36 Tabel 3.1. Factori determinanţi ai deciziilor de investiţie Factori importanţi şi foarte importanţi Disponibilitatea forţei de muncă bine pregătite Costul forţei de muncă Disponibilitatea mijloacelor de comunicare Calitatea vieţii Factori relativ importanţi Costul terenului şi al spaţiilor construite (clădiri etc.) Proximitatea faţă de centre universitare Proximitatea faţă de instituţii de cercetare Calitatea infrastructurii locale Facilităţi fiscale Sursa: GEA Strategy&Consulting, 2008. Factori mai puţin importanţi Disponibilitatea forţei de muncă necalificate Proximitatea faţă de pieţe Aceşti factori constituie tot atâtea posibile priorităţi, rămânând la alegerea factorilor de decizie locali să acţioneze în sensul promovării unuia sau altuia, cu scopul obţinerii de avantaje competitive faţă de alte oraşe. 3. 1. Situaţia economică a judeţului în contextul Regiunii Sud Muntenia În economia Regiunii Muntenia Sud, sectorul privat ocupă un loc extrem de important, rezultat al tradiţiei industriale a regiunii în sectoare precum industria constructoare de maşini şi metalurgie. De asemenea, Regiunea are o tradiţie importantă în ceea ce priveşte livrarea serviciilor turistice sau serviciilor conexe turismului. Tradiţia regională nu este comună tuturor judeţelor regiunii, judeţul <strong>Giurgiu</strong> fiind un judeţ unde tradiţia industrială nu este una structurală. În economia judeţului, agricultura este principalul angajator şi generator de venituri judeţene. De asemenea, ca efect al tradiţiei agrare, veniturile judeţului sunt în partea de jos a topului regiunii ADR Sud Muntenia. Tabelul 3.2. - PIB şi PIB/locuitor perioada 2000-2004 PIB/An (milioane lei RON) 2000 2001 2002 2003 2004 Regional 9.807,1 14.312,3 18.773,6 24.776,0 31.709,5 National 80.377,3 116.768,7 151.475,1 197.564,8 246.468,8 PIB/locuitor (lei) 2000 2001 2002 2003 2004 Regional 2.920,7 4.138,0 5.562,7 7.377,4 9.488,1 National 3.582.6 5.210,9 6.950,1 9.090,3 11.372,0 Sursa: Anuarul Statistic al României 2006 Indicatorii structurali situează PIB-ul la nivel judeţean pe ultimul loc în regiune, după judeţele Călăraşi şi Ialomiţa, judeţe comparabile din punct de vedere al structurii economice şi a veniturilor. Tabelul 3.3. – PIB la nivel <strong>Judeţean</strong> - milioane lei RON - Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004 Argeş 2451,0 3177,5 4573,3 6231,8 7709,6 Călăraşi 709,1 1158,1 1239,9 1739,9 2523,8 Damboviţa 1403,0 2027,9 2791,3 3634,9 4535,6 <strong>Giurgiu</strong> 564,5 952,5 1129,3 1403,1 1952,3 Ialomiţa 836,6 1274,6 1559,4 2160,0 3001,9 Prahova 2794,1 3934,0 5445,9 7137,1 8669,3 Teleorman 1048,8 1787,7 2034,5 2469,2 3317,0 Sursa: Anuarul Statistic al României 2006
