Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

28
2.4.2. Migraţia forţei de muncă
Un factor deosebit de important pentru structura populaţiei active este reprezentat
de situaţia migraţiei externe şi interne pe piaţa muncii. În ceea ce priveşte migraţia
internă, fluxul migratoriu este îndreptat preponderent înspre municipiul Bucureşti în
a cărui proximitate se află judeţul Giurgiu. Migraţia externă în acest judeţ cunoaşte
aceeaşi tendinţă de creştere înregistrată la nivelul întregii ţări. Schimbările din
sistemul politico-social românesc survenite după 1990 au făcut ca populaţia din
regiune să se poată îndrepta atât spre ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi
spre SUA şi Canada. După anul 1995, Regiunea Sud Muntenia cunoaşte o
emigrare a populaţiei (în special a celei tinere, fără ocupaţie) către Italia, Spania şi
alte ţări europene.
Tabel 2.14. Migraţia populaţiei în interiorul regiunii Sud Muntenia interregională şi externă în
perioada 2000 – 2003
Regiunea Sud
Muntenia
Sosiţi Plecaţi Migraţie externă Sold migratoriu
167.7
39
Sosiţi Plecaţi Intern Inclusiv
migraţia
externă
172.040 1.132 2.605 -
4.301
- 5.774
Sursa : INS – Anuarul Statistic - Direcţia Regională de Statistică Sud Muntenia
Luând în considerare tendinţele demografice ale populaţiei la nivel regional şi
considerând constante ratele de participare la activitatea economică precum şi rata
de migrare a populaţiei, în special celei active, oferta de forţă de muncă în orizontul
2005-2013 se va reduce în regiunea Sud Muntenia în medie cu 5,2%. Judeţele în
care oferta de forţă de muncă se va reduce cel mai semnificativ sunt:
Teleorman(11,3%) şi Giurgiu (6,2%).
0,0
-2,0
-4,0
-6,0
-8,0
-10,0
-12,0
Proiectia dinamicii ofertei restranse 2005-2013 in judetele regiunii S (in %)
Argeş Călăraşi Dâmbov iţa Giurgiu Ialomiţa Prahov a Teleorman Total S
-3,8 -3,8 -4,0
-6,2
-4,6 -4,7
-11,3
Sursa : INS – Anuar Statistic Direcţia Regională de Statistică Sud Muntenia
În ceea ce priveşte situaţia populaţiei active, această tendinţă negativă este
completată,după cum vom vedea în următorul capitol, de aspectele legate de
gradul de ocupare pe piaţa muncii a populaţiei active.
2.4.3. Şomajul şi situaţia locurilor de muncă vacante
Numărul şomerilor înregistraţi în judeţul Giurgiu la sfârşitul anului 2007 era de 4.090
persoane (1.881 femei), în scădere faţă de anul precedent cu 943 persoane pe total
(116 femei). Rata şomajului înregistrat la nivel judeţean era de 4,5%, cu 0,4 puncte
procentuale mai mare decât rata şomajului la nivel naţional.
Din punctul de vedere al şomajului pe medii de rezidenţă, la sfârşitul anului 2007,
ponderea şomerilor din populaţia stabilă în vârstă de 18-62 ani, la nivelul judeţului,
reprezintă 2,4%, respectiv 1,9% în mediul urban şi 2,7% în mediul rural. Referitor la
structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii cu nivel de instruire primar,
gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul persoanelor care sunt
în căutarea unui loc de muncă în judeţul Giurgiu (78,1%). Şomerii cu nivel de
instruire liceal şi post-liceal reprezintă 20% iar cei cu studii universitare doar 1,9%.
-5,2