Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu
Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu
Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
38<br />
9,9%<br />
9,3%<br />
5.8%<br />
11,0%<br />
1,8%<br />
11,1%<br />
12,3%<br />
Structura valorii adăugate brute în anul 2005,<br />
pe principalele activităţi<br />
7,3%<br />
6,4%<br />
2,6%<br />
Regiunea Sud - Muntenia<br />
11,6%<br />
6,2%<br />
30,8%<br />
Total tara<br />
14,5%<br />
10,3%<br />
23,8%<br />
9,5%<br />
12,6%<br />
1,7%<br />
1,5%<br />
Agricultura<br />
Industria extractiva<br />
Industria prelucratore<br />
Energia electrica si<br />
termica, gaze si apa<br />
Constructii<br />
Comert cu ridicata si<br />
amanuntul<br />
Transporturi si depozitare<br />
Tranzactii imobiliare<br />
Administratie publica<br />
Celelalte activitati<br />
7,5%<br />
7,8%<br />
17,0%<br />
Judetul <strong>Giurgiu</strong><br />
10,8%<br />
8,0%<br />
1,1% 10,1%<br />
3,8%<br />
9,8%<br />
24,1<br />
Analizând contribuţia fiecărui judeţ la realizarea valorii adăugate brute a regiunii din<br />
care face parte se poate spune că în cadrul regiunii Sud-Muntenia, judeţul Prahova<br />
a contribuit în cea mai mare măsură la formarea valorii adăugate brute ( 29,4% în<br />
anul 2005 şi 27,3% în anul 2004) în timp ce judeţul <strong>Giurgiu</strong> s-a situat la cealaltă<br />
extremă ( 5,6 % în anul 2005 şi 6,2 % în anul 2004).<br />
3.2. Competitivitatea companiilor din judeţul <strong>Giurgiu</strong><br />
În cadrul regiunii Sud-Muntenia există importante discrepanţe între judeţele<br />
componente. Astfel, chiar de la indicatorul cantitativ numărul IMM-urilor active pe<br />
judeţ, în <strong>Giurgiu</strong> activează 3.618 unităţi (7,1% din nivelul regional), iar în Prahova<br />
16.240 (32%). Cumulat, Prahova şi Argeş deţin aproape 55% din totalul IMM-urilor<br />
din regiune.<br />
Numărul mic de companii existente în judeţul <strong>Giurgiu</strong> este generat atât de o slabă<br />
cultură antreprenorială cât şi de migraţia companiilor către Bucureşti. La ora actuală<br />
se constată o migraţie către polul economic Bucureşti, situat în imediata proximitate<br />
a judeţului. Societăţile comerciale „migratoare” au ales destinaţia Bucureşti fiind<br />
atrase şi de controalele rare 5 - datorate numărului important de societăţi comerciale<br />
implantate în Municipiul Bucureşti şi implicit de slaba posibilitate de a face obiectul<br />
controlului autorităţilor financiare.<br />
De asemenea, structura firmelor la nivelul judeţului <strong>Giurgiu</strong> este în principal<br />
orientată în zone de comerţ şi logistică, elemente favorizate de localizarea judeţului<br />
<strong>Giurgiu</strong> ca punct nodal de transport la nivel regional şi naţional.<br />
5 Opinii exprimate în cadrul focus – grupului organizat de GEA Strategy&Consulting SA de către actorii<br />
economici judeţeni