Din punctul de vedere al aportului fiecărui judeţ la realizarea PIB-ului regional, situaţia nu este fundamental diferită, judeţul <strong>Giurgiu</strong> contribuind cu numai 6% la totalul regional. Diferenţa este majoră atunci când comparăm judeţul <strong>Giurgiu</strong> cu judeţele fruntaşe ale judeţului, Prahova şi Argeş fiind „responsabile” cu un aport de 50% în produsul intern brut al regiunii. Judeţul <strong>Giurgiu</strong> ocupă ultimul loc la indicatorul PIB la nivel de regiune, o cauză a acestui fenomen fiind şi absenţa marilor investiţii industriale realizate în judeţ precum şi subutilizarea resurselor de infrastructură (ex: portul fluvial). Tabelul 3.4 Contribuţia fiecărui judeţ la formarea PIB-ului regional, 2000-2004 (%) 2000 2001 2002 2003 2004 REGIUNEA SUD 100 100 100 100 100 ARGEŞ 25.0 22.2 24.4 25.2 24.3 CĂLĂRAŞI 7.2 8.1 6.6 7.0 8.0 DÂMBOVIŢA 14.3 14.2 14.9 14.7 14.3 GIURGIU 5.8 6.7 6.0 5.7 6.2 IALOMIŢA 8.5 8.9 8.3 8.7 9.5 PRAHOVA 28.5 27.5 29.0 28.8 27.3 TELEORMAN 10.7 12.5 10.8 10.0 10.5 Structura valorii adăugate brute pe activităţi ale economiei naţionale în totalul valorii adăugate brute la nivel judeţean, favorizează domeniul agricol în principal, urmat de domeniul transporturilor şi al logisticii şi de cel al administraţiei publice. 37
- Page 2 and 3: CUPRINS Capitol I Analiza socio-eco
- Page 4 and 5: 4 Sumar executiv Premisa de la care
- Page 6 and 7: 6 INTRODUCERE Cap. 1 Giurgiu în co
- Page 8 and 9: 8 Sursa: ADR Sud-Muntenia, 2008 Sit
- Page 10 and 11: 10 Concluzii Intr-o regiune plasat
- Page 12 and 13: 12 Tabel 2.1.Populaţia stabilă, p
- Page 14 and 15: 14 Aceşti indicatori se referă la
- Page 16 and 17: 16 120 100 Tabel 2.4. Ponderea unit
- Page 18 and 19: 18 26,1% Tabel 2.6. Ponderea număr
- Page 20 and 21: 20 Pensia medie lunară a unui pens
- Page 22 and 23: 22 clubul sportiv şcolar, Palatul
- Page 24 and 25: 24 Conform tendinţelor semnalate,
- Page 26 and 27: 26 În anul 2007, populaţia în v
- Page 28 and 29: 28 2.4.2. Migraţia forţei de munc
- Page 30 and 31: 30 Domeniul de activitate Construc
- Page 32 and 33: 32 Astfel, pentru nivelul 3 de preg
- Page 34 and 35: 34 Concluzii În urma analizei real
- Page 38 and 39: 38 9,9% 9,3% 5.8% 11,0% 1,8% 11,1%
- Page 40 and 41: 40 O analiză a performanţei firme
- Page 42 and 43: 42 Balanţa comercială a judeţulu
- Page 44 and 45: 44 3.3.3. Parcul Industrial Giurgiu
- Page 46 and 47: 46 cu software modern de management
- Page 48 and 49: 48 Tabel 3.9. Câştigul salarial n
- Page 50 and 51: 50 Concluzii 1. Judeţul Giurgiu es
- Page 52 and 53: 52 Privire generală Judeţul Giurg
- Page 54 and 55: 54 Giurgiu, Agenţia de Plăţi şi
- Page 56 and 57: 56 2006 s-a înregistrat o creşter
- Page 58 and 59: 58 pentru suma de 50 euro/ha, fie c
- Page 60 and 61: 60 Accesarea de finanţări Asoci
- Page 62 and 63: 62 Cap. 5 Transport şi infrastruct
- Page 64 and 65: 64 5.1. Transportul rutier Privire
- Page 66 and 67: 66 Gradul preconizat de modernizare
- Page 68 and 69: 68 5.2. Transportul naval Sursa: GE
- Page 70 and 71: 70 agenţii economici care îşi de
- Page 72 and 73: 72 În mediul rural alimentarea cu
- Page 74 and 75: 74 Tabel 5.4. Reţeaua şi volumul
- Page 76 and 77: 76 PUNCTE TARI Intersectarea pe te
- Page 78 and 79: 78 Cap. 6 Turismul şi agrementul
- Page 80 and 81: 80 • Foişorul din Parcul Aleei u
- Page 82 and 83: 82 Capacitatea de cazare a judetulu
- Page 84 and 85: 84 străini sosiţi în judeţul Gi
- Page 86 and 87:
86 PUNCTE TARI • Unicitatea rezer
