4% în anul 2005 şi 27,3% în anul 2004) în timp ce judeţul Giurgiu s-a situat la cealaltă extremă ( 5,6 % în anul 2005 şi 6,2 % în anul 2004). 3.2. Competitivitatea companiilor din judeţul Giurgiu În cadrul regiunii Sud-Muntenia există importante discrepanţe între judeţele componente. Astfel, chiar de la indicatorul cantitativ numărul IMM-urilor active pe judeţ, în Giurgiu activează 3.618 unităţi (7,1% din nivelul regional), iar în Prahova 16.240 (32%). Cumulat, Prahova şi Argeş deţin aproape 55% din totalul IMM-urilor din regiune. Numărul mic de companii existente în judeţul Giurgiu este generat atât de o slabă cultură antreprenorială cât şi de migraţia companiilor către Bucureşti. La ora actuală se constată o migraţie către polul economic Bucureşti, situat în imediata proximitate a judeţului. Societăţile comerciale „migratoare” au ales destinaţia Bucureşti fiind atrase şi de controalele rare 5 - datorate numărului important de societăţi comerciale implantate în Municipiul Bucureşti şi implicit de slaba posibilitate de a face obiectul controlului autorităţilor financiare. De asemenea, structura firmelor la nivelul judeţului Giurgiu este în principal orientată în zone de comerţ şi logistică, elemente favorizate de localizarea judeţului Giurgiu ca punct nodal de transport la nivel regional şi naţional. 5 Opinii exprimate în cadrul focus – grupului organizat de GEA Strategy&Consulting SA de către actorii economici judeţeni
Judeţul Număr firme Populaţie Număr firme/1000 locuitori Argeş 11.315 650.502 17,39 Calarasi 4.116 319.701 12,87 Dambovita 6.208 539.322 11,51 Giurgiu 3.622 289.484 12,51 Ialomita 4.138 293.969 14,08 Prahova 16.314 832.558 19,60 Teleorman 5.215 432.856 12,05 TOTAL 50.928 3.358.392 14,25 Judeţul Giurgiu nu punctează favorabil la indicatorul cultură antreprenorială, un indicator relevant în acest sens fiind numărul scăzut al firmelor la o mie de locuitori. În judeţul Giurgiu, există un număr de 12,51 de firme la 1000 de locuitori, în acest caz ocupând antepenultimul loc la nivel regional, judeţele cel mai puţin antreprenoare fiind Dâmboviţa şi Teleorman. Cifra de afaceri a companiilor din judeţul Giurgiu pe de altă parte este un indicator important al investiţiilor realizate în ultimii ani. Proximitatea faţă de Bucureşti nu generează doar un fenomen de concentrare al afacerilor în capitală, zonă unde companiile pot deveni mai competitive datorită gradului ridicat de competitivitate al indicatorilor structurali, ci şi o tendinţă de relocare a unor mari companii importante care şi-au creat în judeţ baza logistică. Investiţii în industria alimentară precum cele realizate de Lacta SA sau Tnuva România Dairies în anii anteriori sunt de natură să mărească cifra de afaceri totală brută a judeţului. Un loc important îl ocupă pe de altă parte, 86 de companii localizate în judeţul Giurgiu care au peste 50 de salariaţi. Dintre acestea, societatea Romstrade angajează 1110 angajaţi, SC Shypyard ATG Giurgiu are 421 de angajaţi iar Nova Force SRL, 397 de angajaţi. Cifra de afaceri a companiilor din judeţele Regiunii Muntenia Sud CA 17660 124464 13842 17298 32442 12281 87904 Nivelul si structura CA Teleorman Prahova Ialomita Giurgiu Dambovita Calarasi Arges Sursa: Strategia de atragere a investiţiilor în regiunea Muntenia Sud Cu toate că cifra de afaceri a companiilor din judeţul Giurgiu a crescut în ultimii ani, investiţiile brute ale companiilor situează unităţile locale active pe ultimul loc în Regiunea Sud Muntenia. Investiţiile totale brute în anul 2004 au atins suma de 2224 milioane de RON pentru judeţul Giurgiu. 39
Page 2 and 3: CUPRINS Capitol I Analiza socio-eco
Page 4 and 5: 4 Sumar executiv Premisa de la care
Page 6 and 7: 6 INTRODUCERE Cap. 1 Giurgiu în co
Page 8 and 9: 8 Sursa: ADR Sud-Muntenia, 2008 Sit
Page 10 and 11: 10 Concluzii Intr-o regiune plasat
Page 12 and 13: 12 Tabel 2.1.Populaţia stabilă, p
Page 14 and 15: 14 Aceşti indicatori se referă la
Page 16 and 17: 16 120 100 Tabel 2.4. Ponderea unit
Page 18 and 19: 18 26,1% Tabel 2.6. Ponderea număr
Page 20 and 21: 20 Pensia medie lunară a unui pens
Page 22 and 23: 22 clubul sportiv şcolar, Palatul
Page 24 and 25: 24 Conform tendinţelor semnalate,
Page 26 and 27: 26 În anul 2007, populaţia în v
Page 28 and 29: 28 2.4.2. Migraţia forţei de munc
Page 30 and 31: 30 Domeniul de activitate Construc
Page 32 and 33: 32 Astfel, pentru nivelul 3 de preg
