Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, 2008
Acest deficit de forţă de muncă se datorează migraţiei forţei de muncă a
specialiştilor, cum ar fi cel din domeniul construcţiilor navale ai căror specialişti au
migrat spre alte zone din ţară (Mangalia şi Constanţa) odată cu desfiinţarea
Şantierului Naval Giurgiu, în anii 1999-2000. În acel moment aceştia nu şi-au mai
putut găsi un loc de muncă pe piaţa muncii locale, conform pregătirii profesionale,
iar în alte sectoare deficitul de forţă de muncă, cum ar fi cel din domeniul
construcţiilor, se datorează migraţiei forţei de muncă spre capitală sau în ţări din
UE.
2.4.4. Formarea continuă
Formarea profesională continuă, ca parte a ofertei educaţionale, reprezintă unul din
instrumentele care contribuie la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă,
persoanele care urmează un program de formare profesională dobândind
competenţele necesare pentru a fi încadrate în muncă în meserii deficitare pe piaţa
forţei de muncă dezvoltându-şi, în acelaşi timp, aptitudinile care să le permită
găsirea cu uşurinţă a unui loc de muncă corespunzător pregătirii deţinute.
Formarea continuă are, din acest punct de vedere, un impact direct asupra gradului
de absorbţie pe piaţa muncii. În ceea ce priveşte situaţia din judeţul Giurgiu, în anul
2007, au fost cuprinse în programe de formare profesională gratuite 697 persoane,
dintre aceştia 651 persoane au fost şomeri.
Cea mai mare deschidere către participarea la o formă de instruire a avut-o
categoria de persoane cuprinse între 35 şi 45 de ani (34,4% din total şomeri
participanţi la cursuri). Se observă că tinerii şi persoanele peste 45 de ani acceptă
mai greu o nouă calificare, dovedind o flexibilitate scăzută.
După nivelul de instruire cei mai mulţi participanţi au fost din categoria absolvenţilor
de şcoală generală (45%). Sectoarele de activitate pentru care s-au organizat
cursuri şi la care a fost cuprins un număr mare de persoane sunt: agricultură
(lucrător în cultura plantelor, lucrător în creşterea animalelor), construcţii (lucrător în
structuri pentru construcţii, mozaicar - faianţar), informatică/tehnologia informaţiilor
(operator introducere, validare şi prelucrare date), comerţ (comerciant vânzător
mărfuri alimentare), industrie alimentară, a băuturilor şi a tutunului (ospătar,
bucătar, patiser), servicii (frizer, coafor, manichiurist, agent vânzări, administrator
imobil, contabil).
Profilul dominant în judeţ al cererii de forţă de muncă este dat de următoarele
domenii (în ordinea descrescătoare a numărului de locuri de muncă vacante):
construcţii, comerţ, construcţii şi reparaţii de nave, mecanică, industrie textilă,
industrie alimentară, creşterea păsărilor şi prepararea produselor din carne,
transporturi, hoteluri şi restaurante.
Datele şi tendinţele analizate în subcapitolul anterior, referitor la preferinţele pentru
învăţământul profesional corespund situaţiei privind cererea de formare continuă.
31