- Page 88 and 89:
88 Cap. 7 Cadrul instituţional - c
- Page 90 and 91:
90 AQ1.1. Numarul proiectelor prior
- Page 92 and 93:
92 Evaluând motivele din cauza că
- Page 94 and 95:
94 anvergură, de tipul parcurilor
- Page 96 and 97:
96 management de proiect, localită
- Page 98 and 99:
98 Fig 7.15. Persoane cu experienţ
- Page 100 and 101:
100 este un element foarte importan
- Page 102 and 103:
102 PUNCTE TARI Preocuparea admini
- Page 104 and 105:
104 Capitol II Analiza privind dezv
- Page 106 and 107:
106 Deschidere spre transport inter
- Page 108 and 109:
108 Sursa: Sondaj realizat asupra p
- Page 110 and 111:
110 PUNCTE TARI Intersectarea pe t
- Page 112 and 113:
112 În cadrul acestei politici, se
- Page 114 and 115:
114 Manualul de evaluare a competit
- Page 116 and 117:
116 Per total economie, Prahova în
- Page 118 and 119:
118 România TR PH IL GR DB CL AG S
- Page 120 and 121:
120 În ciuda situaţiei actuale de
- Page 122 and 123:
122 Sursa: Comisia Naţională de P
- Page 124 and 125:
124 Deşi în mod abstract judeţul
- Page 126 and 127:
126 Puncte Slabe Social Economic Ag
- Page 128 and 129:
128 Ameninţări Social Economic Ag
- Page 130 and 131:
130 Rolul Strategiilor de Dezvoltar
- Page 132 and 133:
132 siguranţa cetăţeanului, pent
- Page 134 and 135:
134 PRIORITĂȚI STRATEGICE DE DEZV
- Page 136 and 137:
136 D.I. 30 1.1 Intensificarea inve
- Page 138 and 139:
138 D.I. 1.4 Îmbunătățirea mana
- Page 140 and 141:
140 D.I.1.6 Dezvoltarea infrastruct
- Page 142 and 143:
142 O problemă structurală a agri
- Page 144 and 145:
144 Prioritate 3 Diminuarea dispari
- Page 146 and 147:
146 D.I.3.2 Îmbunătățirea acces
- Page 148 and 149:
148 dezvoltate din judeţele învec
- Page 150 and 151:
150 activităţi de promovare, crea
- Page 152 and 153:
152 D.I.4.4 Dezvoltarea şi crearea
- Page 154 and 155:
154 D.I.5.1 Crearea condițiilor pe
- Page 156 and 157:
156 D.I.5.3 Programe de formare ada
- Page 158 and 159:
158 D.I.6.1. Valorificarea resursel
- Page 160 and 161:
160 D.I.6.3 Îmbunătățirea calit
- Page 162 and 163:
162 Prioritate 7 Creşterea capacit
- Page 164 and 165:
164 Această Strategie îşi propun
- Page 166 and 167:
166 D.I.7.4 Îmbunătăţirea democ
- Page 168 and 169:
168 politică publică la nivel jud
- Page 170 and 171:
170 Raportul între numărul mediu
- Page 172 and 173:
172 EVALUAREA CAPACITĂȚII DE INTE
- Page 174 and 175:
174 mediului de afaceri, care susț
- Page 176 and 177:
176 Capitol VI Plan de acțiune pen
- Page 178 and 179:
178 Lista de acronime POR Programul
- Page 180 and 181:
180 Prioritate 1. Dezvoltarea infra
- Page 182 and 183:
182 A2. Construcția și modernizar
- Page 184 and 185:
184 A2. Programe de formare pentru
- Page 186 and 187:
186 Prioritate 2. Relansarea sector
- Page 188 and 189:
188 Prioritate 3: Diminuarea dispar
- Page 190 and 191:
190 A.2. Facilitarea cooperării ş
- Page 192 and 193:
192 4.3.4.2. profil, cu stand la ni
- Page 194 and 195:
194 Prioritate 5. Valorificarea pot
- Page 196 and 197:
196 A1 Sprijinirea fermierilor pent
- Page 198 and 199:
198 Prioritate 7. Creşterea capaci
- Page 200:
Publicaţie realizată în cadrul p