13.04.2013 Views

Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

38<br />

9,9%<br />

9,3%<br />

5.8%<br />

11,0%<br />

1,8%<br />

11,1%<br />

12,3%<br />

Structura valorii adăugate brute în anul 2005,<br />

pe principalele activităţi<br />

7,3%<br />

6,4%<br />

2,6%<br />

Regiunea Sud - Muntenia<br />

11,6%<br />

6,2%<br />

30,8%<br />

Total tara<br />

14,5%<br />

10,3%<br />

23,8%<br />

9,5%<br />

12,6%<br />

1,7%<br />

1,5%<br />

Agricultura<br />

Industria extractiva<br />

Industria prelucratore<br />

Energia electrica si<br />

termica, gaze si apa<br />

Constructii<br />

Comert cu ridicata si<br />

amanuntul<br />

Transporturi si depozitare<br />

Tranzactii imobiliare<br />

Administratie publica<br />

Celelalte activitati<br />

7,5%<br />

7,8%<br />

17,0%<br />

Judetul <strong>Giurgiu</strong><br />

10,8%<br />

8,0%<br />

1,1% 10,1%<br />

3,8%<br />

9,8%<br />

24,1<br />

Analizând contribuţia fiecărui judeţ la realizarea valorii adăugate brute a regiunii din<br />

care face parte se poate spune că în cadrul regiunii Sud-Muntenia, judeţul Prahova<br />

a contribuit în cea mai mare măsură la formarea valorii adăugate brute ( 29,4% în<br />

anul 2005 şi 27,3% în anul 2004) în timp ce judeţul <strong>Giurgiu</strong> s-a situat la cealaltă<br />

extremă ( 5,6 % în anul 2005 şi 6,2 % în anul 2004).<br />

3.2. Competitivitatea companiilor din judeţul <strong>Giurgiu</strong><br />

În cadrul regiunii Sud-Muntenia există importante discrepanţe între judeţele<br />

componente. Astfel, chiar de la indicatorul cantitativ numărul IMM-urilor active pe<br />

judeţ, în <strong>Giurgiu</strong> activează 3.618 unităţi (7,1% din nivelul regional), iar în Prahova<br />

16.240 (32%). Cumulat, Prahova şi Argeş deţin aproape 55% din totalul IMM-urilor<br />

din regiune.<br />

Numărul mic de companii existente în judeţul <strong>Giurgiu</strong> este generat atât de o slabă<br />

cultură antreprenorială cât şi de migraţia companiilor către Bucureşti. La ora actuală<br />

se constată o migraţie către polul economic Bucureşti, situat în imediata proximitate<br />

a judeţului. Societăţile comerciale „migratoare” au ales destinaţia Bucureşti fiind<br />

atrase şi de controalele rare 5 - datorate numărului important de societăţi comerciale<br />

implantate în Municipiul Bucureşti şi implicit de slaba posibilitate de a face obiectul<br />

controlului autorităţilor financiare.<br />

De asemenea, structura firmelor la nivelul judeţului <strong>Giurgiu</strong> este în principal<br />

orientată în zone de comerţ şi logistică, elemente favorizate de localizarea judeţului<br />

<strong>Giurgiu</strong> ca punct nodal de transport la nivel regional şi naţional.<br />

5 Opinii exprimate în cadrul focus – grupului organizat de GEA Strategy&Consulting SA de către actorii<br />

economici judeţeni

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!