Page 34 and 35: 34 Concluzii În urma analizei real
Page 36 and 37: 36 Tabel 3.1. Factori determinanţi
Page 40 and 41: 40 O analiză a performanţei firme
Page 42 and 43: 42 Balanţa comercială a judeţulu
Page 44 and 45: 44 3.3.3. Parcul Industrial Giurgiu
Page 46 and 47: 46 cu software modern de management
Page 48 and 49: 48 Tabel 3.9. Câştigul salarial n
Page 50 and 51: 50 Concluzii 1. Judeţul Giurgiu es
Page 52 and 53: 52 Privire generală Judeţul Giurg
Page 54 and 55: 54 Giurgiu, Agenţia de Plăţi şi
Page 56 and 57: 56 2006 s-a înregistrat o creşter
Page 58 and 59: 58 pentru suma de 50 euro/ha, fie c
Page 60 and 61: 60 Accesarea de finanţări Asoci
Page 62 and 63: 62 Cap. 5 Transport şi infrastruct
Page 64 and 65: 64 5.1. Transportul rutier Privire
Page 66 and 67: 66 Gradul preconizat de modernizare
Page 68 and 69: 68 5.2. Transportul naval Sursa: GE
Page 70 and 71: 70 agenţii economici care îşi de
Page 72 and 73: 72 În mediul rural alimentarea cu
Page 74 and 75: 74 Tabel 5.4. Reţeaua şi volumul
Page 76 and 77: 76 PUNCTE TARI Intersectarea pe te
Page 78 and 79: 78 Cap. 6 Turismul şi agrementul
Page 80 and 81: 80 • Foişorul din Parcul Aleei u
Page 82 and 83: 82 Capacitatea de cazare a judetulu
Page 84 and 85: 84 străini sosiţi în judeţul Gi
Page 86 and 87: 86 PUNCTE TARI • Unicitatea rezer
Page 88 and 89:
88 Cap. 7 Cadrul instituţional - c
Page 90 and 91:
90 AQ1.1. Numarul proiectelor prior
Page 92 and 93:
92 Evaluând motivele din cauza că
Page 94 and 95:
94 anvergură, de tipul parcurilor
Page 96 and 97:
96 management de proiect, localită
Page 98 and 99:
98 Fig 7.15. Persoane cu experienţ
Page 100 and 101:
100 este un element foarte importan
Page 102 and 103:
102 PUNCTE TARI Preocuparea admini
Page 104 and 105:
104 Capitol II Analiza privind dezv
Page 106 and 107:
106 Deschidere spre transport inter
Page 108 and 109:
108 Sursa: Sondaj realizat asupra p
Page 110 and 111:
110 PUNCTE TARI Intersectarea pe t
Page 112 and 113:
112 În cadrul acestei politici, se
Page 114 and 115:
114 Manualul de evaluare a competit
Page 116 and 117:
116 Per total economie, Prahova în
Page 118 and 119:
118 România TR PH IL GR DB CL AG S
Page 120 and 121:
120 În ciuda situaţiei actuale de
Page 122 and 123:
122 Sursa: Comisia Naţională de P
Page 124 and 125:
124 Deşi în mod abstract judeţul
Page 126 and 127:
126 Puncte Slabe Social Economic Ag
Page 128 and 129:
128 Ameninţări Social Economic Ag
Page 130 and 131:
130 Rolul Strategiilor de Dezvoltar
Page 132 and 133:
132 siguranţa cetăţeanului, pent
Page 134 and 135:
134 PRIORITĂȚI STRATEGICE DE DEZV
Page 136 and 137:
136 D.I. 30 1.1 Intensificarea inve
Page 138 and 139:
138 D.I. 1.4 Îmbunătățirea mana
Page 140 and 141:
140 D.I.1.6 Dezvoltarea infrastruct
Page 142 and 143:
142 O problemă structurală a agri
Page 144 and 145:
144 Prioritate 3 Diminuarea dispari
Page 146 and 147:
146 D.I.3.2 Îmbunătățirea acces
Page 148 and 149:
148 dezvoltate din judeţele învec
Page 150 and 151:
150 activităţi de promovare, crea
Page 152 and 153:
152 D.I.4.4 Dezvoltarea şi crearea
Page 154 and 155:
154 D.I.5.1 Crearea condițiilor pe
Page 156 and 157:
156 D.I.5.3 Programe de formare ada
Page 158 and 159:
158 D.I.6.1. Valorificarea resursel
Page 160 and 161:
160 D.I.6.3 Îmbunătățirea calit
Page 162 and 163:
162 Prioritate 7 Creşterea capacit
Page 164 and 165:
164 Această Strategie îşi propun
Page 166 and 167:
166 D.I.7.4 Îmbunătăţirea democ
Page 168 and 169:
168 politică publică la nivel jud
Page 170 and 171:
170 Raportul între numărul mediu
Page 172 and 173:
172 EVALUAREA CAPACITĂȚII DE INTE
Page 174 and 175:
174 mediului de afaceri, care susț
Page 176 and 177:
176 Capitol VI Plan de acțiune pen
Page 178 and 179:
178 Lista de acronime POR Programul
Page 180 and 181:
180 Prioritate 1. Dezvoltarea infra
Page 182 and 183:
182 A2. Construcția și modernizar
Page 184 and 185:
184 A2. Programe de formare pentru
Page 186 and 187:
186 Prioritate 2. Relansarea sector
Page 188 and 189:
188 Prioritate 3: Diminuarea dispar
Page 190 and 191:
190 A.2. Facilitarea cooperării ş
Page 192 and 193:
192 4.3.4.2. profil, cu stand la ni
Page 194 and 195:
194 Prioritate 5. Valorificarea pot
Page 196 and 197:
196 A1 Sprijinirea fermierilor pent
Page 198 and 199:
198 Prioritate 7. Creşterea capaci
Page 200:
Publicaţie realizată în cadrul p
show all

Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?