Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu
Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu
Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
36<br />
Tabel 3.1. Factori determinanţi ai deciziilor de investiţie<br />
Factori importanţi şi<br />
foarte importanţi<br />
Disponibilitatea forţei<br />
de muncă bine<br />
pregătite<br />
Costul forţei de muncă<br />
Disponibilitatea<br />
mijloacelor de<br />
comunicare<br />
Calitatea vieţii<br />
Factori relativ<br />
importanţi<br />
Costul terenului şi al<br />
spaţiilor construite<br />
(clădiri etc.)<br />
Proximitatea faţă de<br />
centre universitare<br />
Proximitatea faţă de<br />
instituţii de cercetare<br />
Calitatea<br />
infrastructurii locale<br />
Facilităţi fiscale<br />
Sursa: GEA Strategy&Consulting, 2008.<br />
Factori mai puţin<br />
importanţi<br />
Disponibilitatea forţei<br />
de muncă necalificate<br />
Proximitatea faţă de<br />
pieţe<br />
Aceşti factori constituie tot atâtea posibile priorităţi, rămânând la alegerea factorilor<br />
de decizie locali să acţioneze în sensul promovării unuia sau altuia, cu scopul<br />
obţinerii de avantaje competitive faţă de alte oraşe.<br />
3. 1. Situaţia economică a judeţului în contextul Regiunii Sud Muntenia<br />
În economia Regiunii Muntenia Sud, sectorul privat ocupă un loc extrem de<br />
important, rezultat al tradiţiei industriale a regiunii în sectoare precum industria<br />
constructoare de maşini şi metalurgie. De asemenea, Regiunea are o tradiţie<br />
importantă în ceea ce priveşte livrarea serviciilor turistice sau serviciilor conexe<br />
turismului. Tradiţia regională nu este comună tuturor judeţelor regiunii, judeţul<br />
<strong>Giurgiu</strong> fiind un judeţ unde tradiţia industrială nu este una structurală. În economia<br />
judeţului, agricultura este principalul angajator şi generator de venituri judeţene. De<br />
asemenea, ca efect al tradiţiei agrare, veniturile judeţului sunt în partea de jos a<br />
topului regiunii ADR Sud Muntenia.<br />
Tabelul 3.2. - PIB şi PIB/locuitor perioada 2000-2004<br />
PIB/An<br />
(milioane lei<br />
RON)<br />
2000 2001 2002 2003 2004<br />
Regional 9.807,1 14.312,3 18.773,6 24.776,0 31.709,5<br />
National 80.377,3 116.768,7 151.475,1 197.564,8 246.468,8<br />
PIB/locuitor<br />
(lei)<br />
2000 2001 2002 2003 2004<br />
Regional 2.920,7 4.138,0 5.562,7 7.377,4 9.488,1<br />
National 3.582.6 5.210,9 6.950,1 9.090,3 11.372,0<br />
Sursa: Anuarul Statistic al României 2006<br />
Indicatorii structurali situează PIB-ul la nivel judeţean pe ultimul loc în regiune, după<br />
judeţele Călăraşi şi Ialomiţa, judeţe comparabile din punct de vedere al structurii<br />
economice şi a veniturilor.<br />
Tabelul 3.3. – PIB la nivel <strong>Judeţean</strong> - milioane lei RON -<br />
Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004<br />
Argeş 2451,0 3177,5 4573,3 6231,8 7709,6<br />
Călăraşi 709,1 1158,1 1239,9 1739,9 2523,8<br />
Damboviţa 1403,0 2027,9 2791,3 3634,9 4535,6<br />
<strong>Giurgiu</strong> 564,5 952,5 1129,3 1403,1 1952,3<br />
Ialomiţa 836,6 1274,6 1559,4 2160,0 3001,9<br />
Prahova 2794,1 3934,0 5445,9 7137,1 8669,3<br />
Teleorman 1048,8 1787,7 2034,5 2469,2 3317,0<br />
Sursa: Anuarul Statistic al României 2006