13.04.2013 Views

Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

36<br />

Tabel 3.1. Factori determinanţi ai deciziilor de investiţie<br />

Factori importanţi şi<br />

foarte importanţi<br />

Disponibilitatea forţei<br />

de muncă bine<br />

pregătite<br />

Costul forţei de muncă<br />

Disponibilitatea<br />

mijloacelor de<br />

comunicare<br />

Calitatea vieţii<br />

Factori relativ<br />

importanţi<br />

Costul terenului şi al<br />

spaţiilor construite<br />

(clădiri etc.)<br />

Proximitatea faţă de<br />

centre universitare<br />

Proximitatea faţă de<br />

instituţii de cercetare<br />

Calitatea<br />

infrastructurii locale<br />

Facilităţi fiscale<br />

Sursa: GEA Strategy&Consulting, 2008.<br />

Factori mai puţin<br />

importanţi<br />

Disponibilitatea forţei<br />

de muncă necalificate<br />

Proximitatea faţă de<br />

pieţe<br />

Aceşti factori constituie tot atâtea posibile priorităţi, rămânând la alegerea factorilor<br />

de decizie locali să acţioneze în sensul promovării unuia sau altuia, cu scopul<br />

obţinerii de avantaje competitive faţă de alte oraşe.<br />

3. 1. Situaţia economică a judeţului în contextul Regiunii Sud Muntenia<br />

În economia Regiunii Muntenia Sud, sectorul privat ocupă un loc extrem de<br />

important, rezultat al tradiţiei industriale a regiunii în sectoare precum industria<br />

constructoare de maşini şi metalurgie. De asemenea, Regiunea are o tradiţie<br />

importantă în ceea ce priveşte livrarea serviciilor turistice sau serviciilor conexe<br />

turismului. Tradiţia regională nu este comună tuturor judeţelor regiunii, judeţul<br />

<strong>Giurgiu</strong> fiind un judeţ unde tradiţia industrială nu este una structurală. În economia<br />

judeţului, agricultura este principalul angajator şi generator de venituri judeţene. De<br />

asemenea, ca efect al tradiţiei agrare, veniturile judeţului sunt în partea de jos a<br />

topului regiunii ADR Sud Muntenia.<br />

Tabelul 3.2. - PIB şi PIB/locuitor perioada 2000-2004<br />

PIB/An<br />

(milioane lei<br />

RON)<br />

2000 2001 2002 2003 2004<br />

Regional 9.807,1 14.312,3 18.773,6 24.776,0 31.709,5<br />

National 80.377,3 116.768,7 151.475,1 197.564,8 246.468,8<br />

PIB/locuitor<br />

(lei)<br />

2000 2001 2002 2003 2004<br />

Regional 2.920,7 4.138,0 5.562,7 7.377,4 9.488,1<br />

National 3.582.6 5.210,9 6.950,1 9.090,3 11.372,0<br />

Sursa: Anuarul Statistic al României 2006<br />

Indicatorii structurali situează PIB-ul la nivel judeţean pe ultimul loc în regiune, după<br />

judeţele Călăraşi şi Ialomiţa, judeţe comparabile din punct de vedere al structurii<br />

economice şi a veniturilor.<br />

Tabelul 3.3. – PIB la nivel <strong>Judeţean</strong> - milioane lei RON -<br />

Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004<br />

Argeş 2451,0 3177,5 4573,3 6231,8 7709,6<br />

Călăraşi 709,1 1158,1 1239,9 1739,9 2523,8<br />

Damboviţa 1403,0 2027,9 2791,3 3634,9 4535,6<br />

<strong>Giurgiu</strong> 564,5 952,5 1129,3 1403,1 1952,3<br />

Ialomiţa 836,6 1274,6 1559,4 2160,0 3001,9<br />

Prahova 2794,1 3934,0 5445,9 7137,1 8669,3<br />

Teleorman 1048,8 1787,7 2034,5 2469,2 3317,0<br />

Sursa: Anuarul Statistic al României 2006

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!